Subiectul 10 Junimea i Convorbiri Literare Societatea Junimea: societate culturar constituit la Iai prin 1863-1864 fondatori: cinci tineri

eri intelectuali, reintorsi de la studii din strainatate: Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor i Theodor Rosetti afinitatea dintre ei i uneste ntr-un cenaclu n care se dezbat public probleme culturale de seam din epoca de dup 1860 legate de: ortografie i limb proiectarea unei antologii de poezie romneasc organizarea unor conferine prin care s rspndeasc n public o serie de cunotine istorice, politice, economice i de cultur.

Junimea reprezint cea mai important grupare literar din cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciaz c Junimea reunete cele mai mari personaliti intelectuale ale vremii .

Scopul asociaiei: s aduc un suflu nou n cultura romn asociaia este bine organizata: avea o tipografie proprie, o librrie i o revist Convorbiri literare ( nfiinat n 1867) unde vor fi publicate pentru ntia oar operele marilor clasici ai literaturii romne: Eminescu, Creang, Caragiale, Slavici. ETAPE in viata societii Junimea: 1. Etapa ieean (1863-1874) o o o n aceast perioad se elaboreaz principiile sociale i estetice ale junimismului, aceea a luptelor pentru limb are un pronunat caracter polemic se organizeaza preleciuni (= prelegeri) populare pe teme variate, care au drept scop o educarea publicului larg, care s neleag cultura ca factor de progres i moralitate Interesul pentru literatur se manifest prin avansarea ideii de a fi alcatuita o antologie de poezie romneasc pentru colari : aceasta i-a determinat pe junimiti s citeasc n edinele societii autorii mai vechi
1

o se manifest n trei direcii: limb, literatur i cultur

2. Cea de-a doua etap (1874- 1885) o o etap de consolidare, n sensul c n aceast perioad se afirm reprezentanii direciei noi n poezia i proza romn: Eminescu, Creang, Slavici, Caragiale o o o o edinele Junimii au loc la Bucureti, iar activitatea revistei la Iai sunt elaborate studiile eseniale prin care Titu Maioresc u se impune ca ntemeietor al criticii noastre literare moderne nu sunt neglijate nici preocuprile din domeniul limbii literare, necesare pentru c n 1860 se trecuse de la alfabetul chirilic la cel latin Maiorescu susine utilitatea mbogirii vocabularului limbii romne prin neologisme de origine romanic, ntr-un studiu din 1881, intitulat chiar Neologismele. 2. Etapa a treia (bucuretean) o ncepe din 1885, cnd este mutat la Bucureti revista Convorbiri literare i ntreaga societate Junimea. o Aceast etap are un caracter preponderent universitar, prin cercetrile istorice i filosofice. o Apariia revistei se prelungete pn n 1944, dar cu toate acestea ea nu va mai atinge gradul de popularita te din primii 20 de ani. Revista Convorbiri literare o primul numar 1 martie 1867, la Iasi o revista cu cea mai mare longevitate ( 1867 i 1944) o 1867- 1886, apare la Iasi si reprezint perioada de glorie o 1886-1944 apare la Bucureti, avndu-l ca redactor pe Iacob Negruzzi, prednd apoi conducerea unui comitet format din foti elevi ai lui Titu Maiorescu (Mihail Dragomirescu, Simon Mehedini, P.P.Negulescu, Rdulescu-Motru). o constituie cel mai important moment al presei romneti1867 o in 1996 a reaparut, la Iai, avnd ca editor Uniunea Scriitorilor din Romania Scopul revistei: o rspndirea spiritului de critic literar autentic. o ncurajarea liteaturii naionale.
2

o combaterea imitailor operelor strine. Colaboratori: o Mihai Eminescu public majoritatea poeziilor sale. o Ion Creang "subpublic" primele trei pri ale "Amintirilor" i poveti. o Ion Luca Caragiale "subpublic" majoritatea comediilor sale. o Ioan Slavici public nuvele i poveti. o Vasile Alecsandri, George Cobuc, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu, I.Al.Br tescu Voineti i ali scriitori reprezentativi ai vremii. Asemnari cu paoptitii: o dorina de a realiza o cultur i o civilizaie autentic romneasc , dar cu deschidere spre Europa. o pstrarea elementului autohton naional (nu prin imitaie). Deosebiri fa de paoptiti: 1.atitudine: o paoptiti: exaltare,frenezie. o junimiti: spirit critic, analitic, msur, luciditate. 2.vrst: o paoptiti: baproape adolesceni. o junimiti: tineree maturizat. 3.configurare estetic: o paoptiti: romantism. o junimiti: adaug romantismului elemente clasiciste dar i realism TITU MAIORESCU = Mentorul Junimii Mentor = conductor spiritual, povuitor, ndrumto r, educator Date biografice: Titu Maiorescu s-a nascut la Craiova in 1840. Titu studiaza la Viena La 19 ani isi ia doctoratul in filosofie in Germania si apoi licenta in drept la Paris

 Este, pe rand, profesor universitar, decan, rector, academician, deputat si ministru Contributii la dezvoltarea culturii romanesti a lui Titu Maiorescu a fost mentorul Junimii , o personalitate impunatoare a societatii Junimea primul critic literar si cultural a directionat cultura in a doua jumatate a secolului al XIX-lea sub egida lui, s-a creat literatura marilor clasici s stiut sa apecieze adevarata valoare a contemporanilor a atras atentia asupra raportului cantitate-calitate Activitate o i-a nceput activitatea la Junimea prin introducerea unei antologii a poeziei romneti , antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu. 1. In ceea ce priveste limba romana Titu Maiorescu publica studii i cercetri: o Articolul Despre scrierea limbii romane ( 1866) : o a nchegat un sistem ortografic prezentat n articolul o o o pledeaz pentru scrierea fonetic ; respinge alfabetul chirilic, susinnd folosirea literelor latine argumenteaz i probeaz necesitatea mbogirii limbii, pe ci externe, prin introducerea neologismelor o dar numai daca ele nu au sinonim si exprima o realitate noua

o Neologisme (1881)

2. in domeniul criticii literare o Articolul "O cercetare critic asupra poeziei de la 1867" o In care delimiteaza poezia de stiinta o sustine ca exist cuvinte poetice i nepoetice , unele trezesc imagini sensibile, altele nu o arata ca poezia nu-si gaseste materialul in natura, precum celelalte arte, ci se creeaza din cuvant o Lucrarea este structurata in doua parti:

o in Conditiunea materiala a poeziei o analizeaza conceptul de forma in arta o si este de parere ca in poezie cuvintele trebuie sa fie concrete si recomanda folosirea limbajului cat mai putin abstract o in Conditiunea ideala a poeziei o se refera la fondul poeziei o si considera ca ideea poeziei este un sentiment si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala sau care tine de taramul stiintific o Directia noua in poezia si proza romana ( 1872) o in care sustine noile valori afirmate in literatura noastra: vorbeste despre Eminescu si Slavici, dar si despre pastelurile lui Alecsandri. o l aaz pe Eminescu in fruntea poeilor, imediat dup Alecsandri, intuind geniul acestuia o Comediile d-lui Caragiale ( 1885) o afirma despre Caragiale ca generalizeaza pentru a surprinde trasaturi valabile tuturor oamenilor o Caragiale ia subiecte din realitate si le trateaza ideal-artistic o Arta este o finalitate fara scop, ea nu serveste decat spiritului o Poeti si critici (1886) in care vorbeste despre valoarea operei lui Alecsandri o Asupra poeziei noastre populare (1868) o in care face un studiu al folclorului o considera ca folclorul e sursa de inspiratie si model in acelasi timp o vorbeste despre caracterul anonim si colectiv al literaturii populare o lauda culegerea de poezii populare a lui Alecsandri; o Studiul Eminescu si poeziile lui (1884): o isi da seama ca secolul XX va fi marcat de opera lui Eminesc; o considera ca Eminescu a fost produsul propriului geniu si ca, oriunde s-ar fi nascut, viata lui ar fi fost aceeasi, iar creatia sa la fel de valoroasa o prin urmare pune bazele mitului eminescian o Studiile polemice Betia de cuvinte (1973) si Oratori, retori si limbuti (1902) - Titu Maiorescu combate stricatorii de limba: o In Betia de cuvinte o tinta polemicii este Revista contimporana care lauda unii autori mediocri
5

o acestia, pentru a exprima o singura idee, foloseau o insiruire de sinonime fara rost o Titu Maiorescu ridiculizeaza discrepanta dintre forma si fond o In Oratori, retori si limbuti o evidentiaza proprietatile fiecaruia: Oratorul vorbeste pentru a spune ceva, retorul pentru a se auzi, limbutul pentru a vorbi o ridiculizeaza discursurile limbutilor din vremea sa, si anume ale parlamentarilor romani; acestia vorbeau mult, fara a transmite o idee clara o analizele pe care le-a fcut operelor lui Eminescu, Caragiale, Sadoveanu, Goga vor fi exacte i adevrat e: o pe Vasile Alexandri il numeste "cap al poeziei noastre literare", a preciaz calitatea sa de culegtor i de poet ce a scris "doine i lcrimioare", elogiaz volumul "Pasteluri" pe care l consider "podoab a literaturii noastre o pe Octavian Goga l propune pentru a primi premiul de la Academie si elogiaz forma frumoas a versurilor sale o despre Ioan Slavici spune ca "Prin nuvele a dat btrnei Europe prilejul unei emoii estetice din chiar izvorul cel curat al vieii poporulut nostru" o pe Ion Creang il considera un mare povestitor pe care l putea aeza alturi de Floubert, Niev i Dickens o despre Mihail Sadoveanu afirma ca este original prin: tipologie, descriere de natur, umor sobru, fond naional, valoare morala 3. Un al treilea mare domeniu de care s-a ocupat Maiorescu a fost filosofia cuturii o studiul In contra directiei de astazi in cultura romana (1868) o condamna faptul ca in cultura romana s-au imitat si s-au falsificat toate formele civilizatiunii moderne o combate non-valorile si mediocritatea.