MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Noi nu suntem urma[ii Romei

ISTORIA NE[tiut` a romnilorNOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI

nainte de toate vreau s` fiu onest, declar~ndu-v` c` o chez`[ie a tuturor ipotezelor pe care le voi desf`[ura \n fa]a dumneavoastr`... nu exist`. Oric~nd o nou` descoperire, o nou` interpretare poate infirma una sau alta dintre ele. Eu nu pot s` afirm dec~t c` \n tot ceea ce urmeaz` nu am introdus nici o ipotez` de care personal s` nu fiu convins. V` spun aceasta din convingerea c` cititorul nu trebuie \n[elat, nu trebuie l`sat s` cread` c` [tiu mai mult dec~t [tiu \n realitate. Cititorul nespecialist are dreptul s` cunoasc` limitele actuale, reale ale cuno[tin]elor noastre despre trecutul ]`rii \n care ne-am n`scut [i c`reia \i vom apar]ine \ntotdeauna, indiferent pe ce meleaguri ne-a c`l`uzit destinul. Astfel, pute]i s` v` sim]i]i invita]i \n a v` folosi de prezum]ia de nevinov`]ie referitor la acest articol conduc~nd la o estompare a necredin]ei al`turi de p`rerea dumneavoastr` personal`.

***
u ani de zile \n urm`, pe vremea c~nd eram elev \n cursul elementar, \n cartea noastr` de Limb` Rom~n` ne era spus [i de pu]ina influen]` latin` \n vocabularul rom~n al`turi de cea cople[itoare slav`. A fost poate pentru prima oar` c~nd am sim]it c`... nu eram de acord cu ceea ce era scris \n carte. Fusesem obligat, \mpreun` cu to]i ceilal]i elevi, \nc` din clasa a patra elementar` s` studiez limba rus`, iar din clasa a cincea, limba francez` [i astfel am descoperit multe cuvinte rom~no-franceze [i nici unul rom~norus! Ghinionul g~nditorilor de atunci erau [i c~ntecele italiene care p`trundeau peste tot \n Rom~nia [i ale c`ror cuvinte sunau at~t de

23

Fig. 11. Expansiunea getic` n Europa central` si sud-vestic` n anul 1.000 .d.H. Uitndu-ne pe harta lui Vasile Prvan, Ed. Meridiane 1982 din Getica, p.409, putem s` ne imagin`m r`sp~ndirea nemului nostru n Europa ntr-o perioad` c~nd ea abia se forma. Neamurile daco-getice, cu a[ez`rile lor caracteristice numite dave, s-au ntins nc` din vremuri imemoriale spre nord, p~n` n Silezia, n Posen, n Gali]ia [i Podolia, iar spre sud, p~n` n Rodopi [i pe valea Mari]ei, trec~nd chiar dincolo de Hellespont n Asia Mic`. A[a ne spune acela[i V. P~rvan, la vremea lui (1882-1927). Dar n ace[ti 100 de ani care ne despart de el, cercet`rile rom~nilor despre al lor trecut n loc s` evolueze au involuat, transform~ndu-ne istoria \ntr-o moned` politic` devalorizat`. Curios este c` rom~nii nu se revolt` mpotriva falsificatorilor istoriei noastre, mpotriva paukeri[tilor slavoni[ti ori latinofililor slugarnici incapabili s` vad` p`durea din cauza copacului !

24

Noi nu suntem urma[ii Romei

apropiate de ale noastre, \nc~t teoria slavon` a originii noastre ap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul elementar. Cu trecerea anilor procesul de rusificare a rom~nilor a mai sc`zut \n intensitate, iar eu ajunsesem \n ultimii ani de liceu. De data aceasta lucrurile se \ntorseser` cu 180 de grade [i acum \nv`]am despre ocuparea Daciei de c`tre romani [i cum ne tr`geam noi din ei, ba dintr-unii, ba dintr-al]ii, ba chiar direct din cei doi b`rba]i: Decebal [i a[a-zisul nostru str`bun, Traian. Nu [tiu care este p`rerea Dvs., dar eu personal nu am \ncredere \n ace[ti lingvi[ti [i istorici gata s` ne transforme istoria noastr` \n func]ie de interesele lor personale ori scopurile politice urm`rite de st`p~nii lor. Ast`zi \n Moldova de peste Prut, Bucovina [i inutul Her]ei popula]iei dacorom~ne, \nc` majoritar` (chiar [i dup` deport`rile masive spre Siberia, f`cute de ru[i dup` cel de-al doilea r`zboi mondial) i se spune \n permanen]` c` vorbe[te o limb` diferit`, moldoveneasc`, de origine slav`, teorie pe care mul]i... o [i cred. Dar s` nu-i uit`m pe prietenii no[tri greci, care le spun fra]ilor no[tri arom~ni c` ei de fapt sunt greci, c` Macedonia a fost, este [i va fi Grecia iar Alexandru Macedon a fost... un grec! P`rerea lor nu este criticat`, deschis, de nici un politician sau istoric rom~n. Surpriza am avut-o \n luna mai 2002, c~nd am fost invitat la cel de-al 37-lea Congres de studii medievale de la Kalamazoo, Michigan, S.U.A., unde am prezentat A new Approach to the Origin of the Romanian People; am avut pl`cerea s` cunosc opinia prof. John V. Fine Jr. asupra dacilor str`mo[ii rom~nilor [i vlahilor de azi5. n perioada \n care am fost student la medicin` am fost invitat s`-mi petrec c~teva s`pt`m~ni din vacan]a de var` la T~rgu-Mure[, la invita]ia unui coleg [i prieten ungur, \n casa c`ruia am g`sit o carte scris` \n limba rom~n`, singura de altfel: Dacia preistoric` a lui N. Densu[ianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacorom~nilor, ocazie cu care mi-am schimbat cu 180 de grade no]iunile de istorie a rom~nilor acumulate \n [coal`. Revenind la istoria [i limba rom~n` [i la contradic]iile acestora cu logica... voi face uz de versurile unei poezii scrise de V. B`jenaru [i care mi-a parvenit prin curtoazia unei persoane din New York:

25

Ce limb` vorbeau dacii, azi nimenea nu [tie!... C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion, h~rtie, Iar vorbele nescrise, precum se [tie... zboar`, Argument~nd ne zise, c~ndva, o profesoar`. Lingvi[tii socotir`, mai cu luare aminte, i \n final g`sir` vreo 7-8 cuvinte Ce par a face parte, chiar din limbajul trac! Dar, de[i-i scris \n carte, cu asta nu m`-mpac. P`i stai [i ia aminte, de cumva e posibil, Cu c~teva cuvinte, s` fii inteligibil?...
ntrebarea pe care ne-o punem ast`zi este: ce limb` vorbeau getodacii (pelasgii = tracii)? Iar r`spunsurile nu pot fi dec~t dou`, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limb` diferit` de cea a cuceritorilor [i \n consecin]` au fost nevoi]i s`-[i \nsu[easc` latina dup` ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre legiunile \mp`ratului Traian \n 106 d.H., ori limba popula]iei autohtone a Daciei era asem`n`toare cu latina, astfel \nc~t nu a fost necesar` \nv`]area altei limbi. Revenind la poezia lui B`jenaru, oare s` fie adev`rat c` tot ce ne-a r`mas de la str`bunii no[tri geto-daci s` fie numai 7-8 cuvinte?... Anii trec, lumea se schimb` iar ast`zi avem a[a-zisa Arheologie Lingvistic` [i descoperim c` lingvistica, istoria, nu au fost p~n` acum nimic altceva dec~t defilee de erori (vezi [i Shakespeare cu a sa Comedia Erorilor). De 200 de ani, de c~nd un oarecare W. Jones (1786) a intuit [i afirmat provenien]a sanscritei, elinei [i latinei dintr-o limb` mam`, numeroase min]i str`lucite au \ncercat s` reconstruiasc` aceast` limb` matc`, gener~nd dou` teorii care sus]in dou` origini: limba indo-european` pe de o parte [i limba arian` pe de alt` parte, localizat` undeva \n Europa Preistoric`.6 Cercet`toarea american` Marija Gimbutas, profesoar` la Universitatea din Los Angeles, California, spune: Rom~nia este vatra a ceea ce am numit vechea Europ`, o entitate cultural` cuprins` \ntre 6500-3500 \.d.H., axat` pe o societate matriarhal`, teocratic`, pa[nic`, iubitoare [i creatoare de art`, care a precedat societ`]ile Indo-Europenizate patriarhale, de lupt`tori, din epocile Bronzului [i Fierului. A devenit, de asemenea, evident c` aceast` str`veche

26

Noi nu suntem urma[ii Romei

civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`, f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`zboinic` [i violent` a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob.7 Spa]iul Carpato-Dun`rean este una din pu]inele zone ale Europei care nu a fost afectat` direct nici de calota glaciar`, nici de cea alpin`, r`m~n~nd \n cea mai mare parte zona cu condi]ii de vie]uire at~t pentru om c~t [i pentru animalele [i plantele ce-i asigurau traiul, de[i pe \n`l]imi s-au format ghe]ari \n c~teva masive muntoase: Rodna, C`limani, Bucegi, F`g`ra[, Cindrel, Par~ng, Retezat. Astfel, cercet`ri f`r` repro[ de la Universitatea din Cambridge au stabilit c` singurul spa]iu care corespunde condi]iilor din vechea literatur` Vedic` este cel Carpatic [i sub titulatura Ancient Indian, plaseaz` faza primar` a culturii Vedice la noi. Dup` \nv`]a]ii englezi ([i nu rom~ni), cetatea Carpatic` face parte din habitatul primitiv al arienilor.8 De la teoria dezvoltat` de englezi s` ne \ntoarcem la poezia lui V. B`jenaru:

Istorici de-asemeni la Roma au g`sit Legenda acelor gemeni ce Roma a uimit: Pe Romulus [i Remus lupoaica i-a crescut; Din ei, spune legenda, rom~nii s-au n`scut!...
Povestea idilic` a celor doi gemeni g`si]i pe apa Tibrului de o lupoaic`, sigur c` ne-a impresionat, \n special c~nd ni se spune c` [i noi am fi un fel de urma[i ai lor. Dar chiar s` fim m~ndri de aceasta? S` \ncerc`m s` vedem aceast` istorioar` cu al]i ochi: Rhea Silvia, fiica lui Numitorul Rege de Alba Longa [i totodat` o vestal` virgin` din templul lui Marte (Zeul R`zboiului) a r`mas gravid` din senin cu zeul Marte [i a n`scut doi gemeni pe care unchiul ei Amulius (care pare a nu fi crezut minunea cu zeul) i-a renegat d~nd ordin servitorilor s`-i arunce pe bastarzi \n Tibru. Co[ul cu copii este g`sit de o lupoaic`, termen folosit pe atunci pentru femeile de moravuri u[oare. A[a c` apare mult mai plauzibil c` o astfel de persoan` i-a salvat pe gemeni, iar ciobanul Faustulus i-a crescut. Fanteziile cu Zeul Marte nu le-a crezut nici unchiul nefericitei, de ce ar trebui s` le credem noi? Crede]i c` noi rom~nii ar trebui s` ne c`ut`m o astfel de ... origine trivial`?...

27

Pe daci \i ocupar` acei viteji romani i i-a-nv`]at latina \n cam 100 ani! C` dacii \nv`]ar` latina a[a u[or, Vezi, asta nu m` mir` [i zis-am: Bravo lor! Dar c`-[i uitar` limba, vocabular \ntreg Vezi domnule, eu asta nu pot s-o \n]eleg! C` un popor \[i pierde treptat din obiceiuri, C` \[i mai schimb` portul, ar fi niscai temeiuri... Dar c` \[i uit` limba, exemplu nu-i sub soare, Dac~t acele cazuri, c~nd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) [i pentru o perioad` istoric` foarte scurt`, de exact 165 de ani (106 d.H. - 271 d.H.). La ei acas`, \n Peninsula Italic` avem [i ast`zi dialecte ca cel toscan, lombard, calabrian ori sardinian care-i fac, [i azi pe italieni, s` nu se \n]eleag` \ntre ei. Mai mult, sutele de alte dialecte din Italia (se estimeaz` c` ar exista circa 1500) dovedesc c` Peninsula Italic` nu a fost romanizat` acas` la ea. Astfel cum se explic` romanizarea noastr` de c`tre cuceritorii Daciei? Cum s` ni-i \nchipuim pe ]`ranii daci, locuind prin v`i [i mun]i, dealuri [i p`duri, repezindu-se s` \nve]e latina?... i nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar [i dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupat` de romani. Cum v` \nchipui]i c` ]`ranii daci care nu aveau nici texte, dic]ionare, profesori, caiete sau creioane, au putut \nv`]a at~t de bine latine[te \nc~t au realizat cea mai unitar` limb` latin` cunoscut`, pe care latinii \n[i[i nu au fost \n stare s-o realizeze nici m`car la ei acas`, \n Peninsula Italic` (p~n` azi c~nd au la dispozi]ie un regiment de c`r]i de gramatic` [i materiale audio-video)? Nu am dreptate s` m` revolt \mpotriva profesorilor care se mul]umesc s` se rezume la ceea ce au \nv`]at sau n-au \nv`]at \n tinere]ea lor, \mpotriva celor care din interese geo-politice \ncearc` s` bage \n capul genera]iilor acestui secol c` avem o alt` limb` [i o alt` origine dec~t cea evident` [i real`? De ce s` accept`m transmiterea ne[tiin]ei prin [tiin]`? O situa]ie similar` cu cea din Italia-Mam` \n privin]a num`rului de dialecte populare se \nt~lne[te [i \n alte ]`ri ale Europei: Fran]a, Spania, Marea Britanie [i Germania, \n care locuitorii comunic` \ntre ei

28

Noi nu suntem urma[ii Romei

prin intermediul limbii literare \nv`]ate \n [coal`, cea vorbit` acas` f`c~ndu-i de ne\n]eles pentru co-na]ionalii lor situa]i \n alte col]uri ale ]`rii. Numai \n Rom~nia situa]ia este fundamental diferit`, toat` popula]ia ]`rii este capabil` s` comunice prin limba \nsu[it` de mic copil \n familie. Totodat` limba deprins` acas` nu este diferit` de cea \nv`]at` la [coal`... Vom \ncheia aceast` dezbatere analiz~nd o a doua \ntrebare fundamental`, la care se vrea un r`spuns din partea oric`rui a[a-numit istoric [i lingvist lipsit de credin]` sau bun`voin]` \n acceptarea Adev`rului: cum v` explica]i c` romanii au reu[it \n aproximativ 100 de ani, afla]i fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performan]e pe care nu au fost \n stare s` le reproduc` \n propria lor cas`?... i asta f`r` ca picior de roman s` fi c`lcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei!

Ardealua stat sub Unguri aproape ani o mie i asupri]i Rom~nii, a[a precum se [tie, Nu [i-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul, Cum de-n a zecea parte Dacii uitar` totul?
Apari]ia [i existen]a Ungariei s-au datorat convie]uirii hunilor cu popula]ia primitoare geto-dac` [i care i-a \nv`]at agricultura, p`storitul, [i care apoi a fost asuprit` [i sf~rtecat` \n numele catolicismului. Mul]i aristocra]i rom~ni transilv`neni, pentru a-[i salva via]a [i avutul, s-au convertit la catolicism, s-au maghiarizat, \ns` n-au uitat nici limba, nici tradi]iile. De ce ast`zi noi s` credem c` ce n-au putut face ungurii \n o mie de ani au putut face romanii \n o sut` de ani ?... Cu alte cuvinte, cum putem crede c` ace[tia i-au determinat nu numai pe dacii ocupa]i, dar [i pe cei din 86% din teritoriul Daciei neocupate s` \nve]e latina [i \n acela[i timp s`-[i uite propria limb`?...

C~nd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci, La Sarmisegetuza n-a trebuit t`lmaci! Afirma Densu[ianu [i asta totul schimb`: Deci Dacii [i Romanii vorbeau aceea[i limb`! Cum e posibil asta? ndat` v` explic, De n-a]i pierdut r`bdarea [i m-asculta]i un pic: Naintea erei noastre, c~t? Nu prea [tiu precis

29

La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris) Tr`ia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine Ce cultiva p`m~ntul, v~na, cre[tea albine i dup` zona-n care acei oameni tr`iau, Ei Daci sau Ge]i sau Sci]i sau Iliri se numeau. Uni]i sub Burebista [i-apoi sub Decebal Ei st`vileau barbarii, ce veneau val de val... Dar secole nainte c~nd nu erau regat, O parte-acestor Traci spre vest au emigrat De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit i-aproape \n tot Sudul, treptat s-au stabilit Iar bunele-obiceiuri [i limba o p`strar`, De[i cu alte neamuri, \n timp se-ncruci[ar` A[a se-explic` faptul de ce zisa Latin` Au \n]eles-o Dacii [i nu le-era str`in`! Deci nu cu Roma ncepe al nost bogat trecut, Ci mult mai \nainte c`uta]i un \nceput!
n conformitate cu afirma]iile lui Nicolae Densu[ianu despre migra]ia spre vest a pelasgilor \n Dacia Preistoric` 9 [i ale lui N. Iorga \n Istoria Rom~nilor, \n mod special \n capitolul intitulat Str`mo[ii \nainte de romani10 a existat o Rom~nie Apusean` din care s-au desf`cut na]iile francez`, italian`, spaniol`, portughez` [i o Rom~nie R`s`ritean` unde urmele-i tr`iesc \nc`... Un aspect controversat cu privire la limb`, care mi se pare c` a fost ignorat, ar fi: dac` romanitatea Occiental` a evoluat dezvolt~ndu-se \n mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola, provensala, portugheza, franceza), de ce \n cadrul Rom~nit`]ii Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a r`mas numai la stadiul de dialecte: istro-rom~n (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-rom~n (pe teritoriul ocupat de bulgari), arom~n (pe teritoriul ocupat de greci), daco-rom~n (Rom~nia de ast`zi, plus teritoriul ocupat de ru[i, ucraineni [i iugoslavi - Banatul S~rbesc)? Unitatea lingvistic` a acestor dialecte nu poate avea dec~t o explica]ie: cuceritorii romani au \nt~lnit o popula]ie de aceea[i limb`. Dac` ast`zi se consider` c` 95% din cuno[tin]ele acumulate de

30

Noi nu suntem urma[ii Romei

omenire sunt ob]inute \n ultimii 50 de ani... s` vedem cum istoria se poate, de asemenea, schimba. C~nd, nu de mult, s-a publicat teoria evolu]iei speciei umane \n func]ie de vechimea cromozomal`, s-a ajuns la concluzia c` prima femeie ar fi ap`rut \n Sud-Estul Africii. Urm`torul pas uria[ ar fi fost Nordul Egiptului, iar de aici, Peninsula Balcanic`, la... noi! C~nd cei de la Cambridge vorbeau de arienii din zona Carpato-Dun`rean`, teoria cromozomal` nu ap`ruse \nc`. i din nou, de la noi, se desprind dou` mari grupuri, unul ce se va r`sp~ndi spre Est, Indo-Asia, iar cel`lalt spre estul Europei. Dac` cineva ar c`uta \n arhivele romane ori cele de la Vatican, ar g`si manuscrisul lui Criton, doctorul lui Traian, care ne descria pe noi, geto-dacii, \n lucrarea lui, Getica. C~nd poetul roman Ovidiu a fost deportat la Tomis (Constan]a de ast`zi, pe ]`rmul apusean al M`rii Negre) a scris [i poeme \n limba localnicilor ge]i, limba tracilor dar \n alfabet latin11, limb` pe care a putut s` o \nve]e cu u[urin]` datorit` asem`n`rii limbii latine cu ea. Din p`cate, poemul este pierdut pe undeva prin arhivele Vaticanului [i nimeni p~n` \n prezent nu s-a l`sat convins \n a-l g`si. Despre limba latin` afl`m de la Cesar Pruteanu12 c` era dialectat` - la fel ca orice limb` vorbit` \n zilele noastre - \n: 1. limba latin` cult` (sau clasic`) 2. limba latin` vulgar` (pe care o vorbea poporul) 3. limba latin` prisc` (b`tr~n`) cum avem [i noi limba din cronicile noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost [i prima limb` vorbit` de carpato-dun`renii invadatori ai Peninsulei Italice, r`mase \n c`r]ile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrit`-vedic`. Cum se face c` o mul]ime de cuvinte din limba noastr` sunt aproape similare cu cele din sanscrita-vedic` \n timp ce ele nu exist` aproape \n limba Latin`? De exemplu: apa = ap` (aqua \n Latin`), gata = gata, gu[` - ghosa, iat` = yatha, maiu = mayu, mascar` = mascara, pit` = pita, pricin` = pracina, pleav` = plava, gr`mad` = gramata, iasc` = jaska, ism` = isma, limb` = lamba, m~nie = manyu, muierea = muherea (mulier-mulieris \n Latin`), plut` = pluta, potec` = path-ika. Dar num`r`toarea \n sanscrita-vedic` nu este mai apropiat` de limba noastr` dec~t Latina cult`? Iat` cum num`rau ei: una, duya,

31

treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta (centum \n latin`). M` \ntreb, prin ce minune limba noastr` p`streaz` aceste forme de sanscrit`-vedic`? Explica]ia este una singur`: spa]iul carpato-dun`rean este locul de unde Europa a \nceput s` existe [i s` se extind`. Iar noi, ne place sau nu ne place, suntem p`rin]ii popoarelor europene [i nu numai ai lor. Odat` stabilit` problema limbii geto-dacilor, descoperim cu m~ndrie c` noi nu suntem urma[i nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci ei sunt urma[ii no[tri. Dup` N. Iorga analizele chimice au ar`tat c` parte din aurul faraonilor egipteni provine din Mun]ii Apuseni13 [i nimeni nu s-a decis de atunci s` fac` un studiu al acestei probleme pe m`sura poten]ialului tehnic de ast`zi. tie oare cineva c` Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat [i s-a pus \n fruntea sutelor [i miilor de sclavi romani, cre~nd o armat` care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din mun]ii Rodopi?...14

32

Noi nu suntem urma[ii Romei

R`SPNDIREA PELASGILOR
(A TRACO-GETO-DACILOR)
erodot ar`ta c`: ... dup` indieni, neamul tracilor este cel mai numeros dintre toate popoarele.15 S` ne oprim pu]in asupra acestui aspect: dup` localizarea lor geografic` \ncep s` se desprind` geto-dacii prin primul mileniu \.d.H. la nord de Istru (Dun`re), ilirii (zona Albaniei de ast`zi), sci]ii (Dobrogea) etc. Ne r`sp~ndim treptat \n toat` Europa, c~t [i \n toat` Peninsula Balcanic`, pe care o st`p~nim pentru sute [i sute de ani. n zona M`rii Egee, a insulelor ei, cum este Creta, c~t [i a Asiei Minor (Turcia de ast`zi), apar culturi ca cele mino-miceniene. Grecii prietenii no[tri heleni de mai t~rziu, cum le place s`-[i spun`, sosesc \n Europa din zona estic` a M`rii Caspice \n jurul anilor 1900-1400 \.d.H., fiind ini]ial o popula]ie tribal` nomad`. Sosesc \n grupuri mici, \nal]i, blonzi cum \i descrie marele poet antic (orb!) Homer, urma]i 300-400 de ani mai t~rziu de dorieni care-i subjug` pe primii, iar apoi de triburile aeoliene [i ionice. To]i ace[tia \[i g`sesc casa ideal` la noi \n Peninsula Balcanic`, \mping~ndu-ne spre NordVestul ei [i numindu-ne mai t~rziu macedoni, iliri, ge]i, daci, sci]i, dup` locurile \n care tr`iam, \n ciuda limbii comune vorbite. Odat` p`trun[i \n spa]iul Balcanic, invadatorii greci, afla]i la \nceputul stadiului de civiliza]ie, se impun cu duritate asupra popula]iei locale, distrug a[ez`rile egeene, pentru ca mai t~rziu s` absoarb` majoritatea culturii locale. Ei \mprumut` mult din cultura egeenilor, a mino-micenienilor [i a egiptenilor, \ntemeindu-[i o cultur` proprie, cea greceasc`, care se va r`sp~ndi \n Europa. Nu numai cultura au \mprumutat-o, dar [i scrierea, alfabetul: dac`

33

34

Fig. 13. Pelasgia la apogeul neolitic, ntre orizonturile anilor 8.175-4.400 .d.H. Acela[i domn Tatomirescu ne spune: Andre Leroi-Gourhan a fost unul din primii preistoricieni ce au eviden]iat extraordinara unitate a con]inutului figurativ, permanen]a, persisten]a, continuitatea reprezent`rilor n spa]iu [i timp, din Asturia p~n` la Don, unitate cultural` apar]in~nd [i unei unit`]i demografice, din care s-au ivit n zorii istoriei Europenii/Pelasgii Arhaici (pelasgi=oamenii p`m~ntului/locului), unitate ce a antrenat prin milenii [i O LIMB COMUN, pelasgica diversific~ndu-se geografic - lingvistic de la un mileniu la altul, evolu~nd - [i renflorind ndeosebi n vremea Imperiului Roman - n direc]ii originale ce se nf`]i[eaz` azi drept familia limbilor romanice.

*Caietele Daco-Rom~niei, anul III nr. 9, 22 sept.-22 dec. 1998, Ed. Aethicus, Timi[oara, Rom~nia

Noi nu suntem urma[ii Romei

Linear Script A, incomplet descifrat, \nc` mai p`streaz` caracterul hieroglific, Linear Script B reprezint` un dialect arhaic grec, pentru ca 700 de ani mai t~rziu s` g`sim cea mai timpurie scriere clasic` greceasc`!... Ast`zi nici un grec nu ar recunoa[te meritul egiptenilor, cum de altfel mai t~rziu ru[ii, care, cu ajutorul celor doi greci cu nume slave, Chiril [i Metodiu, vor transforma alfabetul elenic \n chirilic. Apari]ia romanilor a condus indirect la unificarea acestor pelasgi, traci, iliri, daci, ge]i, tibali [i odrii \n lupta lor \mpotriva cotropitorilor. Marea majoritate a popoarelor barbare care ne atac` sau ne traverseaz` sunt \n num`r mic, fiind respinse ori absorbite f`r` a l`sa influen]e deosebite p~n` \n secolul al VI-lea d.H. c~nd sosesc slavii, popor barbar, crud [i nemilos, care, dup` insuccesul de la Nordul Dun`rii, se a[az` \n Sudul acesteia [i \n felul acesta ne vor desp`r]i pentru totdeauna printr-un coridor slav de fra]ii no[tri de la sudul Dun`rii care se vor g`si ca \ntr-un fel de sandwich \ntre greci [i slavi. Mai exist`m [i ast`zi prin aceste locuri: istro-rom~ni (foarte pu]ini la num`r) prin aria iugoslavo-croat`, megleno-rom~nii, sub bulgari [i arom~nii (\nc` \n num`r mare) sub greci. Dup` \ncerc`ri nereu[ite de asimilare for]at`, [i ast`zi, dup` aproape 1500 de ani de ocupa]ie, macedonenii nu [i-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba sau dialectul cum \l numesc ei \nsi[i, nu-l pot \n]elege nici grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, rom~nii. De ce?... Aproape to]i avem prieteni ori cunoscu]i macedoneni [i dac` nu i-a]i \ntrebat, o pute]i face acum: \ntreba]i-i de dialect [i ve]i r`m~ne uimi]i de similaritatea lui cu limba rom~n`. Limba lor este cea mai veche [i mai bine p`strat`, fiind de fapt limba pelasgic`, tracic` sau dacic`, dup` cum vre]i s` o numi]i [i care este [i... limba noastr`. i dac` ne mai amintim c` \n urm` cu 2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile Olimpice pe motiv c` nu era grec, declara]iile grece[ti din prezent precum c` Macedonia este egal Grecia ne surprind. De ce oare

35

regele Filip al Macedoniei \i va aduce t~n`rului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup` mam`) ca s`-l \nve]e limba civiliza]iei de atunci, elena, dac` a[a cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit s` treac` 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta s` fie recunoscut ca grec [i pus \n Pantheon? Aceast` p`rere asupra originii [i locului macedonenilor [i mai ales asupra adjudec`rii lor de c`tre alte na]ii este \mp`rt`[it` [i de al]i istorici. De exemplu Raymond Bonner, care \n The New York Times public` un articol despre Macedonia, p`m~nt care nu poate avea un nume, acesta fiind adjudecat de c`tre bulgari, greci [i s~rbi. Bonner spunea despre Alexandru Macedon c` orice ar fi fost, numai grec nu...16 Paradoxal, singurii care nu s-au implicat \n adjudecarea Macedoniei au fost fra]ii lor din nord, adic` noi rom~nii, care, \n plus, aproape \ntotdeauna i-am neglijat [i abandonat. i totu[i, \n 1995, o delega]ie rom~n` care a vizitat Albania a decis de comun acord cu guvernul albanez s` deschid` pentru popula]ia macedonean` local` biserici rom~ne [i [coli cu predare \n limba rom~n`. S` nu uit`m c` \n Grecia \n perioada ante-belic`, \n Macedonia, existau biserici [i [coli rom~ne[ti care mai t~rziu au fost arse [i distruse iar popula]ia local` (arom~nii - cum se numesc ei \n[i[i, valahi, cum grecii \n numesc cu dispre]) a fost persecutat`, chinuit`, chiar omor~t`, unii reu[ind s` scape fugind \n Rom~nia, al]ii chiar \n America, unde-[i povestesc [i ast`zi necazurile trecutului. S` fim [i noi oare, descenden]i direc]i ai poporului pelasgic, trac, un popor blestemat?... i ast`zi ucrainenii [i ru[ii vor s` ne fac` s` uit`m cine suntem, acolo la noi acas`, \n Bucovina, ara Her]ei, Basarabia [i Buceag, unde rom~nilor li se spune c` nu sunt rom~ni, ci o na]ie slav`, vorbind o limb` slav`, moldoveneasc`!... C~nd oare ne vom dezdoi genunchii [i vom sta \n picioare, drep]i, noi rom~nii din Rom~nia, Basarabia, Bucovina, inutul Her]ei, Banatul S~rbesc,

36

37

Fig. 12. Pelasgica arhaic` [i aria limbii pelasge ntre orizonturile anilor 30.000 [i 8.175 \.d.H. De la Atlantic [i p~n` la Don [i Marea Getic` (Marea Neagr`) a existat o impresionant` arie cultural`, o sublim` unitate de manifestare spiritual`/lingvistic`, de la Dansul bizonilor, din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Fran]a), la Felina de filde[ de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai [i Cavaler ucis, din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat (1.500-1.200 .e.n. din Rom~nia) ori la Gaie-n atac, din sanctuarul pe[terii Gaura Chindiei (10.000-8.000 .e.n.-Rom~nia) a[a ne spune n Caietele Daco-Rom~niei Ion Pachia Tatomirescu.

*Caietele Daco-Rom~niei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timi[oara, Rom~nia.

Buceag, Cadrilater, din Pocu]ia [i Ungaria, din toat` Macedonia, pentru a ne proteja drepturile?... S` vedem cum arat` limba macedonean` \n compara]ie cu limba dacorom~n`. Pentru aceasta am ales un c~ntec vechi arom~n, compus cu mult \nainte ca Bolintineanu s` publice Muma lui tefan cel Mare: Dialect arom~n-macedonean Traducere \n rom~ne[te

Cari-ni bati, noaptea La firida mea, moi? Io huia, msata Marioara Nu-ni ti-aspirea, moi. Scoal aprondi lampa S-ti vedua fata ta, Fata ta tea alb-arosi Ca trandafila.

Cine-mi bate noaptea La fereastra mea, m`i? Eu sunt, frumoasa M`rioara Nu te speria, m`i. Scoalde-aprinde lampa S`-]i v`d fa]a ta Fa]a ta cea alb`-ro[ie Ca de trandafir.

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

38