Sunteți pe pagina 1din 9

MEMORIU

ÎNAINTAT

ONOR. MINISTEE AL CULTELOR X ŞI INSTRUCŢIUNII

DK

VASELE PÂR\ AN T

DOCTOR ÎN I - I I . O S O F I K ιμ LITERE,
1'ROFHSOK SUPLINITOR DE ISTORIA VKCII8 ŞI
RPIGRAFIE I.A ΠΝ1VERSITATRA DIN BUCUREŞTI.

OtT OCAZIA C A N D I D A IU Γ LA CATEDRA D E ISTORIA VECHE ŞI


EPIGHAFIE DELA ΓΛ(.Ί l/I ΛTEA DE LITERE ŞI F I L O S O F I E DIN
BI'CUREŞTI, — CONFORM P R E V E D E R I L O R RESPECTIVE D I N L E G E A
Î N V Ă Ţ Ă M Â N T U L ! Τ S K C T N D A R ŞI S U P E R I O R ,

BUCUREŞTI
1909.

www.cimec.ro
MEMORIU
ÎNAINTAT

ONOR. MINISTER AL COLTELOB ŞI INSTRUCŢIUNII

I >K

VASELE PÂRVAN
DOCTOR ÎN F 1 L O S O F I H ŞI LITERE,
PROFESOR SUPLINITOR DE ISTORIA VECHE ŞI
KI'IURAFIE LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI.

CU OCAZIA C A N D I D A H I I L A CATEDRA DE I S T O R I A V E C H E ŞI
EPIGRAFIË DELA FACULTATEA DE LITERE ŞI F I L O S O F I E DIN
n i c r i ; i : ş r i . - C O N F O I Î M P R E V E D E R I L O R R E S P E C T I V E DIN LEGÊA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI S E C U N D A R Şl SUPERIOR.

BUCUREŞTI
1909.

www.cimec.ro
M KMC) R . I U
ÎNAINTAT

OXOH. MIXISTKH Λ I, OULTELOIt ŞI IXSTRTf'TH^'lf.

Calităţile, t i t l u r i l e si lucrările ştiinţifice, pe t e m e i u l cărora ean-


11 iriez la ocuparea definitivă a catedrei de i s t o r i a veche şi e p i g r a f ie
delà U n i v e r s i t a t e a d i n Bucureşti, sânt următoarele :

Γ. Calităţi şi t i t l u r i ; pregătirea academică.


l . S â n t licenţiat în i s t o r i e delà U n i v e r s i t a t e a d i n I { u c u r o s t i (1904).
2. Sânt d o c t o r în f i l o s o f i c delii U n i v e r s i t a t e a d i n B r e s l a u (1908).
T i t l u l de s u b X o . 2 ini-a fost e c h i v a l a t de E a e n l t a t e a do l i ­
t e r e d i n Bucureşti c u acel de d o c t o r în filosofic si l i t e r e delà uni­
versităţile româneşti (1909).

Sânt profesor s e c u n d a r , t i t u l a r , l a laşi (spec. 1. l a t i n a şi i s t o r i a ) .


Sânt s u p l i n i t o r a l c a t e d r e i la c a i c c a n d i d e / : a m fost recomandat
p e n t r u aceasta o n o r . M i n i s t e r al C u l t e l o r şi Instrucţiunii de con­
siliul Facultăţii de l i t e r e şi f i l o s o f i c d i n Bucureşti pe baza t i t l u ­
r i l o r şi activităţii ştiinţifice de până. la data cererii mele de a
s u p l i n i catedra, în O c t o n i b r e c.

Pregătirea ştiinţifică, în s p e c i a l i t a t e a istoriei, mi-am început-o


la U n i v e r s i t a t e a din Bucureşti. Aici am fost t i m p de t r e i ani
m e m b r u a l s e m i n a r i i l o r de i s t o r i a Românilor ( s u b direcţia profe­
s o r u l u i 1). O n c i u l ) şi de i s t o r i a universală ( s u b direcţia profeso­
r u l u i X . I o r g a ) şi t i m p de d o i a n i m e m b r u a l s e m i n a r i i l o r de f i ­
l o l o g i e slavă ( s u b direcţia p r o f e s o r u l u i I . B o g d a n ) şi de g e o g r a f i e
(sub direcţia p r o f e s o r u l u i S. Mehedinţi). A m m a i fost a p o i t i m p
de d o i a n i pregătit în f i l o l o g i a clasică d e p r o f e s o r u l D . E v o l c e a n u .
I n s e m i n a r i n l de i s t o r i a Românilor a i n făcut t r e i lucrări. D i n

www.cimec.ro
acestea, două a u fost şi p u b l i c a t e : « A l e x a n d r e i V o d ă şi Bogdan
V o d ă . Şepte a n i d i n i s t o r i a M o l d o v e i » , Bucureşti, 1 9 0 4 (pe c h e l ­
t u i a l a Fundaţiunii u n i v e r s i t a r e «Carol I » ) , — si « R e l a ţ i i l e l u i Ştefan-
c e l - M a r e c u U n g a r i a » , Bucureşti, 1 9 0 5 .
I n s e m i n a r i u l de i s t o r i a universală a m făcut o l u c r a r e asupra
«Tezaurului de m o n u m e n t e istorice», p u b l i c a t de A . P a p i u I l a r i a n :
această l u c r a r e am dezvoltat-o apoi ca o monografie completă
a s u p r a «epocei, vieţii, activităţii şi ideilor» i s t o r i c u l u i P a p i u şi am
înaintat-o în a n u l 1 9 0 3 A c a d e m i e i R o m â n e , spre a f i publicată
în A n a l e l e e i . în u r m a r a p o r t u l u i d o m n u l u i 1. B o g d a n ea a fost
admisă, cu condiţia u n o r modificări de amănunte. împrejurări i n ­
d e p e n d e n t e de voinţa m e a m ' a n împiedecat până în p r e z e n t de a
r e v e d e a m a n u s c r i p t u l . L a t i m p u l său mă v o i u f o l o s i însă de fa­
v o a r e a obţinută de a tipări acest s t u d i u în « A n a l e l e Academiei
R o m â n e » . ( F r a g m e n t e d i n acest s t u d i u a u apărut însă, ca a r t i c o l e
de sine stătătoare, în r e v i s t e l e : « C o n v o r b i r i literare» [ 1 9 0 3 ] , « L u c e a ­
fărul» (1903] şi «Sămănătorul» [ 1 9 0 3 ] , — i a r u n întreg capitol :
« A c t i v i t a t e a politică», în « P r i n o s l u i D . A . S t u r d z a la împlinirea a
şaptezeci de ani» [ F e b r u a r 1903|).
în s e m i n a r i u l de f i l o l o g i e slavă a m pregătit d i f e r i t e cercetări de
amănunte a s u p r a documentelor şi manuscriptelor slavo-române :
aceste cercetări a u fost f o l o s i t e şi p u b l i c a t e în lucrările de i s t o r i e
românească m a i sus p o m e n i t e , o r i c a r i se v o r c i t a m a i j o s .
în s e m i n a r i u l de geografie, a m făcut o l u c r a r e d e s p r e « R ă s p â n ­
direa elementului unguresc l a răsărit şi miază-zi de Carpaţi» :
această l u c r a r e remăsese, în u r m a dorinţei e x p r e s e a d i r e c t o r u l u i
s e m i n a r i u l u i , să f i e şi publicată. P l e c a r e a m e a l a s t u d i i în străi­
nătate m ' a împiedecat însă de a mă m a i ocupà c u ea.

Universitatea d i n Bucureşti m ' a t r i m i s în t o a m n a a n u l u i 1 9 0 4 ,


ca b u r s i e r a l e i d i n f o n d u l « H i l l e l » , în G e r m a n i a , spre a mă spe-
cializà în i s t o r i a antică.
în Germania a m u r m a t c u r s u r i de i s t o r i a antică, archéologie,
epigrafie greacă şi latină, f i l o l o g i e clasică, i s t o r i c universală şi a
a r t e l o r , filosofie, e c o n o m i e politică şi alte ştiinţe ajutătoare sau
înrudite specialităţii m e l e p r i n c i p a l e , la universităţile d i n Jena,
B e r l i n şi B r e s l a u , — f i i n d m e m b r u a c t i v al următoarelor s e m i n a r i i :
De istoria antică : l a prof. Gelzcr f ( J e n a ) : u n s e m e s t r u : la
profesorii E d u a r d M e y e r ( u n s e m e s t r u ) , O t t o Hirşchfeld ( c i n c i se-

www.cimec.ro
- 5 —

mestre) si Γ. F. L e h m a n n - H a i i p t (doua semestre): toate Iiei in


I n s t i t u t u l «fi'ir Altertumsktindc» de pe lângă Universitatea din
B e r l i n ; la p r o f . ('. Cichorius (Breslau): u n semestru.
De i s t o r i a m e d i e şi modernă: la p r o f e s o r i i 1). Sehiifer (două
semestre), M. Tangl (trei semestre) şi M . Leu/, ( u n semestru):
toate t r e i i n «Seminariul istoric» de pe lângă Universitatea din
Berlin.
De archéologie: la p r o f . Kekule von Stradonitz ( B e r l i n ) : trei
semestre.
De e p i g r a f i e : greacă, la p r o f . Lehinann-Haupt (Berlin): un
s e m e s t r u ; latină, l a p r o f e s o r i i lliràchfeld şi Dessau ( B e r l i n ) : câte
un semestru.
De p a p y r o l o g i e : la p r o f . Ρ. M . M e y e r ( B e r l i n ) : u n semestru.
De numismatică: la doc. D r . Κ . R e g l i n g (Berlin) : u n semestru.
De g e o g r a f i e istorică: l a prof. S i e g l i n ( B e r l i n ) : două semestre.

Ca o c o m p l e t a r e a cunoştinţelor de o r d i n t e o r e t i c şi ca o a p l i ­
care a m e t o d e i ştiinţifice, căpătate în i n s t i t u t e l e şi s e i n i n a r i i l e m a i
sus c i t a t e , a m făcut i n p r i m e l e p a t r u l u n i ale a n u l u i 190H o că­
lătorie de s t u d i i în Italia, vizitând antichităţile şi m u z e e l e d i n
Florenţa, K o m a c u împrejurimile, Neapole, I l e r c u l a n e u m , P o m p e i ,
Capri şi P a e s t u i n , — şi asistând şi la săpăturile, ce se făceau
a t u n c i în R o m a : pe P a l a t i n şi i n F o r , — ş i în Pompei.
T o t odată a m fost a d m i s să l u c r e z şi în b i b l i o t e c a Institutului
archéologie g e r m a n d i n Roma.

11. A c t i v i t a t e a ştiinţifică ; lucrări.

M i - a m început a c t i v i t a t e a literar-ştiinţifică c u o notiţă de psi­


hologie socială în « N o u a revistă română» d i n 15 A u g u s t 1900.
I n a n u l 1 9 0 2 a m început a c o l a b o r a l a r e v i s t a «Convorbiri l i ­
terare», u n d e a m p u b l i c a t a p o i m u l t e d i n cercetările m e l c de i s t o r i e
românească, o r i antică, m a i întinse.
în 190IÎ a m d e v e n i t colaborator r e g u l a t al r e v i s t e l o r «Lucea­
fărul», d i n B u d a p e s t a (apoi în S i b i i u ) , şi « S ă m ă n ă t o r u l » . î n « L u ­
ceafărul» a m p u b l i c a t c u deosebire studii istorice privitoare la
viaţa culturală m a i nouă a Românilor de peste m u n { i .
A p o i am mai publicat diferite studii, articole o r i recenzii —
toate i s t o r i c e — în r e v i s t e l e «Neamul românesc» şi « V i a ţ a roma

www.cimec.ro
li —

neaseă», i n c a l e n d a r u l « M i n c r v o i » , şi i n ziarele « T r i b u n a » (la în­


c e p u t « T r i b . poporului») d i n A r a d , « E p o c a » şi « V o i n ţ a naţională»
din Bucureşti.
In Februarie 11)03 a n i fost şi e u c h e m a t -— de d . N . l o r g a —
să colaborez la «Prinosul» adus de istorici domnului 1). A.
S t u r d z a la împlinirea a şaptezeci de a n i . T o t i n acest a n a m fost
n u m i t funcţionar l a b i b l i o t e c a A c a d e m i e i liomâne, secţia manu­
s c r i p t e l o r , încredinţându-mi-se s a r c i n a ştiinţifică de a pregăti mate­
r i a l u l p e n t r u «Catalogul m a n u s c r i p t e l o r româneşti» în c u r s de
publicaţie — l a care a n i făcut apoi şi i n d i c e l e amănunţite p e n t r u
p r i m u l v o l u m (cf. prefaţa la acest v o l u m , de d . 1. B i a n u , p. V I I I ) .

Sooot de prisos o înşirare a t u t u r o r s t u d i i l o r şi a r t i c o l e l o r — î n


număr de peste ş a s e z e c i ' ) — p u b l i c a t e i n d i f e r i t e l e r e v i s t e şi ziare
m a i sus citate. — cu atât m a i m u l t , cu cât numai o parte m a i
restrânsă d i n acele cercetări p r i v e s c o b i e c t u l de f r u n t e al m e m o ­
r i u l u i de faţă : i s t o r i a antică şi e p i g r a f i a . D e aceea mă v o i u măr­
g i n i , în cele ce urmează, n u m a i la e n u m e r a r e a studiilor m a i în­
t i n s e , o r i apărute în formă de cărţi, deosebind:

A . Studii cu privire la istoria Românilor.


^ 1. « C â t e v a date nouă cu p r i v i r e la f a m i l i a C u z a » (extras d i n
«Convorbiri literare»), Bucureşti, Socec, 1 9 0 4 , 15 p a g . i n 8". ( V e z i
în «Sămănătorul» pe 1904, p. 4 9 3 , o critică de d . N . l o r g a a s u p r a
acestui s t u d i u ) .
^2. « A l o ' . ă n d r c l Vodă şi Bogdan Vodă. S e p t e a n i d i n istoria
Moldovei, 1.449—1455», Bucureşti, « M i n e r v a » , 1 9 0 4 , 128 p a g . in
8°. ( V e z i în «Sămănătorul», 1. c , o critică de d . X . l o r g a asupra
acestei cărţi).
V3. «Γη vechiu monument de limbă literară românească. 1(539—
16(58» (extras d i n «Convorbiri literare»), Bucureşti, Socec, 1 9 0 4 ,
Γ)(5 p a g . i n 8". ( V e z i în «Sămănătorul» pe 1 9 0 4 , p . 7(56 o r e c e n z i e
«le d . X . lorga).
V 4. « l i e l a ţ i i l e l u i Ştefan-cel-Mare cu U n g a r i a » (tipărit îutăi i n
«Convorbiri literare»), Bucureşti, Socec, 1 9 0 5 , 142 p . i n 8°. ( V e z i
a s u p r a acestei cărţi, X . l o r g a , în «Sămănătorul» pe 1905/1906.

') Multe clin aceste articole au fost fie relevate, fie folosite, de dd. X.
iorga. X. Dobrescu. A l . Tzi^ata-Samurcaş, şi alţii.

www.cimec.ro
Cf. si o r e c e n z i i ' de ΐ. Ursu, in «Convorbiri literare» pe 1906,
p. 1159—60).
\Λ. « 1 ' n i r c » . Conferinţă ţinuţii la «Societatea academicii română»
din Merlin, in ziua de 2 4 Ianuarie st. v., 1 9 0 6 , — Budapesta,
«Luceafărul», 1906. 37 p a g . i n 1 2 . Q

U t f . «Începuturile p o p o r u l u i romanesc», « R o m â n i i d i n stânga D u ­


nării până la întemeierea principatelor» şi «Istoria s t a t e l o r româ­
neşti până la 1 5 2 0 » : o scurtă i s t o r i e a Românilor, până la 1526,
publicată i n « L u c e a f ă r u l » pe 1906, numărul j u b i l a r , p. 2 7 2 — 9 si
2 8 7 — 3 0 1 . (λ'οζί o a p r e c i a r e a acestei lucrări în «Sămănătorul»
pe 1906, p. 7 3 9 , - de d . X . lorga).

P>. Studii de istoria antică şi epUjrafie.


v
\. «Câteva c u v i n t e cu p r i v i r e l a organizaţia provinciei Dacia
T r a i a n a , cu p r i l e j u l u n e i cărţi n o i a s u p r a acestei cestiurii» (tipărit
întăi în «Convorbiri literare»), Bucureşti, « Carol C o b i » , 1906. 6 4
p a g . i n 8". ( V e z i a s u p r a acestei lucrări u n referat în « B v z a n t i -
nisebe Zeitscbrift » a prof. K r u m b a c l i e r , v o l . X V I (1907), pag.
363-4, — şi recenziile d-lui X . l o r g a i n «Sămănătorul» pe 1906,
p. 5 5 9 .şi 8 2 0 ) .
^2. « S a l s o v i a » : o contribuţie la «istoria străjii r o m a n e la g u r i l e
Dunării» (tipărit întăi în «Convorbiri literare»), Bucureşti, « C a r o l
C o b i » , 1 9 0 6 . 47 p a g . i n 8 . ( V e z i asupra acestei
U
lucrări o dare de
seamă în « B v z a n t i n i s c l i e Zeitscbrift», X V I (1907), p. 706 şi a¬
p r e c i e r i l e d i n scrierea « A u s R u m i i n i e n . S t r e i f z i i g e d u r c l i das L a n d
u n d seine (Toscliiohte» de R. X e t z l i a m i i i e r , C o l i i a. I M i . , 1 9 0 9 , p.
197, — d i n «Convorbiri literaro» pe X o e m b r e 1 9 0 8 , ρ. 5 0 1 , η. 1,
de ( '. M o i s i l , — etc.).
3. «începuturile p o p o r u l u i r o m â n e s c » : i s t o r i a pe s c u r t a ţărilor
noastre în epoca romană, — bazată pe cercetării · p r o f i r i i d i n scrie­
r i l e m a i sus c i t a t e , — în « L u c e a f ă r u l » pe 1 9 0 6 , - - e t c . : cf. măi
sus. A, β.
4. «Hcinrich G e l z e r » . () schiţă biografică, în « N e a m u l românesc»
pe 1M0H, p. 2 0 — 2 3 .
.). |«l)ie X a t i o n a l i t i i t (1er K a u f l e u t e i n i romisclien Kaiserreiclie.
lOine h i s t o r i s c h - e p i g r a ] ) h i s c h e Ilntersuchung», B r e s l a u , 1 9 0 9 . 132
pag. i n 8 ° : disertaţie de d o c t o r a t . ( D e s p r e ea au apărut până la
redactarea m e m o r i u l u i do faţă n u m a i r e c e n z i i l e clin «Byzantini-
sche Zeitsclirift» X V I I I (1909),],. 6 5 6 , de l \ M a r c , d i n « N e a m u l

www.cimec.ro
κ

românesc literar» pe F e b r u a r 1909, p . 1 5 9 — 6 0 , de X . l o r g a , şi d i n


«Convorbiri literare» pe M a i 1909, p . 0 6 9 — 7 0 , de C. M o i s i l . —
.IV lângă acestea l u c r a r e a a fost, până a c u m , citată, ca principală
în c h e s t i u n e a ce o tratează, în « A r c h i v f i i r P a p v r u s f o r s c h u n g u n d
vorwandte Gcbiete», voi. V (1909), de directorul revistei, prof.
A V i l c k e n , — d i n p a r t e a redacţiei — într'un a r t i c o l d e s p r e populaţia
A l e x a n d r i e i , al u n u i colaborator, oare n u avuse încă ocazia s'o
vadă)|.
6. « M . A u r e l i u s Veins' Caesar si l j . A u r e l i u s C o n i m o d u s . A.
I). 1 M 8 — 1 6 1 . S t u d i u istoric», Bucureşti, «Minerva», 1909. 2 W
pag. i n 8°. ( V e z i o r e c e n z i e a s u p r a acestei cărţi în «Xeaniul r o ­
mânesc literar» pe X o c i n b r c 1 9 0 9 , ρ. 80"), de d . X . lorga).
7. însfârşit sânt d a t o r să e n u m e r t o t aici încă o lucrare—ş'i
m a i întinsă ca cea de s u b >To. 6, — redactată pe nemţeşte şi încă
de u n an g a t a de t i p a r , care n'a p u t u t până a c u m apare d i n p r i ­
cină că n ' a m găsit u n e d i t o r , i a r eu personal n ' a m mijloace s'o
tipăresc: « ( n t e r s u c h u n g e n i i b e r d i e n e g o ţ i a t o r e s dor romisclien
K a i s e r z e i l » , Ô03 p . i n f o l . L e g e a nc-admiţănd înaintarea lucră­
r i l o r i n e d i t e , mă văd n e v o i t să n ' o p r e z i n t împreună cu celelalte,
s p r e cercetare, — adaog însă că o ţin la dispoziţia atât a onor.
M i n i s t e r , cât si a o n o r a t e l o r c o m i s i i e x a m i n a t o a r e delà cele două
Universităţi.

Pentru completarea expunerii do m a i sus, c r e d că n u e de


prisos a cită a i c i , pe d e o p a r t e lucrările ştiinţifice, pe care le a m
a c u m în imediată, preparaţie, i a r pe de a l t a c u r s u r i l e şi exerciţiile
de s e m i n a r , ce fac ca p r o f e s o r s u p l i n i t o r de i s t o r i a antică şi e p i ­
g r a f ie la U n i v e r s i t a t e a d i n Bucureşti.

A. Lucrări in preparaţie.

1. «Creştinismul i n p r o v i n c i i l e iliro-trace până l a lustinian» :


un memoriu istorico-epigrafic, pe care-1 voiu înainta, pentru
p u b l i c a r e în « A n a l e » , A c a d e m i e i R o m â n e , şi caro a d u c e , pe baza
noilor descoperiri acheologico-epigrafice d i n peninsula balcanică,
lămuriri n o i a s u p r a începuturilor creştinismului în aceste ţinuturi.
2. « V i a ţ a romană l a Dunărea-de-jos», o l u c r a r e întinsă de istorie
culturală a s u p r a originelor, u a t u r e i şi r e z u l t a t e l o r Românismului

www.cimec.ro
clin s u d - e s t u l E u r o p e i , — care va eşi în cel puţin două volume !
I. «Autohtonii», I I . «Cultura romană».
Pentru ambele lucrări m a i sus pomenite am încă de a c u m
strânsă o bună p a r t e a m a t e r i a l u l u i , astfel că apariţia l o r n u va
p u t e a întârzin p r e a mult.

B . Prelegeri universitare.
1. I s t o r i a antică: «Istoria Elenismului» (delà r i d i c a r e a p u t e r i i
macedonene pană la c u c e r i r e a E g i p t u l u i de Romani).
2. E p i g r a f i a : «Epigrafia l a t i n ă » , c u specială a p l i c a r e la i n s c r i p ­
ţiile p r o v i n c i a l e d i n părţile noastre şi c u «exerciţii epigrnfice»
corespunzătoare.
·{. S e m i n a r i u l de istorie antică şi e p i g r a f i e : «Cultura romană
la R i n şi la D u n ă r e » . Ca p u n c t de plecare a l exerciţiilor s'au l u a t
descrierile văii Moselei de D . Magnus Ausonius şi Venantius
F o r t u n a t u s şi, p e n t r u viaţa delà Dunăre pe vremea năvălirilor,
«'Vita S e v e r i n i » a l u i E u g i p p i u s .

Bucureşti, în IU Decembre 1909.

I. 94BU. I n e l . C i r u l I c « M i m - i v u - .
Bucureşti.

www.cimec.ro