ANALIZA ECONOMICA FINANCIARA

A FIRMEI

ANLIZA ECONOMICA ANALIZA FINANCIARA

















2


Etimologie: analiza-analize descompunerea unui Ienomen in elemente cat mai simple in
vederea studierii acestuia.
Def .: Analiza presupune descompunerea unui Ienomen/ proces economic in elemente cat
mai simple, stabilirea Iactorilor de ordinul I, II etc. care actioneaza asupra Ienomenelor,
relatiilor de cauzalitate, a legilor care guverneaza aceste relatii si in concordanta cu
acestea, intreprinderea are masuri de redresare, ameliorare sau pastrare a sistemului
economico-Iinanciar.








Pierdere
1000 ron
Fenomen economic
Pierdere
2000
ProIit 1
1000
M1 M2
VT 1
2000
ChT 1
1000
VT 2
1000
ChT 2
3000
Legatura
cauza
eIect
Factorul 1
VE1
1500
VF1
250
VEX1
250
ChE1
750
Ch.F1
250
Ch
EX1
0
VE2
700
VF2.
200
VEX2
100
ChE2
2000
Ch.F2
500
Ch.
EX2
500
CA
1000
Alte
VE
500
Factori de ordinul III
CA
500
Alte
VE
200
CmI.
1000
Cpers.
1000
Factorii II
-pret
ridicat
-pret
ridicat
-promovare
deIicitara
-aproviz. de
la Iurniz. cu
preturi mari
-nu exista
corelatie intre
W muncii si
salarii
Cauze Iinale
Sensul de
desIasurare a
analizei
Sensul de desIasurare a Ienomenului
3
Fenomene complexe elemente Iactori cauze

RE RE1 RE2
Pr Pr1 Pierdere
Pr (VT1-CT1) (VT2-CT2)
Pr|(VE1VF1VEX1)-(CE1CF1CEX1)| |(VE2VF2VEX2)-(CE2CF2CEX2)|

- analiza economica Iinanciara are sens invers de desIasurare a Ienomenelor;
- elementele sunt de aceeasi natura cu Ienomenele sau procesele economice, dar de
dimensiune mai redusa;
- Factorii sunt elemente motrice care determina modiIicarile Ienomenelor
economice;
- Cauzele Iinale sunt cele care genereaza crearea actuala a Ienomenului;

Din punct de vedere al analizei, cauzele sunt Iinale.
Din punct de vedere al desIasurarii Ienomenelor, acestea sunt initiale.
Analiza este un instrument managerial, necesar luarii deciziei in mod stiintiIic.

In decursul timpului, analiza economica Iinanciara a Iirmei a imbracat mai multe Iorme:
1) activitate practica desIasurata de persoane care iau decizii;
2) este o metoda de cercetare stiintiIica;
3) este o disciplina economica care are un obiect propriu de studiu: studiul Ienomenelor
economice si modiIicarea Ienomenelor economic in timp si spatiu.

Clasificarea analizei economico-financiare:
a) din punct de vedere al urmaririi Ienomenului in timp si spatiu:
- analiza pe termen scurt (sub 1 an)
- analiza pe termen lung ;
b) dupa modul de studiere a Ienomenului avem:
FENOMEN X
LA NIVELUL
t

ANALIZA
DECIZIA IMPLEMENTAREA
DECIZIEI
FENOMEN X LA
NIVELUL t1
4
- analiza calitativa;
- analiza cantitativa;
Analiza calitativa are menirea de a stabili elementele, Iactorii, relatiile de
conditionare si elaborarea modelului matematico-economic.
Analiza cantitativa are menirea de a stabili cu cat s-a modiIicat Ienomenul economic
si nivelul acestuia precum si inIluenta Iiecarui Iactor asupra modiIicariui Ienomenului
studiat.
c) dupa pozitia analistului:
-analiza interna: eIectuata de specialisti din interiorul societatii comerciale;
-analiza externa;

etodele analizei economico-financiare
(calea de urmat in vederea studierii obiectului)
Grupa 1: Metode calitative (implica analiza calitativa):
a) comparatia;
b) descompunerea si diviziunea
c) gruparea;
d) sinteza;
Grupa 2: Metode cantitative (implica analiza cantitativa):
a) metoda indicatorilor, indicilor si a ratelor;
b) metoda substitutiei in lant;
c) metoda balantiera;
d) metoda regresiei si corelatiei;
e) metoda scorurilor;
I) metoda ABC;
g) metoda chestionarelor;
1. a) Metoda comparatiei:
aceasta presupune punerea Iata in Iata a 2 Ienomene economice sau a 2 niveluri ale
aceluias Ienomen in vederea stabilirii asemanarilor si a deosebirilor.
Comparatia poate Ii desIasurata:- in timp;
- in spatiu;
- in timp si spatiu;
- Iata de anumite norme;
Exemplu1:
CA in anul N la S.C x este de 10000 lei, iar in anul N1 CA la S.C x este de
20000 lei.
La intrebarea cu cat s-a modiIicat CA, raspunde metoda cantitativa a indicatorilor si a
ratelor. Duypa uni autori, metoda indicatorilor si a ratelor sunt instrumente de lucru ale
analistului.
ModiIicarea poate Ii exprimata in unitati absolute si in unitati relative:
modiIicarea absoluta:
CA
N N 1 /

CA
1 N
- CA
N
10 000
modiIicarea relativa:

5
I
CA
N N / 1

N
N
CA
CA
1
100 200

I
CA
N N

/ 1

N
N N
CA
CA CA
1
100100 - ne arata cu cat a crescut CA.
1b) Diviziunea si descompunerea.
iviziunea presupune impartirea Ienomenului studiat pe elemente in Iunctie de
structura organizatorica, spatiu si timp.
escompunerea presupune stabilirea Iactorilor care actioneaza asupra
elementelor.
Fara aceasta metoda, eIectiv analiza economico- Iinanciara nu ar putea Ii eIectuata.
In cazul prezentat (pierderea la S.C respectiva), am Iacut o diviziune a rezultatului
societatii comerciale in spatiu (pe magazine), dupa care am continuat cu descompunerea
elementelor.
CA



Cantitate pret cantitate pret
q1 p1 q2 p2
Nr. Pers.1 Wm1 cost1 proIit1

1.c) Cruparea
Presupune divizarea colectivitatii in mai multe grupe in vederea studierii pe baza
unei caracteristici sau a mai multor caracteristici considerate reprezentative pentru aceea
grupa, sau mai omogene in Iunctie de caracteristica studiata.
Exemplu:
La o S.C. absenteismul este destul de ridicat. Pentru a stabili cauzele este
important ca intreg personalul sa Iie grupat dupa sex. Statistic s-a stabilit ca in cazul
societatilor comerciale in care predomina Iemei absenteismul este mai ridicat.

Gruparea poate Ii dupa 1 sau mai multe caracteristici:
amplitudinea
marimea intervalului de grupare;
nr. de grupe;
Grupele pot Ii cu intervale egale sau neegale.
Nr. de grupe este stabilit de analist, avand in vedere caracteristica studiata.

Exemplu:
Se considera in zona TG. Mures ca exista 6 S.C in domeniul conIectiilor, care
realizeaza in exercitiul N urmatoarele CA:
CA
2

MAGAZIN 1 MAGAZIN 2
CA
1
DIVIZIUNE
E
DESCOMPUNERE
6
S.C A B C D E F
CA 5000 7500 10000 12000 15000 18000
Sa se realizeeze gruparea societatilor comerciale in Iunctie de CA in 3 grupe.

urs 2- 12.10.2006
Pasii de urmat in cazul unei realizari de grupari sunt:
- stabilirea amplitudinii, variatiei:
A X
AX
- X
N
A 17000- 5000 12000
- stabilirea nr. de grupe in care vor Ii sistematizate datele si depinde de
colectivitatea studiata:
r 3 grupe
- marimea intervalului de grupare:
a
7
A

3
N AX
X X
4000
- stabilirea celor 3 intervale de grupare pornind de la X min.
Societatile Nr. de societati
I interval de grupare 5000- 9000 A,B 2
II interval de grupare 9000- 13000 C,D 2
III interval de grupare 13000- 17000 E,F 2
Intervalele pot Ii marimi egale sau marimi inegale.
Interpretare: in regiunea studiata, in Iunctie de caracteristica CA, societatile comerciale
pot Ii grupate in 3 grupe: - societati comerciale cu CA cuprinsa intre: 5000- 9000;
- societati comerciale cu CA cuprinsa intre: 9000- 13000;
- societati comerciale cu CA cuprinsa intre: 13000- 17000;
Se poate constata ca nu exista o grupa cu nr. de societati mai ridicata. Daca exista aceea
grupa, ar Ii cea mai reprezentativa.
Intervalele de grup mai pot Ii cu variatie contiuna si cu variatie discontinua.

1.d) Sinteza (generalizarea)
Def.: Sinteza este o metoda calitativa prin intermediul careia rezultatele analizei sunt
sintetizate in concluzii.
Prin intermediul sintezei, are loc trecerea de la particula la general, de la simplu la
compus.

2. Metodele cantitative.
2.a) metoda substitutiei in lant.(analiza factoriala).
Aceasta metoda este utilizata in cazul relatiilor deterministe de tip produs sau raport.
Relatie de tip determinist: ex: CAq
,
p
,



y I(x1,x2,x3)
7

x1 x2 x3

a).1
0
) Modelul general pentru o relatie determinista de tip produs este:
Fab, unde:
F- Ienomenul studiat, Iactorul complex;
a- Iactorul cantitativ;
b- Iactorul calitativ;
Exemplu:
CAqp CA
1000


CANTITATE PRET
q10buc. p100lei/buc


nr. personal Wm costul proIit

a) 2
0
) Modelul de tip raport:
F
-
,

-modiIicarea in marimi absolute:
0 / 1
F
1
-F
0

1
1
-
,
-
0
0
-
,

- modiIicarea in marimi relative: I

0 / 1

0
0 / 1

100
2. b) Metoda balantiera.
Aceasta metoda este un caz particular al metodei substitutiei in lant si este utilizata in
cazul relatiilor deterministe de suma sau diIerenta.
F a b; F a- b, unde:
F- Ienomenul de studiat;
a,b- Iactorii;
Variatia lui y este
determinata univoc de
variatia lui x.
Y3
Y2
Y1
8
2. c) Metoda regresiei si corelatiei.
Relatie de tip stohastic(cand x emite 2 valori pentru y).
Y I(x
1
, x
2
, x
3
, x
4
) 1 (-Ict aleator)
x
1
x
2

Metoda regresiei si corelatiei este utilizata pentru stabilirea legaturilor de tip
stohastic intre Ienomenele economice. Pentru a aprecia legatura dintre Ienomenele si
procesele economice pot Ii utilizate urmatoarele metode:
1S) metoda gruparilor;
2S) metoda tabelului de corelatie;
S) metoda serilor statistice independente;
4S) metoda graIica;
Cel mai Irecvent, in activitatea practica, legatura dintre 2 Ienomene
economice se stabileste prin metoda graIica.
Etapele de parcurs in cazul acestei metode sunt:
a) in urma observarii Ienomenului se culeg datele care vor Ii prezentate in tabel pe
baza mai multor observatii.(sunt date cantitative).
b) Datele culese vot Ii reprezentate intr-un plan (sistem de axe).
c) Fiecarei perechi de valori x,y ii va corespunde un punct in plan.
d) Dupa Iorma si tendinta norului de puncte se poate stabili daca exista sau nu exista
legatura.
Diagrama dispersiei sau norul de puncte:


x1 x2 x3 x4





Y4
Y3
Y2
Y1
Y4
Y2
Y3
Y1
-Norul de
puncte
9
Statistic s-au stabilit urmatoarele cazuri privind Iorma norului de puncte:
a) exista o legatura directa:

b) exista o legatura de tip invers
c) nu exista legatura sau exista doar o legatura Ioarte slaba:
d) nu exista legatura sau legatura Ioarte slaba
e) nu exista acest tip de legatura.
Vizual se poate constata ca norul de puncte poate Ii concentrat in jurul unor curbe
(parabola, hiperbola, dreapta, exponentiala).
Analitic, ecuatiile acestor curbe sunt:
-parabola: y axbxc;
10
-hiperbola: y
x
,
b;
-dreapta: yaxb;
-exponentiala: y a
x
b, unde
a panta dreptei;
b interceptia cu axa OY;
Pentru determinarea coeIicientilor a, b, c se pot utilize mai multe metode:
1- metoda punctelor selectionate;
2- metoda celor mai mici patrate;
1. metoda punctelor selectionate:


B D
d1
d2
A C


In cazul punctelor selectionate, analistul alege 2 puncte cele mai reprezentative de obicei
punctele de extrema sau cele mai apropiate de dreapta.

y
A
ax
A
b - prin metoda substitutiei sau reducerii se determina a si b;
y
B
ax
D
b

2.metoda celor mai mici partrate:
d
2
1
(y
D
-y
'
c
)- are valori pozitive
d
2
2
(y
c
-y
'
c
)
Cea mai buna interpolare se realizeaza atunci cand :
S d
2
1
d
2
2
........ d
2
n
min.
S ) (
1
y y
n
i
i

min
Pentru a determina minimul determinam derivatele partiale:
S

n
i
i
- x , y
1
) ( min.
,
$
N
N
0 2

n
i
i i
- x , y
1
) ( (-x
i
) 0

-
$
N
N
0 2

n
i
i i
- x , y
1
) ( (-1) 0


11

n
i
i i i i
-x x , x y
1
2
) ( 0

n
i
i i
x y
1
a

n
i
i
x
1
2
b

n
i
i
x
1

n
i
i i
- x , y
1
) ( 0

n
i
i
y
1
a

n
i
i
x
1

n
i
-
1

Rezolvand acest sistem de ecuatii determinam coeIicientii a si b si stabilim ecuatia
dreptei care realizeaza cea mai buna interpolare.
Metoda celor mai mici patrate este utilizata si in previziune.
Exemplu:
La o s.c:
nr. observatii Ip Wm (buc/h)
1 1.5 2
2 2 2
3 1.75 3
4 3 4
5 1 4
6 2.5 5
7 3.5 6
La societatea comerciala s-a dovedit ca este o slaba legatura intre Wm si Ip.

1) coeficientul/eco7el,tie:
pentru a stbili intensitatea legaturii in cazul legaturilor liniare se determina coeIicientul de
corelatie.
Rc
y x
n
i
i i
n
y y x x
] ]

) ( ) (
1
-cu cat abaterile sunt mai mici cu atat Rc este mai mare;
y x
] ] , - abaterea medie patratica x,y (Iace parte din categoria indicatorilor de variatie:
abaterea medie liniara, dispersia etc)

x
1
x
2
x
3

Cu cat d1, d2 si d3 sunt mai mici, cu atat variatia e mai mica.
y
y3
y2
y1
d1
d3
d3
12

/
n
y y
n
i
i

1
-abaterea medie liniara;
2
y
]
n
y y
n
i
i

1
2
) (
- dispersia
y
]
n
y y
n
i
i

1
2
) (

RcZ|-1,1|
In Iunctie de semnul raportului de corelatie, sau - , legatura este directa sau indirecta.
Cu cat valoarea raportului de corelatie este mai aproape de 1, cu atat intensitatea legaturii
este mai puternica.

2.#,5o7tul/eco7el,tie
Acesta se determina in cazul legaturii neliniare.

n
i
i
n
i
i
y y
y y
1
2
1
2
) (
) (
1
Cu cat acesta este mai aproape de 1 cu atat este mai intensa legatura.

3. Coeficientul/e/ete72in,tie


- cat la suta din variatia variabilei dependente y este inIluentat de variabila x.
- In studiile pe care le eIectuam pentru selectarea curbei care realizeaza cea mai
buna interpolare se determina si coeIicientul de determinatie.
- Cel care are valoarea cea mai apropiata de 1, aceea este curba care concentreaza
in jurul ei cele mai multe puncte;
In activitatea practica se mai urilizeaza pentru a stabili intensitatea legaturii si metode
neparametrice ca coeIicient de corelatie a lui Sperman.

!rognoza fenomenelor economice
Avand in vedere prezentul si trecutul Ienomenului studiat, pe baza insusirilor esentiale, a
tendintelor conturate, tinand cont si de evolutiile externe, se poate previziona evolutia
unui Ienomen.
Prognoza origine greceasca: prognosis: proinainte;
gnosiscunoastere;

n
i
i
n
i
i
y y
y y
1
2
1
2
2
) (
) (
1
13
Metodele utilizate pentru prognoza sunt:
1)metoda bazata pe sporul mediu;
2)metoda bazata pe indicele mediu al variatiei;
3)metoda bazata pe cele mai mici patrate;
Asupra Ienomenelor, in timp, actioneaza urmatoarele categorii de Iactori:
a) Iactori esentiali;
b) Iactori intamplatori;
c) Iactori cu actiune sezoniera;
d) Iactori cu actiune ciclica;
In prognoza Ienomenelor economice, vom apela la Ienomenul de ajustare a seriei
cronologice.
A ajusta o serie cronologica presupune a inlocui termenii seriei reale cu altii obtinuti cu
ajutorul unor metode diIerite, care reIlecta tendinta generala de lunga durata de
dezvoltare a Ienomenelor, mai concret inIluenta doar a Iactorilor esentiali.
1) metoda sporului mediu.
Exemplu: CA la o societate 'X in perioadele anterioare se prezinta la urmatoarele
valori:


anul N-3 N-2 N-1 N N1 N2
CA 100 150 175 250 300 350




0
50
100
150
200
250
300
350
400
n-3 n-2 n-1 n n+1 n+2

y y
0
0
t
y
0
valoarea minima;

1
150 100 50

3
75;
Serie ajustata
Serie reala
14

3
150
50
y
3 n
100500 100
y
2 n
100501 150
y
1 n
100502 200
y
n
100503 250
y
1 n
100504 300
y
2 n
100505350

2) metoda celor mai mici patrate:
y ax
i
b
y at
i
b
pt. anii n-3 ...n

n
i
i i
x y
1
a

n
i
i
x
1
2
b

n
i
i
x
1
x
i
t
i

n
i
i
y
1
a

n
i
i
x
1

n
i
-
1


Anul: n-3: t -3 n-1: t1
n-2: t -1 n : t3

n
i
i
t
1
0

n
i
i i
t y
1
a

n
i
i
t
1
2
a

n
i
i i
t y
1
/

n
i
i
t
1
2

n
i
i
y
1
nb b
n
y
n
i
i
1


b 675/4 168,75
a 475/2023,75

CA t
t
2

n
i
i i
t y
1
(y
i
CA )
100 -3 9 -300
150 -1 1 -150
175 1 1 175
250 3 9 750
675 0 20 475

15
y
1 ,ust,t
23,75(-3) 168,75 97,5
y
2 ,ust,t
23,75(-1) 168,75 145

y
3 ,ust,t
23,751 168,75 192,5
y
4 ,ust,t
23,753 168,75240


unctiile analizei economico-fiananciare
1)functia de diagnoza
Diagnozaa intelege;
Analiza economico Iinanciara are si menirea de a stabili situatia economico
Iinanciara prezenta, rezultata din activitatea trecuta.
Diagnoza este un cuvant preluat din medicina si presupune stabilirea unui diagnostic in
urma procesului de analiza pe baza simptomelor bolnavului.
In literatura de specialitate, se utilizeaza notiunea de analiza- diagnostic, avand in vedere
Iaptul ca analiza este o etapa anterioara diagnosticului. Analiza nu are doar un rol statistic
de contemplare a situatiei ci si menirea de a stabili caile de urmat pentru reducerea,
ameliorarea situatiei.
2) functia de descoperire a rezervelor interne
In urma analizei economico-Iinanciare, se descopera rezerve materiale, umane,
Iinanciare, neantrenate in activitatea desIasurata. Ca de exemplu, in urma analizei rezulta
ca un numar de n persoane din atelierul 'X sunt in surplus Iata de necesitatea de
productie. Ca atare, Iie vor Ii redusi, Iie antrenati intr-o alta activitate.
3) functia de eficienta maxima
EIicienta maxima este realizata, resoectand principiul 'rezultat maxim cu un consum
minim. Chiar scopul analizei economico- Iinanciare este de a realiza eIicienta in cadrul
societatilor analizate.
4) functia de conservare a rezultatelor:
conIorm acestei Iunctii, in cazul societatilor cu perIormante ridicate, anual au menirea de
a mentine, pastra, conserva rezervele din cadrul societatii la nivelul din momentul in care
se desIasoara analiza.

Analiza productiei fizice
ef: Productia Iizica reprezinta totalitatea valorilor de intrebuintare create intr-un spatiu
bine delimitat si intr-o perioada determinata si destinate satisIacerii anumitor trebuinte,
nevoi.
Indicatori:
1) 57o/ucti,exe7citiului:
- contul de proIit si pierdere
Pex Q vanduta I Q stocata Q imobilizata
Ct. 701...708 711 721, 722
2) 57o/ucti,;,n/ut,:
- reprezinta componenta cea mai importanta din cadrul CA in cazul societatilor
comerciale din sIera productiva.
- este o componenta a CA;
16
357o/ucti,f,-7ic,t,:
- conturile care reIlecta productia Iabricata sunt 345, 343;
- contine productia vanduta si productia stocata;
- poate Ii exprimata in unitati natura (buc, kg, km) si in unitati valorice (lei).
Ciclul de productie:


Albastru activele

Necesitatea analizei productiei Iizice deriva din Iaptul ca in cazul societatilor
comerciale din sIera productiva componenta esentiala a CA o reprezinta productia
vanduta. Nerealizarea acesteia la nivelul stabilit poate duce la oprirea procesului de
productie cu implicatii negative asupra personalului, Iurnizorilor, actionarilor, asociatilor
etc
Reluarea procesului de productie la aceeasi scara sau la o scara largita presupune
realizarea productiei Iizice. Productia Iizica este considerata unul din indicatorii care imi
reIlecta volumul de activitate la o societate comerciala.

Principalele teme de abordat privind analiza economico- Iinanciara:
1. analiza realizarii productiei prevazute;
2. analiza structurii productiei realizate;
3. analiza Iactoriala a productiei realizate;
4. analiza operativa a productiei;
5. analiza calitatii productiei;
6. previziunea productiei realizate.




aprovizionari Productia propriu
zisa
desIacere
creante
Disponibilitati
banesti
(incasari)
Iurnizori
personal
stat
dobanzi
utilaje
datoriile
17
1.Analiza realizarii productiei prevazute.
Avand in vedere importanta productiei Iizice si implicatiile nerealizarii si asupra
societatii comerciale, managerul societatii comerciale isi elaboreaza strategii pe termen
scurt si mediu in care este prevazut volumul productiei Iizice.
Dintre societatile care nu au o proiectie (previziune) a activitatii viitoare vor avea
o activitate haotica, nu vor putea controla activitate desIasurata, nu vor avea o activitate
eIicienta. Managerul care nu realizeaza o previziune a productiei nu-si indeplineste
atributele sale manageriale de a controla, analiza si de a prevedea.
Productia Iizica prevazuta depinde de comnezile existente (scrise, verbale,contracte) si de
resursele de care dispune societatea comerciala (materiale, utilaje, materii prime, resurse
umane si Iinanciare).
Intre productia realizata si capitalul antrenat, resursa umana, exista o legatura
exprimata prin Iunctiile productiei. Cea mai importanta Iunctie este:
Q k L
-
C
.
, unde: k-coeIicientul de proportionalitate;
L-resursa umana;
C-capitalul antrenat in activitate realizata: utilaje etc
- - coeIicientul de elasticitate a productiei cu resura umana;
. -coeIicientul de elasticitate a productiei cu capitalul abtrenat;
ConIorm acestui model, se poate constata ca productia este proportionala cu nivelul
resurselor umane si cu nivelul resurselor antrenate in activitate.

Exemplu:
Se considera o societate comerciala care are urmatoarea situatie:
sorti
ment
Q(buc) Pret unitar Q (lei)
! #
"
/
I
"
! #

/
(
)
Qminp
i

prevazut realizat P R P R
A 10 15 10 15 100 225 125 125 100
B 15 15 15 15 225 225 --- --- 225
C 20 18 10 10 200 180 -20 -10 180
total 525 630 105 115 505

ConIorm datelor prezentate se poate constata ca per ansamblu, productia a Iost
realizata, chiar depasita cu 20 , respectiv 105 bucati.
Aceasta realizare se datoreaza compensarii nerealizarii productiei de la sortimentul C cu
realizarea la sortimentul A (per ansamblu).
La sortimentul A, productia a Iost depasita cu 125, ceea ce presupune stocarea, care
semniIica imobilizari de Ionduri si implica cheltuieli suplimentare cu pastrarea si
depozitarea.
La sortimentul C productia prevazuta nu a Iost realizata ceea ce duce la renuntarea
clientilor la acest sortiment cu implicatii negative asupra activitatii societatii, ca exemplu
o linie tehnologica care ar putea Ii neutilizata si personal in surplus Iata de necesitati
(care devine disponibilizat).
Pentru a vedea realizarea productiei se utilizeaea metoda comparatiei.
Daca societatea comerciala realizeaza o gama Ioarte variabila de produse pebtru a stbili
daca la cel putin un produs productia nu a Iost realizata se detremina coeIicientul de
sortiment.
18
CoeIicientul de sortiment:
Ks
i57e;i:
n
i
i57e;,:ut
n
i
i i
5 6
5 6

1
1
min

Ks 505/525 0,96
Daca acest coeIicient are valori mai mici decat 1 inseamna ca la cel putin un
sortiment productia nu a Iost realizata.

2.Analiza structurii productiei realizate.
Structura productiei este reIlecatat prin indicatorul structurii productiei: greutatea
speciIica (g).
Sortimentul Greutatea speciIica
P (prevazut) R (realizat)
A
525
100
100 100
630
225

B
100
525
225
100
630
225

C
100
525
200
100
630
180

Avand in vedere proIitul unitar, societatea comerciala de obicei se orienteaza spre a
realiza aceea productie la care proIitul este cel mai mare, care la un anumit nivel al
costului au pretul cel mai ridicat.

3.Analiza factoriala a productiei realizate.
Productia Iizica exprimata sub Iorma valoria poate Ii determinata cu urmatorul
model:
Q
i
n
i
i
5 6
1

, unde q este cantitatea realizata (productia Iabricata)

p este pretul de productie;
Factorii care duc la modiIicarea productiei sunt: cantitatea, structura si pretul.
Qr

3
1 i
6
ir
x p
ir ;
Qp

3
1 i
6
ip
x p
ip
InIluenta Iactorului q :



n
i
i5 i5
n
i
i5 #i
6
! #
5 6 5 6 "
1 1
/

i5
i5 i5
6
5 6
5

! #
"
/
(1511.61511.6 1811.6)- 525
556.8-525 31.8
InIluenta structurii :
19



n
i
i5 i7
n
i
i5 i#

! #
5 6 5 6 "
1 1
/

! #
"
/
(1510 15151810) 556.8
555-556.8 -1.8
InIluenta pretului :



n
i
i5 i7
n
i
i7 i#
5
! #
5 6 5 6 "
1 1
/

75 555 630
/

5
! #
"
Interpretare:
Factorul care a inIluentat cel mai mult cresterea productiei o reprezinta
modiIicarea pretului.
Stuctura a dus la scaderea productiei cu 1,8 lei, iar modiIicarea cantitatii a dus la
cresterea productiei cu 31,8 lei.
Avand in vedere Iactorii care inIluenteaza productia Iizica, in analiza Iactoriala se
utilizeaza si modelele interactive.
Q
f
Q
f

5e7son,l N7
5e7son,l N7
.
.
Np
N5
"f
Np Wm Np
T2
"
T
m

N
p

N5xD:xZl
"
D
z
Z
l
Prin acest model se realizeaza legatura in productia realizata si potentialul uman

Q
f
Q
f

N5
N5

c
co75o7,le o-. Im
Np
N5
c

c
"f

N5
c
- grad de inzestrare tehnica
c
"f
- randamentul utilajului;
Prin acest model se realizeaza legatura intre productia si dotarea tehnica.
Avand in vedere costurile si beneIiciile, cea mai ieItina metoda de crestere a productiei
este o mai buna organizare, un control mai riguros a activitatii desIasurate.

4. Analiza operativa a productiei.
Avand in vedere strctura organizatorica a societatii comerciale, analiza productiei
Iizice se realizeaza la nivel de sectie, atelier, adica la nivelul Iiecarei structuri
organizatorice.
Cauzele principale care duc la nerealizarea productiei sunt:
- Lipsa de materii prime;
- aprovizionare neritmica;
- lipsa de Ionduri;
- personal deIicitar sau necaliIicat;
- utilaje neperIormante;
- organizarea nerationala a procesului de munca;
- insatisIactii salariale;
20
- lipsa alimentarii cu energie electrica etc.
Sortimentul la care ne-am realizat productia este C.

Sortiment C Q C1 C2 C3
Total societate 10 7 2 1
Atelierul 1 8 5 2 1
Atelierul 2 2 2 ------ ----
C1- cauza 1:lipsa materii prime;
C2- cauza 2: lipsa personal;
C3- cauza 3: deIectiuni;
Analiza operativa are menirea de a stabili locul unde nu s-a realizat productia si cauzele
care au dus la nerealizarea productiei si cu cat.

5. Analiza calitatii productiei fizice.
alitatea reprezinta o notiune complexa si reIlecta gradul in care un anumit bun
economic satisIace o anumita trebuinta, pentru care a Iost creat.
Calitatea este reIlectata de insusirile: culoare, rezistenta etc, adica de proprietatile:
-Iizice;
-chimice;
-economice;
-disponibilitate;
-socio-economice;
Indicatorii utilizati pentru a reIlecta in general calitatea sunt:
a) !arametrul unic (cel care utilizeaza bunuri nu este interesat decat de un singur
parametru). Ex: pentru o masina ne intereseaza doar anul Iabricatiei.
b) Indicatorul obtinut pe baza unor puncte acordate fiecarei caracteristici sau
coeficientul de exploatare.
c) numarul de refuzuri la 1000 de livrari;
d) numarul de reparatii la 1000 de livrari.
In sIera productiva, calitatea este masurata prin urmatorii indicatori de calitate:
1) pentru un sortiment:
A. Indicatorul unic de calitate:
Exemplu: Societatea comerciala 'X produce sortimentul mobila la urmatoarele calitati si
in urmatoarele cantitati:
calitatea cantitatea pretul Cantitatea (lei)
I 100 10.000 1.000.000
II 10 8.000 80.000
III 5 5.000 25.000
total 1.105.000
CoeIicientul mediu de calitate:
c
K

L
n
i
i
n
i
i i
6
c 6
1
1

1105000
3 25000 2 80000 1 1000000 L L L

1105000
1235000
1,11
21
Calitatea este ridicata atunci cand coeIicientul mediu de calitate are valori apropiate de 1,
deoarece se considera ca intreaga productie este de calitatea intai.
Avand in vedere ca productia de calitate are un pret ridicat, un indicator Irecvent utilizat
este:
B)pretul mediu.
5

L
n
i
i
n
i
i i
6
5 6
1
1

115
1105000
9609

Cu cat pretul mediu este mai aproape ca valoare de pretul productiei de calitatea intai, cu
atat se considera ca productia este mai de calitate.
2) Avand in vedere Iaptul ca in activitatea productiva se realizeaza o gama mai
diversificata de produse, coeIicientul mediu general de calitate se determina cu
urmatorul model:
c
K
100
1

L
n
i
i i
k

unde: g
i
- ponderea produsului din sortimentul 'i in total productie;
k - coeIicientul mediu de calitate pe Iiecare sortiment.
Avand in vedere implicatiile calitatii asupra cantitatii vandute si asupra pretului de
vanzare, in cresterea calitatii se analizeaza corelatia calitate-pret-cost, adica prin cresterea
calitatii cu cat imi cresc preturile si cu cat imi cresc costurile.
Analiza calitate- pret- cost se realizeaza prin intermediul bilantului calitatii in care in
activ se trec eIectele economice datorate cresterii pretului, iar in pasiv se trec costurile
suplimentare pe care le implica.

ACTIV PASIV

- cresterea productiei vandute
- cresterea CA
creste proIitul salarizare mai
buna a personalului


EIecte economice daca creste pretul:
- cresterea ciIrei de aIaceri;
- cresterea proIitului;
- salarizare mai buna a personalului;
Costurile cu evaluarea calitatii (personal tehnic de calitate):
- costuri cu pregatirea personalului;
- costuri cu aparatura de control;
- costuri cu utilaje perIormante;
- costul reproiectarii productiei;
- costul reIacerii productiei;
22
- boniIicatii acordate in cazul calitatii inIerioare;


creste calitatea creste pretul

creste cantitatea

Q
vanduta calitate
_ q
i
p
i
mai mica
CA
i; i
5 6
-proIit ;
-CT



ANALIZA RESURSELOR UANE

Alaturi de celelalte resurse materiale, Iinanciare, resursa umana reprezinta un element
indispensabil Iiecarui proces de munca. Notiunea de resursa umana deriva tocmai de la
Iaptul ca au caracter limitat si se consuma prin utilizarea in procesul de munca. Ca orice
tip de alta resursa, resursa umana poate Ii evidentiata din 2 puncte de vedere:
1) cantitativ:
- potentialul uman care este reIlectat prin potentialul uman existent si dinamica
acestuia;
- timpul de munca;
2)calitativ:
- gradul de calificare;
- conflictualitate la locul de munca;
- productivitatea muncii;
Orice proces de munca nu se poate desIasura Iara Iactorul munca. Munca reprezinta
in esenta o activitate constienta, speciIica omului prin care omul desprinde anumite
obiecte ale muncii si le transIorma conIorm nevoilor sale.
In procesul de munca, omul pune in evidenta capacitatile sale Iizice si intelectuale,
adica pune in evidenta Iorta de munca.
Temele de abordat in analiza resurselor umane sunt:
1) Potentialul uman si dinamica acestuia;
2) Structura personalului uman;
3) Analiza gradului de caliIicare;
4) Analiza gradului de conIlictualitate;
5) Analiza utilizarii timpului de munca;
6) Productivitatea muncii.
Stabilirea unei strategii privind dezvoltarea, desIasurarea continua a procesului de
munca implica cunoasterea potentialului uman din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Dimensiunea acestuia, caliIicarea, cointeresarea acestuia trebuie sa Iie in concordanta cu
productia realizata, potentialul tehnic de care dispune societatea comerciala.
Managementul eIicient poate Ii realizat atunci cand poti controla, veriIica si previziona
23
resursa umana. Atributele manageriale sunt indeplinite cand cunoaste in urma analizei
resursa umana de care dispune, astIel putand lua decizii privind angajarea, restructurarea
sau reducerea nmarului de personal. Asa cum productia trebuie previzionata, si resursa
umana trebuie previzionata, respectand in acest sens corelatia dintre cele 2 si realizand o
activitate eIicienta.

1) Potentialul uman si dinamica acestuia.
Indicatorii care reIlecta potentialul uman sunt:
numar mediu de personal existent la munca;
numar mediu de personal angajat cu contract de munca;
numar maxim de personal existent intr-o anumita perioada;
numar minim de personal existent intr-o anumita perioada;
Documentele din care se pot stabili acesti indicatori sunt:
a) contractul de munca;
b) Ioaia de pontaj;
c) condica de prezenta;
d) statele de plata;
e) lista de avans;
I) anexa situatiilor Iinanciare (situatii inIormative);
Exemplu:
La societatea comerciala 'X se prezinta urmatoarea Ioaie de pontaj in luna
ianuarie. Sa se stabileasca numarul mediu de personal existent la munca in aceasta
perioada si timpul de munca.

Nume si prenume 01 02 03 04 05
Alin I. 8 h 8h 8h 8h -----
Barbu SteIan ---- 8h 8h 8h 8h
Vasile I 8h -- --- 8h 8h
Total 16h 16h 16h 24h 16h

prima zi: 2 persoane;
a doua zi: 2 persoane;
a treia zi: 2 persoane;
a patra zi: 3 persoane;
a cincea zi: 2 persoane;
total: 11 persoane;

5
N 11/5 2,2 2 persoane
5
N

L
n
i
i
5
e :ileluc7,t
:i N
1
1
1
1
T
l

5
N x Z
l
x D
z



24
T
L
88 h, rezulta ca N
p

: l
l
D Z
T
L

5
N
L8 5
88
88/402,2
Indicatorii dinamicii sunt:
- Sporul: AN
p1/0
N
p1
- N
p0

- ritmul:I
5
N
0 / 1

- ritmul sporului: I
N5
0 / 1


Exemplu 2:
Se considera o societate comerciala care are urmatoarea situatie si structura a
personalului:
Categorii de personal Perioa
da 0
Perioada 1 AN
p R/P
AN
p1/0
g (t100/12)
P R P R
1)muncitori din care: 6 7 8 1 2
a) direct productivi 4 5 6 1 2
b) indirect productivi 2 2 2 0 0
2) personal tehnic si de
cercetare
1 1 1 0 0
3) personal de
conducere si
administratie
3 4 3 -1 0
100
12
1

100
12
4

4) ciIra de aIaceri 10.000 15.000 14.000 -1.000 4.000

Dimensionarea resurselor umane se realizeaza pe baza normelor de munca si de
productie. Normele de munca sunt stabilite la ora actuala de Iiecare societate comerciala
in Iunctie de dotarea tehnica, masurarea, cronometrarea resurselor umane etc.
Normele de munca pot Ii: -de timp;
-de productie;
In cazul societatii prezentate, dimensionarea resurselor umane s-a realizat pe baza
normelor de productie.
Interpretare:
Structura personalului prevazuta nu a Iost respectata, numarul persoanelor
muncitori este mai mare cu o persoana, in schimb, scazand numarul persoanelor de
conducere si administratie. In perioada 1 Iata de 0, numarul de personal a crescut cu 2
persoane; aceasta crestere este datorata si cresterii ciIrei de aIaceri.
CA
R
/ CA
P
N
p coersp. CA
/ N
p P

N
p corep. CA
(CA
R
N
p P
)/ CA
P

A N
p
N
p R
N
p coresp. CA
12 -111 persoana

N
p CA
1412 /15 11,2 11 persoane

Numarul de personal existent este in surplus cu CA. La o CA prevazuta de 15.000 lei,
numarul de personal corespunzator este de 12 persoane; la o CA de 14.000 lei, avand in
vedere normele de productie, numarul de personal este de 11 persoane.
25
Masurile de intreprins in vederea antrenarii si acelei persoane care este in surplus in
activitate ar Ii cresterea CA prin:
- descoperirea de noi piete;
- cresterea calitatii productiei realizate (retehnologizare si modernizare);


2) Analiza structurii personalului.
Respectarea unei proportii optime intre personall operativ si neoperativ reprezinta o
conditie pentru o activitat eIicienta. Gruparea persoanelor in vederea studierii si a
descoperirii cauzelor care au dus la utilizarea neeIicienta este importanta si esentiala.
Principalele caracteristici de grupare a persoanelor sunt:
- gruparea in Iunctie de gradul de pregatire;
- gruparea in Iunctie de sex;
- gruparea in Iunctie de antrenarea lui in activitate: operativ, neoperativ;
- gruparea in Iunctie de varsta;
- gruparea in Iunctie de vechime in munca;
avand in vedere existenta unei dimensiuni prevazute a personalului se poate vorbi si de o
structura nevazuta. Structura personalului poate Ii evidentiata prin diagramele de
structura prin intermediul carora are loc o vizualizare a structurii personalului.

3) Analiza gradului de calificare.
Gradul de caliIicare la nivelul societatii comerciale este reIlectat prin indicele mediu de
caliIicare.
c

L
n
i
5i
n
i
i 5i
N
C N
1
1


N
pi
numarul de persoane corespunzatoare caliIicarii 'i ;
C
i
gradul de caliIicare (categoria de incadrare);

Exemplu:
Societatea comerciala 'X a realizat o grupare a personalului in urmatoarele categorii:

Categoria Pregatirea Numar persoane
I Cu studii superioare 3
II Cu studii post liceeale si liceeale 8
III Cu scoala proIesionala si de ucenici 5
IV Personal necaliIicat 2

c (31825324) /18 2,33
Cu cat coeIicientul de caliIicare are valori mai ridicate cu atat gradul de pregatire (prin
diploma) este mai scazut.
Analiza caliIicarii personalului se va realiza in concordanta cu categoria lucrarilor
prestate de catre personal.
26
ClasiIicarea operatiunilor, a lucrarilor pe diIerite categorii se realizeaza la nivelul Iiecarei
societati comerciale in mod individual.

Exemplu:
Intr-o societate comerciala din domeniul conIectiilor se considera lucrari:
- de categoria I: operatii speciIice Iinisajului ;
- de categoria II: operatii speciIice coaserii;
- de categoria III: croirea;
Avand in vedere personalul incadrat si gruparea acestuia pe categorii de incadrare,
precum si numarul de ore normat pentr Iiecare categorie de lucrare, sa se stabileasca daca
la nivelul societatii respective exista o concordanta intre gradul de caliIicare si categoria
lucrarilor prestate.
Categoria de
personal muncitor
N
p
Categoria
lucrarilor
Numarul de
personal antrenat
N
h/buc
D
z
medie
N
z l
II 8 Finisaj I 2 (II) 2 h/buc
8h 20 III 5 Coasere II 9 (IIIII) 4
IV 2 Croire III 4 (III,IV) 1

cli

L
n
i
hi
n
i
li hi
N
C N
1
1

1 4 9 4 2 2
3 1 4 2 9 4 1 2 2




Indicele de concordanta dintre gradul de caliIicare si categoria lucrarii se va determina
astIel:
I
cli

cli
c

2
6 . 2
1,3
Daca indicelele de concordanta are valori mai apropiate de 1 cu atat exista o corelatie
mai puternica intre gradul de pregatire si categoria lucrarilor desIasurate. Cu cat indicele
de concordanta are valori mai mici cu atat gradul de pregatire este mai ridicat Iata de
categoria lucrarilor desIasurate. Cu cat indicele de concordanta are valori mai scazute cu
atat gradul de pregatire este mai mic decat categoria lucrarilor desIasurate.

4) Analiza gradului de conflictualitate.
ConIlictele pot Ii: -deschise;
- inchise;
onflictele inchise sunt datorate insatisIactiilor in munca, ele reIlectand o stare de
tensine intre persoanele aIlate in conIlict. In general, conIlictele inchise sunt comensurate
prin intermediul numarului de litigii de munca. ConIlictele inchise cat si cele deschise
duc la o productivitate mai scazuta si in consecinta la o productie mai scazuta.
onflictele deschise sunt:
- grevele;
- mitingurile;
Indicatorii care masoara conIlictele deschise sunt:
27
numarul zilelor de greva;
gradul de extensie al grevei:
G
ext. grv
(nr grevisti din unitatea 'X)100/ (nr total de grevisti)
gradul de participare la greva:
G
ptc grv
(nr grevisti)100/ (nr. Total de salariati)
ConIlictele de munca sunt generate de nesatisIacerea intereselor proIesionale, economice,
sociale ale angajatilor. Ele sunt rezultatul raporturilor de munca dintre angajati si
personalul de conducere si administrativ.

5) Analiza utilizarii timpului de munca.
O cale importanta de a creste productia o reprezinta utilizarea eIicienta si integrala a
timpului de munca.
Dintre indicatorii utilizati pentru a reIlecta timpul de munca amintim:
Fondul de timp calendaristic: reprezinta numarul de ore care din punct de vedere
calendaristic pot Ii utilizate pentru munca;
F
c

5
N Z
c

:l
D
,
unde Z
c
numarul de zile calendaristice;

:l
D

- durata medie a zilei de lucru;
Fondul de timp maxim disponibil: se determina scazand din Iondul de timp
calendaristic Iondul de timp aIerent concediilor legale de odihna;
F
d
F
c
- F
sarb.
- F
c odihna
F
dumin.
Fondul de timp neutilizat (F
N
): exprima pierderile de timp justiIicate si nejustiIicate
care au avut loc in cursul perioadei analizate.
Din categoria pierderilor de timp
justiIicate amintim:
- concediile de boala;
- concediile de maternitate;
- invoiri si concedii Iara plata;
- absente aprobate prin lege pauze de masa.

nejustiIicate amintim:
- absentele nemotivate;
- intreruperi in munca nereglementate.
Fondul de timp eIectiv lucrat este egal cu Iondul de timp maxim disponibil minus
Iondul de timp neutilizat;
F
E L
F
d
F
N
sau: F
E L

5
N Z
l

:l
D


Analiza timpului de munca la nivelul societatilor comerciale se realizeaza prin
balanta timpului de munca, document intocmit pe baza Ioilor de pontaj si a condicilor de
prezenta.

Exemplu:
Sa se intocmeasca balanta timpului de munca in cazul societatii comerciale 'X
pentru 2 perioade distincte: ianuarie si Iebruarie pe baza Ioii de pontaj.
In luna ianuarie, societatea comerciala are angajate 3 persoane cu contract de
munca; conIorm Ioii de pontaj, o persoana se aIla in concediu de odihna 10 zile incepand
cu data de 20 a lunii ianuarie; 1 si 2 sunt considerate sarbatori legale.
28
In data de 3 si 4 ianuarie o persoana absenteaza nemotivat.
In data de 8 ianuarie o persoana se invoieste timp de 2 ore. Pauza de masa este
stabilita la o jumatate de ora (30 min) in cadrul a 8 ore.
In luna Iebruarie o persoana pleaca in concediu Iara plata timp de 20 zile; invoiri
si absentari nemotivate nu sunt; durata medie a unei zile de munca este de 8 ore, avand
in vedere ca societatea comerciala lucreaza intr-un singur schimb.
F
c
3pers 8 h 31zile 744 h
F
sarb. legale
3 pers 2 zile 8h 48h
F
dumin. si sambete
3 pers 8 zile 8 h 192h
F
con. odihna
1 pers 10 zile 8 h 80 h
F
d
744-48-192-80 424 h
F
N
: invoire: 1 pers 2 h 2 h
Pauza de masa: (424h )/ (3pers 8 h ) 9 h
Absente nemotivate: 1 pers. 2 zile 8 h 16 h
F
N
27 h

F
E L
424 27 397 h

Analiza timpului de munca nu presupune doar stabilirea nivelului acestuia ci si
stabilirea cauzelor care au dus la acest nivel si a masurilor de intreprins in vederea
ridicarii, cresterii timpului de munca eIectiv lucrat.
In analiza dinamicii potentialului uman se mai utilizeaza si anumiti coeIicienti:
- coeIicientul intrarilor;
- coeIicientul iesirilor;
- coeIicientul de mobilitate;
- coeIicientul de stabilitate;
acesti indicatori sunt cunoscuti sub denumirea de indici de stabilitate.

oeficientul intrarilor:
CI
5
7,te 5
N
N
int
;
5
N
2
. . . . 5e7 inc 5 5e7 sf 5
N N

oeficientul iesirilor :
CE
5
5
N
N

oeficientul de mobilitate :
CM
5
5 5i
N
N N
sau CM CI

CE

oeficientul de stabilitate :
CS 1- CM
Un coeIicinet de mobilitate ridicat reIlecta un management neeIicient.
Nr. Persoane intrate (Npi) numar persoane nou angajate in cazul S.C sau la numarul de
persoane transIerate ;
29
Nr. Persoane iesite (Npe) din cauze normale (limita de varsta, decese) si cauze
anormale(demisia si concedierea)
Avand in vedere iesirea personalului datorita unor cauze anormale se poate vorbi si de
coeIicient de Iluctuatie:

CF
5
,no72,le 5/inc,u:e
N
N


5) Analiza productivitatii muncii.
Modelele utilizate pentru analiza productivitatii muncii:
W
m h
Q/ T, unde: Q- productia realizata intr-o anumita perioada de timp;
T- timpul utilizat pentru realizarea acelei productii;
Avand in vedere ca F
EL

5
N Z
l

:l
D


F
E L
T W
mh

:l l 5
D Z N
"

| buc. / om h|
Avand in vedere timpul de munca putem discuta de:
- productivitatea muncii orara;
- productivitatea muncii zilnica: W
m z

:
D x W
mh

:
D x
: l 5
D Z N
"


l 5
Z N
"
L

- productivitatea muncii lunara;
- productivitatea muncii anuala
W
m anuala
Z
l
x
:
D

x
: l 5
D Z N
"


5
N
"


Avand in vedere ca in economia de piata nu este important cat producem, ci cat vindem,
W
mh
se mai poate determina ca:
W
m h

: l 5
D Z N
CA



W
m annual

5
N
CA

Avand in vedere Iactorii implicati, asupra productivitatii muncii se pot utiliza si
modele iterative.
Modelul care tine cont de gradul de inzestrare tehnica:
W
m anuala

5
N
CA
x
c
c

c 5
c

CA
N

L

30
5
c
N

- gradul de inzestrare tehnica

c

CA
- randamentul utilajelor;
I
c
- imobilizari corporale;

Daca o parte din utilaje si din echipamente nu sunt in Iunctine, modelul poate Ii dezvoltat
si astIel:

W
m

5
N
CA
x
c
c

c
c

c c
c
5
c

CA

L
I
c

- imobilizari corporale aIlate in Iunctiune ;
c
c

- ponderea imobilizarilor corporale aIlate in Iunctiune in total imobilizari corporale;
Pentru a reIlecta politica de marketing, calitatea produselor realizate, cererea pentru acele
produse, modelul multiplicativ poate Ii asa:

W
m

5
N
CA
x
c
c

c
c

x
"
"

5
c
c c
c
N

"

"
CA
L L L

"
CA
- gradul de valoriIicare a productiei realizate;

Exemplu:
O societate comerciala are in luna ianuarie urmatoarea situatie:
Numarul de personal angajat cu contract de munca este de 5 persoane.
Societatea comerciala dispune de 5 masini de cusut in valoare Iiecare de 10.000 lei. In
Iunctiune societatea are doar 3 bucati. Productia realizata in luna ianuarie este de
20.000lei, din care comercializeaza doar 15.000 lei.
In luna Iebruarie, societatea comerciala mai angajeaza 2 persoane, achizitioneaza 2
masini; productia realizata este de 50.000 lei.
Datorita Iormei de promovare (publicitate agresiva), societatea comerciala
realizeaza o CA de 50.000lei.
a) Sa se determine daca a crescut productivitatea muncii in luna Iebruarie
Iata de ianuarie.
b) Care Iactor a inIluentat cel mai mlt cresterea productivitatii muncii si cu
cat?
- productivitatea muncii in luna ianuarie:
W
m ian
Q
ian
/ N
p mediu ian
20.000 / 5 4.000 lei / om luna
-productivitatea muncii in luna Iebruarie;

W
m Ieb.
50.000/77.142 lei / om luna

W
m ian
15.000 / 5 3000 lei / om luna
31

W
m Ieb
50.000/77.142 lei / om luna

luna ianuarie Februarie

5
N
5 7
Ic 5.000 70.000
Ic 30.000 70.000
Q 20.000 50.000
CA 15.000 50.000
Ic / Np 10.000 10.000
Ic/Ic 0.6 1
Q/Ic 0.66 0.71
CA/Q 0.75 1


1. inIluenta inzestrarii tehnice 0
2. inIluenta gradului de utilizare:

c
c
2

i,n
i,n
ci,n
i,n
ci,n
ci,n
cfe-
cfe-
5fe-
cfe-
"
CA

"

L L

100000.40.660.751980lei/
om luna

3. inIluenta randamentului :
i,n 2fe-

"

375 75 . 0 05 . 0 1 10000

L L
i,n
i,n
ci,n
i,n
cfe-
fe-
cfe-
cfe-
5fe-
cfe-
"
CA

"

"

lei/ om luna
3. inIluenta gradului de valoriIicare :

i,n 2fe-

/
lun, o2 lei
"
CA
. / 1775 75 , 0 1 71 , 0 1 000 . 10 L L

Prin utilizarea utilajelor de care dispune societatea comerciala, W muncii a crescut cu
1980 lei.
Gradul de valoriIicare superior printr-o promovare a dus la cresterea productivitatii
muncii pe om cu doar 1775 lei. Randamentul utilajelor a inIluentat Ioarte putin cresterea
productivitatii muncii : doar cu 375 lei.
W
m

efo7t
efect

Principalele teme de abordat in cazul productivitatii muncii sunt:
- productivitatea marginala;
- analiza Iactoriala a productivitatii muncii;
- analiza rezervelor privind cresterea productivitatii muncii;
32
!roductivitatea marginala
Aceasta indica sporul de productie obtint prin cresterea numaruli de personal sau a
timpului de munca cu o unitate aditionala.
O unitate aditionala poate Ii: o persoana, 5 persoane, 10 persoane.
Productivitatea muncii ne ajuta in elaborarea deciziei privind nmarul de personal
sau timpul de munca la care eIicienta activitatii este maxima.
W
marg

1 /
1 /

i i
i i
T
"
W
marg

1 /
1 /

i i
5
i i
N
"

In analiza productivitatii marginale avem nevoie si de calculul productivitatii medii.

5i
i
N
"

i
i
T
"

Daca am reprezenta graIic curbele productivitatii marginale precum si a
productivitatii medii si a productivitatii vom obtine urmatoarea reprezentare graIica.




Q I (N
p
)






















Elemente Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4
Q crestere Crestere Crestere descrestere
W
medie
Crestere crestere descrestere Descrestere
W
mg
crestere descrestere descrestere Descrestere(negativa)

A
B
C
D
T (N
p
)
W
mg
I(N
p
)
Z
o
n
a

3

Z
o
n
a

4

W
medie
I (N
p
)

Z
o
n
a

2

Z
o
n
a

1

33
Zona 1:
1
1 /
1
1 /

i
5
i 5i
i
i i
N
N
"
"



Zona 2:
1
1 /
1
1 /

i
5
i 5i
i
i i
N
N
"
"



Zona 3
1
1 /
1
1 /

i
5
i 5i
i
i i
N
N
"
"


Analizand cele 3 curbe putem constata urmatoarele:
- zona 1: la cresterea numarului de personal sau a timpului de munca are loc o
crestere progresiva a productiei. Productivitatea medie, avand in vedere raportul
Q/ N
p
va creste si ea, iar productivitatea marginala va inregistra de asemenea o
crestere, ceea ce semniIica ca sporul de productie este mai mare decat sporul de
crestere a numarului de personal.
- Zona 2:este cuprinsa intre punctul de maxim al productivitatii marginale si
punctul de maxim al productivitatii medii. Productia va inregistra o crestere, dar c
un ritm, mai scazut decat in zona 1. sporul de productie in acest caz este mai
scazut decat sporl personalului. Punctul A mai este cunoscut ca punct de optim
tehnic. Punctul B, in care productivitatea medie este maxima este punct de optim
economic. Zona optima este zona 2, cuprinsa intre cele 2 puncte de maxim.
- Zona 3: productia inregistreaza o crestere a numarului de personal intr-un ritm
inIerior zonei 2. Productivitatea medie va inregistra o scadere. EIicienta activitatii
din acest punct va Ii scazuta. Productivitatea marginala de asemenea, va inregistra
o scadere, adica sporul de productie este mai mic decat o unitate aditionala.
Din punctul C (productivitatea marginala intersecteaza axa numar de personal),
productia va inregistra scaderi. La cresterea cu o unitate aditionala are loc o scadere a
productiei. Numarul optim de personal, ca eIicienta activitatii sa Iie ridicata trebuie
stabilit intre punctele A si B.
Avand in vedere ca o unitate aditionala poate Ii o persoana sau mai multe persoane, se
poate spune ca numarul optim de personal de la care societatea comerciala trebuie sa
Iie atenta daca mai incadreaza sau nu personal, avand in vedere eIiecienta, este
punctul corespunzator productivitatii marginale.




asurile de crestere a productivitatii muncii

Masurile de marire a productivitatii muncii: W
m

T
"


34


Cresterea randamentului echipamentelor:
-modernizarea utilajelor;
-achizitionarea de noi echipamente;
Productia Cresterea calitatii produselor:
Q -reproiectarea anumitor produse;
-eIectuarea controlului calitate;
Utilizarea unor tehnologii perIormante;
W
m
Cresterea cererii pe piata:
-practicarea unor preturi scazute avand in
vedere costurile de productie;
-marketing adecvat: cunoasterea preturilor
practicate de concurenta;



N
p
- Iormarea si pregatirea personalului;

Timpul - cointeresarea materiala
de munca - normarea muncii;
T - selectarea persoanelor caliIicate;
N
zl mediu
eliminarea absentelor motivate si
nemotivate;
- programarea personalului in concedii de odihna;

- scaderea sarbatorilor legale;

D
zl medie
-intreruperile de munca atat cele legale
cat si cele nelegale sa Iie cat mai mici;
- stabilirea unui numar de schimburi corespunzator;

Pe baza celor prezentate se pot contura trei directii principale privind cresterea
productivitatii muncii:
1. introducerea progresului tehnic;
2. utilizarea unui management perIormant;
3. crearea unui climat psiho-bio-sociologic adecvat muncii desIasurate.

P
r

L
n
i
i i i
c 5 6
1


W
i
2

i
6 / N
i
5 i
6 W
i i
5 2
N L

P
r

i i 5i
n
i
2i
C ! N L

1

Abaterea(sporul)
35



L L L L
n
i
i i 5i 2i i i 5i
n
i
i 7
C ! N C ! N !
1
0 0 1 0 0 0 1
1
1



Exemplu:
Se considera o societate comerciala care comercializeaza pantaloni:
Elemente 0 1
q 100 150
P
un
10 15
C
un
6 10
N
p
2 2
W
mi
50 74
P
r
400 750
Se cere: sa aratam cu cat s-a modiIicat proIitul si cu cat a inIluentat W
m
.
AP
r
P
r1
- P
r 0
750 400 350 lei
- inIluenta N
p
:
A P
r 1/0
N
p1
W
m0
(P
o
- C
0
) N
p0
W
m0
(P
o
- C
0
)
W
m0
(P
0
- C
0
) (N
p1
- N
p0
)
0
-inIluenta W
m
:
A P
r 1/0
N
p1
W
m1
(P
o
- C
0
) N
p1
W
m0
(P
o
- C
0
)
N
p1
(P
o
- C
0
) (W
m1
- W
m0
)
2 (10-6) (75-50)
200
Interpretare: prin cresterea W
m
cu 25 lei are loc cresterea proIitului cu 200lei.
CT q
1
C
un
W
mi
N
pi
C
un
CT
0
50 26 600
CT
1
75210 1500
CT
CA
0
CA
0
/ CT
0
600/ 1000 0,6
CT
CA
1
CA
1
/ CT
1
1500/ 2250 0,66
Prin modiIicarea productivitatii muncii are loc o modiIicare a costurilor pe unitate de
produs, modiIicarea CA si modiIicarea productiei.

Analiza costurilor
Avand in vedere Iaptul ca preturile intr-o economie de piata sunt stabilite pentru a
realiza un proIit cat mai mare societatile comerciale vor incerca sa diminueze pe cat
posibil costurile in acest sens. Societatile comerciale si managerii lor isi vor concentra
intreaga atentie in vederea realizarii unui cost cat mai scazut.
Orice activitate economica desIasurata are ca scop obtinerea de venituri, care
implica si realizarea de cheltuieli. Orice activitate economica implica si o cheltuiala.
Prin notiunea de cheltuiala se subintelege sumele de platit sau sumele care
urmeaza a Ii platite pentru realizarea produselor, marIurilor, prestari servicii.
Costurile de productie pot Ii deIinite ca totalitatea cheltuielilor care pot Ii
identiIicate pe produs.
36
Factorul care imi determina daca o cheltuiala devine cost il reprezinta consumul,
adica legatura nemijlocita cu o activitate concreta, productiva si nu cu darea de bani acum
sau mai tarziu.
Exemplu:
O societate comerciala achizitioneaza materii prime in valoare de 1.000 lei. Plata
acestora urmand a se eIectua in termen de 10 zile. In consum sunt date materii prime in
valoarea de 500 lei, care sunt transIormate in produse Iinite
In acest caz, cheltuielile cu materiile prime sunt de 1.000 lei.
Costul cu materiile prime care pot Ii identiIicate pe produs sunt de 500 lei.

Costul poate Ii deIinit ca o expresie valorica a consumului de mijloace de
productie, Iorta de munca in conditii tehnice si organizatorice speciIice, realizat in scopul
obtinerii de produse si servicii destinate pietei.
Clasificarea cheltuielilor:
1
0
) din punct de vedere al naturii lor:
- cheltuieli de exploatare: cheltieli cu materiile prime, etc.
- cheltuieli Iinanciare: cu dobanzile, cu diIerente de curs valutar etc;
- cheltuieli extraordinare: amenzi, penalitati etc;
2
0
) dupa modul de includere in costuri:
- cheltuieli directe: cheltuieli care pot Ii individualizate asupra produsului:
materiale, materii prime, etc
- cheltuieli indirecte: sunt eIectuate pentru mai multe produse si nu pot Ii
individualizate pe un singur produs: cheltuieli cu chiria, cheltuieli c personalul de
conducere si administrativ, cheltuieli cu teleIonul etc
3
0
) dupa continutl economic:
- cheltuieli materiale: cheltuieli cu comustibilul, energia etc;
- cheltuieli cu munca vie;
4
0
) dupa dependenta fata de volumul productiei :
a) cheltuieli variabile: a caror valoare variaza cu modiIicarea productiei: materii prime,
materiale, cheltielicu personalul direct productiv;
- in Iunctie de modul de variatie pot Ii:
i) cu ;,7i,tie57o5o7tion,l, cu modiIicarea productiei: in care indicele de crestere a
productiei este egal cu indicele de crestere a cheltielilor.
ii) cu ;,7i,ti,57o7esi;, in raport cu productia: cheltuielile inregistreaza un indice de
crestere mai mare decat indicele de crestere a productiei.











37




Ch2

Ch1


Q1 Q2


Ch
Ch
"
"

1

E
ch
1
1
1

"
"
Ch
Ch

Daca realizam raportul dintre ritmul sporului cheltuielilor cu productia determinam
coeficientul/eel,sticit,te.
CoeIicientul de elasticitate ne in/ic, c,t /e sensi-ile sunt cheltuielile l,
2o/ific,7e, 57o/uctiei, ,/ic, cu c,te 57ocente se 2o/ific, cheltielile l, 2o/ific,7e,
57o/uctieicuun57ocent

iii) costurile ;,7i,-ile/e7esi;e in raport cu productia.
1 1
0 / 1 0 / 1
Ch
Ch
"
"

;
Ech~1 (I de crestere a q~I de crestere a ch.)


Ch2


Ch
1



Q1

Q
2
Q

In cazul in care productivitatea muncii este ridicata, societatea comerciala a ajuns
la gradul de maturitate, personalul are o intensitate a muncii si a ajuns la o indemanare
desavarsita pe parcursul activitatii societatii. Exemplu: in cazul in care cheltuieliele au
crescut mai mult decat productia: punerea in Iuctiune a unui a unei capacitati de
productie, personalul inca n are indemanarea necesara, iar salariile sunt ridicate, consum
mare de materii prime.
b) cheltuieli Iixe: sunt acele cheltuieli a caror volum nu se modiIica proportional cu
modiIicarea productiei.
38
Exemplu: cheltuieli cu salariile personalului administrativ, cheltuieli cu chiria, cheltuieli
cu amortizarea.
Cheltuielile Iixe se vor modiIica ca nivel, atunci cand se modiIica dotarea tehnica.
Cheltuieli Iixe raman constante o perioada scurta de timp si atunci cand nu are loc
modiIicarea capacitatii de productie.
Cheltuielile Iixe unitare scad cu cresterea productiei.
Ch





CF


Q
5
0
) In Iunctie de Iluxurile monetare:
- cheltuieli monetare: care vor genera iesiri de numerar;
- cheltieli nemonetare: care nu vor genera iesiri de numerar; (Iluxuri monetare)
Legatura dintre cheltuieli si costuri poate Ii evidentiata prin urmatorul model:
1. cheltuieli directe:
- cu materiile prime
- cu materiale
- cu energie si apa costuri
- cu personalul directe costul
- alte cheltuieli directe de sectie costul costul
2. cheltuieli indirecte: de productie complet
- cheltuieli comune sectiei;
- cheltuieli generale;
- cheltuieli de desIacere;
Exemplu:
O societate comerciala realizeaza in ianuarie o productie de 100 produse paine.
ConIorm normelor de productie, de munca, costul antecalculat se prezinta astIel:
Cheltuieli directe: cantitatea pretul unitar valoarea
1) materii prime:
- Iaina 1 kg 10 lei/kg 10 lei
- drojdie 2 lei
- sare 2 lei
- apa 1 leu
Total 15 lei
2) materiale:
- ameliator 2 lei
3) manopera
- salarii 10 min 50 lei/ h 8 lei
- contributii aIerente 3 lei(408)
4) alte cheltuieli directe: 1 leu
39
5) cheltuieli indirecte:
- cheltuieli comune sectiei 1 leu
6) cheltuieli generale si administrative 3 lei
Total cheltuieli 33 lei

Costul direct 15 2 8 3 1 29 lei
Costul de sectie 29 1 30 lei
Costul de productie 30 3 33 lei

Analiza eficientei cheltuielilor (rata de eficienta a cheltuielilor totale)
Dinamica cheltuielilor poate Ii reIlectata prin indicatorii dinamicii (spor, ritm si
ritmul sporului).
Analiza dinamicii cheltuielilor nu trebuie sa oIere doar inIormatii de natura cu cat
a crescut sau au scazut cheltuielile, ci si inIormatii cu privire la Iactorii care au dus la
cresterea sau la scaderea acestor costuri.
Nivelul costului este interesant de analizat doar in corelatie cu nivelul productiei.
Doar atunci, inIormatia Iurnizata de analiza este mai pertinenta.
Dintre indicatorii utilizati pentru a reIlecta rata de eIicienta a cheltuielilor, amintim:
- cheltuieli totale la 1.000 lei productie realizata:
CT 1000
1000
"
CT
"
sau :

CT 1000

1
1
1000

n
i
i i
n
i
i i
"
5 6
c 6


- cheltuieli totale la 1.000 lei CA: (rata rentabilitatii)
CT 1000
1000
CA
CT
CA
sau :

CT 1000

1
1
1000

n
i
i i;
n
i
i i;
CA
5 6
c 6


Acesti doi indicatori de eIicienta sunt utilizati in cazul comparatiei intre 2 perioade ale
aceleiasi societati comerciale sau intre 2 societati comerciale.

Analiza factoriala a cheltuielilor la 1.000 lei A.
Factorii sunt:
- structura productiei;
- pretul;
- costul;
40
InIluenta structurii productiei:
InIluenta pretului: Iacute la seminar
InIluenta costului unitar:


Analiza costului marginal
Analiza costului marginal ne ajuta la luarea deciziilor privind:
- extinderea productiei;
- la introducerea in Iabricatie a unui nou produs;
- la stabilirea capacitatii optime in conditiile existente.
C
mg

1 /
1 /

i i
i i
"
CT

"i
CTi
C

efinitie: costul marginal reIlecta sporul de cheltuieli antrenat prin cresterea productiei
cu o unitate aditionala.
Pe baza observatiilor statistice, in cazul unei societati comerciale (de vazut
exemplu din carte) s-a constatat ca la cresterea productiei cu o unitate aditionala, au loc
urmatoarele valori ale costului total:
- nivelul minim al costului margimal, conIorm calculelor este realizat la 100 bucati.
- nivelul minim al cheltuielilor este atins la 110 bucati.
In punctul in care costul marginal se intersecteaza cu costul unitar, productia este
optima, avand costurile totale cele mai mici.
Reprezentand graIic curba costului marginal si curba costului unitar, productia sau
capacitatea optima de productie avand in vedere eIicienta se obtine in punctul in care
curba costului marginal intersecteaza curba costului unitar.
Curba costului marginal atinge nivelul de minim la o productie inIerioara. Avand in
vedere acest lucru, nise poate semnala ca de la acest nivel al productiei cresterea cu mai
mult de o unitate aditionala a productiei, are ca eIect o rentabilitate scazuta a activitatii
desIasurate (proIitul scade).

Analiza cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile
Avand in vedere ponderea ridicata a cheltuielilor materiale in totalul cheltuielilor
realizate de o societate coemerciala consideram importanta analiza acestora la nivelul
societatilor. In societatile comerciale importante, sunt elaborate in mod stiintiIic, norme
de consum. Aceste norme de consum pot Ii comparate cu normele de consum elaborate la
nivel de ramura industriala, sau in cazul altor societati.
C
m t
_ C
s
q
i
C
s
consumul speciIic- cel realizat in mod eIectiv;
Consumul speciIic se compara cu consumul speciIic prevazut in norme.
C
m t
_ (C
u
P
t
) q
i
C
u
consum util;
P
t
reprezinta cantitatea de materie prima sau material care intra in procesul tehnologic,
si in urma prelucrarii nu se regaseste in produsul Iinit si sunt considerate pierderi inerente
procesului de productie si tehnologiilor Iolosite.
41
Daca in anumite situatii, o anumita parte din pierderea tehnologica poate Ii recuperata,
Iormula devine:
C
m t
_ (C
u
C
m rec
C
m nerec
) q
i


Aplicatie:
O societate comerciala are in componenta sa o sectie de croitorie. ConIorm
normelor de consum, consumul speciIic de material pentru o pereche de pantaloni este de
1,5 m liniar. Consumul util, datorita incadrarii pe material in momentul croirii este de
1,35 m liniar. Din materialul ramas ca dese poate Ii recuperat 0,10 m liniar. ConIorm
normelor de consum, consumul util de material pentru o pereche de pantaloni este de 1,35
m liniar. Materialul recuperat este de 0,13 m liniar. Cantitatea eIectiv realizata este de
100 bcati. Sa se stabileasca daca s-au respectat normele privind consumul de material si
care sunt cauzele nerespectarii acestora.
Elemente P R A
R / P

C
u
(m liniar) 1,35 1,35 ---
C
m recup
0,13 0,10 -0,03
C
m nerec
0,002 0,05 0,03
Q (buc) 100 100 ---
C
s
1,5 1,5 ----
CT 150 150 ---

Costul de material nerecuperat este mai mare cu 0,03. acest lucru se poate datora
urmatoarelor:
- utilajului de taiere;
- tehnologiei;
- pregatirii proIesionale a personalului;
- deIectiunilor materialului;

Principalele probleme a cheltuielilor cu materiile prime, prin analiza sunt:
1.analiza realizarii planului de productie;
2.analiza dinamicii si structurii cheltuielilor cu materia prima;
3.analiza cheltuielilor cu materia prima la 1.000 lei productie realizata;
4.previziunea cheltuielilor cu materia prima.
1. analiza realizarii planului de productie;
Documentele utilizate inanaliza cheltielilor cu materiile prime il reprezinta:
- bonurile de consum material;
- Iisa tehnologica a produsului;
- situatii centralizatoare;
- Iisa de cont;
- contul de proIit si pierdere;
2. Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor cu materia prima.
Dinamica este reIlectata prin indicatorii dinamicii (spor, ritm, ritmul sporului).
Analiza dinamicii nu trebuie sa se opreasca la calculul indicatorilor, ci si la
stabilirea cauzelor care au dus la cresteri sau scaderi.
Cheltuielile materiale sunt cheltuieli variabile, din categoria cheltuielilor directe.
42
Structura cheltuielilor cu materiile prime presupune stabilirea consumuli Iiecarui tip
de materii prime in total materia prima consumata, Iiind reIlectata prin indicatorul
greutate (g).


3 Analiza cheltuielilor cu materia prima la 1.000 lei productie realizata.
Analiza cheltuielilor materiale trebuie eIectuata in corelatie cu volumul productiei
realizate.

Exemplu:
Anul N N1
Ch. Materiale 1.000 2.000
Q 10.000 15.000
Anul N:
Ch
mat. q
1000
1.000 1.000/ 10.000 100 lei
Anl N1:
Ch
mat. q
1000
2.000 1.000/ 15.000 133 lei
Cheltuielile materiale la 1.000 lei productie realizata au crescut. InIluenta Iiecari Iactor se
stabileste prin analiza Iactoriala:
- productia:
ACh
m q
1000
(Q) 1.000 1.000/ 15.000 1.000 1.000/ 10.000 66,6 100 -33.3 lei
interpretare: cresterea productiei de la 10.000 la 15.000 a dus la o scadere a cheltuielilor
materiale la 1.000 lei productie realizata cu 33,3 lei.
- cheltuieli materiale:
ACh
m q
1000
(ch. mat) C
m N1
1.000 / q
1
- C
m N
1.000 / q
1
133- 66.6 66,33 lei
interpretare: cresterea cheltielilor materiale de la 1.000 la 2.000 a dus la o crestere a
cheltuielilor materiale la 1.000 lei productie realizata cu 66,33 lei.

ACh
m q
1000
ACh
m q
1000
(Q) ACh
m q
1000
(ch. mat) -33.3 66.33
33 lei
interpretare: inIluenta ambilor Iactori a dus la cresterea cu 33 lei a cheltuielilor materiale
la 1000 lei productie realizata.
Ch mat.
q
1000
1000

1
1

n
i
i i
n
i
25 i
5 6
Cs 6


Unde: q
i
cantitatea realizata;
C s
mp
consumul speciIic de materii prime;
P
i
pretul de productie in cazul produselor Iabricate;
ConIorm acestui model se poate determina inIluenta Iiecarui Iactor asupra modiIicarii
cheltuielilor materiale la 1.000 lei CA.
Factorii sunt structura, pretul si Cs.

43
4.!reviziunea cheltuielilor materiale se poate realiza Iie prin metodele statistice
( spor mediu, metoda celor mai mici patrate) Iie pe baza bugetului de venituri si cheltuieli
avand in vedere urmatoarele:
a) Iie norma de consum;
b) Iie ponderea cheltuielilor materiale in CA;
c) Iie pe baza vitezei de rotatie:
Ch mat 360/CA durata in zile in care materia prima este transIormata prin
intermediul productiei in CA.
Ch/ CA nr. de rotatii
Aplicatie:
1
0
) Pentru produsul pantaloni consumul speciIic este de 1,5 m; productia realizata in
anul N este de 100 buc. In perioada urmatoare se previzioneaza o productie de 200
buc. Sa se aprecieze cantitatea de materii prime necesare in perioade urmatoare.
200 1,5 300 m
2
0
) O societate comerciala se aprovizioneaza cu materii prime in cantitate de 500 m
liniar. Productia zilnica este de 10 bucati/ zi. Avand in vedere Cs, sa se aprecieze
durata in zile pentru care ajunge cantitatea aprovizionata.
10 1,5 15 m /zi (sunt Iolositi)
500 / 15 33,33 zile aproximativ 33 zile.
daca lasam un stoc de siguranta de 20 m liniari.
480/ 15 32 zile trebie sa ne aprovizionam dupa 32 de zile.
Previzionarea pe baza ponderii:
100 1,5150 m la 100 buc.
La 200 buc ...x m
X 200150 / 100 300 m

Analiza cheltuielilor cu personalul
Orice proces de munca implica si un consum a Iactorului munca.
Acest consum presupune si o plata din partea angajatorului, beneIiciarul rezultatului
consumului de Iorta de munca.
Dea lungul timpului au existat diIerite opinii privind salariul:
a) salariul reprezenta echivalentul valoric al muncii prestate;
b) in codul muncii: salariul reprezenta contraprestatia muncii depuse de salariat in
baza unui contract individual de munca;
Drepturile si obligatiile ce decurg din prestarea muncii se stabilesc conIorm codului
muncii prin negociere si sunt evidentiate in contractul de munca (colectiv sau individual).
munca
contributii salariu contributii

asig. sociale contract
si protectie sociala de munca

asigurari sociale si protectie sociala
Salariul poate Ii in bani sau in natura.


Institutii
publice
angajat angajator Instittii
publice
44
Salariul cuprinde urmatoarele:
- salariul de baza: care este in raport cu caliIicarea, pregatirea proIesionala,
complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat.
- Adaosul la salarii: indemnizatii de conducere, prime s.a
- Sporurile la salarii: pentr conditii deosebite de munca, orele prestate pe timp de
noapte, ore suplimentare, vechime, etc.
- Alte drepturi banesti: indemnizatii acordate pentru concediile de odihna.
Retinerile din salariu pot Ii:
a) retineri pentru pagune sau imptatii;
b) retineri in Iavoarea unor organisme, persoane Iizice sau juridice, cum sunt:
impozitul pe salarii, CAS (9,5), contributia salariatilor la Iondul de somaj (1),
CASS (6,5), chirii si rate sau alte retineri.
La nivelul societatilor comerciale, cheltuielile cu personalul cuprind:
- Iondul de salarizare;
- cheltuieli privind aigurarile si protectia sociala;
Dintre principalele contributii ale angajatorului:
- contributia la asigurarile sociale (A.S): 22, 27, 32;
- contributia la Iondul de somaj: 3;
- contributia la asigurarile sociale si sanatate (CASS): 7;
- contributia la Iondul de accidente de mnca si boli proIesionale: in Inctie de CAEN;
- comision pentru cartea de munca: 1
Documentele principale utilizate in analiza cheltuielilor cu salariile:
O Ioaia de pontaj;
O lista de avanas;
O stat de plata;
O registre de casa;
O balanta de veriIicare;
O bilant;
O situatii centralizate depuse la diIerite institutii sau declaratii;
%eme de abordat:
1
0
) analiza cheltuielilor cu salariile;
2
0
) structura cheltuielilor cu salariile;
3
0
) analiza Iactoriala a cheltuielilor cu salariile;
4
0
) analiza eIicientei cheltuielilor cu salariile;
5
0
) analiza corelatiei: Iond de salarii, CA, Wm;
Iiecare societate comerciala are libertatea de a-si cra propriul sistemde salarizare avand
in vedere veniturile realiztae si cerintele impse de piata muncii din aceea zona. (avand in
vedere ca cele mai multe greve sunt datorate salariilor).
Principalele Iorme de salarizare in Romania sunt:
-salarizarea in acord direct: presupune Iie anumite norme de munca si un tariI pe
buc., lucrare sau operatie sau un tariI orar pe buc., lucrare sau operatie; adica norma
de munca poate Ii concretizata in norme de productie sau de timp.

Exemplu: 2 buc/ h; 1 h pentru 2 buc.
- salarizare in acord colectiv: cand procesul tehnologic impune implicarea mai multor
persoane;
45
- salarizare in acord indirect: se practica pentru personalul a caror activitate este
complementara, Iara de care cei salarizati in acord direct nu si-ar putea desIasura
activitatea;
- salarizarea in regie: salariul nu este in Iunctie de timpul lucrat;
- salarizare in acord progresiv: conIorm caria salaril creste dupa o anumita productie
realizata;
- salarizare in cote procentuale: in sIera comerciala;
Dimensionarea personalului se va realiza in Iunctie de productia realizata si in Iunctie de
atributiunile stabilite pentru Iiecare post in Iisa postului. De obicei, in Iisa postului poate
Ii prezentata si norma de munca.
Pe baza statelor de plata se pot elabora urmatoarele situatii centralizate: (aceste situatii
vor prezenta numarul mediu de salariati):
Cs
prevazute
t
m normat/ produs
S
n
sau:
Cs
prevazute
Q
realizat
S
n

TariIul de salarizare trebuie sa tina cont de salariul minim pe economie.
Cheltielile cu salariile prevazute sunt in Iunctie de:
- dotarea tehnica;
tariI normat - procesul tehnologic;

- prevederile consacrate

- salariul minim brut pe economie
- caliIicarea;
- conditiile de munca;
tariI orar - salariul platit intr-o perioada anterioara;
- cererea si oIerta de munca;
- abilitatea negociatorului;
FS _ S
brut I
N
p
$

N5
$-
$
n
i
i

1



Analiza eficientei cheltuielilor cu salariile
Modelele Irecvent utilizate pentr analiza eIicientei cheltuielilor cu salariile:
1
0
. cheltuielile cu salariile la 1.000 lei CA :
CS 1000
1000
CA
$
CA

2
0
.cheltuielile cu salariile la 1.000 lei venit din exploatare:
CS 1000
exp
exp
1000
l J
$
l J

3
0
. cheltuielile cu salariile la 1.000 lei valoare adaugata:

CS 1000
1000
, ;,l,/,u,t
$
;,l,/,u


46
Respectarea unui raport just intre V si cheltuielile cu salariile reprezinta una din
masurile importanta privind realizarea proIitului si reducerea riscului de exploatare.
Avand in vedere Iactorii implicati cu salariile la 1.000 lei CA, Iactorii de ordinul I sunt
FS si CA, cei de ordinul 2: Ns, S
mediu
, pretul si q (cantitatea).

Exemplu:
O societate comerciala are angajate cu contract de munca 10 persoane. Salariul
mediu este de 500 lei, productia este de 1.000buc pe luna, la pretul de 100lei/buc. In
perioada urmatoare societatea comerciala previzioneaza ca prin introducerea unui utilaj
numarul de persoane sa scada la 7 persoane, iar productia realizata sa creasca la 1.050
buc; Salariul personalului ramanand constant precum si pretul de vanzare al produsului,
sa se stabileasca eIicienta cheltuielilor cu salariile si care Iactor a dus cel mai mlt la
cresterea eIicientei cu salariile.
FS
0
50010 5000 ron
CA
0
100.000
FS
1
7 500 3.500 ron
CA
1
105.000
-cheltuieli cu salariile la 1.000lei CA:
Cs
CA
1000
(anul N) 5000 1000 / 100.000 50 lei
Cs
CA
1000
(N1) 3500 1.000/ 105.000 33 lei
Analiza Iactoriala:
- inIluenta numarului de personal:
A Cs
CA
1000
(N
p
) 1000

1000

1
5 6
$ N5
5 6
$ N5
N
N
N
N

35-50 -15 lei

- inIluenta productiei:
A Cs
CA
1000
(q) 1000

1000

1
1
1
5 6
$ N5
5 6
$ N5
N
N
N
N

33- 35 -2 lei

-modiIicarea numarului de personal a dus la cresterea eIicientei chelt. Salariale la 1000
lei CA.
Modelele Irecvent utilizate sunt:
- modelul care tine cont de Wm:
Cs
/luna
N
p
Wm $
h

- modele iterative:
a) C
p
N
s
( CA/N
s
) ( C
p
/CA)
C
p

CA
C
T
CA
N
T
N
5
s
s

T Iondul total de timp de munca
b) C
p
N
s
I
tehnica
randam. Util. (C
p
/CA)
Prin intermediul acestor indicatori, se vor studia inIluentele Iiecarui Iactor asupra
cheltuielilor cu personalul.


47
orelatia dintre cheltuielile cu salariile si productivitatea muncii
Majorarile salariale intr-o societate comerciala trebiesc eIectuate in corelatie cu
productivitatea muncii, altIel nu se respecta proportionalitatea dintre venituri si cheltuieli
si societatea comerciala risca sa nu-si acopere cheltuielile cu venituri.
. .: pers
. mat
prime
aIte .
profit

Iw
m
~ Ich
p

Wm
realizata
/ Wm
stabilita
~ Ch.sal.
realizate
/ Ch.sal.
prevazute


Exemplu:
O societate comerciala realizeaza la dotarea tehnica existenta o CA de 10.000 lei,
la n numar de 10 persoane, lunar. Salaril medi la nivell societatii comerciale este de 400
lei. ConIorm normelor de productie si de timp, Wm mnormata este de 800 lei/ pers.
Numarul de personal ramane acelasi. Se cere majorarea salariilor la 500 lei, stiind ca la
W normala salariul medi este de 350 lei.
CA/ Np 1000
1000/ 800 ~
?
400/ 350
1,25 ~
?
1,14 (Adevarat)
1000/ 800 ~
?
500/ 350
1,25 ~
?
1,42 (Ials)
10/ 8 X/ 350
X 3500/ 8
X 437,5 lei (salariul care poate Ii acordat)
Concluzie: suma maxima cu care poate Ii majorat salariul este de 37 lei, avand in vedere
raportul productivitatii muncii.

$57e;
,l $,l,7iul7e
N5
CA57e;
N5
CA7e,l
Sadmisibil
57e;
$
CA57e;
CA7

Q calitatea
CA Qp marketing
tehnologie
p calitatea
promovare/publicitate


48
Exemplu2 :
O societate comerciala descopera noi segmente de piata pentru produsul realizat, astIel
cantitatea de produse vandute va creste cu 20, ritmul de crestere si a CA avand in
vedere mentinerea constanta a preturilor. (date din ex. 1)
CAr 10.0002010.00012.000
I 5 . 1
800
10
000 . 12

2

1.5~ 1.4 salariile pot creste in acest caz la 500 Ron.
In concluzie :
1)I
Wm
~I
S
2) in vederea cresterii salariilor Iie majoram CA Iie diminuam personalul.


































49
ANALIZA INANIARA
In cazul analizei Iinanciare avem documentele contabile :
1) analiza pe baza de bilant
2) analiza pe baza de cont de proIit si pierdere ;

1)avem :
- analiza echilibrului Iinanciar
- analiza capacitatii de plata ;
- analiza eIicientei gestionarii activelor circulante ;
- dinamica si structura activelor, capitalurilor proprii si a datoriilor ;
2) avem :
- analiza rentabilitatii ;
Ca o combinatie intre cele 2 avem :
- analiza riscurilor :- riscul economic ;
- riscul Iinanciar ;
- riscul de Ialiment ;
1.1 dinamica si structura activelor, capitalurilor proprii si datoriilor.
Bilantul reprezinta un document de sinteza si raportare in care sunt prezentate totalitatea
bunurilor economice de care dispune societatea economica si sursele de Iinantare ale
acestor bunuri.
Bilantul prezinta patrimoniul agentului economic,(averea)
La ora actuala in lume exista mai multe conceptii :
a) conceptia juridica :
-conIorm careia bilantul imi prezinta totalitatea bunurilor economice ca obiecte de
drepturi si obligatii.

bilant
patrimoniul

pp. dublei reprezentari

totalit. Bunurilor econ.drepturiobligatii


Active cap. Propriidatorii

b) conceptia financiara:
-conIorm acestei conceptii, bilantul prezinta resursele si sursele.
bilant
resursele

active nevoi permanente surse permanente sursele de Iinantare
nevoi temporare surse temporare (Kpropriidatorii)


50
c) conceptia juridica:
conIorm acesteia bilantul prezinta capitalul:
bilantul
capitalul


in Active K Iix K propriu K proprdatorii
K circulant K strain(imprumutat)


Aplicatia 1:
O societate comerciala dispune de urmatoarele bunuri prezentatein bilant:
- o cladire adusa ca aport la capitalul social in valoare de 10.000 Ron
- un utilaj in vvaloare de 20.000 ron, neachitat Iurnizorului, urmand a Ii achitat in
perioada urmatoare;
- marIuri in valoare de 10.000 ron, achizitionate printr-un credit bancar de la banca;
- 5000 ron in contul de la banca, ca aport la k social.
Se cere:a) sa se prezinte valoarea patrimoniului ag. Economic;
b)sa se prezinte obligatiile pe care le are S.C sub Iorma valorica
c) sa se prezinte K Iix
d) sa se prezinte sursele de Iinantare;
a) 1) cladirea: 10.000 imob. Corporale;
2) utilaje: 20.000
3) marIuri: 10.000 active circulante
4) disp.la banca: 5.000
Total: 45.000
valoarea patrim45.000ron
1) K social: 15.000
2)datorii Iurnizori: 20.000 datorii (obligatii)
3)credit bancar: 10.000
Total: 45.000

b) obligatiile30.000
c) KIixcladiri utilaje 30.000
d) surse proprii:15.000
surse de Iinantare starine:30.000


inamica imobilizarilor corporale:
I
Cn/n1
~0 au crescut imobilizarile corporale in anul N1
Majorarea Ic poate Ii din urmatoarele motive:
- achizitia de noi utilaje (dotarea tehnica). Cladiri;
- reevaluarea;
- modernizarea;
Diminuarea de valoare:
- vanzarea utilajelor sau cladirilor, donatie etc
51
- diminuarea de valoare (Iizice sau morale), reIlecatata de amortizarea si ajustarea
valorii in contabilitate(provizioane pt. deprecieri)

Aplicatia 2(pe baza aplicatiei 1)
Sosietatea comerciala prezentata mai achizitioneaza un utilaj de 5000 ron, pe care il
achita din disponibilul de la banca. Utilajul existent s-a amortizat cu 2000 lei, iar cladirea
cu 1000lei. Sa se prezinte dinamica imobilizarilor corporale conIorm bilantului.
1) cladire : 9000 1) K soc:15.000
2) utilaje: 18.0005000 2) dat. Furn: 20.000
3) marIuri: 10.000 3) credit bancar: 10.000
4) disponibilit. Banesti:0
Total : 42.000 total: 45.000
Pierdere:3.000
Ct 121 Total: 42.000
Ch. Am 3.000 V0

Pierdere3.000
Icn/n1 Ic
n1
-Ic
N
-30.000 (9.00023.000) 32.000-30.000
2000
aceasta crestere se datoreaza intrarii unui utilaj in valoare de 5.000, iar micsorarea este
datorata unei amortizari de 3000 (5000-30002000).
Analiza dinamicii imobilizarilor corporale este mai corect a Ii eIectuata in vederea
stabilirii investitiilor eIectuate la valoarea bruta( Vi).

inamica stocurilor
Stocurile pot Ii:
- de materii prime;
- de materiale;
- de produse Iinite;de marIuri;
- de aparate
- de obiecte de inventar etc;
In analiza stocurilor trebuie Iacuta diIerenta intre stocurile de materii prime si materiale si
produse Iinite. Cresterea stocurilor de materii prime se datoreaza intrarii de materii prime.
Un stoc supranormat reprezinta pentru societatea comerciala o imobilizare de Ionduri,
cheltuieli suplimentare cu pastrarea, depozitarea. Pentru a nu avea un stoc
supradimensionat, realizam planuri de aprovizionare. Aceste planuri depind de productia
de materiale, de durata de Iabricatie, de durata de statioanare in magazie.
Pentru ca activitatea desIasurata sa Iie cat mai ritmica, avem nevoie de existenta
unui stoc/esiu7,nt, si de stocse:onie7.
Stocul de produse finite:
-cresterea stocului se datoreaza:- produsele nu sunt cerute pe piata;
- marketing, management neperIormant;
- calitate slaba a produselor;
Analiza stocurilor presupune comparatii atat in timp cat si in spatiu (cu alte societati
comerciale). Este Ioarte important ca aceste comparatii in spatiu sa Iie eIectuate avand in
vedere societati din acelasi domeniu de activitate.
52
Stocul de produse Iinite mic, inseamna:
- cerere pe piata;
- volum mic al activitatii desIasurate;
- promovare eIicienta a produselor;
- viteza de rotatie ridicata;

inamica creantelor:
Creantele sunt reIlectate prin documnete contabile si reprezinta decalajul in timp intre
vanzare si incasare.
Cauzele cresterii creantelor:
- vanzari mari (creste volumul de activitate)
- datorita produsului de slaba calitate(nu sunt competitive);
- contractele incheiate nu au clauze speciale privind modul de incasare.
Reducerea creantelor se poate Iace prin:
- scaderea volumului vanzarilor;
- existenta unei politici la nivel de societate privind incasarea creantelor;
- clauze concrete in contracte;

Aplicatia 3:
In cursul anului N, o societate comerciala vinde marIuri in valoare de 5.000 lei, pe care le
incaseaza si achizitioneaza marIuri in valoare de 10.000lei pe care urmeaza a le achita
Iurnizorului dupa vanzarea acestora. Incasarea banilor de la clienti pentru marIurile
vandute este in termen de 5 zile. Societatea comerciala reuseste ca in cursul exercitiului
sa mai vanda marIuri in valoare de 10.000 lei unui client, a caror incasare se va realiza la
o data ulterioara de 30 zile. In momentul intocmirii bilantului acest client nu este incasat.
Sa se elaboreze noul bilant in urma acestei operatii si sa se prezinte nivelul creantelor si
cauza existentei acestei creante si consecintele existentei.
1) cladiri: 9.000 1) Ksoc: 10.000
2) utilaje: 23.000 2) dat. Furn: 30.000
3) marIuri: 10.000-500010.000-100005000 3)credit bancar: 10.000
4)Db: 5000 4) pierdere: 1637
5) creante: 10.0000
Total: 52.000

Vz mI: 401707 5000 intrare mI: 371 401 10.000
5121 401 5000 371 378 1000
401.01 707 10.000 371 401 10.000
371 378 1000
Desc gestiunii:
371 5000 500010/110 454- adaosul
607 4546
378 454 ct 121
371 10.000 ch am 3000 10.000
607 9091 ch mI 4546 5.000
378 909 9091
pierdere 1637
53
Observatie:
Pentru ca analiza sa Iie mai pertinenta, datele prezentate in bilant sunt prelucrate,
obtinandu-se bilantul Iunctional si bilantul Iinanciar.
ConIorm concepetiei Iunctionale, societatea comerciala este privita ca o entitate
producatoare de bunuri, servicii etc in vederea satisIacerii anumitor nevoi.

Aplicatie 1:
In exercitiul N, o societate comerciala are urmatoarea situatie reIlectata prin bilant:
a) utilaj : 10.000 lei aduc ca aport la capitalul social;
b) marIuri neachitate Iurnizorilor : 5000
c) Db:5000 lei, aport la capitalul social;
In exercitiul N1 au loc urmatoarele operatii economico- Iinanciare:
1. vanzarea de marIuri la pretul de 10.000 lei;
2. cheltuielile cu salariile sunt achitate si sunt de 10.000 lei.
3. utilajul este amortizat in valoare de 1.000lei.
4. societatea comerciala achizitioneaza un utilaj in valoare de
10.000 lei dintr-un credit bancar pe termen lung.
Rd anuale 10, care este achitata.
Se cere:
1) elaborarea bilantului in cele 2 exercitii;
2) prelucrarea acestuia si obtinerea bilantului Iunctional;
3) stabilirea surselor de Iinantare in exercitiul N si exer. N1.
1) ex. N
Active imob. Ks 15.000
- utilaje:10.000 Furn: 5000
- mI: 5000
- Db: 5000
Total: 20.000 total : 20.000
2)B.Funct(N)
Utiliz. Perm:10.000 res. Perm: 15.000
Utilize. Temp: 5.000 resurse temp:5000
Ta: 5000
Total 20.000 Total: 20.000

N1
121

Ch mI 5000 VmI
Ch. Sal 1000
Am 1000
Ch. Dob.1000
162000320
Pn 1680



54
N1
Utilaj: 19.000 Ks : 15.000
MI: 0 pr. Net: 1680
Creante: 10.000 Iurnizori: 5000
Db: 3000 dat. Imp/pr: 320
Cr banc:10.000
Total: 32.000 Total: 32.000

2)bilantul Iunctional
N1:
Util: 20.000 (19.000am) Ks: 15.000
Util. temp: 10.000 Pr. Net: 1680 Res. Perm:27680
Tactiva:3.000 Cr. Banc: 10.000
Am: 1000
Furn: 5.000
Dat. Ipm/pr: 320 Rtemp
Tpasiva: 0

3) In exercitiul N, Iinantarea investitiei s-a realizat prin aport la capitalul social.
In exercitiul N1, investitia in valoare de 20.000lei a Iost Iinantata in valoare de 10.000
prin credit bancar si 10.000 lei prin aport la capitalul social.
Ecuatia echilibrului Iinanciar este urmatoarea:
TN FRN-NFRN
FRG 26.680- 20.0007.680
NFRG 10.000- 5320(Rt) 4.680
TN FRG- NFRG 3.000
In cazul acestei societati, resursele permanente acopera investitiile, ramanand un surplus
de resurse care poate Ii rulat in activitatea de exploatare.
Nevoia de surse permanente de Iinantare este reIlectata prin NFRG si este in suma de
4.680. Aceasta nevoie este acoperita din FR, restul din suma regasindu-se in trezorerie.
Daca am Ii lucrat pe baza bilantului, am Ii observat ca investitia a Iost de 19.000 nu de
20.000, iar resursele permanente ar Ii Iost de 26.680, cu toate ca mai avem o resursa,
amortizarea in suma de 1.000lei.
Concluzie:
Sursele de Iinantare nu sunt reIlectate numai in bilantul Iunctional.

Continuare la aplicatie:
In exercitiul Iinanciar urmator, N2,:
- incaseaza clientii (vechi)
- plateste Iurnizorul de marIa;
- plateste imp/pr;
- se aprovizioneaza cu marIa in valoare de 20.000 lei de la Iurnizori;
- vinde jumatate din marIuri la pretul de 15.000 lei;
- plateste Iurnizorului de marIa 10.000 si incaseaza clientii;
- inregistreaza amortizarea:1.000lei;
- plateste 1.000 lei din Cr. Bancar si dobanda;
55
- plateste salariatilor 1.000lei;
Sa se prezinte bilantul, bilantul Iunctional si total resurse de Iinantare.
Societatea comerciala mai achizitioneaza un echipament de birotica in valoare de 1.000lei
pe care il achita Iurnizorului.

N2:
utilaje: 10.00010.000-1.000-1.0001.00019.000 Ks: 15.000
mI: 10.000 Pr. Net: 1680
creante: 0 pr. Net repartiz.: 1680
Dbancara: 8.680 Iurn: 10.000
Dat. Ipm/pr: 320
Cr. Bancar: 9.000
Total: 37.680 total: 37.680

5121

Si: 3.000 PFz1: 5.000
clienti. vechi: 10.000 Imp/pr: 320
Iurnz. Noi: 15.000 PFz2: 10.000
plata bnc:2.000 (1.000dob1000din credit)
P echip. Birotica: 1.000
Salariati: 1.000
28.000 19.320

SI 8.680

Ct. 121

Ch. MI: 10.000 15.000 (Vz. mI)
Ch. Sal: 1.000
Am: 1.000
Dob: 1.000
320

1.680
Bilantul Iunctional: (am)
Util. p: 21.000 res. P: 15.0001.6801.6809.0002.00029.360
Util temp: 10.000 res. Temp: 10.320
Ta: 8.680 Tp: 0
Total:39.680 total: 39.680

Sursele de Iinantare totale: 29.360
Investitiile au Iost in valoare de 21.000
Utilajele au Iost Iinantate din capitalul social (10.000 lei) si din credit bancar (10.000 lei)
si autoIinantare echipamente de birotica in valoare de 1.000lei.
FRG 29.360- 21.0008.360 lei
56
TN FRN- NFRN 8.360- (10.000-10.320)8.680 lei
- Iondul de rulment si surplusul de resurse temporare se va regasi in trezorerie.

Bilantul Iinanciar(lichiditate - exigibilitate):
Se obtine pe baza prelucrarii bilantului.
Criteriile de angajare a posturilor este strict lichiditatea si exigibilitatea.
Valorile prezentate sunt valori nete.
Forma bilantului Iinanciar este urmatoarea:

Active capitaluri datorii
A~1 an capitaluri proprii datorii ~1 an
- imobilizari necorporale C. Proprii:
- imobilizari corporale - datorii bancare~1 an
- imobilizari Iinanciare~1an - dat. Fz~ 1 an
- creante ~1 an - alte datorii ~ 1 an
- stocuri~1 an - proviz, riscuri si chelt.~1 an
- chelt. Inreg. In avans~1 an - V inreg in avans ~ 1 an
A 1 an
Stocuri1 an datorii 1 an
Creante 1 an proviz, riscuri si chelt. 1 an
Creante imobilizate 1 an V inreg in avans 1 an
Chelt inreg in avans 1 an
Disponibilit.

Bilantul a Iost cerut prima data de institutiile bancare, datorita prudentei pe care o
maniIesta acestea.

Aplicatie:
O societate comerciala are urmatoarea situatie prezentata prin bilant:
imob corp: 10.000 Ks : 20.000
creante imob: 5.000 Pr: 2.000
stocuri: 10.000 Cr. Bnc~ 1 an : 2.000
creante: 5.000 proviz. Pt riscuri si chelt. : 1.000
Ch. Inreg in avans: 5.000 V inreg in avans: 1.000
Datorii: 9.000
Total : 35.000 total : 35.000
ConIorm anexelor bilantiere si listelor de inventariere au rezultat urmatoarele:
1. creanta imobilizata va avea lichiditate 1 an.
2. stocurile greu vandabile cu o perioada ~ 1 an sunt in suma de 2.000lei.
3. creante cu lichiditate ~ 1 an sunt in suma de 3.000 lei.
4. Ch. Inreg. in avans sunt cu o lichiditate~ 1 an, in suma de 2.000lei.
5. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli au o exigibilitate 1 an.
6. V inreg in avans au o exigibilitate ~ 1 an.
Sa se prezinte bilantul Iinanciar:
A~1 an K proprii datorii~ 1 an
Imob. Corp: 2.000 Ks: 20.000
57
Stocuri: 2.000 Pr: 2.000
Creante: 3.000 Cr. Bancar: 2.000
Ch. Inreg. In avans: 2.000 V inreg. In avans: 1.000
17.000(de atat am nevoie 25.000 (pe atat ma pot baza)
Pt. a Iinanta nevoile)
A 1 an
C.I: 5.000 proviz: 1.000
Stocuri:8.000 datorii: 9.000
Creante: 2.000
Ch. i av: 3.000
Total : 18.000 total: 10.000

TOTAL:35.000 TOTAL: 35.000
Sursele de Iinantare pentru 1 an de zile sunt conIorm bilantului Iinanciar in suma de
25.000 lei, iar nevoile de Iinantat pt. o perioada ~ 1 an sunt de 17.000lei.

Principalii indicatori sunt:
1) AN %active- at. %otale 35.000-(19.0001.000)23.000
V inreg in avans intra in categoria datoriilor, iar provizioanele pentru riscuri si chelt. sunt
cuprinse in categoria K proprii. In cazul in care probabilitatea ca riscul sau cheltuiala pt.
care au Iost constitutite exista, atunci prov. pt. riscuri si chelt. pot Ii cuprinse la datorii.
In cazul prezentat, Vi a sunt cuprinse la datorii.
ANC- reIlecta situatia neta, averea pura a actionarilor si asociatilor sau mai concret ceea
ce revine actionarilor si asociatilor in cazul lichidarii S.C.
2) RN K propriu(perm.)+ at. > 1 an- A>1 an
25.000- 17.000 8.000
NFRN(Iinanciar) A1 an Disp. Bnc1 an- Cr. Bnc1 an
18.000- 10.000 8.000
- este cel mai important indicator pt. ca reIlecta chiar activitatea de exploatare.
3) %N RN- NRN 0
Analiza pe baza indicatorilor FR,NFR, TN reIlecta analiza pe orizontala a bilantului.

Analiza eficientei gestiunii activelor
circulante(analiza V de rotatie)
Viteza de rotatie reprezinmta timpul scurs intre momentul din care au intrat
marIurile pana ce am incasat marIurile.
Un ciclu de exploatare reprezinta durata in care materia prima, marIurile etc sunt
transIormate in lichiditatati.
Numarul ciclurilor de exploatare intr-o anumita perioada de gestiune este
cunoscuta ca viteza de rotatie.
Indicatorii care reIlecta V de rotatie sunt:
- Iie numarul de rotatii intr-o anumita perioada;
- Iie durata in zile a unei rotatii;

Aplicatie:
O societate comerciala se aprovizioneaza in luna ianuarie cu marIuri la urmatoarele date:
58
01: marIuri in valoare de 10.000 lei. MarIurile sunt vandute populatiei in termen de 10
zile.
10: se aprovizioneaza cu marIuri in valoare de 15.000 lei. MarIurile sunt vandute in 10
zile.
20: se aprovizioneaza cu marIuri in valoare de 20.000 lei. MarIurile sunt vandute in
termen de 10 zile.
Plata pentru marIurile aprovizionate se va realiza : a) la data de 30 ian.
b) dupa Iiecare aprovizionare (in ziua
aprovizionarii).
Vr?- nr de rotatii
- durata in zile a unei rotatii

MarIurile din I aprovizionare sunt vandute la 20.000 lei
MarIurile din a II a aprovizionare sunt vandute la 25.000 lei
MarIurile din a III a aprovizionare sunt vandute la 30.000 lei
Dz a r t
stoc2e/iu
CA
Nr. rot
$
CA


1 10 20 30

2
$i $f
$

sau se poate determina ca o medie cronologica pentru unele probleme, pentru
ca nu avem inIormatii.
Stoc
marIuri
Disponibilit.
banesti
Iurnizori
S1 S2
S3
59
2
000 . 10 000 . 15 000 . 5
1
2
3
2
2
1

n
$
$
$
$ 15.000
Modelul este mai corect ca Iormula sa Iie:
Nr. rot.
$
Costul2f
3
000 . 15
000 . 45
rotatii / luna
Dur. zile :ile
:ile
10
000 . 45
30 000 . 15

D zile
tul2f
:ile n7 $
cos
.

Viteza de rotatie a creantelor
(durata medie de incasare a creantelor)
Nr. rot
c7e,nte
CA
sau
ii c7e,nte2e/
inc,s,7i

Creantele medii se determina ca sold initial la inceput sold Iinal supra 2 sau ca o medie
aritmetica reIlectate in Iisa de cont 411.
2
$f $i
C


Exemplu:
O societate comerciala se aprovizioneaza cu marIuri in valoare de 10.000 lei, TVA 19
care sunt vandute clientilor. Aprovizionarea se realizeaza in data de 1.01, vanzarea in
data de 05.01, incasarea in 10.01. In data de 12.01 are loc o noua aprovizionare cu
marIuri in valoare de 20.000 lei, marIurile sunt vandute in 17.01, iar incasarea se
realizeaza in data de 27.01. Sa se determine:
- numarul de rotatii a creantelor in cursul lunii ianuarie;
- durata in zile privind incasarea creantelor.
Societatea comerciala practica un adaos comercial de 10 care este inclus in pretul de
vanzare al marIurilor.

prima vanzare: 411 11.900
707 10.000
4427 1.900
a doua vanzare: 411 23.800
707 20.000
4427 3.800

411

05.01 11.900 10.01 11.900
17.01 23.800 27.01 23.800

R.D R.C

0
60
C - creanta medie
850 . 17
2
800 . 23 900 . 11

C

Incasari 35.700
Nr. rotatii 2
850 . 17
700 . 35

D
z
:ile
$
C
15 30
700 . 35
850 . 17
30
Viteza de rotatie a datoriilor
(termenul mediu de plata a datoriilor)
Aceasta este reIlectata prin:
Nr.rot.
ii /,to7ii2e/
CA

Vr t
CA
D,t

.
(in zile)
Datoriile cuprinse sunt datoriile catre Iurnizori.
In lucrari de specialitate, viteza de rotatie se determina in urmatoarele modele:
- rulajul:
Dur. in zile t
ito7CT 7ul,ul/e-
i: f,t,/efu7n D,t

401
.




Aplicatie:
O societate comerciala se aprovizioneaza in data de 01 cu marIuri in valoare de 10.000
lei, TVA 19. Intreaga cantitate de marIuri este vanduta clientilor la pretul de 15.000 lei.
(TVA 19). Incasarea realizandu-se in data de 10.01. aprovizionarea cu marIuri s-a
realizat in data de 01.01, iar vanzarea in data de 05.01. plata Iurnizorilor se va realiza in
data de 15.01. In data de 16 are loc o noua aprovizionare cu marIuri in valoare de 20.000
lei(TVA 19). Intreaga cantitate este vanduta in data de 18.01 la pretul de 25.000 (TVA
19). Incasarea se va realiza in data de 25.01. plata Iurnizorului se va realiza in data de
27.01.
Se cere:
- viteza de rotatie a stocurilor;
- viteza de rotatie a creantelor;
- viteza de rotatie a datoriilor;







61



01
01


05.01

15.01

10.01




Vr
stoc(nr. rotatii)
$
tul2f
$
CA cos

$
15.000
C 40.000/ 2 20.000
D
(10.00020.000)/ 2 15.000

Dzile
$
:ile
tul2f
n7:ile $
15 30
000 . 30
000 . 15
. cos

Dzile :ile
inc,s,7i
C
15 30
000 . 40
000 . 20
) (

Dzile :ile
D
15 30
000 . 30
000 . 15

ConIorm calculelor rezulta ca atat stocurile cat si creantele si datoriile se rotesc de
2 ori intr-o luna.

Metoda2:
Dzile
$
:ile
CA
11 30
000 . 40
000 . 15
) (


Dzile :ile
C
15 30
000 . 40
000 . 20

Dzile :ile
D
11 30
000 . 40
000 . 15




S
creante
Stoc 1
Dat.
62

Analiza solvabilitatii si lichiditatii
(a capacitatii de plata a agentilor economici)
Lichiditatea- reIlecta posibilitatea acoperirii datoriilor mai mici de un an cu banii
rezultati din vanzarea activelor circulante.
- reIlecta capacitatea de plata a agentilor economici pe termen scurt;
- este un indicator de bonitate cerut de banci;
Lichiditatea poate Ii considerat si un indicator al echilibrului Iinanciar.
1. lichiditatea generala
,n D,t
Ac
L

1 .
L
g
~ 2 sau 2,5- asta inseamna ca este mai bine ca Ac sa Iie de 2 ori
mai mari ca si datoriile 1 an.
L
g
poate Ii determinata pe baza bilantului Iinanciar:
,n D,t
,n A
L

1 .
1

2. lichiditatea redusa (intermediara)
,n D,t
stocu7i A
L
c
7
1 .

sau
,n D,t
-,nesti Dis5 c7e,nte
L
7
1 .
.

Anumite organisme Iinanciare considera o lichiditate redusa corespunzatoare
atunci cand valoarea acesteia are valori mai mari de 1,2 ....1,6.
Se elimina stocurile pentru ca se considera ca au o lichiditate mai redusa.
Lichiditatea redusa se calculeaza de obicei pe baza bilantului Iinanciar:
,n D,t
stocu7i ,n A
L
7
1 .
1

3. lichiditatea imediata.
Este de preIerat ca L
i
sa Iie ~ 0,5 sau cat mai apropiata de 1.

Solvabilitatea- reIlecta capacitatea de plata a agentului economic pe termen lung.
Solvabilitatea patrimoniala este un indicator de bonitate a agentului economic.
S
p

100
D K5
K57o57iu

(S
p
autonomie Iinanciara)
Kp-capital propriu;
Anumite organisme recomanda ca S
p
~ 30. Acest lucru inseamna ca resursele proprii
trebuie sa detina 1/3 din total resurse Iinanciare, restul Iiind surse imprumutate (datorii).
S
Iinanciara

,n D,t
tot,lA
1

S
p
~1/3 ? S
Iin

S
Iin
1
1 1 .
1 .

,n D,t
K5
,n D,t
,n D,t K5

S
p
1/3
K5 Tot,l! K5 Tot,lA
Tot,lA
K5
3 3
3
1

63
(KpDat.1an)3Kp
Dat. 1an 2CP
S
Iin
1

3
2

3
1
Tot,l!
Tot,l!
1/3 3/2 1 3/2 1,5
ConIorm calculelor ne va rezulta ca total active trebuie sa-mi acopere datoriile
sub 1 an o data si jumatate.

Analiza rentabilitatii.
Rentabilitatea poate Ii exprimata in unitati absolute(proIit) si in unitati relative
prin intermediul ratelor.
1. analiza rezultatului exercitiului.
Rezultatului exercitiului este reIlectat prin contul de proIit si pierdere.
REB VT- Ch. T (REB-rezultatul exercitiului brut)
RB RE RF REXT
RI RB CN- VD
RI- rezultatul impozabil;
VD- venituri deductibile;

CN-cheltuieli nedeductibile(amenzi si penalitati, cheltuieli de protocol sau de delegatii se
depasesc limita legala, cheltuieli cu sponsorizarea ce depasesc limitele legale etc.)

Impozitul pe proIit se determina extracontabil:
16 RI IP
IP- impozitul pe proIit;
RN RB- IP
RN- rezultatul net; FIV CA
RN poate Ii:- pierdere sau F III Vexpl
- proIit RE Ch. expl Ch. Cu
mat. prime
Analiza Iactoriala: RF VIin
Iactorii de ordinul I: RB: -Iactorii de ordinul II Ch.Iin
REXT Vextr.
Ch. Extr.
FIII RB
IP: - Iactorii do ordinal II RI CN
VD

K

Avand in vedere Iactorii care actioneaza asupra rezultatului net, in analiza se mai
utilizeaza urmatoarele modele:
PB Vtotale- Ch.totale
64
RE VE-CE



n
i
ui i i
n
i
ui i
n
i
i i
c 5 6 c 6 5 6
1 1 1
) (

ProIit unitar/ sortimente
PE PE
CA
!
N5
CA
N5
CA
CA
N5
N5

Rentabilitatea comerciala
N5
CA
- productivitatea muncii.
PE- proIit din exploatare.
ConIorm acestui model, proIitul din exploatare depinde de:
-numarul de personal (Np);
-productivitatea muncii;
-rentabilitatea comerciala;

PE PE
CA
!
Nf
CA
N5
Nf
N5
Nf
Nf
CA
CA
N5
N5

Randamentul utilajului
N5
Nf
- gradul de inzestrare tehnica;


Aplicatie:
O societate comerciala dispune de urmatoarea situatie eonomico Iinanciara la sIarsitul
exercitiului Iinanciar:
- numar de personal: 5 persoane;
- valoarea echipamentelor industriale: 10.000 lei
- CA 20.000 lei;
- proIit din exploatare: 6.000 lei;
in exercitiul urmator, situatia economico- Iinanciara se prizinta astIel:
- numar de personal: 10 persoane;
- valoarea echipamentelor industriale: 15.000 lei
- CA 30.000 lei;
- proIit din exploatare: 15.000 lei.
Se cere: a) sa se stabileasca cu cat a crescut proIitul din exploatare;
b) Iactorii care au inIluentat cresterea proIitului din exploatare si cu cat;
exercitiul N N1
Np 5 10 5
NI 10.000 15.000 5.000
CA 20.000 30.000 10.000
PE 6.000 15.000 9.000
NI/ Np 2.000 1.500 -500
CA/ NI 2 2 0
PE/ CA 3/ 10 1/ 2 2/10
65

PE Np
CA
!
N5
CA
N5
Nf
proIitul din exploatare a crescut cu 9.000
1) inIluenta numarului de personal.
N
N
N
N
N
N
N N N N
CA
!
Nf
CA
N5
Nf
N5 N5 N5 ! ) ( ) (
1 / 1


5 2000 2
10
3
6.000
- cresterea numarului de persoane cu 5 persoane a dus la cresterea proIitului din
exploatare cu 10.000 lei.
2) inIluenta inzestrarii tehnice
N
N
N
N
N
N
N
N
N N N
CA
!
Nf
CA
N5
Nf
N5
Nf
N5
N5
Nf
! ) ( ) (
1
1
1 / 1

10 (-500) 2
10
3
-3.000
3) inIluenta rentabilitatii comerciale

) ( ) (
1
1
1
1
1
1
1 / 1
N
N
N
N
N
N
N
N
N N N
CA
!
CA
!
Nf
CA
N5
Nf
N5
CA
!
! 10 1.5002
10
2
6.000
Cea mai mare inIluenta asupra proIitului l-a avut numarul de personal si rentabilitatea
comerciala.
Inzestrarea tehnica pe 1 muncitor a dus la diminuarea proIitului de exploatare cu -3.000
lei. Acest lucru a Iost posibil deoarece valoarea echipamentelor nu a crescut in ritmul in
care a crescut numarul de personal.


Analiza rentabilitatii pe baza ratelor de rentabilitate
In vederea realizarii unor comparatii intre societatile comerciale de dimensiuni
diIerite, de proIil, de activitati diIerite se utilizeaza in analiza ratele de rentabilitate.
Acestea au o relevanta mai ridicata decat analiza pe baza incdicatorilor exprimati in
unitati absolute.
Dintre ratele de rentabilitate mai importante amintim:
- rentabilitatea costurilor;
- rentabilitatea comerciala;
- rentabilitatea economica;
- rentabilitatea Iinanciara.
Ratele de rentabilitate exprima 7,5o7tul/int7eefectsiefo7ts,uefo7tsiefect
Rentabilitatea costurilor
Aceasta exprima proIitul obtinut la 1 leu cheltuit:
100
cos
CT
!B
#
t
100
cos
CT
!N
#
t
100
exp
cos
l C
!
#
t

PB- proIit brut;
CT- cost total;`
Rentabilitatea comerciala

100
CA
!B
#
co2
100
CA
!
#
co2
100
exp . .
CA
l /in -7ut x
#
co2


Acesta rentabilitate exprima proIitul brut ce revine la 100 lei CA.
66
Avand in vedere Iaptul ca CA se determina pe baza veniturilor din exploatare consideram
mai oportun raportul dintre proIitul din exploatare (PE) si CA.
Deoarece CA reprezinta veniturile incasabile monetare este mai corect raportarea
exercitiului brut din exploatare la CA sau a Iluxului monetar din exploatare la CA.
Cu cat rentabilitatea comerciala are valori mai mari cu atat proIitul brut are o pondere
mai ridicata in CA si cheltuielile scad.

Rentabilitatea economica
Rentabilitatea economica reIlecta eIicienta utilizarii activelor societatii comerciale.

100
TA
!B
#
e
100
TA
!
#
e
100
exp .
TA
l -7ut/in x
#
e

Avand in vedere Iaptul ca anumite active sunt in pastrare si conservare este mai corect ca
rentabilitatea economica sa Iie determinata pe baza activelor totale aIlate in exploatare,
deoarece doar acestea contribuie la obtinerea proIitului din exploatare.
O societate comerciala care nu realizeaza proIit nu este rentabila.
7otAc N7 7otAi N7
#
CA
Ac
CA
Ai
CA
CA
#
Ac Ai
CA
#
CA
!
TA
CA
CA
CA
TA
!
#
co2 co2 co2 e
.
1
.
1
1
100 100

Nr.rotAi numar de rotatii la activele imobilizate;
Nr.rotAc numar de rotatii la activele circulante;
ConIorm acestui model se poate evidentia ca rentabilitatea economica este direct
proportionala cu rentabilitatea comerciala si cu viteza de rotatie a activelor circulante.
Aplicatie:
O societate comerciala din domeniul comerctului achizitioneaza marIuri in valoare de
10.000 lei in cursul exercitiului Iinanciar N, pe care o vinde cu 15.000 lei.
- cheltuielile cu personalul si contributiile aIerente sunt de 1.500 lei.
- cheltuielile cu chiria sunt de 500 lei;
- amortizarea este de 500 lei.
In cursul exercitiului Iinanciar urmator, societatea comerciala are 2 aprovizionari cu
marIuri, in valoare de 10.000lei Iiecare aprovizionare, pe care o vinde de Iiecare data cu
15.000 lei. In exercitiul N1:
- cheltuielile cu personalul si contributiile aIerente sunt de 2.500 lei.
- cheltuielile cu chiria sunt de 500 lei;
- amortizarea este de 500 lei.
Sa se calculeze: - rentabilitatea costurilor in cele 2 exercitii Iinanciare.
- rentabilitatea economica avand in vedere Iaptul ca societatea comerciala mai
dispune de utilaje in valoare de 5.000 lei;
- cu cat a inIluentat cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante cresterea
rentabilitatii economice.





67
N N1
20 100
500 . 12
500 . 12 000 . 15
100
cos

CT
!B
#
t
-
la 100 lei cheltuieli am obtine 20 lei proIit
27 100
500 . 23
500 . 23 000 . 30
100
cos

CT
!B
#
t
- la 100 lei cheltuieli am obtine 27 lei proIit
16 100
000 . 15
000 . 25
100
CA
!B
#
co2
22 100
000 . 30
500 . 6
100
CA
!B
#
co2

13 100
500 . 19
500 . 2
100
000 . 15 ) 500 000 . 5 (
500 . 2
100

TA
!B
#
e

19 100
000 . 30 000 . 4
500 . 6
100

TA
!B
#
e


In exercitiul Iinanciar N o singura rotatie a activelor imobilizate, in exercitiul N1 avem
2 rotatii. Demonstram:

13
500 . 19
000 . 15
16 100
TA
CA
# #
co2 e

0176 . 0 16 ) 77 . 0 88 . 0 ( 16 )
500 . 19
000 . 15
000 . 34
000 . 30
( ) (
1
1

co2N
N
N
N
N
e
#
TA
CA
TA
CA
#

29 . 5 6 88 . 0 ) 16 22 (
000 . 34
000 . 30

e
#
InIluenta cea mai mare o are modiIicarea rentabilitatii comerciale si cresterea vitezei de
rotatie a dus la cresterea rentabilitatii economice.
Rata rentabilitatii economice este un indicator care indica modul de gestionare si eIicienta
activitatii din exploatare.
Rentabilitatea financiara
Aceasta reIlecta gradul de remunerare a capitalurilor proprii.
Rata rentabilitatii Iinanciare este un indicator luat in considerare de orice investitor.
Pentru manageri, rentabilitatea Iinanciara constituie un obiectiv Iundamental avand in
vedere ca cu cat este mai ridicata, cu atat remunerarea surselor proprii este mai ridicata.
100
C!
!N
#
f

100 100
CA
!N
TA
CA
C!
TA
TA
TA
CA
CA
C!
!N
#
f


Rata structurii Iinanciare rentabilitatea comerciala
Rata rentabilitatii Iinanciare este inIluentata de o serie de Iactori, printre care rata
structurii si rotatia activelor totale.
Rata rentabilitatii comerciale mai este cunoscuta in literatura de specialitate si sub
denumirea ratei marjei nete de acumulare.
Un model Irecvent utilizat in determinarea ratei rentabilitatii Iinanciare este modelul care
tine cont de efectul7e;ie7uluifin,nci,7.

68
Exemplu:
1) 100
C!
!N
#
f

2) PN(proIitul net) PB-IP PB-kPB PB(1-k)
k-un coeIicient (16)
3) PN (RExpl.RIin Rextr.) (1-k)

PB
Introducem urmatoarea restrictie:
- societatea comerciala realizeaza numai venituri din exploatare si cheltuieli din
exploatare, VIin0, CF dobanzile, iar Rextr.0
Pe baza restrictiilor PN (PE - Dob.) (1- k)

) 1 ( | ) ( | ) 1 ( )

(
) 1 ( )
) (
( ) 1 (
) 1 ( ) (
k
C!
D,to7ii
/ # # k
C!
D,to7ii /
C!
D,to7ii #
C!
C! #
k
C!
D
C!
D,to7ii C! #
k
C!
D
C!
TA #
C!
k D !
#
e e
e e
e e
f

4) TA # !
TA
!
#
e e


C!
/,to7ii
este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de revierul financiar.
Relatia
C!
D,to7ii
/ #
e
) ( este cunoscuta in literatura de specialitate ca efectul
revierului financiar.
ConIorm modelului prezentat se poate constata ca rata rentabilitatii Iinanciare
depinde de rata rentabilitatii comerciale, de rata dobanzii si de revierul Iinanciar.
Se pot intalni 3 situatii:
a) R
e
~d (rata dobanzii): in acest caz, R
I
~ R
e.
In acest caz, societatea comerciala se poate imprumuta, sa nu-si utilizeze in activitatea de
exploatare sursele proprii, deoarece este in avantajul asociatilor si actionarilor.
b) R
e
d in acest caz, R
I
R
e.
In acest caz, nu este recomandat ca societatea comercialasa se imprumute, deoarece rata
rentabilitatii Iinanciare scade, asociatii si actionarii Iiind dezavantajati.
c) R
e
d in acest caz, R
I
R
e.
(caz teoretic)
Avand in vedere structura bilantului se poate vorbi de urmatoarele rate:
TA

R
e
CP R
I
CP D1
Fiecarei structuri a bilantului ii corespunde o anumita rata de eIicienta.



69
Soldurile intermediare de gestiune
(rezultatele intermediare de gestiune)
Exemplu:
Se considera doua societati comerciale.
Societatea comerciala care este indatorata.
Pr.net 100 lei.
TA 1.000lei.
CP 400lei.
Datorii Iin. 600lei.
Pr. Brut 150 lei.
Societatea comerciala B neindatorata, la care:
TA1.000 lei.
CP 1.000 lei.
Datorii Iin 0 lei.
Pr. Net 100 lei.
Pr. Brut 150 lei.
Sa se determine R
I
si R
e
in cazul celor 2 societati.
15 100
000 . 1
150
100
TA
!B
#
A e

25 100
400
100
100
C!
!N
#
fA

15 100
000 . 1
150
100
TA
!B
#
eB

10 100
000 . 1
100
100
C!
!N
#
fB


Pe baza acestor rate un investitor este tentat sa investeasca mai repede intr-o societate
comerciala indatorata, Iata de una neindatorata avand in vedere rata rentabilitatii
Iinanciare care il avantajeaza.