U.S.A.M.V.

BUCURESTI

ECONOMIE RURALA
Prof.Univ.Dr. ION DONA

Capitolul I Agrcultura- Ramura a productiei materiale

1.1 Agricultura ca ramura biologica a productiei materiale; Particularitatile agriculturii 1.2 Rolul agriculturii in dezvoltarea economica
1.2.1. Complexitatea problematicii privind originile si destinatiile sectoriale ale surplusului economic 1.2.2. Teoriile industrio-centriste si cele agrocentriste in dezvoltarea economica 1.2.2. Revizuirea problematicii agrare in lumea contemporana

1.3 Functiile agriculturii; Contributia agriculturii la dezvoltarea economica 1.4 Raportul industrie-agricultura, echilibru esential in dezvoltarea romaneasca 1.5 Dezvoltarea durabila a agriculturii

Agricultura - ramura a productiei materiale

Trasaturile de baza ale agriculturii:

- participarea organismelor vii ale plantelor verzi la transformarea energiei radiante solare in energie potentiala .Se poate afirma ca procesele din agricultura incep si se incheie acolo unde incep si se incheie procesele biologice, determinate de prezenta organismelor vii. - desfasurarea activitatii organismelor vii sub controlul omului. Numai in momentul in care activitatea organismelor vii se desfasoara sub actiunea dirijata a omului, transformand produsele acestora din daruri ale naturii in produse ale muncii omenesti, se poate vorbi despre agricultura.

Importanta agriculturii comparativ cu celelalte ramuri ale economiei nationale

Este singura ramura de productie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii, in timp ce toate celelalte ramuri consuma energie Agricultura a constituit ramura principala a productiei materiale din care s-au desprins celelalte ramuri, insa aceasta desprindere si existenta a tuturor celorlalte ramuri sunt conditionate de existenta agriculturii ca singura furnizoare de mijloace de subzistenta vitale pentru acea parte a societatii ocupata in celelalte ramuri Actiunea favorabila a factorilor biologici face ca la orice nivel de capitalizare ponderea bunurilor si serviciilor consumate in agricultura sa fie mai redusa decat in alte ramuri ale economiei nationale Produsele agroalimentare au o defacere sigura pe piata mondiala, aflata intr-o continua penurie, favorizand in majoritatea cazurilor cresterea preturilor produselor agricole pe piata mondiala, asigurand pe aceasta cale o eficienta ridicata a exorturilor de produse agricole

Particularitatile tehnice si economice ale agriculturii

1. 2. 3. Pamantul este principalul element al capitalului agricol, functionand concomitent atat ca obiect al muncii, cat si ca mijloc de munca In agricultura alaturi de pamant, la obtinerea bunurilor materiale participa plantele si animalele ca obiecte si mijloace de munca In agricultura, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei nationale, activitatea de productie este direct influentata de conditiile naturale pedoclimatice O alta particularitate a agriculturii consta in neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie In sectoarele principale ale agriculturii productia vegetala si cea animala nu exista o concordanta intre momentul si durata de avansare a cheltuielilor de productie si momentul si perioada de recuperare a acestora Alaturi de productia principala se realizeaza insemnate cantitati de produse secundare, voluminoase greu transportabile, dar valoroase, utile si importante pentru eficientizarea productiei agricole in ansamblul ei. Procesul economic de reproductie se impleteste organic cu procesul natural de reproductie.

4. 5.

6.

7.

Teoriile economice referitor la rolul agriculturii

A Teoriile industrializarii In fosta Uniune Sovietica, economistul Akulenko(1928) acorda prioritate ramurii motoare ale economiei, ramuri ale caror activitati situate in aval si in amonte sunt semnificative, se intuieste importanta schimburilor interindustriale in intelegerea fenomenului de industrializare B Industrializarea agriculturii- trei etape istorice in evolutia agriculturii:
I Preconditiile de dezvoltare agricola; au loc schimbari institutionale, ameliorarea structurii funciare, a acceslui pe piata de consum, a accesul la informatie, etc II Cresterea proceselor de productie agricola prin raspandirea inovatiilor munca intensiva si economisire de capital III caracterizata printr-o tehnologie munca intensiva si economisire de capital

C Teoriile agrocentriste Pretind ca buna sanatate a unei economii depinde intodeauna de buna sanatate a agriculturii

Lumea contemporana si problematica agrara

Coexistenta formelor capitaliste in industrie si precapitaliste in agricultura ridica probleme referitoare la identificarea cauzei: fie este vorba de o tranzitie inadecvata de la un mod de productie la altul sau de o tranzitie blocata de confruntarea celor doua moduri de productie si dominatia unuia asupra altuia. Au fost identificate trei faze: -in prima faza capitalismul nu este dominant, reproductia de ansamblu a formarii sociale este dominata de reproductia unui anumit mod de productie: feudalismul, modul de productie colonial, etc -in a doua faza capitalismul este dominant, dar el utilizeaza sisteme de raporturi de productie ale modurilor dominante pentru reproductia sa -in a treia faza capitalismul nu mai are nevoie de a utiliza raporturi de productie ale modurilor de productie dominante

Functiile agriculturii
1. Furnizoare de produse agroalimentare pentru consumul intern al populatiei; 2. Participa la satisfacerea nevoilor de bunuri de larg consum si pe calea aprovizionarii cu materii prime agricole a industriilor prelucratoare cum sunt industria alimentara si usoara; 3. Agricultura constituie o piata de defacere; 4. Sursa importanta de creare a acumularilor generale ale statului prin sistemul de impozite, taxe, etc; 5. Furnizoare de locuri de munca; 6. Sursa de valuta; 7. Indeplineste o importanta functie ecologica; 8. Participarea nemijlocita la crearea, dezvoltarea si improspatarea periodica a rezervelor de stat.

Raportul industrie-agricultura
Industria asigura modernizarea tehnologica a agriculturii, creaza conditii pentru valorificarea superioara a productiei agricole.Practica mondiala arata ca pe baza dezvoltarii industriei, indeosebi a celei producatoare de mijloace de productie moderne pentru agricultura, are loc o adevarata explozie agricola, modernizarea tehnica a agriculturii ducand la cresterea puternica a productiitatii muncii, ajungand chiar sa depaseasca ritmul de crestere a productivitatii muncii in industrie.

Aprecierea corecta a raportului dintre industrie si agricultura se poate realiza numai in conditiile asezarii relatiilor dintre cele doua ramuri pe principii economice. In acesta privinta raporturile dintre preturile din industrie si agricultura pot oferii o imagine concludenta.
Se pot utiliza in acest sens doua metode: -calcularea foarfecelui preturilor - stabilirea cantitatii de produse agricole necesare a se vinde pentru a se putea cumpara un produs industrial

Calcularea foarfecelui preturilor ca raport dintre indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura, luand in considerare aceiasi perioada de referinta. Acest indice trebuie sa tinda spre 1, respectiv 100% in cazul existentei unui echilibru intre preturile din cele doua ramuri ale economiei nationale. Stabilirea cantitatii de produse agricole necesare a se vinde pentru a se putea cumpara un produs industrial, aici apare absolut necesara adoptarea de masuri de asigurare a unor raporturi echitabile, echilibrate, intre cele doua categorii de preturi, pentru ca in caz contrar va avea loc cresterea preturilor produselor agricole de 3-4 ori pentru a putea asigura o eficienta eonomica minima acestei ramuri a economiei natioanale- agricultura.

Foarfecele preturilor in perioada 1990-1996

Specificare Indicele preturilor produselor agricole Indicele preturilor produselor industriale cumparate de agricultori Foarfecele preturilor 1991 1992 1993 1994 1995 1996

642.2

1401.2

4417.9

9842.5

12585.0

19535.5

1702.2

2757.7

6590.7

13428.4

18539.2

30108.6

37.7

50.8

67.0

73.3

67.9

65.0

Sursa: T. Lazar si colaboratorii;1997

Capitolul II Evolutii si mutatii in agriultura Romaniei

2.1 Evolutii si mutatii in agriultura Romaniei pana in 1945
2.1.1. Evolutia istorica si sociala a agriculturii pana in 1918 2.1.2. Evolutia istorica si sociala a agriculturii in perioada 1918-1945

2.2 Evolutia agriculturii romanesti dupa 1945

2.2.1. Evolutia postbelica a agriculturii in Romania in perioada comunista 2.2.2. Evolutia agriculturii in Romania (dupa 1989)

2.3 Tranzitia la economia de piata in agricultura Romaniei in perioada postdecembrista

2.3.1. Impactul tranzitiei asupra economiei romanesti; aspecte conceptuale ale procesului de privatizare 2.3.2. Specificul tranzitiei in agricultura Romaniei

2.4 Locul agriculturii in perioada de tranzitie la economia de piata

2.4.1. Aspecte generale ale contextului macroeconomic de dezvoltare al Romaniei 2.4.2. Evolutia principalelor agregate macroeconomice in perioada de tranzitie la economia de piata 2.4.3. Dimensiunea reala a locului si rolului sistemului agroalimentar in economie

Evolutia agriculturii in Romania pana in 1989

Bazale agriculturii noastre se pun in ultimele trei decenii ale secolului trecut si in primele decenii al secolului nostru.Reforma agrara din 1864 nu a avut efectul scontat pentru taranul roman, devenit propietar de pamant, nu avea inventarul si capitalul necesar pentru exploatarea pamantului. Acelasi lucru s-a intamplat si cu celelalte legi cu inmact funciar, incepand cu cea din 1866 si continuand cu legile din anii 1868; 1872; 1875; 1880; 1884; 1903- care au fost sortite esecului. Propietarul, in absenta capitalului si activului de exploatare, nu avea alta solutie decat arendarea, el fiind constrans sa accepte conditii de arendare impuse de arendas, in caz contrar terenul ramanea in mare parte nelucrat. Infaptuirea reformei agrare din 1918-1921 a constituit un moment insemnat pe calea dezvoltarii agriculturii romanesti, trecerea de la marea propietate feudala la gospodaria mijlocie taraneascaa starnit interesul taranului pentru a folosi pamantul mai bine. Activitatea agricola a anilor 1930-1935 se desfasura pe principii extensive si nerationale, inregistrand un nivel scazut al investitiilor, practicand modalitati de cultivare strict traditionale si apeland in proportie mica la utilizarea unor metode moderne, a folosirii pesticidelor, etc.

In privinta exportului, chiar daca incepand cu 1935 si-a recapatat pozitia anterioara crizei din 1929-1933, se mentineau dezavantajele. In aceste conditii se dovedea necesara rezolvarea imediata a unor importante probleme tehnico-economice;
Si totusi, prin suprafetele cultivate si productia obtinuta, agricultura Romaniei detinea un loc important in agricultura europeana in primul rand si cea mondiala in al doilea rand. Cultura graului ocupa locul IV in Europa si pe plan mondial in privinta suprafetei cultivate, locul IX in Europa si in lume in privinta productiei obtinute daca ne referim la perioada 1935-1939. Romania detinea in acea perioada locul I in Europa, avand o pondere de 37.2% in comertul european cu acest produs si locul II in lume, cu o pondere de 5.1% in comertul mondial cu grau.

In martie 1945 in tara nostra este adoptata legea pentru infaptuirea reformei agrare ( Legea 187), a fost expropiata din suprafata de 1 468 000 ha teren agricol apartinand propietarilor cu peste 50 ha, suprafata de 1 109 000 scopul declarat al reformei fiind marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesticare aveau mai putin de 5 ha, crearea de noi gospodarii taranesti pentru muncitorii agricoli fara pamant. In perioada postbelica, in cadrul economiei nationale s-au format adanci dezechilibre sectoriale, dezvoltarea unei industrii caracterizate printr-o serie de deficiente a fost asigurat prin accentuarea obtinerii surselor de acumulare din agricultura, fapt ce a adancit dezechilibrul dintre agricultura si celelalt sectoare ale economiei natioanle, dintre oras si sat si a contribuit la criza economica si sociala a sistemului comunist din Romania.

Evolutia agriculturii in Romania dupa 1989

Revolutia romana din decembrie 1989 a marcat profund spatiul rural romanesc, au avut loc modificari de esenta in structura propiatatii funciare, au disparut unitatile agricole socialiste, locul lor fiind luat de noile tipuri de exploatatii, gospodariile individuale, asociatiile de familie, societatile agricole, etc, schimbandu-se radical organizarea economico-sociala a agriculturii, in vederea asezarii ei pe sistemul economiei de piata, ca de altfel intreaga economie romanesca. Pentru trecerea economiei romanesti la economia de piata este in mod obiectiv necesara privatizarea. Agricultura este prima ramura din economia nationala care demareaza acest proces, prin adoptarea Legii fondului funciar. Aplicarea Legii fondului funciar prin recontituirea si constituirea propietatii pamantului a avut o serie de efecte pozitive, dar si o serie de efecte negative: faramitarea propietatii( 4.7 milioane de exploatatii agricole) si parcelarea excesiva a terenului, numarul total al parcelelor rezultate se estimeaza la circa 18-20 milioane.

Stadiul organizarii exploatatiilor agricole la data de 31.01.1994

Tipul de exploatatie Asociatii simple din care cu Agromec-urile Societati agricole (conform art. 5 din Legea 36/1991) Societati comerciale (conform art.3 din Legea 36/1991) Total forme organizate de exploatatii Nr total 15829 (4231) 4089 Suprafata agricola (ha) 1.977.092 (629227) 1.831.559 Nr total familii sau asociatii 797.874 (281.431) 752.876 Exploatatii in curs de organizare 333 (17) 110

382

107.913

39.252

20.300

3.916.564
Sursa: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei

1.589.975

447

PRINCIPALUL OBIECTIV PE TERMEN SCURT al restructurarii agriculturii romanesti rezida

din crsterea rapida a productiei agricole in vederea satisfacerii cerintelor de consum ale populatiei si scaderea importurilor de produse agricole.

Masuri tactice:
- acordarea de credite pe termen scurt cu dobanda redusa pentru productia tuturor categoriilor de exploatatii agricole si rambursarea lor prin produse; -acordarea de facilitati mergand pana la gratuitate in aprovizionarea cu pesticide, carburanti, apa pentru irigat, in vederea creerii premiselor aplicarii tehnologiilor avansate; -asigurarea posibilitatii de valorificare a produselor agricole la preturi remuneratorii, care sa garanteze obtinerea de venituri stabile de catre producatorii agricoli si mai ales de profit, stimuland producatorii agricoli sa vanda statului produsele agricole; -repunerea in functiune a sistemelor de irigatii si in acelasi timp subventionarea cheltuielilor legate de aductiunea apei;

PRINCIPALUL OBIECTIV PE TERMEN LUNG il

constituie dezvoltarea agriculturii ca un sistem unitar, capabil sa valorifice la maxim resursele materiale si umane in vederea realizarii eficiente a principalelor sale functii, precum si in vederea practicarii unui sistem de agricultura modern, performant, inscris pe coordonatele dezvoltarii europene in general.

Directii de actiune:
- Intarirea proprietatii private in agricultura, coroborata cu exploatatia privatfamiliara, pentru inscrierea acestei ramuri intr-o economie bazata pe principiile economiei de piata prin finalizarea aplicarii Legii fondului funciar, aplicarea Legii arendei, a Legii privatizarii, etc; -Stimularea crearii de explatatii agricole viabile, de dimensiunile teritoriale corespunzatoare, care sa permita utilizarea eficienta a mijloacelor tehnice si aplicarea tehnologiilor moderne, pe baza prevederii legilor care asigura cadrul juridic si institutional al noilor structuri agrare din mediul rural; -Diversificarea cooperarii tuturor formelor si tipurilor de exploatatii agricole private cu societatile comerciale aflate in aval si in amonte de agricultura; -Asigurarea unor credite de lunga durata cu dobanda redusa; -Orientarea cercetarii stiintifice agricole fundamentale si in special aplicative catre rezolvarea problemelor agriculturii romanesti; -Orientarea invatamantului agronomic spre pregatirea de specialisti capabili sa rezolve ansablul problemelor tehnice cat si economice pe care le ridica trecerea la noile structuri agrare, amplificate de noile dimensiuni ecologice ale dezoltarii durabile;

Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in economia romaneasca in perioada 1989-1994

Nr. Crt. 1. 2. 3.

Indicatori PIB Productia industriala PRODUCTIVITATEA MUNCII INDUSTRIALE Productia agricola-mii tone Soldul balantei comerciale mil.USD Nr. Somerilor Rata somajului- % Datoria publica externa mil. USD Formarea bruta de capital Consumul final al polulatiei Masa monetara mld.lei Cursul sccimb lei/$

1989
100 -

1990
94,4 100

1991
82,2 77,9

1992
75,4 60,3

1993
76,1 61,0

1994
79,1 63,1

100

70.7

60,7

62,9

71,3

4.

18.319

17.173

19.306

12.228

15.493

19.183

5.

2409

-3927

-1106

-1921

-1128

-411

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

100 100 -

64.5 508 232,3 35

357.000 7,0 44,1 90,3 317,8 189

929.000 8,4 2354 48,3 85,3 833,1 460

1.164.705 10,4 3334 53 87 1450,3 1276

1.223.925 10,9 3560 63,6 88,6 2807,8 1967

Sursa: anuarul statistic al Romaniei

Principalii Indicatori ai structurii economice (toate datele caracterizeaza anul 1996)

Specificare Populatia PIB pe locuitor -in % din media Partea agricultirii in: U.E.
UM Valori

Milioane ECU(1995) %

22,6 4100,0 24,0

-valuarea adaugta bruta(V.A.B.)

-folosirea fortei de munca Rata datoriei externe brute PIB Rata exportului de bunuri si servici PIB Stocul investitiilor straine directe

%(1995)
%(1995) % % Miliarde ECU

19,9
34,4 25 27 1,1

ECU/ locuitor

50

Sursa: Services de la Commission, sources nationales, BERD

Structura principalelor ramuri in P.I.B. al Romaniei (%)

Ramuri Industrie Agricultura Silvicultura Constructii Servicii
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

46,2

40,5

37,9

33,8

33,8

36,2

34,6

34,2

35,6

13,7

21,2

18,3

18,6

20,6

19,3

19,4

18,7

18,5

0,6

0,6

0,5

0,4

0,4

0,5

0,4

0,4

0,3

5,4

5,3

4,3

4,8

5,1

6,5

6,5

6,9

5,4

25,5

26,4

34,7

40,5

36,9

33,7

35,7

35,3

33,9

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei (1998)