UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

RAPORT la subiectul:
Abuzul de drept subiectiv civil

Elaborat de:Silivestru Veaceslav1805

Verificat de:Prof.univ. A.Tarlapan
 Problema abuzului de drept are o istorie indelungata,istoria lui este legata de
raspunderea civila dilectuala si de raspunsul la intrebarea daca si in ce conditii
exercitiul unui drept poate fi considerat fapta ce cauzeaza prejudicii .
Un raspuns tranzitoriu ne oferea jurisconsultul Ulpian,prin adagiul care spune ca,cel
care isi exercita un drept nu lezeaza pe altul.Rupt din context se poate face concluzia
ca in dreptul roman era indifirenta maniera de exercitare a drepturilor,ceea ce este
inexact.Jurisconsultii romani tindeau sa restabileasca echilibrul in conflictul dintre
drepturile subiective,concluzia data se creaza din expresii precum “Un drept extrem
constituie o nedreptate,sunt sanctionate atat actele juridice incheiate prin frauda,cat si
toate consecintele lor subsecvente,sau,Sa nu folosim cu rau dreptul nostru.
Totusi doctrinarii romani negau posibilitatea de abuz de drept,afirmand ca “Nullus
videtur delo facere,qui jure suo utitur”(nimeni nu se va considera rauvoitor daca
subiectul se incadreaza in exercitiul dreptului sau legitim).
Cuvantul latin “abuzi” nu vorbeste despre abuz,ci despre a consuma,a epuiza un
lucru,conform Digestelor lui Ulpian.Totusi dreptul roman nerecunoscand uneori
abuzul de drept cunostea cele doua notiuni conexe abuzului de drept,frauda la lege si
principiul bunei credinte.Se facea ,de asemenea distinctiile intre buna credinta(buna
fides) si echitate,iar in domeniul contractelor buna ccredinta sub perceputul a doua
conformitati:veritas(sinceritatea in cuvinte) si constantia(fidelitatea in angajamente).1
Totusi ideile date doctrinare nu trebuia fi interpretate in mod exagerat,negarea
posibilitatii de abuz de drept nu invoca posibilitaea exercitarii drepturilor sale
subiective in menirea atingerii negative a drepturilor altor cetateni ,exercitarea
drepturilor drept,fiind o structura bazata pe sententia romana”Summun ius,Summa
iniuria”(Dreptul suprem-Nedreptate suprema),se manifesta in una din idei
fundamentale-fiecare drept tebuie sa aiba limetele sale de exercitare,in cazul contrar
are loc incalcarea drepturilor altor persoane si la randul lor se exclude din sine
principiile de baza ca buna credinta.
Dreptul cutumiar al Evului Mediu nu s-a abatut de la solutiile consacrate de
jurisconsultii romani abordand abuzul de la caz la caz.Ulterior pana la inceputul
sec.al XIX-lea manifestarea drepturilor subiective era dominata de ideea
voluntarismului si absolutismului.Era astfel imposibil de imaginat ca exercitiul unui
drept propriu sa fie ingradit.acestea continandu-se in idile Revolutie Franceze,si ale
lui J.J Rousseau,Ch.Montesquieu privind conceptia individualista.Astfel ,renumitii
M.Planiol, L.Duguit, E.Levy ,Sommiere nu puteau concepe trasarea unor limite in
interiorul carora sa se exercite drepturile subiective,acestea echivaland cu negarea
dreptului subiectiv.Marcel Planiol,era de parerea ca,insasi teoria abuzului de drept
este contestabila pe planul logicii.El afirma ca din momentul ce dreptul inceteaza
acolo unde incepe abuzul,nu s-ar putea vorbi de abuz de drept,astfel”unul si acelasi

1Tragone George ,teza de doctor in drpet la subiectul:Abuzul de drept(problemele teoretice-

practice) pg17-18
act nu poate fi in acelasi timp conform dreptului si contrar dreptului”

Un rol important in dezvoltarea conceptului “abuz de drept” a jucat hotararea a

inaltei Curte franceze din anul 1365,prin care a obligat la plata unei amenzi pe un
apelat care prin cerere dorea sa intarzie procedura judecatoreasca.Actul normativ care
deasemenea a retinut pentru prima data expresia de “abuz de drept” este
“Allgemeines Landrecht für die Preußischen Staaten “(Legile generale a statelor
prusace) din 1794 care il considera un principiu aplicabil tuturor drepturilor
subiective.2In raport cu dreptul roman care a influentat in mare parte conceptiile ,cum
ar fi de ex. Teoria subiectiva a abuzului de drept care sustine ca abuzul dreptului
poate fi apreciat doar din punct de vedere a criteriilor precum aspectul psihologic
volitiv,abuzul de drept in actul normativ prusac presupunea lipsa intentiei si sustinea
teoria obiectiva prin care abuz de drept este determinat de finalitatea actului
prejudiciabil abuziv.In codul civil austriac din 1811 nu este prezenta institutia
data,art.1305 cuprinzand “Cine uzeaza de dreptul in limitele legale nu este
raspunzator de pagube ce ar rezulta pentru altul din aceasta”,aici fiind aplicabila
negarea abuzul de drept din jurispudenta romana.Prima data interdictie de a abuza un
drept subiectiv este regasita in textul Declaratie franceze a Drepturilor omului si
Cetateanului,care stipula ca”libertatea reprezinta posibilitatea de a face orice in asa
fel incat sa nu fie atinsa libertatea altuia”In consecinta statele europene au introdus
notiune de “sicanare”(dauna) care provine de la cuvantul francez”Chicaner”(la fel
termenul dat este utilizat in Codul Civil german sub notiunea de Shikaneverbot ,in
jurisprudenta rusa uneori se utilizeaza cuvantul Шикана.)ceea ce inseamna uzul
drepturilor civile in detrimentul tertilor.Aici de ex.se utiliza crearea obstacolelor
artificiale in evitarea utilizarii servitutii,directionarea apei spre terenuri vecine.
Jurisprudenta engleza prevedea la fel abuzul de drept in domeniul infaptuirii
justitei,drept au fost introduse notiuni ca “malicious Prosecution”(urmarirea penala
rauvoitoare )si Abuse of Civil Process(abuzul in raport cu procesul civil)care
semnifica deteriorarea intentionata a reputatiei unei persoane prin intermediul urmarii
judiciare3.In ziua prezenta reglementarea a abuzui de drept este prezenta in Codurile
civile a statelor europene.In fosta URSS prima consacrare a problemelor limitelor
exercitarii drepturilor subiectve a fost impusa prin Bazele legislatiei civile a URSS
adoptata de Sovietul Suprem la 11.06.1961,astfel art,5 degaja ideea cum ca daca
drepturile civile se folosesc cu nerespectarea finalitatii lor,acestea sunt sustrase de la
protectia judiciara.Codul civil a RSSM,care desi cu adaptari sectoriale,era totusi o
reproducere a Bazelor,a preluat textul citat la art.5.

2Merryman, John H. (1985). The Civil Law Tradition

3 https://en.wikipedia.org/wiki/Malicious_prosecution
 Cu toate ca abuzul de drept se considera un principiu novator in legislatia
republicilor sovietice,connceptul dat a fost cunoscut si pana 1961.Astfel art1 al
Codului Civil al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse,prevedea
posibilitatea refuzului apararii drepturilor subiective care au fost exercitate contrar
destinatiei sociale ale acestora.Deci jurisprudenta contemporana cunoaste institutia
abuzului de drept cu unele diferentieri.Pana la modificarea Codului Civil
RM,connceptul dat(abuz de drept) era prevazut in Capitolul 2 art.9 care prevedea:
Alin.1-Persoanele fizice si juridice participante la raporturile juridice civile trebuie sa
isi exercite drepturile si sa-si execute obligatiile cu buna credinta,in acord cu legea
contractului,cu ordinea publica si cu bunurile moravuri.Buna-credintra se prezuma
pana la proba contrara.
Dupa modificarea din 01.03.2019 Codul Civil a inclus in sine o defenire mai
larga,si mai concret a fost introdus Articolul 93 care prevede
Alin.1-Niciun drept subiectiv nu poate fi exercitat predominant in scopul de a cauza
altei persoane un prejudiciu sau a-i dauna in alt mod(abuzul de drept)
Alin.2-In cazul abuzului de drept,instanta de judecata,tinand cont de natura si
consecintele acestuia,refuza titularuilui in apararea dreptului subiectiv exercitat
abuziv sau,dupa caz,il obliga la incetarea exercitarii abuzive
Alin.3-Daca abuzul de drept a dus la incalcarea dreptului subiectiv al unei alte
persoane,aceasta poate cere repararea prejudiciului cauzat.
La fel Art.55 al Constitutiei R.M prevede ca”orice persoana isi exercita drepturile si
libertatile constitutionale cu buna credinta,fara sa incalce drepturile si libertatile
altora.
Codul civil actual al Romaniei (intrat in vigoare la 1 octombrie 2011) a cunoscut
o modificare substantiala,cu impact asupra viitoarelor solutii jurisprudentiale,care
consta in codificarea doctrinei si a jurisprudentei cu privire la abuzul de
drept.Abuzului de drept îi este, astfel, consacrată o reglementare expresă: pe de o
parte, art. 15 din NCC („niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau
păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe”) 4
pe de altă parte, art. 1353 din NCC („cel care cauzează un prejudiciu prin chiar
exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să-1 repare, cu excepţia cazului în care
acesta este exercitat abuziv”). În acest sens, de pildă, punerea în executare silită a
unei hotărîri judecătoreşti executorii nu constituie un abuz de drept: Neminem laedit
qui suo jure utitur (Cel ce uzează de dreptul său nu lezează). În esenţă, exercitarea
unui drept va fi considerată abuzivă atunci cînd dreptul nu este utilizat în vederea
realizării finalităţii sale, ci cu intenţia de a vătăma o altă persoană sau contrar
buneicredinte.
Literatura de specialitate autohtona defineste:Prin abuz de drept se intelege o fapta
ilicita de exercitare a drepturilor subiective contrar scopului lor social-economic,legii
sau a regulilor de convietuire sociala.Abuzul de drept,este o opera a jurisprudentei ca

3Codul Civil RM.articolul 9

4 ABUZUL DE DREPT ÎN LUMINA NOULUI COD CIVIL George TRAGONE, Elena TRAGONE
reactia impotriva “doctrinei drepturilor absolute,potrivit careia ,cel care respecta
limitele drepturilor sale nu trebuie sa dea socoteala cuiva,indiferent de motivul care
l-a determinat sa actioneze si de prejudiciul pe care l-a putu provoca altuia prin
exercitiul acelor drepturi.5
Abuzul de drept are diferite forme,care se pot clasifica in mai multe grupe
1)realizarea dreptului subiectiv cu scopul exclusiv de a dauna/astfel spus asa numita
sicana
2)Realizarea inutila a drepturilor.Exercitarea dreptului fara a exista un interes
intemeiat in accest sens
3)Realizarea dreptului cu rea intentie/,abuz ce se produce cand intentia de a exircita
dreptul depaseste limitele legale, putem atribui la acest tip de abuz comportamentele
cu semnificatie juridica care implica exercitiul dreptului contrar destinatiei
4)Exercitiul inoportun al dreptului.Aici se pune accentul asupra criteriul
de”inoportunitate”a exercitiului dreptului.Se poate eximplifica printr-o situate
invocata in dreptul roman.atunci cand stapanul inainte de a-si vinde casa slefuieste
peretii de sculpturile in ghips,ceea ce era considerat comportament cotradictoriu in
cadrul exercitarii dreptului de catre titular(??)
5)Realizarea imorala a dreptului.Este vorba despre o modalitate de realizare a
dreptului in cadrul careia morala reprezinta criteriul fundamental de exercitare a
acestuia.
6)Realizarea cu rea credinta a dreptului.In acest caz,autorul determina drept criteriu
fundamental de gradare buna credinta.
In practica,cele mai multe abuzuri de drept,in exercitarea drepturilor subiective civile
au loc in materia exercitarii dreptului de proprietate,a raporturilor de vecinatate,cat si
in incheierea si executarea si eexecutarea contractelor civile.
De cele mai dese ori,abuzul de drept se face sub forma de sicana.Abuzul de drept se
paote manifesta atat in relatii extracontractuale,cat si in cele contractuale.Ca exemplu
de abuz in relatii extracontractuale ar putea servi exercitrarea abuziva a oricarui drept
real in scopul sicanarii unei actiuni in justitie ori a unei cai de atac,precum si sub
orice alta forma in care exercitarea sau abtinerea de la exercitarea anumitelor drepturi
ar avea ca rezultat prejudicierea intereselor generale ale societatii sau a intereselor
personale(incalcarea unui drept personal nepatrimonial)ale unui subiect de drept.Un
abuz in plan contractual ar insemna de exemplu,exercitarea abuziva a drepturilor de
retentie(debitorul retine bunul chiar si dupa ce creditorul a oferit o garantie reala)
Instituia abuzului de drept reprezinta o orientare reformatoare in care se
consfinteste ideile aparatoare a libertatilor si drepturilor omului,directioanarea si
reglementarea procesului de exercitare a drepturilor presupune o mentinere a ordinii
in conflictul dintre dreputurile subiective .

5 Drept Civil.Introducere.Sergiu Baies. Nicolae Rosca

 BIBLIOGRAFIE
1)Tragone George ,teza de doctor in drept
la subiectul:Abuzul de drept(problemele
teoretice-practice)
2)Sergiu Baies,Nicolae Rosca-Dreptul
Civil introducere.
3)Шашаева Елена-Шикана как форма
злоупотреблением права(КАЗАНЬ
2015)
4)Tragone George,Elena Tragone-Abuzul
dreptului in lumina noului Cod Civil.
5)Ветров и партнеры,статья
<Злоупотребление правом в
гражданском праве>