Este un program special care nu actioneaza prin lucrarea musculaturii ci prin presarea ganglionilor limfatici; eliberarea limfei duce

la un efect puternic de slabire si este necesar doar persoanelor cu retentie mare de apa la care nu observam efecte rapide ( la electrostimulare rezulatatele trebuie sa apara imediat). Lipsa de exercitiu determina ingreunarea circulatiei limfatice, slaba circulatie a sangelui si in particular drenajul limfatic defectuos. Specialistii considera ca drenajul necorespunzator ce determina invadarea tesutului subcutanat de celule gresoase, este cauzat si de inmultirea toxinelor. Reducerea drenajului limfatic si a circulatiei sangelui determina acumulari de grasime, tesutul conjunctiv isi pierde elasticitatea, aparand astfel imperfectiuni si denivelari ale pielii. Importanta unui drenaj limfatic corespunzator merge mult peste rolul sau de eliminare a rezidurilor. Limfa actioneaza de asemeni ca un filtru al tesuturilor: distruge bacteriile si toxinele cu ajutorul globulelor albe localizate in ganglionii limfatici.De aceea sistemul limfatic este considerat un fel de gardian al sanatatii corpului. Drenajul limfatic - rezultate si beneficii: Accelerarea circulatiei sangvine Cresterea ratei metabolice Marirea capacitatii de absorbtie a nutrientilor de catre piele Imbunatatirea circulatiei periferice Echilibrarea tranzitului intestinal

Accelerarea sintetizarii de colagen si elastina

Fitness-ul
Viata inseamna miscare si miscarea inseamna viata.
Organismul uman are nevoie de activitate. Organismul uman nu poate rezista stresului zilnic de a sta numai pe scaun sau de a sta numai in picioare. Pentru a primi energie, e nevoie de o eliberare a energiei in prealabil. Un organism sanatos si antrenat lucreaza la capacitate maxima. Oamenii care practica exercitiul fizic se simt mai bine si au un respect de sine ridicat.

Fitnessul terapeutic reprezinta o conditie dinamica, multidimensionala, ce se bazeaza pe o stare de sanatate pozitiva si include in ea mai multe componente:

intelectual
social spiritual

fizic (conditia fizica) Voiciunea mentala si curiozitatea, capacitatea de a raspunde adecvat din punct de vedere emotional, de a stabili si a intretine relatii cu alti oameni, interesul si implicarea in problemele sociale, precum si capacitatea fizica de a indeplini sarcinile si telurile personale cu vigoare, eficienta si fara a te simti epuizat, reprezinta elemente esentiale ale vietii, dar si ale fitnessului.

Kinetoterapia
Medicina fizica are ca parte integranta kinetoterapia - specialitate terapeutica care utilizeaza ca metode: miscarea, curentul electric, caldura, masajul, apa si climatul. Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare care urmareste refacerea unor functii diminuate sau cresterea nivelului functional n diverse suferinte.

Obiectivele kinetoterapiei sunt:

Restabilirea aliniamentului normal al corpului, Redobandirea amplitudinii de miscare, a fortei si rezistentei musculare, Recuperarea coordonarii, controlului si echilibrului, Reeducarea sensibilitatii, Corectarea deficitului respirator, Redobandirea capacitatii de effort, Formarea capacitatii de relaxare, etc Kinetoterapia este naturala, pentru ca foloseste exercitiul fizic, adica functia fundamentala a materiei vii, care este miscarea. Kinetoterapia este activa, deoarece pacientul participa activ, fizic si psihic la propria recuperare. Kinetoterapia este patogenica, pentru ca se opune mecanismelor de producere a imbolnavirilor si simptomatica, deoarece trateaza manifestarile clinice reprezentate de: durere, contractura, edem, etc. Kinetoterapia este o terapie psihica, deoarece produce nu numai vindecarea fizica, ci contribuie la normalizarea vietii psihice, inlaturand complexele de inferioritate generate de boala sau infirmitate. Astfel contribuie la integrarea pacientului in viata de familie si in societate, ceea ce ii confera particularitatea de terapie sociala. Kinetoterapia este stiintifica, pentru ca aplica in cadrul tratamentului complex, cunostinte teoretice si practico-metodice temeinice.

http://betakinetocenter.ro/electroterapie-recuperare-medicala
Electroterapia reprezinta unul din cele mai raspandite tipuri de terapie fizica.In situatia in care este indicata si aplicata in mod corect, aceasta se dovedeste a fi foarte eficienta. Majoritatea procedurilor fizice au efecte similare si, in functie de parametrii, unele dintre acestea pot fi dominante.

Indicatiile generale de aplicare a procedurilor de electroterapie:

Boli reumatismale cronice bolile degenerative ale coloanei vertebrale si sindroamele asociate, inclusiv lombosciatica, bolile articulare degenerative si/sau posttraumatice ale centurilor si membrelor; Bolile reumatismale abarticulare (muschi, tendoane, fascii, sinovie etc); Bolile nervilor periferici (nevralgii, nevrite, polinevrite, leziuni traumatice si sechelele lor); Leziuni de neuron motor central hemiplegii, paraplegii; Procedurile electrice adaptate sunt foarte utile ca terapie asociata in tratamentul complicatiilor unor boli cronice ala aparatelor si sistemelor: cardiovascular, respirator, digestiv, urinar etc.

Contraindicatiile procedurilor de electroterapie:

TBC activ; Aplicarea in zona inimii sau a ochilor; Pacemaker; Boli cardiovasculare; Implanturi cohleare; Implanturi metalice si/sau caracter malign in calea curenta; Leziuni ale pielii si inflamari; Sangerare; Menstruatie, Tumori; Leziuni de sensibilitate la locul electrodului; Sindroame psihopatologice si psihosindroamelor organice; Scleroza multipla Sarcina; Inflamarile venelor si ale cailor limfatice.

TERAPIA CU ULTRASUNETE Domeniul ultrasunetelor reprezinta un domeniu terapeutic apartinand inaltei frecvente, dar care, pragmatic, se afla intr-o zona de interferenta intre electro- si mecanoterapie. Efectul fundamental, pe care se bazeaza toate celelalte efecte si mecanisme actionate de aplicatiile ultrasonice, este incalzirea structurilor profunde, datorita efectului mecanic pe care ultrasunetele il transmit structurilor. Ultrasunetele reprezinta un domeniu de terapie electro-termica, dar nu numai.Rezonanta mecanica a particulelor materiale, in general, si a particulelor impactate de ultrasunete, in special, creeaza o oscilatie longitudinala.Aceasta se traduce, la nivel celular si subcelular, printr-un joc alternant de condensari rarefieri ale particulelor materiale, intodeauna in directia de propagare a acestor oscilatii. Indicatiile terapiei cu ultrasunete:

Efectul fundamental durabil scaderea durerii si imbunatatire functionala; Cresterea elasticitatii structurilor; Scaderea spasmului muscular si a contracturii; Artroze , spondilartroze, sindroame miofasciale; Modificari de circulatie arteriala periferica; Aplicabil in contuzii, distorsii, etc; Aplicabil in cicatrici cheloide, veruci, nervi apigmentati, ulcere la nivelul diverselor zone cutanate, degeratura cronica recidivate, afectiuni cosmetice; Anexite, endometrite, metrite, parametrite cornice, repermeabilizarea trompei uterine, parametropatia spastica; Astm bronsic, ulcer gastric si duodenal; Suferinte ale globului ocular; Fracturi; Boala Dupuytrenne; Distrofii simpatico reflexe posttraumatice; mastoza fibrochistica cronica,

PSH; Poliartrita reumatoida; Colagenoze; Nevralgii, nevrite; Zona zoster; Nevralgie post zona zoster;

Contraindicatiile terapiei cu ultrasunete:

Epifiza oaselor in crestere; Gonade; Sarcina; Ochi; Starile post-laminectomie; Sangerare cu izbucnire recenta; Creier, organe parenchimatice, inima; Nervi periferici (situati pe os, exact pe suprafata); Proiectiile osoase localizate sub piele; Emfizem, bronsiectazie (aplicarea US in zona pieptului); Menstruatie; Insuficienta circulatiei sangelui; Pacemaker; Boli cardiovasculare; Implanturi cohleare; Implanturi metalice; Tumori; Inflamari acute; Boli vasculare si ale sangelui (hemofilie); Stare generala proasta de sanatate; Glande endocrine; TBC.

Masajul este un mijloc folosit in recuperarea medicala atat in scop profilactic cat si terapeutic. Asociat celorlalte mijloace (exercitiul fizic si agentii chimici sau electrici), masajul are acelasi rol de a preveni, ameliora sau vindeca diferite afectiuni. Tehnica masajului era cunoscuta inca din antichitate la egipteni, indieni si chinezi.

Dupa clasificarea moderna, se descrie masajul somatic-periferic (prelucrarea tesuturilor de la suprafata corpului) si masajul organic profund. Ca procedee, masajul foloseste manevre principale si manevre secundare. Procedeele principale sunt:

efleurajul - netezirea, frictiunea, framantatul, tapotamentul, vibratiile. Procedeele secundare constau din:

cernut, rulat, presiuni, tractiuni, scuturari etc. Masajul stimuleaza prin aceste procedee circulatia sanguina si limfatica, stimuleaza elesticitatea tesuturilor subcutanate impiedicand depunerea grasimii, indeparteaza senzatia de oboseala si ajuta la refacerea organismului.

Boala Dupuytren este o afeciune a minii caracterizat prin flectare progresiv i ireductibil a unor degete, n special a inelarului i auricularului(degetului mic) ctre palm. Este provocat de ngroarea i retracia aponevrozei palmare, membrana conjunctiv i fibroas coninut n mn. Scopul tratamentului bolii Dupuytren este mentinerea si refacerea functionalitatii mainii. De cele mai multe ori, este o boala progresiva si cu recurente frecvente.

Boala Dupuytren progreseaza lent de cele mai multe ori. Daca tesutul dintre piele si tendoane (fascia) nu se ingroasa in momentul tractiunii degetelor catre palma care nu poate fi intinsa (contractura), este nevoie doar de examinari frecvente. Daca boala nu progreseaza sau progreseaza foarte lent, este posibila mentinerea functionalitatii mainii cu fizioterapie si exercitii pentru miscare ale mainilor. Tratamentul bolii Dupuytren depinde de severitatea bolii. Se pot observa nodulii caracteristici de la nivelul palmelor, cu cativa ani inainte de aparitie a unei incapacitati functionale a mainii sau se poate intampla sa nu scada niciodata gradul de motilitate al mainii.

HEMATOMUL: - consecinta lez. vaselor sang. medii si mari - acumul. sang.- de la ml.- 1000/3000 ml. CLASIFICARE: 1. Hematom superficial 2. Hematom profund 3. Hematom circumscris 4. Hematom difuz 1. HEMATOMUL SUPERFICIAL - intre tegument si fascie 2. HEMATOMUL PROFUND - in muschi, intracraniene, toracice, intraabdominale, hematom retroperitoneal 3. HEMATOMUL CIRCUMSCRIS

este bine delimitat de tesuturile adiacente, apare ca o tumefiere, dureroasa, moale, fluctuenta, crepitatii, pulsatil, fiind determinat de leziunea unei artere. 4.HEMATOMUL DIFUZ:

fuzarea sangelui pe tecile vasculo-nervoase, in interstitiile musculare, patrunde in tesutul conjunctiv, compresiuni asupre structurii vasculo-nervoase

HEMATOMUL SUBUNGHIAL - dupa traumatism direct - asoc. in 25% de cazuri cu fractura de falanga - hematom circ.- dureros - evolutie: caderea unghiei / infectie Tratament recomandat - fizioterapie

Principala cauza este slabirea muschilor peretelui pelvian, o problema care poate afecta si viata sexuala. Muschii situati in zona pelviana sunt destul de usor de localizat, formand o legatura intre osul pubian si coccis. Cand sunt puternici, iti ofera controlul asupra anumitor functii de zi cu zi ale organismului si previn deplasarea organelor de la locul lor. Dar cand acestia sunt slabiti, apar o multime de probleme, de la scapari de urina in timpul activitatilor obisnuite si pana la diminuarea senzatiilor din timpul actului sexual. Alte cauze ce favorizeaza incontinenta urinara sunt: ridicarea de greutati - obezitatea (prin cresterea presiunii abdominale care slabeste muschii planseului pelvin) tusea prelungita (pe acelasi principiu de crestere a presiunii abdominale) sarcina infectii urinare dar si din sfera genitala stresul - vezica neurologica (spasme ale musculaturii vezicale pe fond neurologic care duc la pierderea de moment a urinii) Tratament:

fizioterapie - tonifierea peretelui pelvian-sacro-lombar exercitii fizice controlate si executate corect

Limfedemul este o acumulare anormala de limfa in tesuturi. Un limfedem provoaca umflarea unui membru. El poate fi moderat, caracterizat printr-o simpla umflare a picioarelor dupa statul in picioare, sau monstruos. Limfedemele cele mai frecvente sunt localizate la membrele inferioare si afecteaza de obicei femeile, ele pot, de asemenea sa fie consecutive unei distrugeri a retelei limfatice legata de acte chirurgicale, in cancerologie, in ortopedie sau dupa o chirurgie vasculara. Astfel 10% dintre femeile care au suferit o mastectomie cu evidare ganglionara sau o radioterapie a unui cancer de san observa instituirea unui limfedem in bratul situat de partea operata. Tratamentul cuprinde o drenare limfatica electrica, manuala sau pneumatica. Cand volumul unui limfedem este, in fapt, un adevarat handicap, poate fi avut in vedere un tratament chirurgical destinat sa diminueze umflarea

Boala lui Osgood-Schlatter

Boala lui Osgood-Schlatter reprezinta o inflamatie a apofizei tibiale anterioare ce survine in timpul cresterii si face parte dintre apofizitele de crestere. Afectiunea debuteaza intre 10 si 15 ani prin dureri locale exacerbate la mers si la alergat. Osgood-Schlatter este determinata de un stres repetitiv asupra portiunii de crestere a tibiei proximale (apofiza), fiind caracterizata de inflamatia tendonului patelar si a tesuturilor moi inconjuratoare zonei de insertie osoasa a tendonului. Acesta boala poate fi asociata si cu o avulsie, in care tendonul este atat de intins incat se rupe impreuna cu o portiune de tesut osos. Aceasta afectiune afecteaza in general tinerii, in special baietii cu varsta intre 10 si 15 ani, care practica sporturi ce includ alergarea si sariturile.

CONTRACTIA IZOTONICA

Este o contractie dinamica prin care se produce modificarea lungimii muschiului determinand miscarea articulara.Pe tot parcursul miscarii, deci al contractiei izotonice, tensiunea de contractie ramane aceeasi. Modificarea lungimii muschiului se poate face in 2 sensuri:

prin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare (contractie dinamica concentrica); prin indepartarea capetelor de insertie, deci prin alungire (contractie musculara excentrica). Miscarea dinamica (izotonica) cu rezistenta este cel mai utilizat tip de efort muscular pentru cresterea fortei si obtinerea hipertrofiei musculare.

SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR

Umarul este format din oasele centurii toracale (scapulare):clavicula care fixeaza membrul superior de torace (articulatia sternoclaviculara) si scapula (omoplatul), os plat de forma triunghiulara.Scapula se muleaza cu fata sa anterioara pe fata posterioara si superioara a toracelui si se articuleaza cu capul humeral prin intermediul cavitatii glenoide. Bratul cu osul humerus se leaga prin extremitatea sa distala (articulatia cotului) cu antebratul care prezinta lateral osul radius, iar medial osul ulna, in pozitia de supinatie a mainii.Acestea, prin extremitatea lor distala, se articuleaza cu oasele mainii.Unele formeaza masivul carpian compus din doua randuri a cate patru oase mici.Randul proximal este format din oasele: scafoid, semilunar, piramidal si piziform, iar randul distal din: trapez, trapezoid, osul mare si osul cu carlig.Altele formeaza cinci colonete:oasele metacarpiene si falangele distale.In afara de police, care are numai duoa falange, toate celelalte au cate trei: falanga I sau falanga proximala, falanga a II-a, medie sau falangina, si falanga a III-a, distala, ungheala sau falangeta.

Vasele sanguine

Vasele sanguine care impinzesc organismul se difereniaz in artere, capilare i vene. Arterele sint vase care conduc sangele de la inim spre esuturi. Ele prezint un calibru din ce in ce mai mic spre periferie i se impart in artere mari sau trunchiuri arteriale, artere mijlocii i artere mici sau arteriole, cu poriunea terminal, numit metarteriol. Arterele se distribuie organismului prin arborizaii divergente, furnizind ramuri colaterale i terminale. Capilarele formeaz o reea foarte fin la nivelul esuturilor, realizind legtura intre metarteriol i venul. In afara capilarelor comune se mai descriu capilare atipice (fr un perete propriu): capilarul sinusoid din ficat i ganglionii limfatici, capilarul fenestrat din glandele endocrine, i anastomozele arteriovenoase directe, precapilare, care scurtcircuiteaz capilarul comun, numite sunturi. Venele sint colectoare convergente ale singelui de la periferie spre atrii si se impart in: venule, vene mijlocii i trunchiuri venoase. Unele dintre vene, in care circulaia se face in sens opus gravitaiei (la membre i la vena cav inferioar), prezint in interior cute valvulare, vene valvulare, celelalte fiind vene avalvulare (vena cav superioar, porta i renala). Venele se distribuie in organism spre trei teritorii: sistemul venos pulmonar, sistemul venos general (corespunztor ce!ui aortic) si sistemul venos portabdominal. Sistemul cardiovascular prezint, n general, o structur asemntoare, avand pereii formai din trei tunici principale: o tunic endotelial intima, una musculoelastic media si una extern adventicea.

La ,artere se gsete in plus o membran elastic intern intre endoteliu i media. La vene, in jumtatea inferioar a corpului i membrele superioare, intima prezint valvule, iar la cord, tunica medie este foarte dezvoltat, formand miocardul.

EFECTELE EXERCITIILOR FIZICE DINAMICE

Distribuie
6

1.

Efecte asupra tegumentului: favorizeaza resorbtia edemelor prin cresterea intoarcerii venoase; realizeaza intinderea tegumentului; cresc afluxul de sange catre tesuturi.

2.

Efecte asupra elementelor pasive (oase, articulatii, tendoane, ligamente) si active (muschi) ale miscarii: refac suprafetele articulare de alunecare; previn sau reduc aderenta si fibroza intraarticulara, care se dezvolta in structurile periarticulare

si in cavitatea articulara;

mentin sau cresc astfel mobilitatea articulara; alungesc progresiv elementele periarticulare, cu atat mai mult cu cat acestea se gasesc in stare de contractura-retractura;

conserva sau radau elasticitatea musculara, mentinand mobilitatea articulara; imbunatatesc forta si durata contractiei musculare; regleaza antagonistii miscarii;


3.

cresc forta si rezistenta musculara. Efecte asupra aparatului circulator: cresc intoarcerea venoasa; cresc tonusul simpatic, cu adaptarea circulatiei la solicitarile de efort; cresc debitul cardiac. 4. Efecte asupra sferei neuro-psihice: dezvolta constientizarea schemei corporale si spatiale; cresc motivatia; imbunatatesc coordonarea musculara.

MUSCHII TRUNCHIULUI
Distribuie
5

Sunt grupati in muschii spinarii si ai cefei, ai toracelui, ai abdomenului si muschii perineului, ce inchid stramtoarea inferioara a bazinului. Muschii superficiali ai spinarii:

trapez si marele dorsal, romboidul, micul dintat posterior si superior, micul dintat posterior si inferior, iliocostal, iliospinal si muschiul spinal in plan superficial, intransversari, interspinosi, profunzi ai cefei in plan profund. Muschii toracelui sunt muschi ai respiratiei si se impart in muschi extrinseci si intrinseci ai toracelui. Muschii extrinseci sunt marele pectoral, micul pectoral si marele dintat ventral.Din grupa celor intrinseci fac parte muschii intercostali externi si interni, precum si muschii de mica importanta subcostali si supracostali. Limita inferioara a toracelui este marcata de muschiul diafragm, cu rol de actiune puternica in inspiratie, marind diametrele toracelui. Muschii abdominali:

marele oblic sau oblicul extern, micul oblic sau oblicul intern, transvers al abdomenului,

drept abdominal, piramidal, patrat lombar, ridicatori anali, coccigian si sfincterul anal, muschii perineului, muschiul bulbocavernos si ischiocavernos, fascia perineala.

CONTRACTIA IZOMETRICA
Distribuie
5

Reprezinta o contractie musculara in care lungimea fibrei musculare ramane constanta, in timp ce tensiunea musculara atinge valori maxime,prin activarea tuturor unitatilor motorii ale grupului muscular respectiv. Contractia izometrica se realizeaza fara deplasarea segmentelor, contra unei rezistente egale cu forta maxima a muschiului respectiv sau cand se lucreaza contra unei greutati mai mari decat forta subiectului, dar imobile. Pe masura de rezistenta opusa unui muschi creste, un numar tot mai mare de unitati motorii sunt recrutate in efortul de a invinge aceasta rezistenta.Cum in contractia izometrica rezistenta este maxima, vor fi puse in tensiune toate fibrele musculare.Tensiunea musculara este maxima, ceea ce va conduce la cresterea fortei musculare. Contractia izometrica se executa la diverse lungimi ale muschiului.Fiecare articulatie are o specificitate a ungiului la care se poate obtine cresterea fortei musculare maxime, in functie de rolul static sau dinamic al muschiului in viata cotidiana sau activitatea profesionala. Lungimea muschiului la care se executa izometria are o deosebita importanta.S-a constatat ca in pozitia lunga a muschiului, izometria da rezultatele cele mai bune.

SCOLIOZA SI FORMELE SALE

Distribuie
4

Dup modificrile produse la nivelul coloanei sunt: scolioze nestructurale: se mai numesc scolioze funcionale sau atitudini scoliotice. Ele sunt reprezentate de o deviaie simpl lateral a coloanei vertebrale. scolioze structurale: sunt scolioze idiopatice sau eseniale, care se caracterizeaz prin persistena curburilor, a rotaiei vertebrale i a deformrilor vertebrale i costale la flexia anterioar a coloanei vertebrale, n clinostatism sau la suspendare.

SCOLIOZE STRUCTURALE A.Scolioza idiopatic: infantil (4-7 ani) juvenil (7-11 ani) adolescentin

B. Scolioze congenitale:

malformaii vertebrale multiple vertebre cuneiforme bloc vertebral spina bifida agenezie de disc sacralizare L5

C. Scolioza osteogen: Sindrom Larsen

D. Scolioza neuropatic: paralitic (poliomielita) boala Friderich boala Charcot- Marie siringomielie mielomeningocel neurofibromatoz

E. Scolioze miopatice F. Scolioza dismetabolic: Rahitismul

G. Scolioze de cauze infecioase: Spondilita morbul Pott

H. Scolioza toracogen: deformaii toracice congenitale traumatisme toracoplastii cicatrici mari post-arsuri

I. Scolioze ntlnite n boli de sistem:

boala Morquio sindrom Ehler-Danlos artrogripoza

J. Scolioza postural: tulburri de vedere tulburri de auz

K. Scolioze de cauze rare: malformaii cardiace osteom osteoid genu valgum picior concav

SCOLIOZELE FUNCIONALE scolioza habitual scolioza profesional scolioza static scolioza nou-nscutului atitudinea scoliotic

ALTE CRITERII DE CLASIFICARE ALE SCOLIOZELOR 1. 2. 3. Orientarea concavitii curburii: dextroconvex dextroconcav Proba firului cu plumb : scolioze echilibrate scolioze neechilibrate Reducerea scoliozei: reductibil

 4. 5. 6. 7. 8. 9.

nereductibil Numrul de curburi: scolioza simpl (n C) scolioza n S Localizarea curburii: scolioza cervical scolioza dorsal scolioza cervico-dorsal scolioza dorso-lombar scolioza lombar Mrimea unghiului curburii primare: scolioza uoar (mai mic de 30 grade) scolioza medie (ntre 30 i 60 grade) scolioza grav (ntre 60 i 90 grade) scolioza foarte grav (mai mare de 90 grade) Durere: scolioza nedureroas scolioza dureroas Modul de apariie: scolioza congenital scolioza dobndit Stadii clinice: scolioza de gradul I:

curbura reductubil n flexie anterioar. scolioza de gradul II:

curbura primar nereductibil total n flexie anterioar; rotaie a vertebrelor instalat;

apariia curburii compensatorii. scolioza de gradul III:

curbura primar reductibil; rotaie vertebral mare; curburi compensatorii rotate. scolioza de gradul IV: (sudat)

artroza deformant dureroas, cord pulmonar, nevralgii.

POSTURARILE DE FACILITARE
Distribuie
5

Posturarile induc efecte de facilitare asupra organelor interne. In vederea facilitarii unui proces fiziologic perturbat de boala, pozitionarea corpului intr-o anumita postura poate reprezenta un tratament de o anumita valoare. Posturarile cu efect asupra aparatului cardiovascular: 1. antideclive (proclive) faciliteaza circulatia de intoarcere venoasa si limfatica la nivelul extremitatilor si au rol profilactic sau curativ in edemele de staza.

Pentru membrele inferioare se obtin cu ajutorul partilor mobile si reglabile ale patului (in cazul bolnavilor spitalizati) sau cu ajutorul pernelor, sulurilor, astfel incat membrele inferioare sa fie ridicate la 30* fata de planul patului. Pentru membrele superioare se adopta voluntar sau cu ajutorul pernelor sau sulurilor, astfel incat antebratul sa realizeze un unghi ascutit cu bratul, iar mana sa fie in pozitie verticala (favorabila atat repausului, cat si evitarii edemului). 2. declive (antigravitationale) faciliteaza circulatia arteriala in capilare si se obtin prin mentinerea extremitatilor in sens gravitational.

Posturarile cu efect asupra aparatului respirator: 1. profilactice previn instalarea unor afectiuni pulmonare secundare scaderii ventilatiei bazelor pulmonare secundare si zonelor hilare.Astfel, in imobilizari la pat, trunchiul se va ridica treptat cu

ajutorul unor perne asezate in trepte sau se vor adopta pozitii de decubit lateral.Aceste posturi ale trunchiului favorizeaza drenajul bronsic al diferitelor segmente pulmonare asigurand o ventilatie mai buna; 2. terapeutice, de drenaj bronsic favorizeaza eliminarea secretiilor bronsice din lobii si segmentele pulmonare afectate in caz de: bronsite cronice, bronsiectazii, abces pulmonar etc.

Asocierea percutiilor toracice si a masajului vibrator creste eficienta drenajului bronsic. Posturari de drenaj biliar

Pozitia initiala Factori determinanti

Distribuie
6

Dupa obiectivul terapeutic, dar si capacitatea anatomofunctionala a pacientului, in exercitiul kinetoterapeutic se va tine seama de urmatoarele aspecte: 1. pozitia pacientului: sa fie confortabila, si relaxata, sa nu provoace durere, sa nu agraveze simptomele; sa aiba in vedere viitoarele miscari si sa elimine posibilitatea aparitiei unor miscari nedorite sau inutile;

sa aiba in vedere o cat mai buna abordare de catre kinetoterapeut a segmentului de mobilizat cat si posibilitatea efectuarii unor fixari;


2.

sa aiba in vedere posibilitatea utilizarii amplitudinii de miscare articulare dorite (maxime); marimea suprafetei bazei de sustinere a corpului pacientului: cu cat aceasta va fi mai mare, cu atat pozitia va fi mai stabila; 3. pozitia centrului de greutate al corpului fata de suprafata de sustinere: cu cat distanta dintre cele doua este mai mica, echilibrul va fi mai mare; 4. 5. greutatea corpului sa fie suportata de un numar cat mai mare de articulatii; pozitia kinetoterapeutului fata de pacient: se schimba in functie de segmentele abordate; trebuie sa fie comoda, neobositoare, dar sa permita aplicarea corecta a tehnicilor kinetice cu maxim de eficienta; 6. tipul contractiei musculare solicitate (izometrica-concentrica-excentrica); pentru contractiile izometrice se prefera pozitii care incarca articulatia (prin greutatea corpului) sau care permit kinetoterapeutului sa efectueze compresiunea in ax a segmentului respectiv;

pentru contractiile izotonice se aleg pozitii care lasa articulatiile libere, permitand eventual kinetoterapeutului sa efectueze tractiuni in ax ale segmentului.

Trismus

Reprezinta o constrictie a maxilarelor cauzata de contractura involuntara a muschilor masticatori. Cauze : trismusul este primul semn de recunoastere a tetanosului,

leziuni locale inflamatorii (amigdalita, flegmon al amigdalei, abces dentar cauzat de eruptia unui dinte mandibular de minte, artrita temporomaxilara), in cursul bolii Horton (arterita temporala), poate fi provocat de un traumatism (luxatie, fractura de maxilar), unele intoxicatii (cu stricnina) sau unele accidente de intoleranta medicamentoasa (neuroleptice),

in unele cazuri, afectiuni de origine neurologica precum meningita acuta, scleroza in placi, boala Parkinson sau hemiplegia.

Vezica urinara este un organ cavitar muscular, situate in partea de jos a abdomenului in care se acumuleaza urina, intre mictiuni, Ea are un perete muscular care permite marirea sau actiunea ei in functie de cantitatea de urina stocata. Cauzele dereglarii vezicii urinare sunt:

litiaza urinara (piatra la vezica urinara) adenomul de prostata cancerul de prostata prostatite uretrite inclusiv cea gonococica boli ale sfincteului vezical (muschiul ce inchide iesirea din vezica urinara) cistite infectioase (infectii la nivelul vezicii urinare) cistite hemoragice traumatisme

strictura uretrala diverticuli uretrali diverticuli vezicali (ai vezicii urinare) cancere sau tumori necanceroase ale vezicii urinare accidente vasculare cerebrale hernia de disc boli neurologice cu afectarea vezicii urinare boli ale uterului vaginita, inculsiv candidoza vaginala menopauza sarcina Trichomonas genital (trichomoniaza)

POSTURARILE FIXATE
Distribuie
5

..restabilesc mobilitatea articulara utilizand greutati (incarcaturi):

directe (saculeti cu nisip, suluri, perne) plasate proximal sau distal de articulatia mobilizata; indirecte, aplicate prin intermediul montajelor cu scripeti. Aceste posturari solicita intens articulatia, de aceea se folosesc mai ales pentru articulatiile mari genunchi si sold, pentru celelalte putand fi chiar nefaste.Mentinerea nu depaseste 15-20 de minute.

Posturarea, Masajul si Dieta gravidei

Posturarea: scop profilactic si relaxant. Scop profilactic: favorizeaza circulatia venolimfatica la nivelul membrelor inferioare, circulatie desfasurata cu greutate datorita compresiei uterului gravid pe vena cava inferioara. Se foloseste decubitul dorsal cu membrele inferioare la 300 fata de planul patului. Scop relaxant: reduce contractura musculara paravertebrala lombara, secundara hiperlordozei functionale. Se foloseste decubitul lateral cu genunchii flectati-determina retroversia bazinului si alungirea musculaturii contractate. Masajul se aplica in forma clasica sau sub forma de masaj reflexogen. Scop: profilactic; de relaxare; terapeutic (in tulburari functionale). Asupra sistemului circulator favorizeaza circulatia venoasa de intoarcere, prevenind aparitia sau agravarea varicelor si a edemelor de staza (neteziri simultane si alternative cu ritm si intensitate crescuta). Efecte: -asupra muschilor: stimulante (prin framantat); relaxante (prin manevre blande, lungi, care reduc excitabilitatea si contracturile); -asupra tegumentului: cresc calitatea structurilor colagene si elastice ale dermului, intervenind in prevenirea si tratamentul vergeturilor (se executa frictiuni cu varful degetelor, masajull putand fi uscat sau umed). Masajul sanilor se practica in ultimele luni de sarcina si are ca scop pregatirea lor pentru alaptat. Consta in neteziri usoare si tractiuni usoare ale mameloanelor.

Dieta se stabileste in functie de varsta gravidei, de varsta gestationala, de evolutia sarcinii, de numarul fetilor Referitor la varsta sarcinii, adolescentele au nevoie de supliment caloric necesar cresterii si dezvoltarii ei. In trimestrul II si III este nevoie de un aport alimentar crescut, dar atentie la greutatea mamei. Regimul alimentar corect trebuie sa acopere necesarul de proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale. Maximum de calorii este de 2400/zi in sarcina, iar in lauzie si in perioada de alaptare un surplus de 120 cal/100 ml lapte. Proteinele: in primul trimestru 1 g/kg corp; in trimestrele II si III-1,5 g/kg corp. Rolul lor este antiinfectios, plastic si sursa energetica importanta. Aminoacizii esentiali in proteine complete de origine animala (carne, derivate si oua) si in proteine incomplete de origine vegetala (cereale si derivate). Glucidele: 5-6 g/kg corp/zi. Surse: paine si derivate de cereale, legume, fructe, produse zaharoase si miere. Lipidele: 1 g/kg corp/zi. Surse: unt, frisca, smantana, uleiuri vegetale, fructe oleaginoase. Mineralele: Na; Fe; K; Ca; P; Cl. Vitaminele: necesarul creste in sarcina si trebuie suplimentat prin administrare de vitamina C si D si a unor vitamine din grupul B (in cazuri cu indicatii speciale). Indicatii in sarcina: lichide (2 l/zi); alimentatie bogata in fibre vegetale pentru a preveni constipatia. Sunt contraindicate cafeaua, alcoolul, excesul de condimente, grasimile prajite. Mesele trebuie sa fie in numar de 4-5/zi. Ultima masa sa fie cu 1-2 ore inaintea repausului nocturn

Imbunatatirea circulatiei deficitare

Este o procedura de electroterapie bazata pe vascularizatia abundenta intr-o zona deficitara, cum ar fi de exemplu la extremitati:picioare si maini. Imbunatatirea circulatiei periferice are la baza un curent de joasa fregventa care regleza circulatia venoasa, restabilindu-i circuitul optim.Astfel vom scapa de senzatia de picioare umflate, picioare obosite, dureri masive a talpilor, sau picioare reci.

STERN INFUNDAT S-au elaborat mai multe ipoteze cu privire la aceasta afectiune:

maladie congenitala; maladie ereditara; efect al tuberculozei; efect al sifilisului; efectul unui traumatism; efect al malpozitiei. In prezent se considera teoria discondroplaziei costale. Kinetoterapia pentru stern infundat este asemanatoare cu programul pentru cifoza. Exercitii care vizeaza dezvoltarea toracelui:

flotari la spalier apoi pe sol cu bratele din ce in ce mai departate; exercitii cu extensorul; exercitii de impins oblic din sezand; exercitii de-npins culcat, cu priza cat mai larga; aruncari cu mingea medicinala de la piept, de deasupra capului, din fata;

inot, etc

http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/kinetoterapie_artroza.html
TRATAMENTUL ARTROZEI Programul complex de recuperare fizical-kinetic

Kinetoterapia - cu mentiuni despre coxartroza si gonartroza

Un program kinetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n orice schem terapeutic a artrozei; orientarea programului se face n funcie de stadiul clinico-anatomo-funcional al bolii. Micarea, dozat i controlat oportun, este indispensabil pentru meninerea lubrefierii articulare, ncetinind limitarea progresiv a amplorii micrilor articulare i conservarea troficitii musculare. Obiectivele programului de kinetologie recuperatorie: scderea durerilor; creterea stabilitii; creterea mobilitii; creterea gradului de coordonare i echilibru la mers.

Programul de kinetologie recuperatorie cuprinde: Posturrile completeaz programul de lupt mpotriva redorii articulare. Se pornete de la poziia de amplitudine maxim permis de redoare i cu ajutorul unor fore exterioare cu aciune prelungit n timp se ncearc creterea amplitudinii unghiurilor de micare. Se pot utiliza cu folos unele tehnici de facilitare neuro-muscular proprioceptiv, cum ar fi: alternana contracie izometric izotonic,

stabilizarea ritmic, tehnica hold - relax. n coxartroz se evit n special flexum-ul i rotaia extern, ca cele mai frecvente devieri, adducia fiind mai rar. n gonartroz evitarea flexum-ului; pentru deviaiile n plan frontal (varus, valgus) posturrile directe sunt inoperante, doar posturarea corectoare pentru mers a piciorului prin talonete la pantof are valoare. Mobilizrile articulare pentru a menine sau ameliora amplitudinile de micare. n coxartroz se va pune accentul pe extensie, rotaia intern i abducie iar n gonartroz pe rectigarea extensiei complete i rotaia intern apoi pentru mrirea flexiei. Se pot utiliza toate tehnicile cunoscute: posturri, mobilizri pasive, active, scripetoterapie etc. Traciunile au efect antalgic decontracturant, cresc mobilitatea i refac alinierea, pot fi: - manuale executate n axul membrului inferior la sfritul edinelor de masaj; se execut succesiv traciuni (moderate) i compresiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaz circulaia i troficitatea); i mecanice - prin traciuni la nivelul gleznei, practicate zilnic, cu greuti de cca. 3 Kg pe membru, perioade lungi de timp, cu efect de reducere a presiunii intraarticulare i decontracturant. Refacerea stabilitii att prin exerciii analitice de tonifiere muscular ct i prin exerciii n lan kinetic nchis; Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare, echilibru, abilitate) astfel nct s fie evitat mersul chioptat. Relaxarea decontracturarea muscular.

Meninerea unei bune funcionaliti mioartrokinetice la nivelul articulaiilor adiacente , ct i la membrul opus; pentru coxartroza este important i corectarea poziiei bazinului cu meninerea unei funcionaliti ct mai bune a coloanei lombare. Respectarea regulilor de profilaxie i terapia ocupaional .

Exerciiile indicate trebuie s in cont de tipul micrii care trebuie conservat sau eventual recuperat, de eventualele limitri ireversibile, de grupele musculare care trebuiesc lucrate preferenial pentru obinerea unui rezultat funcional optim. Tonifierea musculaturii: n coxartroz vizeaz tonifierea muchilor fesier mare i mijlociu, ischiogambieri i cvadriceps; n gonartroz se va urmri tonifierea musculaturii care nzvorte genunchiul n mers cvadricepsul n principal dar i ischiogambierii, se va urmri refacerea forei extensoare pentru ultimele 200. Refacerea stabilitii att prin exerciii analitice de tonifiere muscular ct i prin exerciii n lan kinetic nchis; exerciiile la bicicleta ergonomic se indic cu condiia individualizrii pentru fiecare bolnav a parametrilor de lucru: nlimea eii, ncrcarea adecvat (i progresiv) a solicitrii la efort. Kinetoterapia poate fi pasiv sau activ, ajutat sau ncrcat. Contraciile musculare pot fi izotonice sau izometrice. Ca regul general, sensul micrii va fi n sens opus tendinei naturale a bolii de limitare a micrilor. KINETOTERAPIA PASIV Se recomand ca programul kinetic s debuteze prin mobilizarea pasiv a articulaiei . n acest fel, kinetoterapeutul ia contact direct cu articulaia bolnav, intr n comunicare cu pacientul, ncercnd si ctige ncrederea i s-i asigure o bun colaborare pe durata programului complex de recuperare. a. Kinetoterapia pasiv n coxartroz n coxartroz mobilizarea pasiv va insista pe micrile de extensie, abducie i rotaie intern .

Exemplude mobilizare pasiv pentru micarea de extensie Regula general: n timpul forrii extensiei articulaiei coxofemurale genunchiul rmne extins. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum (genunchiul cu coapsa pe piept); bascularea puternic a bazinului extinde ea nsi articulaia afectat i eventual asistentul accentueaz extensia. n mobilizarea autopasiv, pacientul menine cu minile genunchiul membrului opus la piept, membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de abducie Pacientul n decubit dorsal: asistentul fixeaz bazinul cu o mn iar cu cealalt execut abducia cu priz la nivelul condilului intern al femurului. n mobilizarea autopasiv, pacientul n decubit lateral pe partea sntoas, cu membrul inferior suspendat printr-un scripete i tracionat n sus prin priz manual. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de rotaie intern Pacientul n decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioar a coapsei, rulnd-o nuntru sau n afar (genunchiul ntins). b. Kinetoterapia pasiv n gonartroz Kinetoterapia pasiv n gonartroz ncepe cu mobilizarea rotulei (n sens longitudinal i transversal), dup care se trece la mobilizarea articulaiei femuro-tibiale, avnd ca obiectiv principal asigurarea libertii de micare n extensie i rotaie, n special rotaia intern care este aproape ntotdeauna limitat. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de rotaie intern Pacientul n decubit dorsal, coapsa n abducie i genunchiul flectat la 900. Kinetoterapeutul fixeaz glezna bolnavului i susine extremitatea superioar a gambei cu ambele mini sub linia articular, imprimnd o micare de translaie orizontal extern a ntregii gambe. Aceast micare se repet, reducnd progresiv unghiul de flexie a gambei pe coaps. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de extensie Pacientul n eznd, cu trunchiul aplecat n fa; kinetoterapeutul execut extensia, fcnd dou prize una pe faa anterioar a coapsei, fixnd-o la scaun i cealalt pe gamb, distal. KINETOTERAPIA ACTIV Refacerea forei musculare i a echilibrului dintre muchii agoniti i antagoniti, n special a muchilor stabilizatori ai ai articulaiei trebuie nceput ct mai precoce i continuat mereu printr-un program de meninere a tonusului i forei musculare. Se realizeaz prin exerciii izometrice i izodinamice contra unor rezistene, fiind recunoscut necesitatea de a se lucra cu rezisten manual dirijat n sectorul de mobilitate indolor . Exerciiile pentru refacerea forei depind de gradul deficitului muscular: pentru forele 0-1-2, tehnicile de facilitare reprezint singurele modaliti logice de lucru (contracii repetate, inversarea lent, inversarea lent cu opunere, relaxarea contracie, izometria alternant); reeducarea forei musculare de la o valoare peste 3 se realizeaz prin tehnicile obinuite de izometrie (exerciiile scurte izometrice zilnice), tehnicile izokinetice, dei de o valoare deosebit, nu sunt uzuale. n coxartroz se insist asupra tonifierii muchilor fesier mare i mijlociu, ischiogambieri i cvadriceps. n gonartroz sunt preferate contraciile musculare izometrice i pedalarea pe bicicleta ergonomic fr rezisten i se insist asupra tonifierii muchilor cvadriceps, ischiogambieri i triceps sural . ntruct musculatura supus tonifierii n coxartroz i gonartroz este solicitat n ortostatism (musculatura antigravitaional) prezentm n continuare cteva exerciii pentru exemplificare.

Exemplu de exerciiu global pentru tonifierea musculaturii extensoare a articulaiei coxofemurale (fesierul mare i fibrele posterioare ale fesierului mijlociu, ischiogambierii) : Pacientul n decubit dorsal la marginea mesei, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul extins, piciorul flectat ; kinetoterapeutul face priz pe faa dorsal a treimii distale a coapsei i pe faa plantar; membrul inferior opus este flectat, cu piciorul pe mas sau gamba atrn la marginea mesei; pacientul execut flexia degetelor, extensia piciorului apoi flexia genunchiului i n sfrit extensia articulaiei coxofemurale n timp ce kinetoterapeutul opune rezisten acestor micri (micarea de extensie contrat se continu sub planul orizontalei). Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului fesier mare. Pacientul n decubit dorsal la marginea mesei; membrul inferior opus se sprijin cu talpa pe mas, membrul afectat are coapsa flectat la 600 (adductorii sunt scoi din activitate), genunchiul este flectat (ischiogambierii sunt scoi din activitate), gamba relaxat; se execut extensia articulaiei coxofemurale, kinetoterapeutul contrnd pe faa posterioar a coapsei . Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea ischiogambierilor. Pacientul n decubit dorsal, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul aproape extins (poziia genunchiului este important nu trebuie extins complet, ci att ct intr n aciune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul contrnd la nivelul talonului. Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului fesier mijlociu. Pacientul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat cu genunchiul flectat; pacientul execut abducie n timp ce kinetoterapeutul opune rezistan pe faa lateral a genunchiului. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului cvadriceps. Pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins i gamba n afara mesei; membrul inferior opus, flectat, se sprijin cu piciorul pe mas; kinetoterapeutul face priz pe faa dorsal a piciorului i pe faa anterioar distal pe gamb; pacientul execut extensia gambei fiind contrat de kinetoterapeut . Grupul de exerciii selective pentru antrenarea celor 3 capete monoarticulare ale cvadricepsului au ca principiu general meninerea articulaiei coxofemurale flectate la 900,din aceast poziie executndu-se extensia genunchiului. Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului triceps sural. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior ntins i glezna n flexie dorsal; kinetoterapeutul prinde n mn clciul pe faa lui posterioar i se opune ncercrilor pacientului de a extinde piciorul. Deoarece nu exist rezistena pe degete sau antepicior, nu va intra n activitate dect tricepsul sural .

octombrie 2007 Dr Gabriel Panait cititi si.... Tratamentul ARTROZEI - MSURI CU CARACTER GENERAL: ncurajarea pacientului ( psihoterapia ) Repausul articular Msuri igienice i dietetice Corectarea eventualelor dismetabolisme Corectarea eventualelor tulburri vasculare Corectarea eventualelor tulburri endocrine Tratamentul ARTROZEI - MSURI CU CARACTER PARTICULAR : Terapia farmacologic ( sistemic i local ) Programul complex de recuperare fizical-kinetic si alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor Termoterapia , hidrotermoterapia , hidrokinetoterapia Electroterapia Ortezarea Masajul Balneoclimatoterapia si Alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor

Terapia chirurgicala (coxartroza si gonartroza)

http://www.corpul-uman.com/2012/02/actiunea-muschilorscheletici.html

Aciunea muchilor scheletici

Adaugat la 22 Feb 2012 at 4:39am
Prin coordonarea dintre contracie i relaxarea muchilor opui, i prin combinarea aciunii lor cu alii, muchii permit corpului o varietate mare de aciuni i ndeplinirea unor sarcini diverse. In ceea ce privete aciunea lor, muchii pot fi mprii n grupe, care definesc principala funcie a muchilor. Aceste grupe includ: Muchii agoniti aceti muchi sunt responsabili de principalul efort depus n ndeplinirea sarcinii specifice; Muchii antagoniti aceti muchi se opun aciunii agonitilor, n ndeplinirea sarcinii specifice; ei se

relaxeaz n timpul contraciei agonitilor. Muchii agoniti i muchii antagoniti sunt localizai pe pri opuse ale articulaiei; Muchii sinergici muchii agoniti pot fi ajutai n execuia micrii de ali muchi (muchii sinergici).

Acetia fie ajut la realizarea micrii n mod direct, fie acioneaz pentru stabilizarea articulaiei care realizeaz micarea; Muchii fixatori acetia sunt muchi sinergici care acioneaz pentru a menine osul n poziie fix, astfel

nct ali muchi s poat trage de acesta.

Click pentru imagine marita Aciunea muchilor ce formeaz aceste grupe musculare difer, n funcie de micrile specifice un muchi care este agonist n timpul executrii unei micri poate fi antagonist sau sinergie, n timpul executrii alteia. Cititi, de asemenea

Zona lombara Hemoglobina Dictionar simptome Fizioterapie - Sold Muschii obrazului si ai buzelor