Sunteți pe pagina 1din 7

Subiectul 6

ETIMOLOGIE - denumirea actuala dateaza din 1338 Mare Nigre si pe urma din turca Kara Deniz - in Evul Mediu timpuriu Mare Maggiore - in Antichitate Pontus Euxinus (Marea ospitaliera) diferit de Pontus Axeinus (mare neospitaliera), Marea Marmara (Marea cu marmura) - culoare verde inchis datorita incarcarii cu fitoplancton si sedimente - Gh Bratianu: in MN sunt mai multe furtuni decat in M Egee desi valurile nu sunt mai mari

CARACTERISTICI GENERALE SI DIMENSIUNI - MN este un bazin mediteranean, componenta a Marii Mediteraneene Europene cu un profil semi-inchis - In literatura apare frecvent gresit incadrata ca fiind mare continentala, mare marginala Argumente: - Dpdv geologic: bazinul MN este dezvoltat pe crusta continentala si pe crusta oceanica - Dpdv geomorfologic= rel bazinului MN cuprinde atat margini continentale cat si campii abisale - Dpdv hidrologic: existenta unui schimb activ de ape cu M Mediterana si Oc Atlantic - Suprafata de 466 000 km2 - Bazinul hidrografic al MN este de 4.5 ori mai mare (1.9 mil km2) - Adancimea medie 1200 m, iar fara M Azov 1280 m - Adancimea max 2211 m - M. Azov: adancime medie 8 m, adancime max 14 m - M. Azov este dpdv genetic un liman maritim al Donului DIMENSIUNI - P bazinului 4340 km, din care 244 km pe teritoriul RO - Lungimea max 1200 km (Burgas- orasul Poti) - Latimea 610 km - Vol total de apa 530 000 km3 (88%= 480 000 km3, volumul de apa anoxic, bogat in N2S) RELIEFUL - Dpdv tectonic si structural, bazinul MN este compus din doua provincii: centrala si marginala Provincia centrala - ocupa aprox 50% din supr totala, fiind dezv pe crusta ocanica, si secundar pe crusta continentala - ii corespunde Campia Abisala Euxinica si de jur imprejur extensiunea glacisurilor continentale - relieful primar de natura tectonica se gaseste la amre adancime, acoperit de sedimente fine, avand aspect neted si cvasiorizontal - grosimea sedimentelor difera intre compartimentele vestice si estice ale baz MN datorita varstei, cu val intre 10-15 km - Campia Abisala Euxinica primeste sedimente prin decantarea penelor fluviale (extensiunea in dom marii a apelor fluviale) 1

Subiectul 6

In cadrul GC sedimentele sunt transportate de catre curentii de turbiditate (amestec de sedimente fine si apa deplasat cu viteze mari de 10+40 km pe ora pe axul canioanelor submarine in timpul episoadelor de activitate) Provincia marginala este compusa din urmatoarele unitati regionale - N- intre promotoriul Dunavat si Capul Anapa (extremitatea vestica a Mtilor Caucaz)- MC Scitica - Prez caracterele unei MCP (stabilitate tectonica, extensiunea mare a subunitatilor se relief in special c costiere: CMN, D Dunarii, C Siretului Inferior) - In cadrul versantului apar suprapuse 3 mari conuri abisale Conul Dunarii (extins si pe MC Scitica si MC Moesica), Conul Nistru- Nipru, Conul don- Cuban (dezv in fara stramtorii Kerci) - MC Caucaziana- E (Capul Anapa si R Cioron) - MC Pontica (R Cioron si St Bosfor) - Prezinta caract asemanatoare MCA (multe falii, seisme, misc pe verticala) - MC Moesica (str Bosfor- promontoriul Dunavat) - Dezv pe platformele moesica si scitica cu pod joase in zona costiera si un self cont a carui latime creste de la S la N (30- 100/200 km) FORMAREA BAZINULUI - F discutata, exista mai multe teorii - Relieful primar scufundat, cauza principala Principalele faze ale evoutiei: - Etapa deschiderii baz prin procese de rifting continental (baz vestic mult mai vechi 125-100 mil ani fata de cel estic 60-55 mil ani) - Etapa subsidentei tectonice (se desf pana in oligocen 35 mil ani, procesul deminant de lasare, cu rate de 70-80 m/1 mil ani) - Etapa sedimentarii accentuate (oligocen- inceputul pliocenului 35-5 mil ani) - Etapa definitivarii baz actual (5 mil ani, plocen- cuaternar, procese de subsidenta intensificate, 80-90 m/ 1 mil ani) EVOLUTIA ACVATORIULUI - In miocenul superior (sarmatian), bazinul facea parte din M Sarmatica, care se intindea intre baz Vienei si L Aral - La sf sarmatianului, miscarile orogenetice duc la separarea M Sematice in mai multe bazine - M Moetiana, cuprindea MN, M Caspica si L Aral - Salinitatea este f ridicata 30-34 %o - La sf pliocenului, nivelul marii coboara, ducand la izolarea de Oc Planetar, rezultatand L Pontian - Apa se indulceste, salinitatea este mai mica de 5 %o - Lacul cuprindea MN si M Caspica, precum si culoarul Manecii (perioada de formare a sturionilor) - Evolutia cuaternara a MN (CURS 3) EVOLUTIA CUATERNARA A MN 2

Subiectul 6

In pleistocen au existat circa 15 transgresiuni si regresiuni, din care cele mai importante corespund glaciatiunilor RISS si WURM - Fiecare dintre glaciatiuni prezinta 2 maxime (per de racire intensa) - Cele mai ample osiclatii s-au desf intre niv 0 actual si adancimile de 100- -110 m - Deoarece in timpul regresiunilor MN devenea izolata de restul Oc Planetar, ev nivelului era controlata doar de bilantul hidrologic local - Acesta este motivul pt care muchia SC din MN se gaseste la -100 - -110 m - In ultimul max glaciar LGM, atins acum 18 mii ani, nivelul MN se gasea la -110120 m - Urmeaza un interval cu oscilatii reversibile, per in care MN este izolata de orice alt bazin Exista 2 teorii: 1. Teoria potopului - Aceasta pp invazia catastrofala a apelor meidteraneene, acum cca 7600 ani, prin prabusirea pragului nordic al str Bosfor - Exista un decalaj de cca 90 m intre baz M Marmara si cel al MN, care a determ aparitia unei casacde in dreptul actualei stramtori - Egalizarea niv s-a produs in cca 1 an, ceea ce inseamna o crestere medie de cm/zi Este o teorie noua, fundamentata pe mai multe argumente: a) Criteriul geologic - S a constatat existenta unei discordante stratigrafice pe SC - Apare un orizont E cu varsta de cca 7600 ani, la adancimi diferite cu aceeasi varsta, suprapus unor varste mai vechi de 20 000 ani b) Argumentul geomorfologic - Consta in depistarea unui con de dejectie, in fata str Bosfor, pe selful turcesc, de natura eroziv- acumulativa c) Argumentul arheologic - S au descoperit blocuri selfuite, presupuse a fi elem unor constructii d) Argumentul anthropologic - Existenta variantelor diferite ale potopului lui Noe in mai multe mitologii 2. Teoria clasica - Prevede o crestere graduala a nivelului - Dupa egalizarea nivelului aceasta a crescut relativ constant de la -15 m (7600 BP) la 0 actual (5500) - In ultimii 5500 ani, niv cunoaste variatii minore, asociate episoadelor de racire si incalzire climatica - In ultimul mileniu au existat doua perioade climatice importante: a) Optimul climatic medieval OCM 1000-1350 AD - Temp in Europa a fost mai ridicata - Niv marii a fost mai ridicat cu aprox 1m fata de cota actuala b) Mica glaciatiune 1500-1800 AD - Usoara racire, scadere a niv marii cu 0.5 m fata de cota actuala 3

Subiectul 6

In prezent avem o crestere clara a MN cu o tendinta de accelerare Astfel, masuratorile altimetrice satelitare indica in intervalul 93-06 o crestere a niv de cca 6 mm/an, respectiv de 3-4 ori mai mare decat val medie din sec XIX- XX (1.5-2 mm/an) Coexistenta arealelor de crestere rapida si de scadere Evolutia niv MN se face dupa o rata asemanatoare Oc Planetar In ult decenii s a evidentiat accelerarea cresterii niv: 1870-1930= 1.2 mm/an; 1930-1990= 1.8 mm/an; 1990-prezent= 3.3 mm/an

TEMPERATURA AERULUI Se inregistreaza un regim izotermic caracterizat de diferente de maxim 1 grad celsius pe toata supr (22 grade celsius in Gf Odessa si 22.5-23 grade celsius in centru si in SE) Iarna, diferentele sunt semnificative (-1 grad- 0 grade celsius in Gf Odessa , 0-1 grad celsius pe teritoriul romanesc, 2-3 grade celsius in bazinul central si 6-7 grade celsius in SE)

PRECIPITATIILE Cea mai amre parte a bazinului dispune de un regim pluvial modest, avand un bilant hidric negativ Aprox 260 kmc de pp se inregistreaza, in timp ce evaporatia se duce spre 330 kmc Pe tarmul romanesc avem 360-390 mm/an (polul ariditatii din RO) Pe coasta caucaziana, pp ajung la 1400-1500 mm/an

TEMPERATURA APEI Imprumuta din caracteristicile temp aerului Vara, prez izotermie cu valori cuprinse intre 21 grade in NE si 23 grade in SV Iarna, exista diferente mari cu amplitudini de pana la 10 grade (in NV 0-1 grad, cu procese de inghet si 7-10 grade in SE) In ceea ce priveste tma exista un gradient de crestere de la E la V (13.5 grade in V, 13-14 in partea central-vestica, 14-15 grade in centru si peste 16 grade in SE ) Distributia temp apei pe verticala prezinta cateva caract unice in Oc Planetar, conform urm stratificatii: 1. Strat superficial de amestec (se intinde pe maxim 10 m, dif de temp fiind de 1-2 grade) 2. Termoclima sezoniera (apare intre lunile mai si octombrie, se extinde intre 10 si 50 m adancime, diferenta de temp fiind de 12-15 grade) 3. Stratul intermediar rece SIR se extinde intre 50 si 150 m adancime, atinge cele mai mici valori din toata masa MN, limitele superioare si inferioare sunt fixate de izoterma de 8 grade 4. Stratul profund atinge 8.8 grade apoi creste lent pana la 8-9 grade la cele mai mari adancimi Iarna, in cea mai mare parte a bazinului se inregistreaza o stare de invesiune termica pronuntata, cu apa mai rece decat in stratul intermediar rece 4

Subiectul 6

Grosimea mica a stratului de amestec se datoreaza absorbtiei rapide a radiatiei solare prin difractie si difuzie, generate de transparenta mica, continut mare de clorofila, fitolancton, particule solide in suspensie Masele de apa oxygenate, inclusiv stratul intermediar rece, au un timp de rezidenta mic (5060 ani) In timp, masa anoxica, este f statuta, avand un timp de reyidenta de aprox 3000 ani , in comparatie cu Mediterana 70 ani Zona profunda prezinta valori ridicate (8-9 grade) datorita aportului de ape calde si sarate mediteraneene plus fluxul caloric geotermal plus anumite reactii exoterme Apa in stratul intermediar rece ajunge din zona nordica a bazinului la scara globala, temp medie a aerului a crescut cu 0.82 grade celsius in intervalul 1910-2010 in ultima suta de ani s-au inregistrat 2 perioade de crestere rapida (1910-1940, 1975, 2010), despartite de un interval de scadere usoara se remarca o crestere mai rapida in a doua perioada caracteristicile unicat ale distributiei temp in MN sunt prez stratului intermediar rece , prez unei termoclime sezoniere, iar la adancimi mari temp este mai ridicata decat la adancimi inermediare: 8.8-8.9 grade celsius in comparatie cu 7-8 grade celsius in stratul intermediar rece str Bosfor mentine o circulatie a apei dictata de raportul de salinitate dintre cele 2 bazine invecinate astfel, apele mediteraneenesunt de cca 2 ori mai sarate decat apele MN, ceea ce det un flux de 2 ori mai mic spre MN

SALINITATEA APEI - Salinitatea medie la suprafata in bazinul adanc oscileaza intre 15%o in NV si un max de 2020.5 %o in central MN Val medie 17.5-18.2 %o - In domeniul costier valorile sunt mai mici, intre 5 si 10 pt Coasta Deltaica Danubiana Pe verticala salinitatea este f ferma, marcanta si reprezentata de 3 orizonturi: - Orizontul de amestec: 17.5-18.2 %o intre 0-30 m adancime - Haloclina: intre 30-200 m adancime unde salinitatea migreaza de la 18-21.5 %o - Profund: de la 200 m pana la Campia abisala, unde valoarea urca a 22 %o pe la 800 m si 22.2-22.3 %o la 2000-2200 m DENSITATEA APEI - Densitatea apei este controlata de temp si salinitate si presiune (cu rol minor) - Stratificatia prezenta in repartitia pe verticala a salinitatii induce o distributie asemanatoare si pt densitatea apei - La supr bazinului densitatea este scayuta, intre 1010- 1012 kg/metrii cubi

Subiectul 6

Chiar in timpul celor mai intense raciri ale apei, densitatea apei la supr nu depaseste val de 13 kg pe metru cub - In general, intre 0-15 m, valoarea este de 10-12 kg pe metru cub - La adancimi de 15-150 m se extinde picnolina PICNOLINA - Intre 150 m si f marii se extinde stratul profund - > 15-17 kg pe metru cub - Aceasta distributie a densitatii, dar mai ales prezenta unei picnoline determina amrea stabilitate a maselor de apa din MN in profil vertical CURENTII DIN MN - MN nu este conectata la circulatia general-oceanica - Modelul actual privind curentii din MN a fost dezvoltat de OGUZ (1990-1993) El pp: - Existenta unei circulatii ciclonale in MN manifestata concentrar in zona periferica (costier si self continental) - Acest curent este numit curentul principal de bordura al MN Debitul curentului de bordura este variabil sezonier, dar prezinta o val medie anuala de 5.8 mil metrii cubi pe sec (5.8 Sv) , 1 Sv egal cu 1 ori 10 la a 6a metrii pe sec Valori medii: - Iarna: 6 Sv - Primavara 8 Sv (datorita vantului si aportul de apa) - Vara 4 Sv - Toamna 5 Sv Curentul de bordura are o latime medie de cca 50 km si afecteaza amsa de apa la adancimea de 150 m, vit medie 15-20 cm pe sec Astfel, prezenta unor vanturi in sens contrar poate determina blocarea curentului in centru si chiar inversarea lui, sau nu se desf 100%. Un ex de blocaj apare in lunile de primavara maritima (apr- iun) Exista cca 9 circuite periferice anticilonale care se dezv intre curentul de bordura si linia tarmului, unde aceasta prezinta sinusiozitati marcante Gire: Sevastopol, Kaliakra, Bosfor, Sinop, Batumi

CIRCULATIA SUBBAZINALA Este controlata de 3 factori: 1. Regimul valurilor (vantul cu dir si vit lui plus orientarea liniei de coasta si a tarmului ) 2. Relieful costier 3. Interactiunile fluvio- maritime - Astfel, atunci cand valurile se sparg sub un unghi fata de linia tarmului iau nastere curentii longitudinali de tarm CLT 6

Subiectul 6

Acest curent isi schimba directia in lungul liniei tarmului, fenomen ce poarta numele de refractie In apele de tarm, valurile isi schimba directia, se curbeaza si tind sa devina paralele cu linia tarmului Curentii longitudinali de tarm de pe coasta romaneasca sunt puternici si orientati de la N spre S La Sf Gheorghe, curentul longitud de tarm orientat NS transporta de 3 ori mai multe sedimente decat cel orientat SN (1.5 mil m cubi pe an) Procesele de uo-welling se asociaza pe tarmul romanesc cu curentul longitud de tarm orientat SN

OXIGENUL DIZOLVAT - Sursele oxigenului dizolvat determina o stratificatie pe verticala cu tendinta de reducere drastica catre adancime - Concentratia in O2 dizolvat, depinde de timp, concentratia in fitoplancton, de gradul de agitatie al apei - In primii 5 m apa este suprasaturata in O2 intregistrandu se valori 350-380 u cu codita Mpe litru - In orizontul 5-35 m este stratul de amestec cu concentratii mari 300-350 u cu codita Mpe litru - Oxiclina (35-60 m) reducerea concentratiei de O2 (10-300 u cu codita Mpe litru) , datorata oxidarii materiei organice si a sulfurilor - Stratul suboxic se dezvolta intre 60-180 m , unde O2 dizolvat poate disparea complet intre 120-180 m (sub 10 u cu codita Mpe litru) de aici apare si H2S (hidrogenul sulfurat)