Stimati participanti,

Va trimitem prezentul document cu scopul de a va oferi

cteva idei principale despre cum anume se compune o
pledoarie .
Precizam ca n acest document va redam pledoarii a doua
echipe de victime de la concursul de anul trecut, pa baza
cauzei Dahij vs. Lamud Ruelf .
Mentionam ca aceste pledoarii sunt exemple, puteti sa va
formulati pledoariile dupa cum considerati, noi am vrut doar
sa va oferim un exemplu.
1

PLEDOARIE 1
PLEDANT 1
INTRODUCERE
Onorata instanta, stimati reprezentanti ai Guvernului,
numele meu este .... si alaturi de colegii mei, .... - pledant,
respectiv .... consilier, voi reprezenta interesele victimei n
disputa Dahij vs. Statul Lamud Ruelf. Cu permisiunea Curtii,
doresc sa rezerv un interval de 15 minute pentru pledoaria mea,
acelasi interval pentru pledoaria colegului meu, respectiv 5
minute n scopul sustinerii dreptului la replica.
Dar care sunt motivele pentru care ne aflam astazi n fata
acestei instante? Primul si poate cel mai important motiv este
acela ca reclamantul a fost torturat, discriminat, lipsit de
libertate, de un proces echitabil, de viata de familie, respectiv
de posibilitatea de a-si practica religia.Mai mult dect att,
violarea acestor drepturi este cu att mai grava cu ct statul
care a comis aceste ncalcari, Lamud Ruelf, se erijeaza ntr-un
asa-zis promotor al drepturilor omului.
JURISDICTIE
Cu permisiunea Curtii, ma voi referi deocamdata la
ntrunirea conditiilor de admisibilitate. Competenta Curtii este
statuata prin prevederile art. 32 al CEDO. n cazul de fata,
Curtea Europeana este competenta
rationae personae sa se
pronunte n cauza Dahij vs. Lamud Ruelf deoarece cererea
naintata face referire la o persoana careia Conventia Europeana
a Drepturilor Omului i se aplica. n al doilea rnd, Curtea detine
o competenta
rationae materiae, afirmatie motivata prin faptul
ca cererea face referire ntocmai la ncalcarea unor drepturi
recunoscute de CEDO. De asemenea, Curtea se poate pronuta
datorita competentei rationae loci deoarece cererea este
adresata mpotriva unui stat semnatar al CEDO. Desi jurisdictia se
bazeaza
n esenta pe elementul teritorial, exista cazuri cnd ea
este independenta
de acest element. Bunaoara, aceasta situatie
este incidenta atunci exista o implicare a agentilor Guvernului
statului reclamat sau cnd se au n vedere probleme diplomatice
si consulare, la fel cum se ntmpla n cazul de fata. Cu titlu
exemplificativ, putem aminti cauza Lopez vs. Uruguay. Aici,
Guvernul a sustinut ca masurile au fost luate din motive de
2

securitate. Comitetul Natiunilor Unite nu a acceptat aceasta

argumentatie, motivnd ca
desi actele s-au desfasurat pe
teritoriu strain, prezenta agentilor uruguayeni declanseaza
raspunderea statului. n cele din urma, se arata existenta
competentei rationae temporis deoarece Conventia se afla deja
n vigoare.
n ceea ce priveste calitatea de victima, reclamantul este
att o victima
directa, precum si o victima
potentiala a
ncalcarii dreptului la viata, n cazul n care se va ajunge la
executarea sentintei Tribunalului Special. Faptul ca Lamudul a
demarat actiuni pentru extradarea reclamantului nu i retrage
acestuia calitatea de victima deoarece o decizie sau o masura
favorabila petitionarului nu este suficienta doar daca
autoritatile au recunoscut si reparat violarea adusa Conventiei.
n ceea ce priveste epuizarea cailor de recurs interne se
arata ca aceasta a fost imposibil de realizat att n fapt ct si n
drept. Faptul ca la 6 februarie 2007 nu se terminase nca
judecarea n prima instanta
este pe deplin imputabil
autoritatilor lamudene. Avnd n vedere faptul ca acestea
cunosteau pericolul iminent caruia i era expus dl. Dahij
ncepnd cu 3 octombrie 2005, pna la 6 februarie 2007, este
evident ca statul reclamat nu a depus diligenta necesara pentru
solutionarea urgentasi cu precadere a cazului. Mai mult dect
att, potrvit regulii nullus comodum capere de sua injuria
propria, nici un stat nu are dreptul sa beneficieze de
consecintele propriei faradelegi. Astfel, Lamudul nu poate
invoca propria lipsa de diligenta n solutionarea cazului pentru a
acuza reclamantul ca nu a epuizat caile de recurs interne, n
circumstantele n care acest lucru era imposibil de realizat. n
mod evident, avnd n vedere lipsa unei hotarri definitive, nu
se poate vorbi de existenta unui termen de 6 luni.
n baza argumentelor enuntate pna n momentul de fata,
solicitam cu respect, constatarea ntrunirii conditiilor de
admisibilitate n ceea ce priveste cauza Dahij vs. Lamud Ruelf.
RATIONAMENT
Onorata instanta ... problema cu care ne confruntam astazi
prezinta, ntr-adevar, unele elemente inedite nsa cu
permisiunea dvs. voi indica rationamentul care va demonstra ca
n acest caz poate sa existe o singura concluzie: aceea ca statul
3

Lamud Ruelf se face vinovat de ncalcarea grava a prevederilor

Conventiei.
Rationamentul folosit este urmatorul. Vom demonstra, n primul
rnd, ca reclamantul a fost discriminat producnd-se astfel
ncalcarea art. 14. Aceasta discriminare s-a concretizat prin lipsa
unui proces echitabil, cu alte cuvinte n ncalcarea art. 6. Ei
bine, ncalcarea acestor articole auxiliare, daca mi permiteti sa
le numesc astfel, a condus prin coroborare la ncalcarea
articolelor-obiect ale acestei cauze. Avem n vedere, de
asemenea, o ncalcare implicita
a art. 13. Curtea este nsa
rugata sa
constate ca violarea dreptului la un proces echitabil a
fost de asa natura nct a exclus din statu nascendi o eventuala
respectare a dreptului la un recurs efectiv, motiv pentu care el
este subsumat ncalcarii art. 6.
Acest rationament va arata ca statul Lamud Ruelf este
responsabil pentru ncalcarea articolelor amintite, att prin
actiunea directa a agentului sau ct si prin omisiunea de a
actiona n sensul acordarii unei protectii adecvate. Pentru
aceste motive, desi partea reclamanta nu neaga culpa
tangentiala a statelor Iluan si Morania, obiectul acestei cereri
este stabilirea raspunderii statului Lamud Ruelf.
ART. 2 COROBORAT CU ART. 6 SI 14
Voi face referire mai nti la potentiala ncalcare a
dreptului la viata din cauza discriminarii si a lipsei unui proces
echitabil. Curtea a statuat n cauza Abdulaziz, Cabales si
Balkandali vs. Regatul Unit ca o diferentiere este discriminatorie
daca este lipsita
de o justificare obiectivasi rationala. Aceasta
diferentiere a avut nsa
o natura subiectiva, fiind bazata
exclusiv pe lipsa cetateniei lamudene, respectiv trasaturile
fizice care din perspectiva Lamudului l-ar fi ncadrat pe dl.
Dahij n tipologia generala a teroristului.
Prin aceasta, statul a ncalcat nu doar art. 14 al CEDO dar
si art 26 al Pactului cu privire la Drepturile Civile si Politice,
respectiv art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Mai mult dect att, Lamudul si-a nesocotit propria legislatie
prin ncalcarea art. 16 a Actului privind egalitatea persoanelor n
coroborare cu art. K1 din Constitutie. Jurisprudenta arata ca
reclamantii pot invoca ncalcarea principiului nondiscriminarii,
nu numai cu privire la drepturile si libertatile prevazute n
Conventie ci si la orice drept prevazut de dreptul intern al
4

statului respectiv Astfel, conform dreptului lamudan,

reclamantul ar fi trebuit sa beneficieze de protectie
diplomatica.
Lamud Ruelf nu se poate exonera de responsabilitatea de
a fi cunoscut faptul ca Iluanul este un stat care nu ofera
garantii juridice solide si nici protectie membrilor societatii.
Astfel, se cunoaste ca
rolul statului nu este numai de a aplica
legea, ci si acela de a ndeplini obligatii pozitive. n acest sens
dorim sa subliniem ca
puterea discretionara a statului nu are un
caracter absolut.
Dl Dahij este o victima att a atentatului cu bomba ct si a
lipsei de protectie a Lamud Ruelfului deoarece prin refuzarea
protectiei diplomatice de catre acest stat, reclamantul nu
considera ca a fost judecat n Iluan de un tribunal independent si
impartial n sensul articolului 6.1. n cazul de fata nu s-a aplicat
regula conform careia dubiul trebuie sa profite acuzatului
deoarece petitionarul a fost somat sa-si recunoasca vina nca de
la primul interviu, fara
prezenta unui avocat si fara sa-i fie data
posibilitatea de a da explicatii.
De asemenea, nu s-a tinut cont de faptul daca reclamantul
reprezenta sau nu un pericol public. n cauza Neumeister vs.
Austria Curtea a subliniat importanta caracterului reclamantului,
moralitatii sale, a domiciliului, si a profesiei. Trecutul
reclamantului din cazul de fata se leaga nsa de mediul
universitar, publicistic si de mediul de afaceri, respectiv nu de
mediul criminal cu care domnia sa pe nedrept a fost asociat.
Mai departe, Lamud Ruelf a ncalcat principiul respectarii
egalitatii armelor. Acesta implica obligatia de a oferi fiecarei
parti o posibilitate rezonabila de a-si prezenta cauza n conditii
care sa nu o plaseze ntr-o situatie de dezavantaj. Reclamantul a
fost arestat pe baza unor fotografii de la locul exploziei bombei,
dar, acuzarea considera ca acest lucru arata
doar ca dl Dahij fost
una dintre nefericitele victime ale atentatului si nu indica o
implicare directa a acestuia.
Discriminarea a condus, deci, la lipsa unui proces
echitabil si n consecinta la o potentiala ncalcare a dreptului la
viata. Onorata instanta, permiteti-mi sa fac precizarea ca
importanta dreptului la viata este primordial deoarece fara
asigurarea acestuia toate celelate drepturi ar deveni iluzorii.
Obligatia care decurge din art. 2 este aceea de a lua masuri
5

operationale preventive, necesare si suficiente pentru a proteja

acele persoane, obligatie pozitiva procedurala (asa cum s-a
aratat n cauza Oneryldiz vs. Turcia) care n cazul de fata a fost
n mod evident nesocotita.
Abolirea de facto a pedepsei cu moartea este consacrata
prin ratificarea cvasiunanima a Protocolului 6 si prin Protocolul
semnat la Vilnius n 2002, care prevede abolirea pedepsei cu
moartea n orice circumstante. Ca si tortura, executia constituie
un atac fizic si mental extrem asupra unei persoane lasate
oricum fara ajutor, din cauza autoritatii guvernamentale. Curtea
a avut recent ocazia sa se pronunte asupra problemei pedepsei
cu moartea n cauza calan vs. Turcia din 2003. Refuznd sa
constate o violare a articolului, Curtea a subliniat totusi ca
executarea unui condamnat la moarte care nu a beneficiat de un
proces echitabil nu este autorizata de prevederile Conventiei.
ART 3 COROBORAT CU ART 6 SI 14
n continuare, voi face referire la ncalcarea art 3 privind
interzicerea torturii din cauza discriminarii si a lipsei unui
proces echitabil. Alaturi de art.2, articolul 3 al Conventiei
nglobeaza una dintre valorile de baza a societatilor democratice
care formeaza Consiliul Europei. Cu toate acestea, interzicerea
torturii cunoaste o extensie la nivel global avnd caracter de ius
cogens, deci principiul are aplicabilitate n ntreaga comunitate
internationala nu doar n cadrul statelor europene.
Art. 1 din Conventia ONU mpotriva Torturii acorda torturii
urmatoarea definitie: Tortura reprezinta orice act prin care unei
persoane i se aplica tratamente dureroase, ce cauzeaza leziuni
att la nivel fizic ct si psihic, ca urmare a unui act intetionat cu
scopul de a obtine de la acea persoana sau de la alte persoane
informatii/marturii despre persoana n cauza sau despre terte
persoane n legatura cu presupuse acte comise. Tratamentele
aplicate n cazul de fata ntrunesc asadar cele trei conditii
esentiale pentru ca un act sa fie declarat tortura, respectiv - au
existat traume la nivel fizic si psihic constatate n urma
controlului medical efectuat de Crucea Rosie Internationala, a
existat o actiune cu caracter intentionat si a existat un scop
acela de a obtine marturisirea.
Curtea face o distinctie clara ntre tratamentele inumane
si tortura prin decizia n cauza interstatala
Irlanda vs. Marea
Britanie unde Curtea a catalogat drept tortura un ansamblu de
6

acte aplicate cu premeditare, n mod concertat, cu o intesitate si

o frecventa suficient de mare astfel nct sa provoace leziuni
grave de ordin fizic si psihic. Starea de inconstienta n care este
adus dl Dahij din cauza repetatelor tratamente dureroase la care
este supus, atesta ca se ntruneste si conditia Curtii referitoare la
intensitatea tratamentelor care constituie tortura. Acestuia i-au
fost aplicate lovituri n mod repetat asupra mai multor zone ale
corpului. Pe lnga
leziunile evidente suferite n plan fizic
aplicarea corectiei corporale i provoaca implicit celui anchetat
si o serie de traume n plan psihic. ntocmai ca n cauza
Selmouni vs. Franta tratamentul nu a fost doar unul deosebit de
violent ci a pus victima intr-o pozitie degradanta, nedemna.
n consecinta, se poate stabili ca reclamantul a fost
torturat. nsa el a fost supus la aceste tratamente n prezenta
unui reprezentant al statului Lamud Ruelf, stat care avea
obligatia ca membru al coalitiei care supervizeaza legalitatea
reconstructiei statului Iluan si ca semnatar al tuturor pactelor
internationale privind drepturile omului, sa vegheze asupra
regimului de detentie ct si asupra modului n care se aplica
normele internationale.
n consecinta, Curtea este chemata sa decida asupra
stabilirii raspunerii statului Lamud Ruelf pentru ncalcarea art. 2
si 3 ale Conventiei coroborate cu art. auxiliare 6 si 14. Onorata
instanta, va rog sa dati cuvntul colegului meu, dl ......
7

PLEDANT 2
Onorata instanta, numele meu este .... si cu permisiunea
dvs. voi continua argumentarea ncalcarii articolelor 5, 8 si 9 n
coroborare cu art. 6 si 14 ale Conventiei.
ART. 5 COROBORAT CU ART. 6 SI 14
Prin faptul ca Dahij a fost lipsit de libertate nainte de fi
beneficiat de o sentinta se atesta faptul ca prevederile
aliniatului 1 ale prezentului articol au fost ncalcate n mod
flagrant n conditiile se cunoaste ca
inculpatul nu trebuie deferit
unei judecati arbitrare. n cauzele Tomasi vs. Franta, Brogan si
altii vs. Regatul Unit, Curtea a dezvoltat o practica bogata n
ceea ce priveste protectia dreptului oricarei persoane de nu fi
retinuta
peste perioada strict necesara, de a fi prezentata rapid
unei autoritati judiciare care sa statueze asupra legalitatii
arestarii sale, de a beneficia de garantiile procesuale necesare.
n aceste conditii, se poate demonstra ca retinerea lui
Dahij de catre autoritatile lamudene constituie un caz de
capturare fortata. Capturarea fortata a suspectilor de terorism
sau a celor suspectati de infractiuni grave reprezinta o masura
prin care un stat actionnd prin intermediul agentilor sai, sau
prin indivizi aflati sub comanda statului, procedeaza la
capturarea unui suspect prin ntrebuintarea fortei si fara
consimtamntul statului unde se afla suspectul n scopul de a-l
trage la raspundere penala. n cazul reclamantului, sunt
ntrunite urmatoarele trei elemente: (1) existenta unui urmarit,
suspect care se gaseste n afara teritoriului statului care doreste
sa-l cerceteze, (2) suspectul sa fie capturat prin folosirea fortei
si (3) capturarea sa fie executata de catre agenti ai statului sau
de catre indivizi care actioneaza sub controlul statului
Cauzele principale care determina utilizarea capturarii
fortate au o legatura strnsa cu existenta, sfera si trasaturile
extradarii. n acest context enumeram mai multe ipoteze: lipsa
unui mecanism formal de extradare, autoritatile statului unde se
afla individul nu pot sau au motive sa nu ntreprinda propriile
cercetari n cauza, respectiv refuzul autoritatilor gazda de a da
curs extradarii. Desigur, ne aflam n prezenta acestor conditii.
Stimatii reprezentanti ai Guvernului ar putea sustine incidenta
principiului male captus bene detentus. Asemenea practici sunt
8

nsa contrare dreptului international, inter alia a principiului

suveranitatii si a neinterventiei n treburile interne ale altui stat.
Curtea a reiterat pozitia Comisiei din procesul Ilich Sanchez
Ramirez adaptata la circumstantele din cauza. Reclamantul,
Abdulah calan, liderul Partidului Muncitoresc din Kurdistan
(PKK) a fost retinut n Kenya de catre agenti turci. Curtea a
statuat ca pentru a exista o violare a art. 5 trebuie stabilit ca
autoritatile statului au actionat extrateritorial, fapt care este n
contradictie cu suveranitatea statului gazda, deci n
contradictie cu dreptul international. Desi este cunoscut faptul
ca exista o dimensiune tragica ntre valorile democratice si
raspunsul necesar combaterii situatiilor de urgenta, n cazul
reclamantului primul element a fost complet ignorat, fapt
atribuit autoritatilor lamudene. Solcitam sa se constate
existenta unui precedent care stabileste pozitia instantei
europene n aceasta materie. n lumina acestui fapt, precum si a
argumentelor prezentate ulterior, solicitam Curtii sa constate
ncalcarea dreptului la libertate din cauza discriminarii si a
lipsei unui proces echitabil.
ART. 8 COROBORAT CU ART. 6 SI 14
Cu permisiunea Curtii as dori sa trec la demonstrarea
ncalcarii art. 8 coroborat cu art. 6 si 14. Dl Dahij a fost
discriminat prin faptul ca a fost acuzat de evenimentul din 3
octombrie 2005 din cauza trasaturilor specifice care l-ar ncadra
n profilul general al unui terorist. Astfel, el nu a beneficiat de
un proces echitabil, asa cum prevede articolul 6 din CEDO, fiind
condamnat n Iluan, tara care nu a ratificat aceasta conventie.
Prin faptul ca autoritatile Lamud Ruelf-ului nu au facut toate
demersurile necesare pentru extradarea lui Dahij, acesta a fost
privat, inter alia, de dreptul la viata de familie. n astfel de
situatii, solutia utilizarii fortei brute, respectiv monopolizarea
puterii statale cu scopul de a implementa securitatea societala
dorita este inacceptabila atunci cnd victima acestor inginerii
statale este familia, care trebuie sa ndure disperarea
necunoasterii adevarului despre situatia victimei.
CEDO a statuat faptul ca se poate vorbi de viata de familie
acolo unde exista
legaturi personale strnse ntre membrii
acesteia. n cazul reclamantului, notiunea de viata de familie
are un nteles deplin devreme ce acesta era casatorit si avea 12
copii. De altfel, faptul ca avea o casnicie functionala
este
9

demonstrat de dorinta acestuia de a se ntoarce la familia sa

imediat dupa explozie, ranile provocate fiind singurul
impediment n aceast sens.
Autoritatile Lamud Ruelfului, prin faptul ca nu au facut
toate demersurile necesare pentru a acorda protectie
diplomatica lui Dahij, au provocat acestuia lipsa afectiunii
familiei sale. Pe de alta parte, familia sa a fost privata de
suportul sentimental, moral si financiar al acestuia. n plus, se
poate invoca si oprobiul public suportat de familia lui Dahij, n
contextul n care acesta a fost acuzat n mod oficial de terorism
si condamnat la moarte.
Obligatiile pozitive ale statului, asa cum statueaza Curtea
Europeana a Drepturilor Omului, pot interveni n momentul n
care exista
egalitate ntre interesul general al comunitatii si
interesul general al individului. n cazul dlui Dahij exista, ntradevar,
un interes individual accentuat n obtinerea extradarii
pentru acesta, anume accederea la un proces echitabil, dar si
pentru comunitate, care beneficiaza n termeni de imagine n
urma acestui proces.
Se cunoaste ca exista o tendinta de nesocotire a drepturilor
omului atunci cnd indicele de pericol terorist se afla n crestere.
O situatie exceptionala de criza sau urgenta este aceea care
afecteaza
ntreaga populatie si constituie o amenintare la adresa
vietii organizate a comunitatii din care e compus statul.
Amploarea atacului terorist din 3 octombrie 2005 nu este nsa de
asa natura nct sa afecteze ntreaga populatie. n consecnta,
masurie luate, si care au afectat viata de famile, au fost
disproportionate n comparatie cu scopul urmarit. Dar prin
aceasta masura a lor, autoritatile lamudene au creat imaginea
unui terorist, prin faptul ca el a fost condamnat n Iluan, cu
toate ca exista posibilitatea de a nu fi terorist si de a fi
disculpat n cadrul unui proces echitabil. Prin aceasta predare
grabita, fara a-i acorda lui dlui Dahij prezumtia de nevinovatie si
implicit protectia diplomatica de care acesta avea nevoie, i s-a
rapit dreptul la un proces echitabil n Lamud Ruelf, locul unde
avea rezidenta
si ar fi putut avea contact cu familia sa.
n masura n care timpul mi permite, as face o referire si la
ncalcarea dreptului la corescpondenta. n cauzele Silver vs.
Regatul Unit, Campbell si Fell vs. Regatul, respectiv Petra vs.
Romnia instanta europeana a stabilit ca art. 8 este ncalcat daca
10

exista un simplu obstacol pentru posibilitatea de a coresponda.

Referitor la cazul dlui Dahij, acesta este privat de dreptul de a
coresponda din moment ce n inchisoare se pot doar primi
scrisori, fara posibilitatea de a se trimite. Deasemenea, o alta
problema
grava este denotata de faptul casi corespondenta
receptata este controlata, ceea ce ncalca flagrant prevederile
articolului 8. n acest sens, n cauza Artico vs. Italia s-a stabilit
ca nici macar nu este nevoie sa se probeze ca lipsa asistentei
judiciare a cauzat un prejudiciu real pentru a constata o
ncalcare.
n baza celor aratate pna acum, solicitam respectuos
Curtii sa constate ncalcarea vadita a art. 8 n coroborare cu art
6 si 14 ale CEDO.
ART. 9 COROBORAT CU ART. 6 SI 14
Onorata instanta, ultimul punct asupra caruia va cer
permisiunea sa ma opresc este ncalcarea art. 9 n coroborare cu
art. 6 si 14 ale Conventiei. Prin faptul ca dl Dahij a fost
discriminat, el nu a avut parte de un proces echitabil, fapt
pentru care s-a ajuns, inter alia, la ncalcarea articolului 9. De
altfel, cu titlu exemplificativ, n vederea demonstrarii intentiei
societatii europene n acest sens, se pot aminti prevederile
Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, care
sustine la art II 70 - libertatea de a se manifesta religia sau
convingerea individual sau colectiv, n public sau particular, prin
intermediul ndeplinirii ritualurilor. Aceasta prevedere a fost
utilizata de catre CEDO n cauza Kokkinakis vs. Turcia.
Mai mult dect att, notiunea de drepturile omului este bazata
pe religie, filosofie, ideologie si cultura. n aceste conditii,
religia este un stlp de baza n dezvoltarea conceptului de
drepturi ale omului, respectarea diversitatii religioase fiind o
conditie sine qua non n aceasta sfera. n aceeasi ordine de idei,
inactiunea fata de ncalcarea acestui drept fundamental
reprezinta o ncalcare la fel de grava
a dreptului. n cazul de
fata, Lamud Ruelf-ul se face vinovat, prin lipsa acordarii
protectiei diplomatice fata de dl Dahij, de asistare pasiva
la
ncalcarea drepturilor fundamentale ale acestuia, inclusiv dreptul
la practicarea religiei.
Principiul fundamental care calauzeste jurisprudenta
referitoare la obligatiile pozitive ale statului este redat de
obligatia autoritatilor publice de a se asigura ca libertatea
11

religioasa exista ntr-un cadru al tolerantei mutuale si al

pluralitatii. Dl Dahij nu era cetatean al Lamud Ruelfului, avea
doar rezidenta permanenta, dar sotia si copiii sai erau, si n
virtutea articolului K1 din propria Constitutie, autoritatile
publice lamudene ar fi trebuit sa acorde protectie diplomatica
lui Dahij n Iluan, respectiv sa se asigure n acest fel, inter alia,
de existenta libertatii religioase. Asadar, solicitam Curtii sa
constate ca prin inactiunea autoritatilor lamudene, Dahij este
privat de dreptul de a-si practica religia .
Cu permisiunea dvs. voi trece la motivarea si expunerea
capetelor de cerere.
Se cunoaste ca orice violare a unui drept presupune
obligatia reparatiei. Principiul restitutio in integrum este o
modalitate privilegiata de reparatie, care presupune repunerea
partilor n status quo ante. Astfel, el obliga statul reclamat sa
puna capat violarii dreptului si sa restabileasca, pe ct posibil,
situatia existenta nainte de aceasta ncalcare. Art. 41 al CEDO
prevede nsa ca atunci nu se permite dect o nlaturare
incompleta
a consecintelor, Curtea acorda partii lezate, daca
este cazul, o reparatie echitabila.
n cazul de fata, se poate vorbi de restitutio in integrum n
ceea ce priveste o eventuala extradare a reclamantului si
judecarea sa n conditii democratice. Pe de alta parte,
nlaturarea efectelor supunerii la tortura, privarii de libertate,
respectiv privarii de dreptul la o viata de familie si acela de a-si
practica religia nu poate avea un caracter complet, fiind
necesara acordarea unei reparatii echitabile.
Din aceste motive, Curtea este chemata sa decida asupra
urmatoarelor aspecte:
1. ncalcarea art. 2 si a Protocolului 6 n coroborare cu art.
6 si 14 ale CEDO;
2. ncalcarea art. 3 n coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO;
3. ncalcarea art. 5 n coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO;
4. ncalcarea art. 8 n coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO;
5. ncalcarea art. 9 n coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO;
6. Subsumarea ncalcarii art. 13 celei a art. 6 din CEDO
datorita circumstantelor cauzei;
7. Constatarea faptului ca desi art. 10 nu a fost ncalcat n
mod direct, exercitarea dreptului la libera exprimare a rezultat
n violarea articolelor amintite;
12

8. Acordarea unei reparatii echitabile n valoare de 300.000

Euro.
Ca o concuzie la cele aratate permiteti-mi sa subliniez ca
misiunea civilizatoare a tarilor n care se presupune ca
democratia prevaleaza, n speta Lamud Ruelf, nu trebuie sa-si
limiteze contributia la ndepartarea unui regim opresiv. Ea
trebuie sa continue, spre o colaborare care sa asigure
implementarea si respectarea normelor democratiei si a statului
de drept. n final, as dori sa atrag atentia stimatilor oponenti
asupra faptului ca dotrina internationala a stabilit faptul ca nu
statul are populatie ci oamenii au un stat. Nevoia lor de baza
este supravietuirea. Statul este invitat sa i apere.
13

PLEDOARIE 2
INTRODUCERE
Onorata Curte!, stimati reprezentanti ai Guvernului!.,
numele meu este ... si sunt mandatat, mpreuna cu domnul ....,
pledant, si domnisoara ...., consilier, sa reprezint si sa apar
interesele reclamantului Dahij n prezenta cauza.
ntr-o prima etapa a pledoariei mele voi sustine si
demonstra admisibilitatea cauzei, iar, ulterior, voi demonstra:
1. nerespectarea de catre statul Lamud a garantiilor dreptului
la viata, 2. ncalcarea dreptului reclamantului de a nu fi
supus la tortura, tratamente inumane ori degradante. 3.
nspre finalul pledoariei mele voi demonstra ncalcarea
dreptului la libertate si siguranta precum si 4. ncalcarea
dreptului de a nu fi supus la munca fortata. Pledoaria
subsemnatului se va desfasura ntr-un interval de minute.
Domnul ....., colegul meu, va sustine si demonstra 1.
ncalcarea dreptului la un proces echitabil, prevazut de
articolul 6 din Conventie, coroborat cu articolul 14 din
acelasi instrument international, care interzice
discriminarea, 2. precum si ncalcarea dreptului la viata
privatasi de familie si 3. ncalcarea dreptului la
manifestarea libera a religiei. n plus, colegul meu va
argumenta ncalcarea articolului 1 din protocolul 1 la
Conventie, privind dreptul la respectarea proprietatii, iar n
ncheiere va prezenta petitul adresat Curtii. Pledoaria acestuia
va dura minute.
Ma simt onorat sa pledez n fata respectabilei Curti
Europene, dar recunosc este o responsabilitate enorma pentru
mine n a reusi sa demonstrez aici, n fata dumneavoastra,
realitatea ncalcarilor flagrante si deliberate ale drepturilor
reclamantului Dahij, n pofida faptului ca acestea sunt protejate
de Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor si
Libertatilor Fundamentale ale Omului, iar statul acuzat a
ratificat prestigioasa Conventie.
ADMISIBILITATE
14

Cu privire la admisibilitatea cauzei, consideram ca

Instanta Europeana este competenta sa judece diferendul adus
astazi n fata sa. n acest sens, cu permisiunea onoratei Curti, voi
aduce urmatoarele argumente:
1.
Statul Lamud a ratificat Conventia Europeana a
Drepturilor Omului si, prin efectul articolului 1 al acesteia,
este obligat sa recunoasca drepturile si libertatile
definite n Titlul I al Conventiei tuturor persoanelor aflate
sub jurisdictia sa.
2. Cu toate ca, marea parte a evenimentelor relevante pentru
cauza s-au petrecut pe teritoriul Iluanului, notiunea de
TERITORIU nu se confunda cu aceea de JURISDICTIE, avuta
n vedere de Conventie. Solicitam onoratei Curti sa
constate angajarea raspunderii Lamud Ruelf-ului pentru
ncalcarea drepturilor domnului Dahij deoarece reclamantul
s-a aflat sub jurisdictia Lamud-ului n toate momentele
relevante,
Detaliind argumentele de mai sus, subliniem ca
Aplicabilitatea n spatiu a Conventiei nu este guvernata
exclusiv de regula teritorialitatii. n aceasta privinta
dorim sa reamintim Curtii jurisprudenta sa constanta relativ
la aplicarea Conventiei. Potrivit jurisprudentei, Conventia
se aplica extrateritorial n urmatoarele doua conditii
alternative: (1) fie atunci cnd un stat parte la Conventie
exercita un control efectiv sau global asupra unui
teritoriului (2) fie cnd agentii sai exercita o autoritate
asupra unei persoane care pretinde ca i-au fost ncalcate
drepturile.
n prezenta cauza ambele conditii sunt ndeplinite.
Astfel, statul Lamud exercita un control efectiv asupra
Iluanului , sens n care argumentam: (1) Participarea
acestui stat a dat temeinicie razboiului purtat de Coalitia
Occidentala a statelor, el fiind de departe cel mai puternic
stat din Coalitie. Pentru a identifica intensitatea si
continutul legaturii dintre Lamud si Iluan este suficient sa
ne ntrebam Ce s-ar ntmpla n Iluan daca Lamud ar
retrage sprijinul militar, politic si economic. ???
15

Chiar daca este suficienta dovedirea primei conditii pentru

determinarea jurisdictiei, n cauza, constatam si
ndeplinirea celei de-a doua conditii: evidenta subordonare
a lui Dahij fata de agenti ai Lamudului. Acesta se gaseste
tot timpul sub puterea lor! La ndemna lor! Aspect care
reiese din situatia de fapt prezentata Curtii: Reclamantul
era nsotit de un agent al Lamudului. O serie de
circumstante conduc spre ideea ca ancheta asupra lui Dahij
este condusa de agentii Lamud Ruelf-ului: Rezultatul zilei
de 14 ianuarie 2006 si a asistentei Lamudului: 1.
interogatoriul -tip interviu, la care este supus Dahij! 2.
Retinerea lui Dahij ! 3. Precum si aparitia unor leziuni
fizice.
Cu permisiunea Onoratei Curti voi continua pledoarie,
demonstrnd ndeplinirea celorlalte conditii de admisibilitate.
Domnul Dahij are calitatea de victima
n sensul art. 34 din
Conventie. Aceasta calitate reprezinta efectul automat al
faptului ca este direct vizat de o actiune sau inactiune n litigiu.
Asa cum am aratat anterior ntre cele ce i s-au ntmplat
profesorului Dahij si statul Lamud exista o puternica
legatura de
cauzalitate, generata n primul rnd datorita pozitiei de
subordonare efectiva n care se afla reclamantul n raport cu
statul Lamud. Iar referitor la ncalcarea dreptului la viata
jurisprudenta onoratei Curtii recunoaste calitatea de victima
potentiala daca exista un pericol temeinic al unei ncalcari
viitoare. Temeinicia pericolului unei ncalcari viitoare este
dovedita n cauza de existenta unei hotarri decondamnare la
moarte lui Dahij.
Referitor la conditia epuizarii cailor interne de atac,
Curtea a stabilit ca ea nu deriva dintr-o regula absoluta, 1. ori de
cte ori aceste cai lipsesc, 2. ori apelarea acestor cai nu este
eficienta sau 3. nu ofera
nici cea mai micasansa de reusita,
atunci victima ncalcarii se poate adresa Curtii fara a astepta la
infinit o solutie.
16

n cauza, ne confruntam cu o realitate care anihileaza

eficienta oricarei cai de recurs. Astfel, existenta hotarrii de
condamnare a domnului Dahij transforma
conditia epuizarii cailor
interne de atac ntr-o conditie ce nlatura protectia conferita de
Conventie victimei. De aceea, aceasta conditie nu este incidenta
n prezenta cauzasi nu trebuie privita drept o conditie de
admisibilitate.
NCALCAREA ART. 2
Onorata Instanta, n cele ce urmeaza voi argumenta si
demonstra ca reclamantului Dahij i s-a lezat dreptul la viata, prin
nerespectarea de catre statul Lamud a prevederilor si garantiilor
stabilite de art.2 din CEDO.
n acest demers evidentiem doua aspecte delicate:
1.
Dreptul la viata poate fi ncalcat si n alte situatii dect n
cazul n care se produce rezultatul, si anume atunci cnd
exista un pericol iminent sau un risc probabil ca dreptul la
viata va fi ncalcat. Aceasta afirmatie este sprijinita de
jurisprudenta Curtii.
2.
Condamnarea la moarte a reclamantului se gaseste ntr-un
raport de cauzalitate substantial cu Actiunile concrete ale
statului Lamud, anterioare condamnarii. Id est prin conduita
sa, Statul Lamud a contribuit n mod esential la punerea n
pericol a vietii profesorului Dahij.
n context, solicitam sa se retina ca onorata Curte a statuat
n cauza Chahal contra Regatului Unit, permiteti-mi sa citez
simpla expulzare a unui suspect de terorism antreneaza
raspunderea statului, n conditiile n care exista temeiuri
substantiale pentru a crede ca odata pus la dispozitia altor
autoritati individul ar fi expus la tratament contrar
Conventiei . Ori, asemanator, statul Lamud, prin agentii sai, a
lasat n mod deliberat pe reclamant la dispozitia
investigatorilor statului Iluan a asistat la interogatoriul luat
acestuia, a facut plngere autoritatilor pretinse drept
competente din Iluan si nu a ntreprins nici un demers pentru
17

protejarea profesorului Dahij. Toate aceste actiuni si omisiuni

creioneaza conduita generala a statului Lamud n raport cu
reclamantul si este evidenta contributia hotartoare la
declansarea mecanismului de acuzare a sa.
NCALCAREA ART. 3
n sirul nefericit de evenimente n care este implicat
profesorul Dahij, una dintre secventele petrecute este aceea
cnd acesta se prezinta nsotit de un agent al Lamudului la
sediul fortelor de Coalitie. n acea zi, la data de 14 ianuarie
2006, Dahij a fost torturat urmarindu-se determinarea fortata a
acestuia sa-si asume fapte pe care nu le-a comis.
Dovada existentei torturii este evidenta: 1. constatarea
leziunilor pe trupul lui Dahij, de catre un corp de experti
independenti si impartiali ai Crucii Rosii. 2. Participarea la
interogatoriu a agentului din Lamud; 3. Nerespectarea obligatiei
pozitive a statului de a se asigura ca persoana privata de
libertate nu este supusa exercitiului unei puteri arbitrare.
Subliniez ca
exista fizic si temporar posibilitatea ca
leziunile sa fi fost cauzate la data de 14 ianuarie n timpul
interogatoriului. Onorata instanta
probe directe cu privire la
desfasurarea unui asemenea interogatoriu nu pot fi obtinute de
victima, deoarece era lipsita de orice aparare n absenta unui
aparator legal. Domnul Dahij se gasea sub autoritatea unui
stat n consecinta el nu este tinut sa probeze dincolo de orice
dubiu faptul ca el a fost torturat. Interogarea conduce automat
la restrngerea unor drepturi, astfel ca
sarcina probei revine
statului, care controleaza situatia si care este tinut sa probeze
secunda cu secunda, ca individul a fost tratat n conformitate cu
Conventia Dar n circumstantele date, statul avea posibilitatea
de a prezerva probe pentru a nlatura acuzatii ulterioare,
binenteles daca nu avea nimic de ascuns.
n aceste conditii, singura concluzie ar fi aceea ca
reclamantul n data de 14 ianuarie 2006 a fost torturat n
prezenta unui agent al Lamudului!
NCALCAREA ART. 5
18

Dupa interogare Profesorul Dahij, a fost retinut si el n

prezent se afla n stare de detentie. Cu permisiunea Curtii voi
demonstra ca retinerea profesorului Dahij, n conditiile din
prezenta cauza, constituie o ncalcare a dreptului la libertate si
siguranta, drept garantat de articolul 5 al Conventiei.
n primul si n primul rnd este evident ca retinerea
profesorului Dahij constituie privare de libertate n sensul
Conventiei.
Mai trebuie aratat ca privarea de libertate nu s-a produs n
nici o forma prevazuta
limitativ si expres de articolul 5 para. 1,
care sa-i confere legitimitate. Astfel, art. 5 para. 1. lit. c)
pretinde existenta unor 1. motive verosimile de a banui un
individ ca a savrsit o infractiune sau a unor 2. motive temeinice
n a crede ca va savrsi o infractiune. Onorata Curte, Dahij era
nsotit de un agent al Lamudului, fapt ce a contribuit la retinerea
Reclamantului. n consecinta simpla lui prezenta antreneaza
raspunderea statului Lamud, conform regulilor dreptului
international general n materie de raspundere.
La retinerea lui Dahij singura informatie prezentata este o
fotografie n care apare acesta alaturi de autorul atacului la
Universitatea Iluanului. Autorul atacului era un fost student de-al
profesorului Dahij.
Relatia profesor
student, nu este una n masura sa ofere
nici macar banuieli plauzibile sau sincere n sensul ca Dahij ar fi
avut vreo legatura cu atentatul din 3 octombrie!!! Acesta fiind un
renumit profesor universitar, un profesor de drept international
public, el era ipso facto expus la pericolul de a fi observat n
public alaturi de un mare numar de persoane. De asemenea,
legatura profesor
student este una institutionala, o relatie
deschisa, mediatizata, ca o consecinta a simplului fapt ca Dahij
este profesor la universitatea unde autorul atacului cu bomba era
student.
Dimpotriva!!! Cu ocazia retinerii lui Dahij, autoritatile
Lamudului s-au bazat pe prezumtia gresita
ca ntre Dahij si
autorul atacului exista o relatie infractionala, relatie complet
diferita de aceea existenta ntre profesor-student. Relatia
19

infractionala presupune un control reciproc pentru a se asigura

succesul operatiunilor si siguranta ulterioara a autorilor.
n concluzie, onorata instanta, nu putem accepta ca fiind
aceasta dovada incriminatoare de nivelul de verosimilitate
cerut de articolul 5, para. 1lit. a) si nefiind ndeplinite exigentele
acestui articol dreptul fundamental la libertate a lui Dahij a fost
ncalcat.
Onorata Curte, n ncheiere va voi demonstra ca ncalcarea
dreptului la libertate reprezinta o cauza directa a ncalcarii unui
alt drept aparat de valorosul instrument european, si anume
dreptul de a nu fi constrns la executarea unei munci fortate
sau obligatorie, prevazut n articolul 4. Subliniem faptul ca
domnul Dahij pe perioada detentiei, n lipsa unei hotarri de
condamnare a fost tinut la prestarea unei munci. Asa cum am
aratat detentia reclamantului nu este n conformitate cu
prevederile Conventiei privind dreptul la libertate. n consecinta
si dreptul de a nu fi supus la munca fortata sau obligatorie a fost
ncalcat.
20

PLEDANT 2
Onorata Curte, numele meu este ..... si mi revine deosebita
onoare de a ma nfatisa n fata excelentelor voastre n calitate
de reprezentant al reclamantului
VOI NCEPE pledoaria PRIN A INVOCA SI SUSTINE NCALCAREA
DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL N DESFASURAREA
ANCHETEI & A PROCESULUI DOMNULUI DAHIJ DIN ILUAN SI
RESPECTIV AL CELUIA DIN LAMUD RUELF, DREPT PREVAZUT DE
ARTICOLUL 6 AL CONVENTIEI EUROPENE A DREPTURILOR
OMULUI
Astfel, primul lucru pe care doresc sa l amintesc este ca cerinta
Conventiei ca o cauza sa fie examinata n mod echitabil, __
trebuie nteleasa n sensul de a se asigura respectarea principiilor
fundamentale ale oricarui proces
si anume:
principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la
aparare,
ambele asigurnd egalitatea deplina a partilor n proces.
n cele ce urmeaza voi preciza si demonstra fiecare garantie a
art. 6 care a fost ncalcata de Lamud Ruelf fata de domnul Dahij:
n acest sens, invoc (.) Atat ncalcarea unor garantii cu privire la proces echitabil, - cum
ar fi dreptul la o instanta stabilita de lege,
Precum, si ncalcarile garantiilor privind desfasurarea procesului
si ncalcarea dreptului la aparare.
Onorata Curte --- articolul 6 prevede un principiu important de
drept, si anume (!) acela ca ntr-un stat de drept un tribunal
sesizat pentru solutionarea unui litigiu trebuie sa fie legal
constituit,
daca ntr-un stat o instanta nu este organizata n conformitate cu
vointa leguitorului, aceasta este lipsita de orice fel de
legitimitate
21

astfel!! Amintim ca Tribunalul Special din El Bozar a fost

nfiintat printr-o decizie a guvernului de Coalitie,
fiind o opera a executivului n situatia n care nfiintarea de
tribunale speciale este interzisa de legislatia ordinara a
Iluanului si n conditiile n care nu exista nici o norma
constitutionala n sensul de a permite nfiintarea lui.
Referitor la incalcarea dreptul la aparare --- aducem in discutie
faptul ca Obiectul si scopul punctelor 1 si 3 din articolul 6 al
ConventieiEuropene.pt.respectareaDrepturilorOmului implica
necesitatea prezentei acuzatului la un proces, cu att mai mult
daca este vorba despre un proces penal.
Procesul din Lamud Ruelf pentru acuzarea si pedepsirea lui Dahij
pentru acte de terorism se desfasoara n prima instanta, n
conditiile n care inculpatul se afla n stare de detentie n statul
Iluan si astfel implicit n imposibilitatea de a participa la
proces.
ntr-adevar --- luarea unei hotarri n cazul respectiv este
ntrziata de dificultatea administrarii probelor n absenta
inculpatului !nsa! autoritatile statului Lamud Ruelf nu au luat
nici o masura
n privinta suspendarii procesului pna cnd
inculpatul se va afla ntr-o situatie rezonabila pentru a-si pregati
apararea.
Ba mai mult
Este necesar ca aspectele amintite sa fie coroborate cu ideea de
principiu ca!!! potrivit practicilor actuale ale instantelor
internationale penale, judecata in absentia a fost nlaturata.
deoarece, s-a considerat ca aceasta forma de judecata nu
corespunde standardelor internationale n materie, crend riscul
denaturarii adevarului si ncalcarii garantiilor drepturilor
omului n domeniul habeas corpus.
Onorata curte
, dreptul de acces la justitie nu trebuie doar sa
existe (=) ci
trebuie sa fie si eficace.
22

Cu ocazia vizitei efectuate de

Dahij a reclamat ca la data de
agentii de ancheta n prezenta
a marturisi, fara a fi prezent

catre Crucea Rosie Internationala

14 ianuarie 2006 a fost batut de
agentului din Lamud, cu scopul de
vreun aparator.

Data fiind aceasta stare de fapt permiteti-mi sa indraznesc a

afirma ca domnului Dahij i-a fost ncalcat dreptul la un proces
echitabil.
ONORAT JURIU. TINND SEAMA ARGUMENTELE TOCMAI
SUSTINUTE AS DORI N CELE CE URMEAZA SA APELEZ LA
COROBORAREA NCALCARII DREPTULUI PREVAZUT DE
ARTICOLUL 6 AL CONVENTIEI CU PREVEDERILE STATUATE N
ARTICOLUL 14 PRIVIND INTERZICEREA DISCRIMINARII.
nvederez Curtii ca o judecata echitabila presupune garantarea
accesului liber la justitie si egalitatea n fata justitiei.
--> Pe parcursul audierilor din 14 ianuarie 2006 domnul Dahij este
nsotit de un agent al statului Lamud Ruelf si implicit se poate
prezuma ca acesta ar fi putut avea capacitatea de a nstiinta
autoritatiile lamudiene cu privire la neasigurarea dreptului la
aparare al acuzatului.
(Pus la dispozitia autoritatilor Iluanului, domnul Dahij este
ulterior condamnat la moarte de catre Tribunalul Special din El
Bozar pentru savrsirea crimei internationale de terorism.
Probele n baza carora s-a decis aceasta condamnare le
consideram a fi neconcludente, situatie n care reamintim ca
instanta din Iluan nu prezinta garantiile unui proces echitabil.)
ntr-un stat n care justitia functioneaza bine tergiversarea
procesului adus de Dahij n fata instantelor din Lamud Ruelf, n
timpul ct acesta era detinut n Iluan, pare cel putin ndoielnica.
Pentru a demonstra ca situatia noastra de fapt constituie o
discriminare este necesar a se compara situatia domnului Dahij
cu situatia oricarui individ care este pus sub acuzare sau care
23

porneste un proces n fata instantelor unui stat care are un

sistem jurisdictional functional.
Tot asa, putem vorbi despre o discriminare daca pentru
diferenta de tratament n situatii comparabile sau analoage nu
exista o justificare obiectivasi rezonabila,
n acest sens trebuie sa se constate lipsa unui scop legitim n
distinctie.
Baza pentru care domnul Dahij a primit un tratament diferit a n
fata instantelor din Lamud Ruelf, ---si ne referim aici att la
tergiversarea procesului sau --ct si la lipsa de eficienta a
ncercarilor de cerere a extradarii --- o reprezinta fapta de care
acesta este acuzat,
si anume - terorismul.
Fara a tine seama de natura faptei de care este acuzat,
domnul Dahij beneficiaza de prezumtia de nevinovatie,
orict de oribila este fapta de care este acuzat.
n concluzie,
felul n care s-a desfasurat procesul, ntr-un stat precum Lamud
Ruelf unde justitia de obicei este functionala ---si ---atitudinea
autoritatilor din Lamud Ruelf fata de domnul Dahij conduce spre
concluzia ca el nu s-a bucurat de un proces echitabil si a fost
supus unei injuste discriminari
ONORATI JUDECATORI! CU PERMISIUNEA EXCELENTELOR
VOASTRE VOI SUSTINE ARGUMENTELE PENTRU NCALCAREA
DREPTULUI LA VIATA PRIVATA, DE FAMILIE, CORESPONDENTA
SI DOMICILIU; ASA CUM SUNT ELE PREVAZUTE N ARTICOLUL 8
AL CONVENTIEI E.D.O.
ORICE persoana
are dreptul la respectarea vietii sale private,..
de familie,.. a domiciliului si a corespondentei sale.
24

Sustinem ca
toate aceste componente au fost afectate de violari
nejustificate din partea statului.
(nsa, nainte de expunerea argumentelor concrete, nvederam
Curtii faptul ca violarile reprosate guvernului au avut loc n
timpul DETENTIEI si nu dupa condamnarea reclamantului.
consider necesara aceasta observatie n conditiile n care
reprezentantii guvenului, n sustinerea lor evidentieaza faptul
ca, citez avem de a face cu un terorist condamnat la moarte
(para 79 din memoriu), precum si ca Dahij este autorul faptei
.)
Cerem Onoratei Curti sa constate ca prin aceasta atitudine
domnului Dahij i este negata implicit prezumtia de nevinovatie,
nainte de pronuntarea unei hotarri n cauza, ceea ce
sublinieaza mala fide a autoritatilor iluaneze, ignornd un
aspect important: Conventia omnibus idem, justitia omnibus.)
Avnd n vedere faptul ca --- timp de un an si 3 saptamni,
domnul Dahij:
este privat de dreptul de a intra in contact cu familia sa,
nu are posibilitatea de a-si consulta avocatul, dect odata pe
saptamna
nu are DELOC dreptul de trimite scrisori,
iar si cele primite sunt controlate, ,
putem invoca fara echivoc o ingerinta n dreptul acestuia la viata
privatasi de familie, si la corespondenta.
(n ceea ce priveste corespondenta,--- doresc sa reiterez
formularea folosita de oponenti, n sensul ca art.8 protejeaza nu
doar mpotriva violarii secretului corespondentei, ci include
prima facie, dreptul efectiv de a coresponda.)
Art.8 enunta dreptul la respectarea corespondentei.
Fara a ignora faptul ca
iura et cauza novit curia, doresc sa
reamintesc Onoratilor Judecatori ca n majoritatea cauzelor
aduse spre judecare care implica dreptul la respectarea
corespondentei, masurile restrictive se limitau:
ori la numarul scrisorilor,
ori la controlarea acestora,
25

nsa nici chiar n situatia celor mai periculosi condamnati din

penitenciarele de maxima siguranta nu se procedeaza la negarea
totala a dreptului la a trimite scrisori.
( Boyle and Rice vs Regatul Unit, Campbell vs Regatul Unit,
Messina vs Italia).
Subliniez nca o data --- faptul ca domnul Dahij n momentele
relevante nu era n executarea unei pedepse privative de
libertate, ci era numai DETINUT PREVENTIV.
Or, n cazul de fata domnului Dahij i este negat dreptul de a
trimite scrisori.
Totodata aceasta masura, mai ales n ceea ce priveste relatia
dintre domnul Dahij si avocatul sau apare una exagerata.
n cauza Campbell vs Regatul Unit, Curtea a afirmat urmatoarele:
corespondenta cu avocatii este una privilegiata, n sensul art.8,
si are o importanta deosebita mai ales n cazul unei nchisori
unde avocatului i este dificila vizitarea clientului.
Caracterul privilegiat al acestui fel de corespondente este
consolidat mai ales n cursul desfasurarii unui proces.
Accentuam aici ca limitarea la o singura ntlnire pe saptamna
ntre domnul Dahij si aparatorul sau,
precum si imposibilitatea acestuia de a-i trimite scrisori
este o actiune contrara interpretarii Curtii privind aceasta
relatie,
(ntradevar, asa cum afirmasi reprezentantii guvernului, statele
sunt ndreptatite sa restrictioneze corespondenta unui detinut,
nsa acest act al lor trebuie sa ndeplineasca cumulativ conditiile
impuse de para.2, art.8.
n acest sens, masura trebuie sa fie prevazuta de lege, sa
urmareasca un scop legitim, si sa fie necesara ntr-o societate
democratica.)
ncalcarea Articolului 9 din Conventie n timpul detinerii lui
Dahij
26

Garantarea libertatii de gndire, de constiinta

si religie,
presupune n primul rnd obligatia negativa n sarcina
autoritatilor statale de a se abtine de la orice fel de actiune de
natura a stnjeni exercitiul efectiv al acestor libertati.
Libertatea petitionarului de a-si manifesta religia a fost
ngradita n timpul detentiei
ntruct el nu a avut ntotdeauna posibilitatea de a-si practica
religia n conformitate cu cerintele acesteia,
fiind nchis ntr-o celula cu o suprafata de 20 m2 cu nca 6
persoane, nici nu se pune problema asigurarii unui cadru intim,
personal, n care domnul Dahij sa poata oferi ntr-un mod
civilizat respect si tribut credintei sale.
Este de mentinut faptul ca o violare a acestui drept de libera
manifestare a credintelor religioase existasi n situatia n care
practicarea obiceiului de rugaciune este macar o data
mpiedicata, | ntruct | exercitarea unui cult religios,
presupune regularitate si continuitate
NCALCAREA ART. 1 DIN PROTOCOLUL ADITIONAL 1 LA
CONVENTIE
O introducere
n ceea ce priveste actul de confiscare al tuturor bunurilor din
Iluan ale domnului Dahij, imediat dupa retinerea sa --nu se
prezinta nici un argument justificabil
Este adevarat
Legea iluaneza urmareste despagubirea victimelor actelor
teroriste si crearea unui fond indisponibilizat al teroristilor.
Dar
este absolut necesar a se tine cont de faptul ca bunurile
domnului Dahij sunt confiscate imediat dupa retinere si sub orice
aspect, cel putin pna n momentul pronuntarii hotarrii de
condamnare pentru presupusa participare la savrsirea de acte
teroriste, domnul Dahij beneficeaza de prezumtia de
nevinovatie
27

n plus fata de aspectele amintite,

datorita modului defectuos al retinerii si ridicarii ulterioare a
manuscrisului si fotografiilor personale ale domnului Dahij,
cu siguranta a fost ncalcata cea mai intima sfera a unei
persoane --- sfera n care se localizeaza procesele cognitive si ale
constiintei,
exteriorizate prin creatia sa.
Accesul la asemenea creatii este complet interzis n absenta
consimtamntului autorului si n conditiile n care --- acestea, nu
pot oferi un suport probational real pentru temeinicia acuzarii
reclamantului
28