JUPPITER forma de implorare, vocativul lui Diespiter - e zeul suprem la romani - forma arhaica a lui pater -> tatal

l stralucirii/luminii patronul fulgerelor - lat. dies ziua = perioada de zi cu lumina - lat. dues = zeu, purtator de stralucire Domine Deus = Dumnezeu - Juppiter, gen. Jovis quod licit Jovi non licit bovi (ce ii e ingaduit lui Jovi, nu e ingaduit unui ignorant) - dies Jovis ziua de joi; lat. jovis > rom. Jovial

SATURNUS - zeu italic vechi; romanii erau convinsi ca ar fi existat un rege al Latiumului pe nume Saturnus pe vremea lui toti erau egali, traiau la fel de bine - sotia sa era Ops - SAT sugereaza implinire adj. lat. satulus -> rom. satul; lat. satulare -> rom. a satura, satietate adj. lat. satis + vb. lat. facere => subst. satisfaction - Saturnus + Ops -> in 17 dec., o sarbatoare Saturnalia ->tinea o zi in ideea egalitatii intre oameni, iar sclavii primeau zi libera, stapanii trebuiau sa-si serveasca sclavii; li se dadeau cadouri copiilor.

JUNO spiritul feminitatii; patroana femeilor gravide si a celor ce urmau sa se marite (Iuno Lucina, Iuno Pronuba) la Roma exista un templu unde era venerata in calitate de sfatuitoare a tinerelor fete. la acest templu s-a construit o fierarie unde s-au batut primele monede => totalitatea monedelor = monetar Juno Moneta monere, monitum a sfatui; > neologismul monitor iunonius, iunius => mensis iunius = luna iunie MERCURIUS patronul comerciantilor, al marfurilor lat. merx, mercis = marfa lat. mercurialis > mercurial (pretul maximal) lat. mercator = cel care aduce marfa

MARS zeu italic gen. Mavortis => Martis inital, zeu al vegetatiei = mesis martis (luna martie) la 1 martie apare vegetatia si incep razboaiele => devine zeu al razboiului adj. lat. martialis > neologismul rom. martial (curte martiala judeca pe timp de razboi) onomastica Marcus, Marcia, Marcella, Marius etc.

DIANA

> Diviana cultul ei = cultul lunii = cea care da stralucire noptii, face noaptea sa fie ca ziua patroana vrajitoarelor avea altare in paduri, la intrataierea drumurilor (acolo era cel mai bine sa arunci blesteme) bivium intersectie de 2 drumuri; trivium intersectie de 3 drumuri; quadrivium de 4 drumuri in Evul Mediu devin denumiri pentru cicluri de invatamant Diana Trivia Diana de la intersectia celor 3 drumuri cultul ei a supravietuit mult timp dupa aparitia crestinismului rom. trivial = ceva urat, ce nu se face in lb. rom, Diana = zana dianaticii cei robiti Dianei (chiar si in perioada crestinismului) => rom. zanatic (= se inchina la credinte pagane)

IANUS vechi zeu roman, italic, reprezentat cu 2 fete => Ianus Bifrons ( cel cu doua frunti) Ianicolis (colina Gianicolo din Roma) = templu cu portile identice pe ambele fete; cand era razboi, portile erau deschise => ianus = poarta mensis januarius intre cei 2 ani

VENUS

personificare si zeificare a iubirii fizice, a instinctului si a actului sexual. subst. lat. venus, -eris ( cu rad. wen = a dori), intalnita si in venari (= a haitui, a vana) = calitate care excita sentimentul erotic, seductie, gratie mulier venusta femeie dezirabila; venustas seductie, frumusete fizica etc.

PONTIFEX fauritorul de punti (pons, -tis + facere) stiau cand trebuie facute puntile (poduri de lemn) peste Tibru si cand trebuie ridicate, de aceea avea rol f. important se ghidau si dupa mersul astrelor, decisisv in cresterea sau retragerea apelor => opus-ul lor avea si contatii religioase, in cele din urma pastrandu-se doar acestea in activitatea corporatiei pontifilor aspectul practic dovedit de faptul ca simbolul lui pontifex era securea in crestinism functia suprema Suveranul Pontif (creeaza o punte intre oameni)

AUGUR vechiul subst. augur, uris (cel ce da spor sau cel ce da prevestiri favorabile ce asigura cresterea, sporul) se raporteaza la vb augeo, - ere, auxi, auctum ( a spori, a mari, a amplifica) => augurl = cel care prin prevestiri favorabile dadea garantia implinirii spornice a unei lucrari, fiind legat semantic de auctor, care intr-o sintagma ca auctor gentis primeste sensul de intemeietor derivatul auctoritas = starea de intemeietor derivat din augur, augustus = ceva consacrat de catre auguri, ce sta sub semnul sporirii favorabile, desigur pana la acordarea ca titlu lui Octavianus, augustus se referea doar la lucruri, nu si la persoane. denominativul augurare ( a prezice) HARUSPEX = cel ce cerceteaza din priviri maruntaiele victimelor in scop divinator derivate haruspica, -ae, haruspicium, haruspicatio. a doua componenta (-spex) e clara, in timp ce prima s-ar apropia de hernia sau hire (intestin, maruntaie?) dar ipotetic. mai curand ar fi haru din asirianul har (ficat), trecut apoi la etrusci, iar haruspex un compus etrusco-latin, dupa cum cred interogativ Ermout si Neillet

AUSPEX = cel care cerceteaza cu privirea zborul pasarilor, raportandu-l la anis, -is si la cuv. radacina spex (din specio, -specere, -speceie, -spexi, -spectum) folosit, insa, in termen secund in compusi precum auspex, auspiciunea, adica semne prevestitoare prin extensie auspicium semnifica orice profetie. SACERDOS cel ce deserveste sacrul, cel ce indeplineste ritualurile sacre este unul din derivatii adj. sacer ( care, in opozitie cu profanus defineste tot ce tine de sfera divinului, tot ce apartine zeilor) in Macrobius, sacer e quidquid quod deorum habetur femininul sacerdota sacrare, sacramentum (suma depusa drept garantie, in fata zeilor, a bunei credinte intr-un proces) sacrilegu - hoti de obiecte sacre, apoi profanator sacrosantus - termen juridico-religios desemnand persoana/obiectul a carei/carui inviolabilitate si sacralitate au fost solemn recunoscute AGER subst. pe care anticii il opuneau lui urbs derivat de la agere, vb. pastoral, semnificand manarea de la spate a turmelor. ager, la inceput, pana a nu fi cultivat, era campul pe care erau manate turmele ulterior, devine obiect al ingrijirii

agellus, agelulus ( mic fermier) agrariae, -aruni (posturi militare in campie) agraticum impozit pe pamant

EXERCITUS termenul latin pentru armata vb. exercere, exercitum = a-ti da gandurile pe fata ( se concretizeaza) - => a scoate trupele la defilare => neologismele rom. exercitiu, exercitare primeste apoi sensul de ifanterie EQUITATUS lat. eques (cal) -> lat. eques, -itis (calaret) lat. equites - cetatenii care erau capabili de a servi calare in armata formeaza categ. equitatus (cavaleria) ei reprezentau o clasa sociala cenzitara (cu o stare materiala buna) si de la sf. Republicii isi pierd atributiile militare si termenul ajunge sa desemneze o clasa politica

CLASSIS = flota militara vine de la rad. vb. clamare (=> neol. rom. clamare, declamare, reclamare) => rom. a chema initial, avea sensul de a chema in armata, chemare ce se face in functie de categoria cenzitara, dar si de varsta (classis iunorum, classis seniorum) tot in per. cenzitara, classis primeste sensul de flota cives classici (= cetateni model, cetateni ai primei clase) avea obligatii militare si materiale fata de flota scriptores classici scriitori clasici => termenul transmite ideea de model

PROLETARII cei care au multe guri de hranit de la vb. allere (a hrani) + prefix => proles = cel hranit (=urmas)

TRIBUNUS magistrat civil sau militar al unui trib (tribunus plebis, tribunus militus) sediul tribului era un tribunal (apoi un loc ridicat in care stateau magistratii tribuna), apoi locul unde statea judecatorii deci tribunal, in acceptiune actuala

de la vb. tribuere a imparti la trei => tribunus = conducatorul celei de-a treia parti

LEX = lege; initial, legea avea caracter religios mai apoi, e laicizata si desemneaza o intelegere perfectata intre 2 particulari; apoi tot. legilor si principiilor acceptate de cetateni la cererea magistratilor (legem rogare, rogatio) lex cuprinde ideea de contract scris intre 2 persoane/grupuri, spre deosebire de ius (formula dictata sau mos (ceea ce e impus prin obicei) pt. ca obiceiul e imemorial si acceptat tacit, pe cand legea trebuie scrisa si promulgata dintre compusi collega si collegium