Sunteți pe pagina 1din 38

SINCOPA

 

particularităţi diagnostice şi terapeutice la vârstnic

Conf. dr. Ioana Dana Alexa

 
SINCOPA particularităţi diagnostice şi terapeutice la vârstnic Conf. dr. Ioana Dana Alexa

DEFINIŢIE

DEFINIŢIE  Pierdere neaşteptată şi subită a stării de conştienţă şi a tonusului muscular cu recuperare
  • Pierdere neaşteptată şi subită a stării de conştienţă şi a tonusului muscular cu recuperare rapidă şi spontană (din limba greacă: synkope = întrerupere) secundare unei scăderi globale şi reversibile a fluxului sanguin cerebral mai mult de 6-10 secunde.

IMPORTANŢA PROBLEMEI Constantino G, Perego F et al: Short- and long-term prognosis of syncope, risk factors,

IMPORTANŢA PROBLEMEI

IMPORTANŢA PROBLEMEI Constantino G, Perego F et al: Short- and long-term prognosis of syncope, risk factors,

Constantino G, Perego F et al: Short- and long-term prognosis of syncope, risk factors, and role of hospital admission:

results from the STePS (Short-Term Prognosis of Syncope) study. J Am Coll Cardiol. 2008 Jan 22; 51(3):284-7.

IMPORTANŢA PROBLEMEI

IMPORTANŢA PROBLEMEI  Frecvenţa sincopei creşte odată cu înaintarea în vârstă:  2.63 milioane pacienţi (0.65%
  • Frecvenţa sincopei creşte odată cu înaintarea în vârstă:

 2.63 milioane pacienţi (0.65% of all visits) se adresează la medicul de familie pentru sincopă
2.63 milioane pacienţi (0.65% of all visits) se adresează la
medicul de familie pentru sincopă din care 1.1 milioane
(40.8%) sunt vârstnici, din care 63.8% sunt de sex feminin
Rata de internare a vârstnicilor care se prezintă cu sincopă
este de 61.8%
Sincopa este a 6-a cauză de internare în SUA

Constantino G, Perego F et al: Short- and long-term prognosis of syncope, risk factors, and role of hospital admission:

results from the STePS (Short-Term Prognosis of Syncope) study. J Am Coll Cardiol. 2008 Jan 22; 51(3):284-7.

INCIDENŢA SINCOPEI ÎN STUDIUL FRAMINGHAM
INCIDENŢA SINCOPEI ÎN
STUDIUL FRAMINGHAM
INCIDENŢA SINCOPEI ÎN STUDIUL FRAMINGHAM 25 20 15 10 5 0 20-29 30-39 40-49 50-59 60-69
25 20 15 10 5 0 20-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 >80
25
20
15
10
5
0
20-29
30-39
40-49
50-59
60-69
70-79
>80
FEMININ MASCULIN
FEMININ
MASCULIN

IMPORTANŢA PROBLEMEI

IMPORTANŢA PROBLEMEI 100% 80% 60% 40% 20% 0% Anxietate/ Afectează activităţile zilnice Limitează conducerea maşinii Schimbarea
100% 80% 60% 40% 20% 0% Anxietate/ Afectează activităţile zilnice Limitează conducerea maşinii Schimbarea locului Depresie
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Anxietate/
Afectează
activităţile zilnice
Limitează
conducerea maşinii
Schimbarea locului
Depresie
de muncă

Cauze principale

Cauze principale 1. Sincopa corelata cu varsta 2. Sincopa cardiaca 3. Sincopa reflex mediata 4. Sincopa
  • 1. Sincopa corelata cu varsta

  • 2. Sincopa cardiaca

  • 3. Sincopa reflex mediata

  • 4. Sincopa prin hipotensiune ortostatica

  • 5. Sincopa neurologica

  • 6. Cauze nedeterminate

MODIFICĂRI STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE
MODIFICĂRI STRUCTURALE ŞI
FUNCŢIONALE
MODIFICĂRI STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE Sistemul vascular  Aparatul cardiac  Sistemul nervos autonom  Modificări non-cardiace
Sistemul vascular  Aparatul cardiac  Sistemul nervos autonom  Modificări non-cardiace 
Sistemul vascular
Aparatul cardiac
Sistemul nervos autonom
Modificări non-cardiace
SISTEMUL VASCULAR Afectarea circulaţiei (în special coronariană şi cerebrală) Aterosclerozei  rigidizarea vaselor   Scăderii
SISTEMUL VASCULAR
Afectarea circulaţiei (în special coronariană şi
cerebrală)
Aterosclerozei  rigidizarea vaselor
Scăderii eliberării de NO endotelial-
dependentă
Creşterii eliberării de endotelină
APARATUL CARDIAC  post-sarcina (rigidizarea vasculară)  Disfuncţie cardiacă hipodiastolică (fibrozarea  musculaturii ventriculare)  Disfuncţie

APARATUL CARDIAC

 post-sarcina (rigidizarea vasculară)  Disfuncţie cardiacă hipodiastolică (fibrozarea  musculaturii ventriculare)  Disfuncţie sistolică a
 post-sarcina (rigidizarea vasculară)
Disfuncţie cardiacă hipodiastolică (fibrozarea
musculaturii ventriculare)
Disfuncţie sistolică a VS (frecvenţă crescută a HTA
şi CIC)
Modificări ale aparatului valvular mitral şi aortic
(degenerescenţă grasă şi calcificări)
Scăderea funcţionalităţii pace-maker-ului fiziologic
 creşte frecvenţa tulburărilor de ritm (FbA, boala
nodului sinusal) şi de conducere
SISTEMUL NERVOS AUTONOM  Răspunsul SNS şi SNPS la stimuli scade odată cu înaintarea în vârstă:
SISTEMUL NERVOS AUTONOM  Răspunsul SNS şi SNPS la stimuli scade odată cu înaintarea în vârstă:
SISTEMUL NERVOS AUTONOM
Răspunsul SNS şi SNPS la stimuli scade odată cu
înaintarea în vârstă:
 răspunsului beta-1  scade capacitatea de adaptare prin
tahicardie şi creşterea forţei de contracţie a cordului 
scade adaptarea la stress
 răspunsului beta-2  creşte tonusul vascular prin efectul
vasoconstrictor al receptorilor alpha-1 (neantagonizaţi)
Răspuns scăzut al baro-receptorilor la stimulii
exteriori
FACTORI NON-CARDIOLOGICI
FACTORI NON-CARDIOLOGICI
FACTORI NON-CARDIOLOGICI  Afectarea sist endocrin   r enină   aldosteron   factor
  • Afectarea sist endocrin

    • renină

    • aldosteron

    • factor natriuretic atrial

FACTORI NON-CARDIOLOGICI  Afectarea sist endocrin   r enină   aldosteron   factor

HipoNa

FACTORI NON-CARDIOLOGICI  Afectarea sist endocrin   r enină   aldosteron   factor

hipovolemie

  • Afectarea centrului setei

    • Aport inadecvat

FACTORI NON-CARDIOLOGICI  Afectarea sist endocrin   r enină   aldosteron   factor

deshidratare

  • Pierderi exagerate (febră, diuretice)

ETIOLOGIA SINCOPEI Cauze cardiace:  Tulburări de ritm/conducere  Cauze mecanice ce jenează circulaţia sângelui 

ETIOLOGIA SINCOPEI

Cauze cardiace:  Tulburări de ritm/conducere  Cauze mecanice ce jenează circulaţia sângelui  (valvulopatii, cardiomiopatii)
Cauze cardiace:
Tulburări de ritm/conducere
Cauze mecanice ce jenează circulaţia sângelui
(valvulopatii, cardiomiopatii)
Cauze funcţionale (ischemia miocardică, IMA)
Cauze reflex-mediate
Sincopa vaso-vagală
Sincopa situaţională
Hipersensibilitatea sinusului carotidian
Tulburări de reglare a TA
Hipo TA ortostatică
Disautonomii
HipoTA postprandială
HipoTA postprandială
 

Cauze cerebrovasculare, neurologice şi psihiatrice

CAUZE CARDIACE

CAUZE CARDIACE  de 2 ori mai frecvente la vârstnici  mortalitate 50% la 5 ani
  • de 2 ori mai frecvente la vârstnici

  • mortalitate 50% la 5 ani

  • fără semne prodromale importante

  • fără legătură cu postura

TULBURĂRI DE RITM/CONDUCERE
TULBURĂRI DE RITM/CONDUCERE
TULBURĂRI DE RITM/CONDUCERE  Probabil cea mai frecventă cauză la vârstnicii cu boli cardiace pre-existente Sunt
TULBURĂRI DE RITM/CONDUCERE  Probabil cea mai frecventă cauză la vârstnicii cu boli cardiace pre-existente Sunt
 Probabil cea mai frecventă cauză la vârstnicii cu boli cardiace pre-existente Sunt favorizate de: 
Probabil cea mai frecventă cauză la vârstnicii cu
boli cardiace pre-existente
Sunt favorizate de:
Alterarea sistemului excito-conductor
Scăderea vitezei de conducere
Polimedicaţie (vasodilatatoare, anti-HTA, antiaritmice,
diuretice)
Cele mai frecvente sunt:
Fibrilaţia atrială
Boala nodului sinusal
Blocurile atrio-ventriculare
Aritmia extrasistolică SV şi V
CAUZE MECANICE Stenoza de aortă  < 70 ani: bicuspidie  > 70 ani: modificări aterosclerotice
CAUZE MECANICE
CAUZE MECANICE
Stenoza de aortă  < 70 ani: bicuspidie  > 70 ani: modificări aterosclerotice  Cardiomiopatia
Stenoza de aortă
< 70 ani: bicuspidie
> 70 ani: modificări aterosclerotice
Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
Embolia pulmonară cu HTP secundară
Mixomul atrial
N.B.: Medicaţia vasodilatatoare sau chiar vasodilataţia
indusă de o baie fierbinte favorizează apariţia
sincopei la aceşti pacienţi
CAUZE REFLEX-MEDIATE

CAUZE REFLEX-MEDIATE

CAUZE REFLEX-MEDIATE

CAUZE REFLEX-MEDIATE

CAUZE REFLEX-MEDIATE  Implică factori trigger care stimulează:  Mecanoreceptorii  Baroreceptorii  Mecanisme vagale scăderea
  • Implică factori trigger care stimulează:

    • Mecanoreceptorii

    • Baroreceptorii

    • Mecanisme vagale

CAUZE REFLEX-MEDIATE  Implică factori trigger care stimulează:  Mecanoreceptorii  Baroreceptorii  Mecanisme vagale scăderea

scăderea tonusului vascular

(răspuns vasodepresor)

bradicardie

(răspuns cardioinhibitor)

  • Declanşată frecvcent de: durere, emoţii, oboseală

  • Prodrom: cefalee uşoară, transpiraţii reci, paloare

SINCOPA SITUAŢIONALĂ  Apare în anumite situaţii ce stimulează receptori periferici similari mecanoreceptorilor ventriculari (efortul de
SINCOPA SITUAŢIONALĂ  Apare în anumite situaţii ce stimulează receptori periferici similari mecanoreceptorilor ventriculari (efortul de
SINCOPA SITUAŢIONALĂ
Apare în anumite situaţii ce stimulează receptori periferici similari
mecanoreceptorilor ventriculari (efortul de defecaţie, micţiune,
strănut, tuse, schimbarea de postură, mese copioase)
 reflex vagal
reflex vagal
  întoarcerii venoase + reflex cardioinhibitor şi vasodepresor
 întoarcerii venoase + reflex cardioinhibitor şi vasodepresor
SINCOPA SITUAŢIONALĂ  Apare în anumite situaţii ce stimulează receptori periferici similari mecanoreceptorilor ventriculari (efortul de
SINCOPA SITUAŢIONALĂ  Apare în anumite situaţii ce stimulează receptori periferici similari mecanoreceptorilor ventriculari (efortul de

Hipotensiune arterială

SINDROMUL DE SINUS CAROTIDIAN
SINDROMUL DE SINUS CAROTIDIAN
SINDROMUL DE SINUS CAROTIDIAN  Sensibilitate exagerată la stimuli presionali normali  Reprezintă 20% din cazurile
  • Sensibilitate exagerată la stimuli presionali normali

  • Reprezintă 20% din cazurile de sincopă de etiologie neprecizată

  • Cauze frecvente: mişcări ale capului, gulere/cravate strâmte, mişcări de bărbierit, leziuni la nivelul bifurcaţiei carotidei

SINDROMUL DE SINUS CAROTIDIAN  Sensibilitate exagerată la stimuli presionali normali  Reprezintă 20% din cazurile
  • Stimulare baroreceptorii sinusului carotidian

SINDROMUL DE SINUS CAROTIDIAN  Sensibilitate exagerată la stimuli presionali normali  Reprezintă 20% din cazurile
  • Bradicardie + vasodilataţie

SINDROMUL DE SINUS CAROTIDIAN  Sensibilitate exagerată la stimuli presionali normali  Reprezintă 20% din cazurile
  • Asistolie > 3 s + TAs cu > 50mmHg

TULBURĂRI DE REGLARE ALE TENSIUNII ARTERIALE HipoTA ortostatică (30% din vârstnicii instituţionalizaţi) Disautonomie vegetativă (înaintarea în
TULBURĂRI DE
REGLARE ALE
TENSIUNII ARTERIALE
HipoTA ortostatică (30% din vârstnicii
instituţionalizaţi)
Disautonomie vegetativă (înaintarea în
vârstă, DZ, infarcte cerebrale multiple)
Polimedicaţie (diuretice, vasodilatatoare)

HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

ORTOSTATICĂ

HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ ORTOSTATICĂ  Stagnarea sângelui în membrele inferioare + alterarea reflexelor de menţinere a tonusului
  • Stagnarea sângelui în membrele inferioare + alterarea reflexelor de menţinere a tonusului vascular şi perfuziei cerebrale printr-o responsivitate scăzută a baroR aortici, cardio-pulmonari,carotidieni)

HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ ORTOSTATICĂ  Stagnarea sângelui în membrele inferioare + alterarea reflexelor de menţinere a tonusului

DC + flux cerebral inadecvat

  • Factori favorizanţi:

    • Droguri: anticholinergice (fenotiazine, antidepresive triciclice), SL (prazosin, rezerpină), diuretice, vasodilatatoare (nitraţi, IECA, blocanţi de canale de calciu), colire cu efecte sistemice (beta-blocante)

    • Hipovolemia

HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ POSTPRANDIALĂ Scăderea TAs cu ≥ 20 mmHg în primele 90 minute după masă Frecventă
HIPOTENSIUNEA
ARTERIALĂ
POSTPRANDIALĂ
Scăderea TAs cu ≥ 20 mmHg în
primele 90 minute după masă
Frecventă la vârstnici, poate coexista
cu HipoTA ortostatică
CAUZE CEREBROVASCULARE, NEUROLOGICE ŞI PSIHIATRICE
CAUZE CEREBROVASCULARE,
NEUROLOGICE ŞI PSIHIATRICE
  • Ischemia în teritoriul arterelor cerebrale posterioare

CAUZE CEREBROVASCULARE, NEUROLOGICE ŞI PSIHIATRICE  Ischemia în teritoriul arterelor cerebrale posterioare determină: vertij, greaţă, diplopie,

determină: vertij, greaţă, diplopie, disartrie, hemipareză –

înainte şi după sincopă

  • Sindromul de furt subcalvicular (stenoza subclaviculară înainte de originea arterelor vertebrale) determină sincopă la ridicarea mâinilor

  • Hemoragia subarahnoidiană (creşte presiunea intracraniană şi scade presiunea de perfuzie cerebrală)

  • Convulsiile trebuie diferenţiate de sincopa vaso-vagală

  • Modificări psihiatrice: histeria, atacul de panică cu hiperventilaţie pot mima sau pot evolua spre sincopă

ALTE CAUZE

  • Polimedicaţie

ALTE CAUZE  Polimedicaţie  Consumul de alcool - vasodilataţie  Anemia severă  Sindroame febrile
  • Consumul de alcool - vasodilataţie

  • Anemia severă

  • Sindroame febrile de orice etiologie

  • Cauze nedeterminate (aprox 30%)

EVALUARE DIAGNOSTICĂ  În faţa unui pacient vârstnic care se prezintă în urgenţă pentru că a

EVALUARE DIAGNOSTICĂ

 În faţa unui pacient vârstnic care se prezintă în urgenţă pentru că a suferit o
În faţa unui pacient vârstnic care se
prezintă în urgenţă pentru că a suferit o
sincopă – se exclud cauzele
ameninţătoare de viaţă care ar fi putut
induce sincopa şi care necesită gesturi
terapeutice/internare imediată în spital

CAUZE AMENINŢĂTOARE

PENTRU VIAŢĂ

CAUZE AMENINŢĂTOARE PENTRU VIAŢĂ Infarctul acut de miocard  Tamponada cardiacă  Disecţia de aortă 
Infarctul acut de miocard  Tamponada cardiacă  Disecţia de aortă  Pneumotorax cu supapă 
Infarctul acut de miocard
Tamponada cardiacă
Disecţia de aortă
Pneumotorax cu supapă
Hemoragie internă
Aritmie cardiacă malignă
Disecţia de arteră carotidă/vertebrală

EVALUARE DIAGNOSTICĂ

EVALUARE DIAGNOSTICĂ  În etapa următoare se încearcă identificarea:  sincopei situaţionale  sincopei vaso-vagale 
  • În etapa următoare se încearcă identificarea:

EVALUARE DIAGNOSTICĂ  În etapa următoare se încearcă identificarea:  sincopei situaţionale  sincopei vaso-vagale 
 sincopei situaţionale  sincopei vaso-vagale  sincopei benigne ortostatice (posturale) care nu necesită internare Dacă
sincopei situaţionale
sincopei vaso-vagale
sincopei benigne ortostatice (posturale)
care nu necesită internare
Dacă după efectuarea investigaţiilor de rutină
pacientul nu se încadrează în categoria
anterioară, medicul decide necesitatea
internării
ANAMNEZA Prezenţa unui martor ocula este extrem de folositoare! Mod de debut şi evoluţia ulterioară 

ANAMNEZA

Prezenţa unui martor ocula este extrem de folositoare!
Prezenţa unui martor ocula este extrem de folositoare!
Mod de debut şi evoluţia ulterioară  Poziţia corpului la debutul sincopei  Gradul de profunzime
Mod de debut şi evoluţia ulterioară
Poziţia corpului la debutul sincopei
Gradul de profunzime al pierderii de conştienţă
Durata episodului sincopal
Modul în care şi-a recăpătat stare de conştienţă
Factori precipitanţi posibili: durere, tuse, micţiune, defecaţie,
deglutiţie, schimbare de postură, mişcări ale capului, effort fizic,
mese copioase
Simptome asociate: palpitaţii, dispnee, dureri anginoase
Medicaţie primită anterior episodului sincopal

SUGESTII DE DIAGNOSTIC

SUGESTII DE DIAGNOSTIC Elemente clinice Posibilităţi diagnostice Sincopă în repaus, în clinostatism Sincopă la efort Aritmie
Elemente clinice Posibilităţi diagnostice Sincopă în repaus, în clinostatism Sincopă la efort Aritmie cardiacă, mixom atrial
Elemente clinice
Posibilităţi diagnostice
Sincopă în repaus, în clinostatism
Sincopă la efort
Aritmie cardiacă, mixom atrial
Stenoză aortică, CMHO, aritmii cardiace
maligne, mixom atrial
Sincopă la trecerea în ortostatism,
precedată de prodrom
Sincop vasovagal, hipoTA ortostatică
Sincopă precedată de palpitaţii
Aritmie cardiacă
Sincopă precedată sau însoţită de
Embolie pulmonară, pneumotorax cu
supapă, tamponadă cardiacă
dispnee
Sincopă precedată sau însoţită de dureri
toracice
Sincopă precedată sau însoţită de dureri
de coloană
IMA, embolie pulmonară, tamponadă
cardiacă, anevrism disecant de aortă,
pneumotorax cu supapă
Anevrism disecant de aortă abdominală
SUGESTII DE DIAGNOSTIC Elemente clinice Posibilităţi diagnostice Sincopă declanşată de mişcări ale Sindrom de sinus carotidian
SUGESTII DE DIAGNOSTIC
Elemente clinice
Posibilităţi diagnostice
Sincopă declanşată de mişcări ale
Sindrom de sinus carotidian
capului sau privire în sus
Sincopă declanşată de ridicarea braţelor
Sindrom de subclavie
Sincopă instalată în timpul sau imediat
după: tuse, vărsătură, deglutiţie,
micţiune, defecaţie, pieptănat
Sincopă situaţională
Sincopă după ortostatism prelungit
Polimedicaţie
Pierderi recente de lichide (diaree,
Sincopă vasovagală
Sincopă ortostatică
HipoTA ortostatică
vărsătură, transpiraţii)
Sincopă survenită imediat postprandial
HipoTA postprandială
SUGESTII DE DIAGNOSTIC Elemente clinice Posibilităţi diagnostice APP de CIC sau valvuloptie Aritmie cardiacă, disfuncţie valvulară
SUGESTII DE DIAGNOSTIC
Elemente clinice
Posibilităţi diagnostice
APP de CIC sau valvuloptie
Aritmie cardiacă, disfuncţie valvulară
APP de proteză valvulară (mecanică)
Tromboză de valvă
APP de cancer, imobilizare prelungită la pat,
Embolie pulmonară
imobilizare în aparat gipsat, intervenţii
chirurgicale laborioase
APP de disfuncţie autonomă (DZ, impotenţă,
anhidroză, tulburări sfincteriene)
HipoTA prin disfuncţie autonomă
Sincope repetate
Aritmii cardiace, sindrom de sinus
carotidian, moxom atrial, stenoză aortică,
torsada vârfurilor, interval QT alungit
AHC de moarte subită
CMHO, QT alungit
Pacemaker
Nefuncţionalitate de pacemaker
EXAMENUL FIZIC  Semne ale traumatismului prin cădere şi evaluarea severităţii acestora Examenul aparatului cardio-vascular: 

EXAMENUL FIZIC

 Semne ale traumatismului prin cădere şi evaluarea severităţii acestora Examenul aparatului cardio-vascular:  Măsurarea corectă
Semne ale traumatismului prin cădere şi evaluarea
severităţii acestora
Examenul aparatului cardio-vascular:
Măsurarea corectă a TA şi a frecvenţei cardiace
Diferenţă de ≥ 20 mmHg între cele două braţe =
anevrism disecant de aortă, sdr. de subclavie
Diferenţă de ≥ 20 mmHg între clino şi ortostatism +
tahicardie = hipoTA ortostatică
Diferenţă de ≥ 20 mmHg între clino şi ortostatism fără
tahicardie = disautonomie vegetativă
Examinarea completă a cordului
Sufluri cardiace şi pe marile vase
Măsurarea presiunii venoase centrale
Măsurarea presiunii venoase centrale
EXAMENUL FIZIC Examenul abdomenului  Masă pulsatilă = anevrism aortă abdominală  TR   Puls

EXAMENUL FIZIC

Examenul abdomenului
Examenul abdomenului
 Masă pulsatilă = anevrism aortă abdominală  TR   Puls absent sau diminuat la
Masă pulsatilă = anevrism aortă abdominală
TR
Puls absent sau diminuat la femurală = disecţie
de aortă
Examenul neurologic

INVESTIGAŢII PARACLINICE

EKG  Echocardiografie + ex. Doppler  Masajul sinusului caroidian  Test de effort şi/sau Holter
EKG
Echocardiografie + ex. Doppler
Masajul sinusului caroidian
Test de effort şi/sau Holter ECG
ABPM
Probe biologice
Tilt test
EEG (o diferenţiază de epilepsie)
CT cerebral
INVESTIGAŢII PARACLINICE EKG  Echocardiografie + ex. Doppler  Masajul sinusului caroidian  Test de effort
CÂND SE INTERNEAZA SINCOPA  APP de IC sau aritmie ventriculară  Prezenţa de simptome ce

CÂND SE INTERNEAZA SINCOPA

 APP de IC sau aritmie ventriculară  Prezenţa de simptome ce sugerează un sindrom coronarian
APP de IC sau aritmie ventriculară
Prezenţa de simptome ce sugerează un sindrom
coronarian acut
Examen fizic sugestiv pentru decompensare cardiacă
şi/sau afectare valvulară severă
ECG de repaus cu modificări sugestive pentru
ischemie, aritmie, interval QT alungit sau bloc de
ramură
Vârsta peste 60 de ani
AHC de boală coronarian, malformaţii congenitale
cardiace sau moarte subită
Sincopă apărută la efort la persoane tinere şi la care
nu se găseşte o cauză evidentă

Anamneza Examenul fizic ECG

Ecocardiografie

Ecocardiografie

Ecocardiografie
Anamneza Examenul fizic ECG Ecocardiografie Boala cardiacă Aritmie DA NU Explorări cardiace suplimentare - Proba de
Boala cardiacă Aritmie DA NU
Boala cardiacă
Aritmie
DA
NU

Explorări cardiace suplimentare -Proba de efort -ABPM -Studii electrofiziologice

Negativ
Negativ
Anamneza Examenul fizic ECG Ecocardiografie Boala cardiacă Aritmie DA NU Explorări cardiace suplimentare - Proba de

Testarea sistemului autonom:

Manevra Valsalva Tilt-test

Testarea sistemului autonom:

Manevra Valsalva Tilt-test

Negativ
Negativ
Anamneza Examenul fizic ECG Ecocardiografie Boala cardiacă Aritmie DA NU Explorări cardiace suplimentare - Proba de
Anamneza Examenul fizic ECG Ecocardiografie Boala cardiacă Aritmie DA NU Explorări cardiace suplimentare - Proba de
Negativ
Negativ

Ia în considerare alte cauze:

Neurologice

Psihiatrice