UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI ARAD FACULTATEA DE TIINE ALE EDUCAIEI, PSIHOLOGIE, EDUCAIE FIZIC I SPORT SPECIALIZARE : PSIHOLOGIE

CENTRUL : DEVA STUDENT : RODICA ELVIRA JURCA ANUL: II- I.D.

DESCARCAREA IN LANT A NEURONILOR, IN CAZUL EFECTULUI PLACEBO

INTRODUCERE Trebuie sa recunoastem ca cei mai multi dintre noi ajungem la medic doar atunci cand nu ne simtim bine. Ne instalam in sala de asteptare, unde cel mai probabil vom petrece cateva ore bune, suportam cu stoicism atitudinea nu tocmai prietenoasa a asistentelor si a medicilor, ne lasam supusi la o serie de investigatii, de cele mai multe ori neplacute. Efectul Placebo nu este doar o chestiune "de minte". Daca o pastila de zahar prezentata ca un medicament puternic reuseste sa elimine durerea este pentru ca in creierul nostru se petrec o serie de mecanisme neuronale complexe. Comportamentele i dorinele noastre sunt intim legate de modificrile chimice produse de creierul nostru. Diverse substane chimice, numite neuromediatori, sunt secretate de neuroni presinaptici n fantele sinaptice i stimuleaz neuronii postsinaptici. De exemplu dopamina, acioneaz la nivelul sistemului plcerii (de la hipotalamus la sistemul limbic), acetilcolina asupra centrului orgasmului, iar serotonina la nivelui centrului emoional. Acetilcolina nu este singura molecula definitorie a orgasmului, cci alchimia sexual este foarte complex, punnd n joc numeroi neuromediatori i procese de transmutaie i sublimare. REACTII NEURONALE IN LANT INFLUX NERVOS influx nerveux / nervous influx. [Lat. influxus, de la influcre = a curge in, a se varsa in (in = in; fluere = a curge); nervus = nerv.] Propagarea excitatiei la nivelul fibrei nervoase, constand dintr-o unda de depolarizare care se transmite de-a lungul membranei axonale. Energia necesara deplasarii acestei unde nu se datoreaza stimulului, ci este furnizata pe masura ce mesajul avanseaza. In con-secinta, natura mesajului nervos nu este afectata de intensi-tatea stimulului, dar aceasta din urma codifica frecventa exci-tatiilor In fibra nervoasa. 1. n. se manifesta prin succesiunea *potentialelor de actiune, care constituie suportui sau fizic. V. si conductie saltatorie. Increderea este secretul efectului placebo. Exista o forta misterioasa in organismul uman care reuseste sa produca modificari la nivel fizic si psihic, fara sa fie nevoie de medicamente sau interventii chirurgicale, ci doar de o puternica forta de autosugestie.

Efectul placebo este cel mai evident in cazul tratamentului durerilor, sustine dr. Tor Wager, de la Universitatea Columbia din Michigan. Falk Eippert si colegii sai de la University Medical Center Hamburg-Eppendorf, din Germania, au realizat un studiu, la care au participat 15 barbati fara probleme de sanatate, arata webmd.com . Specialistii au descoperit ca efectul placebo implica o retea de reactii in lant care are loc in partea creierului care este cea mai apropiata de maduva spinarii si in timpul lor se elibereaza un analgezic natural. Opiaceele endogene care sunt produse natural de creier in cantitati mici joaca un rol cheie in ameliorarea durerii si anxietatii. Datorita lor apare asa numitul efect placebo. "Creierul elibereaza opiaceele naturale si in acelasi timp se activeaza un mecanism care inhiba durerea din maduva spinarii si senzatia de durere", a declarat Falk Eipert, unul dintre autorii studiului. Intr-un experiment, mai intai, cercetatorii au aplicat un stimul fierbinte pe mainile participantilor pentru a le testa rezistenta la durere. Apoi, mainile au fost tratate cu doua creme identice, inactive din punct de vedere terapeutic. Cercetatorii le-au spus participantilor ca una din creme este un analgezic foarte puternic, iar cealalta o crema obisnuita. Apoi, subiectii au fost supusi din nou stimulului dureros. Atunci cand au fost tratati cu falsul analgezic, subiectii au declarat ca au simtit mai putina durere decat in cazul in care au fost tratati cu crema obisnuita. Examenele RMN efectuate in timpul testului au demonstrat o activitate mai scazuta la nivelul cornului dorsal al participantilor la studiu, in cazul in care au fost tratati cu crema despre care stiau ca actioneaza ca analgezic. Cornul dorsal este o regiune a maduvei spinarii, implicata in perceptia senzoriala. Cercetatorii germani nu au reusit sa explice cu exactitate care este fenomenul care produce acest efect, insa studiul arata puterea efectului placebo in controlul durerii. Capacitatea neuronala de a recunoaste durerea pare sa fie o forta puternica si totusi flexibila, care poate genera un raspuns fizic la un tratament de tip placebo, modificand modul in care neuronii actioneaza. Un alt experiment interesant, care demonstreaza puterea psihicului asupra organismului, a fost realizat de dr. Caroline Wright si dr. Dave Smith, ambii psihologi la Universitatea Chester din Marea Britanie. La studiu au participat tineri care au fost rugati sa efectueze un exercitiu fizic pentru intarirea bicepsilor, dupa ce le-a fost masurata forta musculara. Participantii au fost impartiti in doua grupe. Cei din primul grup au efectuat in mod normal exercitiile, in timp ce tinerii din cel de-al doilea grup au fost rugati doar sa isi imagineze acelasi tip de exercitiu.

Dupa sase saptamani, tuturor participantilor le-a fost din nou testata capacitatea musculara. Tinerii din grupul care au facut exercitii fizice de doua ori pe saptamana si-au crescut forta fizica cu 26%, dar cei care au petrecut acelasi timp doar gandindu-se la exercitii si-au crescut forta fizica cu 28%. Cu ajutorul neuronilor de recunoastere, putem spune daca un element vizual reprezinta un lucru pe care l-am mai vazut si ne este familiar, sau este ceva nou si trebuie sa luam notite despre el. Totusi, neuronii nu disting intre substantele cu adevarat active din compozitia medicamentelor, si substantele active din alimente care ar putea avea un efect similar. De aceea, efectul placebo rezulta din modalitatea in care neuronii raspund la aceste substante si descarca neurotransmitatorii. Alti neuroni trag un semnal atunci cand ceva familiar este observat (sau in acest caz este numit ca familiar). Acestia se numesc neuroni de familiaritate. De aceea se pot activa sinapsele corespunzatoare consumului de medicamente (daca persoanei i s-a administrat o substanta si i s-a numit ca medicament), in urma caruia creierul cunoaste rezultatele si repeta singur mecanismul de vindecare. Concentraia sanguin a endorfinelor (morfine endogene) produse de creierul nostru este mai mare dup orgasm de 4-5 ori fa de normal. Experienele au artat c administrarea substanelor analoge morfinei crete destul de mult dorina sexual. Psihologii moderni confirm astzi faptul ca starea de plcere este n noi. Centrul plcerii este localizat n mod precis n sistemul limbic.Brain_limbicsystem n anumite studii experimentale (n cazurile de epilepsie) s-au plasat electrozi la nivelul sistemului limbic, ceea ce a determinat trirea strilor de euforie i de orgasm. Dar n condiii fiziologice este evident ca nu ne putem plasa electrozi n cap pentru a declana o stare de plcere. Pentru aceasta natura a creat substane speciale pe care organismul le produce i le elibereaz n condiii speciale. Astfel toate experienele de viaa care se caracterizeaz prin stri de plcere (relaxarea complet actul sexual, masajul senzual etc.) sunt nsoite de creterea secreiei de hormoni ai plcerii. CONCLUZII

Desi numeroase studii le demonstreaza eficienta, prescrierea tratamentelor de tip placebo ramane inca o practica periculoasa. Folosirea acestora ar putea intarzia descoperirea simptomelor grave, iar imbunatatirea starii clinice pare sa fie mai lenta decat in cazul in care se folosesc medicamente reale. In plus, s-a demonstrat ca unii pacienti sunt imuni la efectul tratamentelor placebo. Genetica are o explicaie simpl brbaii produc cu 50% mai mult serotonin dect femeile, serotonina este, printre altele, hormonul mulumirii de sine, de aceea ei sunt pur i simplu mulumii i mpcai cu majoritatea situaiilor n care se afl. Creierul femeilor n schimb produce cu 50% mai mult dopamin, hormonul aciunii, al tendinei de a modifica, de a schimba, de a improviza, de a crea i de a aciona, iar asta le face dornice de mbuntirea continu a lucrurilor i pretenioase.

Bibliografie http://medlive.hotnews.ro/puterea-efectului-placebo.html http://www.descopera.org/memoria-si-recunoasterea-vizuala/ http://consilieresexuala.wordpress.com/2013/02/11/neurochimia-si-influenta-ei-in-viatanoastra/ http://www.medical.news20.ro/word/INFLUX_NERVOS_.html