EXERCIIUL 1: DAC A FI SURSA: Neguescu. (2004).

OBIECTIVE: s contientizm participanii: De propria lor identitate De faptul c ceilali pot fi diferii De faptul c percepia de sine poate fi diferit de percepia altora despre sine FORMA: activitati in care folosim creion i hartie; dezbateri TIMP: 15-20 min. fiecare MATERIALE: creioane, hartie, tabl sau flip-chart, Anexa 1 DESFURARE: Dac a fi (20 min) Fiecare participant completeaz pe o foaie de hartie propoziiile urmtoare (5 minute) : - Dac a fi un animal, a fi - Dac a fi un instrument muzical a fi - Daca a fi o ap a fi - Dac a fi un fenomen al naturii a fi In continuare fiecare ii citete bileelul justificandu-i rspunsurile (DE CE ?)

POT FI INTERESANT PENTRU C SURSA: Yolanda Deocano i Mercedes Santos OBIECTIVE: Contientizarea calitilor pe care le avem ca persoane i inelegerea faptului c numai cunoscandu-le si acceptandu-le,putem avea relaii de succes. Cunoterea i contientizarea diferitelor puncte de vedere i importana de a le lua in considerare. S fie capabili s se pun in locul altcuiva, s empatizeze, ca prim pas, in relaiile sociale. FORMA: Activitate individual TIMP: 30 minute MATERIALE: Foaie de registru pentru fiecare participant, Anexa 1 DESFURARE: Fiecare participant are o foaie de registru cu intrebarea: ce anume apreciez la mine i de ce? Participanii trebuie s noteze calitile care consider c le sunt caracteristice i ii determin s se simt confortabil. Trebuie de asemenea s scrie motivele pentru acea alegere. Au la dispoziie 10 minute pentru a se gandi i pentru a nota totul, iar in runda a doua toi participanii imprtesc ce anume au scris i motivele pentru care au notat acele caliti i nu altele. Intr-o dezbatere, participanii discut toate contribuiile. REZUMAT: (anexa 1) Cand fiecare ii citete notiele, ne gandim la acest lucru. Urmtoarele intrebri ne pot ajuta cu aceast sarcin: Ai notat cu adevrat lucrurile pe care le apreciai? Ce parere aveti despre ce apreciaz ceilali la voi? V-ai fi imaginat c oamenii apreciaz la voi aspectele pe care le-au evideniat?

EUAT PE O INSUL SURSA: http://www.group-games.com/team-building/stranded-on-a-desert-island.html OBIECTIVE: S determine participanii s imprteasc, cate ceva despre ei Construirea increderii in cadrul grupului Cooperarea in cadrul grupului

Activitatea in echip ii ajut pe oameni s se deschid i s imprteasc ce anume le place i valorile care conteaz pentru ei,descriind un obiect care li se permite s il aduc pe o insul pustie. Combinand obiectele alese in mod individual in cadrul grupului, ii va sensibiliza pe participani cu privire la obiectivele grupului. FORMA: Icebreaker, activitate de grup TIMP: 40 minute MATERIALE: Fr DESFURARE: Presupunand o naufragiere, toat lumea a euat pe o insul pustie. Pentru c nu pot lua cu ei o greutate mai mare, fiecare persoan poata lua cu sine pe insul un singur obiect. Obiectele trebuie s fie, de preferat, ceva ce le face plcere sau apreciaz. De exemplu, dac cineva iubete dulciurile, poate lua cu sine o ciocolat, sau dac cineva iubete muzica, poate lua cu sine un flaut/ fluier etc.; cel care explic exerciiul trebuie s ii inspire pe participani s fie creativi in alegerea obiectului. Iniial, fiecare este rugat s descrie obiectul ales i s explice echipei de ce la ales. Apoi, la intamplare, se imparte echipa in grupuri mai mici. Acum, sarcina fiecrui grup este s coopereze i s discute modul in care s combine aceste obiecte diferite pentru a putea s supravieuiasc. Cand vine momentul pentru discuie, lsai fiecare grup (cate un purttor de cuvant din fiecare echip) s prezinte rezultatul intregului grup in faa clasei. REZUMAT: Cat de pregtii sunt oamenii s divulge ceva personal celorlali? Poate fiecare intr-un grup s combine ce are in gand cu ceilali membrii ai grupului? Poate lucrul in echip s imbunteasc ansele de supravieuire? Dac membrii grupului ar putea s aleag, pe cine (sau ce obiecte) ar alege pentru aceast cooperar

ALEGAND O CARIER SURSA: by Ardelean Rzvan OBIECTIVE: Scopul principal este experimentarea tririi in mod virtual a faptului de a fi printe, copil, consilier, in mijlocul unei situaii de alegere a carierei copilului. Jocul simuleaz destul de bine situaiile rele care pot aprea, iar tririle se produc nu doar la nivel argumentativ-raional cat i emoional-afectiv. In special pentru consilier este util s se confrunte cu situaii conflictuale similar celor cu care se poate intalni in realitate. FORMA: role-play TIMP: 60 min MATERIALE: Copiai pe carton i apoi decupai cartonaele de mai jos, pe care le aranjai apoi in trei grupuri astfel: Tatl, Mama, Copilul, anexa 2. DESFURARE: Scaunele se aeaz in form de U, cu deschiderea spre alte 4 scaune pe care vor sta protagonitii. Avem nevoie de 4 voluntari din grup, care vor juca rolul mamei, tatlui, copilului i respectiv al consilierului. Acetia aleg un cartona din grupul corespunztor. Se aeaz pe cele 4 scaune astfel incat s poat fi vzui i auzii de toi ceilali. Protagotilor li se ofer 3-5 minute de linite pentru a se putea identifica cu personajul pe care trebuie s-l joace. Spectacolul incepe. Se joac sceneta unui consiliu de familie, la care a fost invitat i consilierul colar, care are ca subiect alegerea carierei copilului.

Unul dintre prini deschide discuia spunand c, in legatur cu alegerea carierei pentru copil el ii are propria prere, pe care o argumenteaz. Sau poate incepe consilierul, care spune ca se afl in vizit pentru a face un sondaj solicitat de Guvern privind alegerea traseului educaional/ profesional al tinerilor, in vederea intocmirii unor statistici i a lurii unor decizii la nivel inalt privind dezvoltarea reelei de educaie. Rand pe rand, fiecare protagonist ii aduce argumentele i atac argumentele celorlali.Consilierul de asemenea intervine pentru a media discuia i a-i exprima prerea. Dupa circa 10 minute trainerul oprete spectacolul i grupul comenteaz, foarte pe scurt, modul in care fiecare i-a aprat opinia. Important este ca o persoan dintre spectatori s ajung la concluzia c ea i-ar fi aprat mai bine cauza, ar fi pus problema in mod diferit. Astfel, se schimb personajele, in special copilul i consilierul, i sceneta se reia. Jocul se reia pana la epuizarea ideilor. Se aleg alte cartonae, se joac o nou scenet in care protagonitii vor fi cei care nu au participat. In acest mod spectatorii devin actori i fiind implicai personal ei se regsesc total (raionalintelectual, afectiv, volitiv) in identitatea personajului. Scopul nu trebuie s fie neaprat luarea unei decizii privind cariera, dei uneori se va putea ajunge la o soluie comun. Un final fericit al scenetei ar putea insemna: o mai profund contientizare a problemelor ridicate de consilierea familial privind cariera copilului, constientizarea diferenelor personale att n privina temperamentului, personalitii, ct i n privina dorinelor motivaiilor, aspiraiilor personale, stabilirea unor baze pentru o colaborare mai apropiata parinte-copil i printe-copil-consilier, creterea ncrederii n consilier, luarea unor decizii comune privind implicarea mai profund a prinilor n alegerea carierei, decizii privind schimbarea unor atitudini astfel nct o mai bun colaborare cu copilul s fie posibil, decizia de a supune copilul unor testri specifice privind alegerea carierei. REZUMAT: Care au fost sentimentele pe care le-ai avut in timpul confruntrilor argumentative? Comentai care consilier a gsit soluiile cele mai bune, i de ce? Credei c suntei pregtit, ca i consilier, s v confruntai cu asemenea situaii? In ce direcie credei c ar trebuie s fii mai pregtit, i cum vei face acest lucru pe viitor?

Despre consiliere ce pot face parinti, ce poate ace consilierul ?