Curs de pedagogie, 2008-2009 Anul II, Semestrul 1, Teoria si metodologia instruirii si evaluarii TEMA 4 COMUNICAREA IN CLASA SI METODE DE COMUNICARE

INTERACTIVA Structura Comunicarea - in general si la clasa Abilitati si tehnici in comunicarea la clasa Comunicarea eficienta si interactiunea educationala Metode si tehnici de promovare a interactiunii educationale Construcia echipei 1. Comunicarea - in general si la clasa Comunicarea este un proces social prin care oamenii se nteleg pe baza vehicularii unei informatii (mesaj) prin intermediul limbii, mimicii, gesturilor sau a altor sisteme de semnalizare si tehnice (Schaub, Zenke, Dictionar de pedagogie, 2001). Etimologic, sensul de baz pare a fi dat de latinescul comunicare, termen ce se refer la aciunea de a pune n comun lucruri, indiferent de natura lor. Unele axiome ale comunicrii (Nu, 2004) Este imposibil s nu comunici (chiar i tcerea are semnificaii variate). O comunicare interuman se desfoar simultan n dou planuri coninut i relaie (informaiile propriu zise - prin cuvinte - i respectiv informaiile despre informaii paralimbajul si limbajul corpului) Comunicarea este un proces continuucomunicarea seamn mai mult cu o spiral fr de sfrit dect cu un segment cu dou capete Oamenii utilizeaz dou modaliti de comunicare, una digital (specific uman, bazat pe corespondena convenional dintre semn i semnificat; cuvintele sunt prin excelen semnale digitale) i respectiv cea analogic, bazat pe analogie, asemnare i asociere specific n general fiinelor (exemplul nvrii iniiale la pui de om i animale prin observare i imitaie). Comunicarea este ireversibil mesajul odat comunicat nu mai poate fi luat napoi Atenie mare ca educatori la mesajele care reflect o apreciere o evaluare important, o valoare, o credin (convingere). Orice proces de comunicare este simetric (bazat pe egalitate) sau complementar (bazat pe diferen). Care este situaia n clas? Comunicarea implic procese de acomodare i adaptare (negocierea sensurilor).

Cu toate ca la oameni (si in scoala) limbajul verbal este mijlocul principal de comunicare, acesta nu este singurul. Dupa Albert Mehrabian (apud Frunjina si Tesileanu, 2002, Nuta, 2004), in comunicarea umana: - cuvintele (limbajul verbal) inseamna 7%) - caracteristicile vocii (comunicarea paraverbala) 28% - limbajul trupului (nonverbal) 65 %. Cercetatorii afirma asadar prezenta masiva a limbajului paraverbal stimuli si semnale (indicii) transmise prin voce (tonul, intensitatea/volumul, ritmul, etc). Tonalitatea vocii (timbrul, inaltimea etc) poate transmite diverse emotii si sentimente (tonul face muzica...explicati, exemplificati). Dictia, pronuntia, accentul pus pe o silaba dintr-un cuvant sau pe un cuvant din propozitie au de asemenea rosturi si semnificatii importante in comunicare (Exemplu accente diferite puse in propozitia Tu trebuie sa citesti aceasta carte). Alte elemente care pot fi interpretate in comunicarea verbala din clasa sunt: dresul vocii, tusea, oftatul etc. Pauzele facute in vorbire pot fi utilizate pentru: - sublinierea cuvintelor care urmeaza; - introducerea unui moment de suspans; - atragerea atentiei asupra unei probleme de disciplina etc Variatia vocala adecvata la profesor este un element foarte important de management al comunicarii in clasa. Vocea plata si monotona, ca si stridentele (ton prea inalt, ascutit) ori tonul prea scazut sunt de evitat, pe cat posibil. Limbajul corpului (nonverbal) are in vedere semnalele transmise prin: fizionomie - expresia fetei - mimica (zmbet, ncruntare, indiferen etc) contactul vizual cu interlocutorul gestica diverse miscari facute cu minile, braele, degetele etc; este importanta de pilda miscarea mainilor pentru a accentua sau explica mesajul verbal. Postura - pozitia corpului si orientarea corpului Distanta fata de interlocutor poate indica grade variate de relationare Modul in care se misca o persoana dansul profesorului; in clasa. 2. Abilitati si tehnici in comunicarea la clasa Abilitatea de a asculta, socotita o adevarata artaA asculta este mai mult decat a auzi primul nivel al ascultarii, care presupune mai departe: - a intelege continutul; - a retine continutul; - a analiza si evalua continutul. Este importanta ascultarea activa (atentia acordata atat mesajului intelectual cat si a celui emotional), a asculta cu deschidere si empatie; comunicarea cldurii i empatiei umane este in schimb foarte important pentru pentru reusita tuturor elevilor si prevenirea abaterilor sau conflictelor in clasa. Timpul este foarte presant dar uneori cteva minute sau chiar secunde sunt suficiente pentru a comunica aceast disponibilitate educaional, cu efecte pozitive, stenice n cele mai multe cazuri. Comunicarea empatic are o
2

relevan special, aduce beneficii suplimentare n cazul multor elevi care au diverse dificultati. Ascultarea poate fi de asemenea informativa axata pe intelegerea unor mesaje noi, a integrarii unor informatii noi, a realizarii unor clarificari - sau evaluativa (evaluarea cunostintelor, formularea unor judecati de valoare legate de cunostinte etc. Tehnici de ascultare eficienta - parafrazarea a formula sau repeta cu cuvintele tale ceea ce crezi ca ai auzit - clarificarea a pune intrebari in acest sens - reactia, raspunsul (feed/back) care solicita dar si incurajeaza; tipuri de feed/back: - imediat cel mai eficient - onest, pe cat posibil - suportiv (prin opozitie cu cel pasiv sau ostil), care poate fi si imediat si onest Abilitatea de a vorbi Exprimarea verbala se realizeaza la trei niveluri distincte: - nivelul faptelor - nivelul senzatiilor si trairilor emotionale dezvaluirea registrului personal, a perceptiilor si sentimentelor interne, a felului unic de a vibra la lumea exterioara - nivelul ideilor si imaginilor mentale cunoasterea logica, specifica omului. 3. Comunicarea eficienta si interactiunea educationala (Painisoara, 2003) Dezvoltarea abilitilor de comunicare interactiva o Ascultarea interactiv (relaia complexa dintre emitator si receptor) o Ascultarea eficient (centrarea pe continutul i calitatea prezentrii) Sistemul categoriilor de interactiune verbala (VICS Verbal Interaction Category System) Profesorul initiaza comunicarea - ofera informatii si opinii - ofera directii - pune intrebari (inchise sau deschise) Raspunsul profesorului - accepta sau respinge (idei, comportamente, sentimente) Raspunsul elevului/ studentului - raspunde profesorului (predictibil sau nu) - raspunde altcuiva - nu raspunde Elevul/ studentul initiaza comunicarea - cu profesorul - cu altcineva Alte categorii: tacere, confuzie etc.

Pasii in ascultare(Ross) 1. Senzatia (mai degraba perceptia) Bariere: - zgomote pe canal - deficiente de receptie - oboseala - alti factori perturbatori din campul senzorial - defecte de transmisie 2. Interpretarea Bariere: - blocaj/ refugiu: tema prea complexa/ prea banala - criticarea emitatorului si a formei mesajului - stilul de comunicare - a sari la concluzii - distragerea atentiei - ascultatorii dorm cu ochii deschisi - defecte de codificare Alte vicii de interpretare: - ascultarea atributiva legarea importantei mesajului de modul de obtinere - ascultatorul defensiv (specific adolescentei) - disturbatori emotionali reactiile emotionale la anumite cuvinte sau fraze 3. Comprehensiunea Determinanti: inteligenta, volumul vocabularului, abilitatea de a face inferente, reperajul ideilor cheie, sesizarea structurii discursului, experiente de ascultare, atractivitatea si/ sau prestigiul vorbitorului, factori contextuali si circumstantiali... Capcane: elemente adiacente (colaterale), redundanta... 4. Raspunsul Eficienta ascultarii creste cand obiectivele sunt specificate - ascultam ca sa: - intelegem - retinem - analizam si evaluam continutul comunicarii - dezvoltam relatii (ascultare empatica) - ne facem o imagine despre emitator - ne relaxam Cheile ascultarii eficiente (Sperry) * Sesizarea oportunitatilor, a campului de interese * Accent pe continut, nu pe modul de prezentare * Rezistenta la distragere * Flexibilitate si adaptabilitate, fara reactii emotionale exagerate 4. Metode si tehnici de promovare a interactiunii educationale Metoda socratica Metoda interogativa - conversatia euristica, eficienta in grupuri mici/tutoriale

Intrebari: focalizate, motivante, de sondaj Practici de chestionare: redirectionarea, timpul de asteptare, timpul de oprire, intarirea optima Metode de cultivare a creativitatii si rezolvare de probleme Asaltul de idei: brainstorming-ul - Metoda evaluarii amanate: la inceput, nici o interventie nu este criticata - Cantitatea genereaza calitate Variante de brainstorming a) traditional metoda de stimulare a creativitatii participantilor - cadru propice pentru instruirea scolara Modalitati de aparitie a ideilor: - calea progresiv-liniara idee initiala idei intermediare idee finala - calea catalitica dela idea initiala la alte idei prin analogie sau prin opozitie - calea mixta Variante (metode) de expunere a ideilor - expunere libera - exprimare pe rand - biletele - metoda mixta Reguli: - receptivitate pentru toate ideile - se solicita si se valorizeaza contributia membrilor tacuti - regulile trebuie afisate la vedere - incurajarea de a construi pe ideile preopinentilor, oricat de inedite Acomodarea la brainstorming si limite Implicare progresiva si completiva (complementara) a elevilor: exercitii de producere a ideilor in grup despre teme familiare si accesibile; Limite de evitat: de-responsabilizarea prin chiul social, polarizarea sau monopolizarea discutiilor, diluarea obiectivelor si caderea in derizoriu, activitate cronofaga, inhibitia sociala ; b) electronic - de regula prin grupurile de discutii- poate fi individual sau pe grupuri; - Exemple : programe de tip Inspiration sau IdeaFisher- se introduce un concept cheie iar programul ofera o multime de asociatii, comparatii sau ordonari posibile... Avantaje si dezavantaje comparativ cu Brainstormingul traditional c) personal se poate dezvolta pe fondul celui traditional prin trecerea in anumite secvente la activitatea individuala... Metoda rezolvarii creative de probleme Etape (Noller& Biondi si Panisoara): # Descoperirea nevoii de implicare # Descoperirea dezordinii

# Descoperirea problemei # Descoperirea ideilor # Descoperirea de solutii # Descoperirea acceptarii Reguli divergente pentru CPS (creative problem solving) + amanarea evaluarii + cautarea cat mai multor idei inovative + acceptarea tuturor ideilor (acceptanta interna si externa) + depasirea limitelor cognitive auto-impuse + lasarea ideilor sa fiarba la foc mic Reguli convergente pentru CPS * deliberarea (planificarea) * explicitarea ideilor (coerenta, concretete, claritate) * evitarea unei premature inchideri * cautarea problemelor dificile si inaparente, adecvate obiectivelor * dezvoltarea judecatilor afirmative Metode bazate pe dezbaterea de grup Reuniunea Phillips 66 J. Donald Phillips (Michigan State University) n ce const metoda? 6 echipe funcionale a cte 6 persoane n microgrupuri, se desemneaz cte un conductor de discuii moderator activitatea n echip are trei coordonate: pregtirea, desfurarea i valorificarea produciei de idei durata: 2 ore Faze: Discuia pe grupuri fiecare echip dezbate separat 6-12 minute ideile sunt reinute de ctre lideri, sunt analizate i se contureaz o arie problematic segmentat pe rezolvri pariale sau optime Dezbaterea n plen liderii expun n faa ntregului colectiv concluziile discuiilor n echipe membrii echipelor pot participa cu argumente suplimentare n confruntarea dintre lideri este admis analiza critic, prioritatea demersului constituind-o selecia i ierarhizarea soluiilor evaluarea general a ideilor este apanajul cadrului didactic Modalitati de organizare in functie de distribuirea in spatiu a liderului (classic, intr-un colt, in cerc)

Tehnica focus-group presupune o discuie focalizat care tinde s furnizeze un complex informaional calitativ participanii nu emit doar propriile idei ntr-o manier abstract, ci, dimpotriv, se dezvolt o construcie de grup bazat pe interaciunea i influenarea reciproc a membrilor grupului. focus-group-ul urmrete mai mult colectarea de date i analiza procesului de influenare a opiniilor n cadrul grupului presupune o planificare a studiului: stabilirea scopului, a tipurilor de ntrebri recomandri cu privire la tehnica punerii ntrebrilor determinante practice ale activitii moderatorului Dou maniere de lucru: Modul cumulativ presupune obinerea unui evantai mai larg de informaii un grup nr. 1 discut liber problema n cauz i concluziile sunt sintetizate grupul nr. 2 discut liber aceeai problem pn cnd epuizeaz subiectul; n acest moment li se prezint concluziile grupului 1, continund dezbaterea Maniera contradictorie de focus-group presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifest rezerve i tendine inhibitorii prin agresiune i confruntare o persoan din grup are sarcina s gseasc contraargumente n momentul n care grupul pare s ajung la un consens simplu Avantaje - apropie participanii de lucrul ntr-un grup natural - dezvolt plcerea pentru o astfel de discuie, chiar i n momentul n care ei nu se afl n grupurile unde se desfoar n mod cotidian - dezvolt o manier neinhibitoare de lucru - impune un climat pozitiv de discuie - introduce maniera pozitiv de focalizare pe o sarcin, dezvoltnd strategii naturale de ocolire sau diminuare a divagaiilor i fenomenelor de perturbare a comunicrii Controversa creativ i tehnica dezbaterilor divizarea grupului de lucru n microgrupuri de 4 persoane 2 participani susin cu fermitate o poziie i ceilali 2 susin poziia contrar fiecare membru se retrage pentru a discuta cu ali colegi in alte microgrupuri care au acelai rol i apr aceeai perspectiv ca i el se vor rentoarce s discute n microgrupul de origine ideile pe care le-au gsit n urmtoarea zi, n grupurile de 4 participanii i prezint poziiile, iar ceilali colegi iau notie i adreseaz intrebri, apoi perspectivele se inverseaz argumentele folosite n discuie de ctre partea cealalt vor putea fi folosite i n

continuare, dar fiecare parte trebuie s aduc cel puin dou noi argumente de substan n ziua a treia, ambele echipe i prezint noile poziii nsoite de argumentele deja exprimate ntr-o nou lumin i de noi argumente vor cuta mpreun avantajele fiecrei poziii pentru a ajunge la o perspectiv comun care s ofere o perspectiv unitar a avantajelor i s diminueze punctele mai slabe Avantaje: grupurile vor descoperi c fenomenele se compun din mai multe adevruri, uneori contradictorii ntre ele, ntr-un grad superior, vor cuta ntr-un fenomen perspectiva holistic nglobnd toate aceste perspective Tehnica dezbaterilor - situeaz fa n fa 2 echipe a 3 participani care prezint pri opuse ale aceleiai idei; - o echip este cea afirmatoare, ea prezentnd argumente favorabile moiunii, iar cealalt numit negatoare prezint idei opuse Modelul britanic de dezbatere Clasa este mprit n dou echipe, una favorabil subiectului, cealalt n opoziie cu prima. Cte doi participani sunt selectai din fiecare echip. Primul vorbitor, afirmator sau negator, prezint cazul echipei timp de 5 minute Al doilea vorbitor, afirmator i negator, prezint 3 minute. Subiectul este apoi deschis la comentarii, ntrebri i rspunsuri din partea echipelor. Un membru al fiecrei echipe sumarizeaz cazul. Dezbaterea se ncheie cu o sesiune de concluzii generale la care particip ntreaga clas. Metode bazate pe dezbaterea de grup Tehnica interaciunii observate tehnica acvariului nainte de intrarea elevilor, scaunele sunt aezate n dou cercuri concentrice elevii i aleg, dup preferin, un loc n cele dou cercuri folosirea unui al doilea cadru didactic, aflat n exteriorul cercurilor, cu rol de observator cei din cercul interior discut 8-10 minute o problem controversat reguli de baz pentru conversaia din cercul interior: fiecare susine o idee pe baza unor dovezi sunt de acord cu antevorbitorul i aduc argumente suplimentare nu sunt de acord cu antevorbitorul i prezint argumente care s-mi susin poziia

 stabilirea i a altor reguli de comun acord cu grupul pentru ca se va produce o implicare activ i de consisten a participanilor, se vor dezvolta relaiile interpersonale i identitatea de grup posibilitatea unor scaune goale n cercul interior ce pot fi ocupate de ctre observatorii care vor s se implice n dezbatere persoanele din cercul exterior observ i completeaz o fi/protocol de observare ulterior, se schimb locurile; se pornete cu o alt tem fiecare grup este, pe rnd, observator i observat Seminarul socratic metod de tip fishbowl, dar care urmrete o participare necompetitiv discuie centrat mai mult pe nelegerea colectiv i mai profund a materialului de studiat dect pe identificarea unui rspuns corect profesorul mparte fiecrui student cte un pasaj scurt din coninutul ce urmeaz a se dezbate nainte de or, studenii citesc i iau notie asupra textului la nceputul orei, se formeaz 2 cercuri concentrice, cei din interior discut tema, cei din exterior observ discuia dureaz 10 minute, apoi cei din cercul exterior au 10 minute pentru feedback locurile se schimb i procesul este reluat cei din cercul exterior observ cum neleg textul cei din interior; important este modul cum este rezolvat problema i nu doar tipul de rspuns oferit 5. Construcia echipei Exerciii/jocuri de spargere a gheii Tipuri de predare n echipa Exerciii/jocuri de spargere a gheii (ice-breaking) n funcie de gradul de complexitate, exist un continuum de la exerciii simple i unic direcionate pn la tehnici care se individualizeaz dincolo de denumirea acestei metode. * jocul ziarului vorbitor cerem elevilor/studenilor la nceputul orei s i exprime sentimentele produse de ziua respectiv pe un ziar; ruperea ziarului poate desemna sentimentele de frustrare ale respectivei persoane; ceilali colegi vor descrie n cuvinte starea persoanei i-i vor oferi ceva din starea lor pentru a compensa i a aduce tot colectivul la un echilibru emoional naintea nceperii leciei * tehnica grupurilor zumzitoare (buzz groups) - ntreruperea activitilor cu toat clasa pentru a da posibilitatea i cursanilor mai timizi s se exprime n grupuri de 4 persoane; raporturile grupurilor nu menioneaz numele contributorilor la ideile emise; * numbered students un alt tip de buzz group; fiecare student din grupurile respective primete un numr; fiecare este responsabilizat s asculte, s participe i s sumarizeze ideile grupului su, deoarece nu se tie ce numr va trebui s raporteze rezultatele grupurilor n funcie de metoda pe care cadrul didactic o va folosi n continuitatea icebreaking, exist o gam larg de tehnici:

 Tehnic ce precede focus-group-ul: fiecare grup primete aceeai propoziie care deschide o povestire; prin efortul de grup, ei vor trebui s adauge o alt propoziie, dup care vor trimite foaia la grupul din stnga lor i o vor primi pe cea de la grupul din dreapta; ei vor continua ideea colegilor lor cu o alt propoziie, dup care operaia se repet; sunt citite povestirile care, pornind de la aceeai propoziie iniial i folosind aceleai grupuri de studeni, sunt totui diferite. Tehnic ce precede Phillips 66: la nivelul formrii echipei, elevii se plimb n faa tablei mprite n ase spaii, acestea coninnd cte o caracteristic (energic, calm, vesel) i fiecare i noteaz numele n dreptul uneia dintre ele astfel avem constituite 6 grupuri cu identiti primare gata formate. Predarea in echipa Tipul predrii n echip Echip cu lider Asociaii Ucenicii Echipa coordonat Descriere O persoan din grup este desemnat de ctre liderul echipei, primind responsabiliti speciale n organizarea echipei. Toi membrii echipei au status egal, dei un lider informal poate aprea din cnd n cnd. O persoan din echip este profesorul veteran care ajut la pregtirea noilor profesori. Dei n aceast metod profesorii nu instruiesc acelai grup de elevi/studeni, ei predau acelai material propriilor cursani utiliznd n comun proiecte de lecie, activiti, examene etc. Fiecare membru al echipei preia responsabilitatea de a preda o anume parte din cursul de un semestru (n sensul metodei mozaicului la studeni)

Echipa rotativ

10