Sunteți pe pagina 1din 46

Probleme şi

Probleme şi

Politici

Politici

Sociale

Sociale

CURS CURS 2 2 – – Învăţământ Învăţământ la la distanţă distanţă Curs:Curs: prof. prof.
CURS CURS 2 2
– –
Învăţământ Învăţământ
la la
distanţă distanţă
Curs:Curs:
prof.
prof. dr. Livia
dr.
Livia
Popescu Popescu
dr. dr. Adina Adina
Rebeleanu Rebeleanu
dr.
dr. Cristina
Cristina Raţ
Raţ
On-line:On-line:
www.freewebs.com/polsocwww.freewebs.com/polsoc

StructuraStructura cursului:cursului:

 Probleme sociale şi problemelorproblemelor socialesociale     
Probleme sociale şi
problemelorproblemelor socialesociale

Probleme sociale şi sociologie. Perspective teoretice în studierea

sociologie. Perspective teoretice în studierea

PoliticilePoliticile sociale:sociale: răspunsurirăspunsuri instituţionalizateinstituţionalizate lala problemeleproblemele sociale.sociale.

DiviziuniDiviziuni sociale,sociale, prejudecăţiprejudecăţi şişi discriminare.discriminare. PoliticaPolitica egalităţiiegalităţii dede şanseşanse

ProblemeProbleme sisi politicipolitici socialesociale înîn socialismulsocialismul dede statstat şişi înîn perioadaperioada dede tranziţietranziţie

SărăcieSărăcie sisi inegalitateinegalitate socială.socială. ProtecţiaProtecţia socialăsocială aa persoanelorpersoanelor săracesărace

OcupareaOcuparea forţeiforţei dede muncămuncă şişi şomajul.şomajul. PoliticiPolitici dede sprijinsprijin pentrupentru şomerişomeri

DiviziuniDiviziuni socialesociale

““EiEi”” sunt sunt diferiţi diferiţi de de ““NoiNoi”” !!
““EiEi”” sunt sunt diferiţi diferiţi de de
““NoiNoi”” !!

DiviziuniDiviziuni socialesociale

 Diviziunile Diviziunile sociale sociale (Anthias, (Anthias, 2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale
 Diviziunile Diviziunile sociale sociale (Anthias, (Anthias, 2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale
 Diviziunile Diviziunile sociale sociale (Anthias, (Anthias, 2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale

Diviziunile Diviziunile sociale sociale (Anthias, (Anthias, 2001) 2001 )

categorii categorii sociale sociale caracterizate caracterizate de: de:

2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale sociale caracterizate caracterizate de: de: se se referă referă
2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale sociale caracterizate caracterizate de: de: se se referă referă
2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale sociale caracterizate caracterizate de: de: se se referă referă
2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale sociale caracterizate caracterizate de: de: se se referă referă
2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale sociale caracterizate caracterizate de: de: se se referă referă

se se referă referă

2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale sociale caracterizate caracterizate de: de: se se referă referă
2001 ) 2001 ) categorii categorii sociale sociale caracterizate caracterizate de: de: se se referă referă

Principiul relaţionalităţii/ dihotomiei

la la existenţa existenţa unor unor graniţe graniţe între între

Principiul relaţionalităţii/ dihotomiei :: categoriacategoria etnicăetnică sausau dede gengen socialsocial esteeste

unauna relaţională,relaţională, NUNU graduală.graduală. CinevaCineva aparţineaparţine sausau nunu uneiunei anumiteanumite categoriicategorii etniceetnice sausau rasiale,rasiale, uneiunei anumiteanumite categoriicategorii dede gen.gen. PrincipiulPrincipiul naturalizăriinaturalizării diferenţelediferenţele dintredintre categoriicategorii suntsunt conceputeconcepute şişi prezentateprezentate înîn discursuldiscursul publicpublic dreptdrept diferenţediferenţe naturale,naturale, înnăscute,înnăscute, fireşti.fireşti.

PrincipiulPrincipiul atribuiriiatribuirii colectivecolective categoriilecategoriile suntsunt perceputepercepute dreptdrept omogene,omogene, caracteristicilecaracteristicile categorieicategoriei sese aplicăaplică înîn modmod nediferenţiatnediferenţiat tuturortuturor membrilormembrilor acestora,acestora, carecare suntsunt trataţitrataţi înîn modmod similar,similar, identitateaidentitatea lorlor dede etnieetnie sausau gengen prevalândprevalând asupraasupra altoraltor identităţiidentităţi posibileposibile (de(de exempluexemplu profesieprofesie sausau statutstatut economic).economic).

ConsecinţeleConsecinţele socialesociale aleale existenţeiexistenţei unorunor diviziunidiviziuni sociale:sociale:

HierarhizăriHierarhizări ocupareaocuparea unorunor poziţiipoziţii socialesociale hierarhizatehierarhizate înîn funcţiefuncţie dede criteriulcriteriul diviziuniidiviziunii socialesociale

AlocareaAlocarea diferenţiatădiferenţiată aa resurselorresurselor legitimatălegitimată prinprin apelapel lala valorizărivalorizări

socialsocial contruitecontruite

Sursă:Sursă: Anthias,Anthias, F.F. (2001):(2001): “The“The ConceptConcept ofof ‘Social‘Social Divisions’Divisions’ andand TheorizingTheorizing SocialSocial Stratification:Stratification:

LookingLooking atat EthnicityEthnicity andand Class”Class” inin Sociology,Sociology, Vol.Vol. 35,35, No.No. 4,4, pp.pp. 835-854.835-854.

CCââtevateva repererepere îînn istoriaistoria RomilorRomilor

-

     

Romii Romii au au emigrat emigrat din din India India in in sec. sec. XI XI

       

si si s-au s-au raspandit raspandit

     

mai mai intai intai in in peninsula peninsula Balcanica, Balcanica, apoi apoi in in

intreaga intreaga

Europa Europa si, si, ulterior, ulterior, America America

si si Australia Australia

-

In

In Romania: primele atestari documentare

ale populatiei Rome dateaza din 1385 (Tara

Romania: primele atestari documentare ale populatiei Rome dateaza din 1385 (Tara

Romaneasca), Romaneasca),

1400

1400

(Transilvania) (Transilvania) si si 1428 1428 (Moldova) (Moldova)

 

(vezi Achim, 1998: 18)

(vezi Achim, 1998: 18)

 

-

Sec.Sec. XIVXIV XIXXIX RomiiRomii suntsunt robirobi domnesti,domnesti, aiai manastarilormanastarilor sausau boieresti;boieresti; interdictiainterdictia casatorieicasatoriei cucu romani;romani; dreptdrept lala judecatajudecata inin cadrulcadrul comunitatiicomunitatii romerome (conduse(conduse dede voievodvoievod sausau bulibasa)bulibasa) cucu exceptiaexceptia cazurilorcazurilor dede omor;omor;

-

LegiuireaLegiuirea pentrupentru emancipareaemanciparea tuturortuturor tiganilortiganilor dindin PrincipatulPrincipatul TariiTarii RomanestiRomanesti (1856)(1856)

-

Transilvania:Transilvania: DeDe RegulationeRegulatione ZigarorumZigarorum MariaMaria Teresa,Teresa, 17831783

 

-

IntegrareaIntegrarea socialasociala dificiladificila sisi dupadupa eliminareaeliminarea robiei;robiei;

 

-

PorrajmosPorrajmos deportareadeportarea sisi exterminareaexterminarea RomilorRomilor dede catrecatre regimurileregimurile naziste.naziste.

-

InIn Romania,Romania, subsub regimulregimul luilui AntonescuAntonescu 25,00025,000 dede tiganitigani suntsunt deportatideportati inin TransnistriaTransnistria sisi doardoar jumatatejumatate dintredintre eiei supravietuiescsupravietuiesc sisi sese reintorcreintorc dupadupa 1944.1944.

-

RegimulRegimul comunistcomunist nunu recunoasterecunoaste romiiromii caca unun grupgrup etno-culturaletno-cultural (nationalitate)(nationalitate) minoritar;minoritar; suntsunt luateluate masurimasuri pentrupentru sedentarizareasedentarizarea grupurilorgrupurilor nomade,nomade, dede integrareintegrare ocupationalaocupationala sisi scolara;scolara;

-

RomiiRomii suntsunt recunoscutirecunoscuti caca nationalitatenationalitate minoritaraminoritara conlocuitoareconlocuitoare inin 1990;1990;

Surse:Surse:

Achim,Achim, ViorelViorel (1998):(1998): TiganiiTiganii inin IstoriaIstoria Romaniei,Romaniei, EdituraEditura Enciclopedica,Enciclopedica, BucurestiBucuresti Fraser,Fraser, AngusAngus (1995):(1995): Tiganii,Tiganii, Humanitas,Humanitas, BucurestiBucuresti RapoarteleRapoartele întocmiteîntocmite dede CentrulCentrul dede ResurseResurse pentrupentru ComunităţileComunităţile dede RomiRomi,, accesibileaccesibile pepe www.romacenter.rowww.romacenter.ro

ÎÎnn prezent:prezent:

Se implementeaza Strategia

Se implementeaza Strategia

Nationala pentru Imbunatatirea Situatiei Romilor:: s-as-a

Nationala pentru Imbunatatirea Situatiei Romilor

- semnificativa semnificativa au au angajat angajat consilieri consilieri pentru pentru problemele problemele
-
semnificativa semnificativa au au angajat angajat consilieri consilieri
pentru pentru problemele problemele
roma);roma);
-
Masuri Masuri afirmative afirmative pentru pentru etnici etnici romi romi in in
sisi juridice;juridice;
-
-
-
173(XVII)173(XVII)
-
-

Agentia Nationala pentru Romi ; primariile localitatilor cu o minoritate roma

infiintatinfiintat Agentia Nationala pentru Romi; primariile localitatilor cu o minoritate roma

romilor romilor (nu (nu neaparat neaparat de de etnie etnie

invatamantul invatamantul universitar universitar de de stat: stat: stiinte stiinte sociale sociale

IntegrareaIntegrarea pepe piatapiata oficialaoficiala aa forteifortei dede muncamunca prinprin masurimasuri activeactive (cursuri(cursuri dede calificarecalificare profesionala,profesionala, job-shop-urijob-shop-uri pentrupentru etnicietnici romi)romi) inin 2005,2005, 90799079 persoanepersoane dede etnieetnie romaroma auau fostfost incadrateincadrate inin muncamunca inin urmaurma masurilormasurilor dede stimularestimulare aa ocupariiocuparii forteifortei dede munca;munca;

InlaturareaInlaturarea stereotipiilorstereotipiilor negativenegative prinprin mesajemesaje publicitarepublicitare cucu continutcontinut social;social;

HotarareaHotararea GuvernuluiGuvernului RomanieiRomaniei 1.128/1.128/ SeptembrieSeptembrie 20052005 publicatpublicat inin MOMO Nr.Nr. 878,878, AnulAnul

MemorandumulMemorandumul dede IntelegereIntelegere dintredintre SecretariatulSecretariatul GeneralGeneral alal Guvernului,Guvernului, AgentiaAgentia NationalaNationala pentrupentru RomiRomi sisi ProgramulProgramul NatiunilorNatiunilor UniteUnite pentrupentru DezvoltareDezvoltare referitorreferitor lala CofinantareaCofinantarea sisi AdministrareaAdministrarea ProgramuluiProgramului ActivitatiActivitati dede ImplementareImplementare sisi MonitorizareMonitorizare aa StrategieiStrategiei pentrupentru ImbunatatireaImbunatatirea SituatieiSituatiei RomilorRomilor «« ParteneriatParteneriat pentrupentru sprijinulsprijinul romilorromilor 20052005 »»

StudiiStudii anterioareanterioare (de(de ex.ex. OSIOSI RomacenterRomacenter Cluj,Cluj, 2004)2004) auau aratataratat caca StrategiaStrategia pentrupentru RomiRomi aa avutavut panapana acumacum rezultaterezultate modeste,modeste, limitatelimitate practicpractic lala creareacrearea unorunor cadrecadre institutionale.institutionale.

DecadaDecada IncluziuniiIncluziunii RomilorRomilor 2005-20152005-2015 unun programprogram internaţionalinternaţional realizatrealizat înîn colaborarecolaborare dede OpenOpen SocietySociety Institute,Institute, BancaBanca MondialăMondială şişi ComisiaComisia Europeană:Europeană: www.romadecade.orgwww.romadecade.org

Tabel 1: Atitudini faţă de minoritatea Romă în România, 2006

% respondenţi ce sunt de acord Romii ar trebui să trăiască separat de restul societăţii,
% respondenţi
ce sunt de acord
Romii ar
trebui să trăiască
separat de restul societăţii, pentru că nu se pot integra.
27.2
Ar trebui
să existe localuri
şi magazine în care accesul romilor să fie interzis.
27.9
Cei mai mulţi romi încalcă legile.
81.2
Statul ar trebui să ofere mai multă asistenţă şi subenţii romilor.
46.4
Este bine că există locuri speciale pentru romi în şcolile şi universităţile de stat.
59.9
Statul ar trebui să ia măsuri pentru a opri creşterea numărului de romi.
47.5

Sursă: Cercetarea „Climat Interetnic în România – 2006” desfăşurat de cererea Departamentului pentru Relaţii Interetnice a Guvernului României. Cifrele indică procentul respondenţilor non-Romi de acord cu afirmaţia respectivă.

Tabel 2: Sărăcie şi şomaj în rândul romilor şi a non-romilor ce trăiesc în proximitatea lor (2005)

 

Populaţie non-romă care trăieşte în apropierea romilor

Romi

Rata de sărăcie (pragul de venit $4.3 PPP/ membru de gospodărie)

20

67

Deficitul median relativ – poverty gap (% din pragul de sărăcie)

6

25

Şomeri (% din respondenţi)

11

36

Angajaţi şi lucrători pe cont propriu

29

9

Sursă: UNDP (2005): Vulnerability Report Romania.

OrganizatiiOrganizatii RomeRome on-line.on-line. SurseSurse dede datedate privindprivind situatiasituatia RomilorRomilor

Agentia Agentia Nationala Nationala pentru pentru Romi Romi www.anr.gov.rowww.anr.gov.ro Institutul Institutul pentru
Agentia Agentia Nationala Nationala pentru pentru Romi Romi
www.anr.gov.rowww.anr.gov.ro
Institutul Institutul pentru pentru Studierea Studierea
Studierea Studierea www.ispmn.gov.ro www.ispmn.gov.ro Problemelor Problemelor Minoritatilor Minoritatilor

Problemelor Problemelor Minoritatilor Minoritatilor Nationale Nationale

EuropeanEuropean RomaRoma RightRight CentreCentre www.errc.orgwww.errc.org

EuropeanEuropean RomaRoma InformationInformation OfficeOffice www.erionet.orgwww.erionet.org

TheThe OSCEOSCE ContactContact PointPoint forfor RomaRoma andand SintiSinti IssuesIssues http://www.osce.org/odihr/cprsihttp://www.osce.org/odihr/cprsi

ProjectProject onon EthnicEthnic RelationsRelations www.per-usa.orgwww.per-usa.org

TheThe RromaRroma CentreCentre forfor PublicPublic PoliciesPolicies “Aven“Aven Amentza”Amentza” www.romanothan.rowww.romanothan.ro

Rom-NewsRom-News NetworkNetwork CommunityCommunity www.romnews.comwww.romnews.com

Ethno-DiversityEthno-Diversity ResourceResource CentreCentre www.edrc.rowww.edrc.ro

ResourceResource CenterCenter forfor RomaRoma CommunitiesCommunities www.romacenter.rowww.romacenter.ro

RomaRoma WomenWomen AssociationAssociation www.romawoman.orgwww.romawoman.org

TheThe InternationalInternational RomaniRomani UnionUnion www.unionromani.orgwww.unionromani.org

DecadaDecada dede IncluziuneIncluziune SocialaSociala aa RomilorRomilor 2005-20152005-2015 www.romadecade.orgwww.romadecade.org

Diviziuni

Diviziuni

sociale

sociale

– Gender

– Gender

 Egalitate de Egalitate de şanse dintre şanse dintre   
Egalitate de
Egalitate de
şanse dintre
şanse dintre

SegregareaSegregarea ocupaţionalăocupaţională

bărbaţi şi femei

bărbaţi şi femei

ConstrucţiaConstrucţia socialăsocială aa “feminităţii”“feminităţii” şişi “masculinităţii”“masculinităţii” aşteptăriaşteptări inegaleinegale privindprivind rolulrolul socialsocial alal bărbaţilorbărbaţilor şişi femeilorfemeilor

EtichetareaEtichetarea unorunor comportamentecomportamente sausau activităţiactivităţi dreptdrept “feminine”“feminine” sausau “masculine”“masculine”

CineCine faceface următoareleurmătoarele activităţiiactivităţii înîn gospodăriagospodăria dvs.?dvs.? (1)(1)

spală automobilul familiei * Procente calculate doar pentru: 3% 81% 7% 6% *cei care au
spală automobilul
familiei *
Procente calculate doar pentru:
3%
81%
7%
6%
*cei care au automobil
repară instalaţiile
din casă **
4%
77%
2%
15%
**cei care nu locuiesc cu chirie
0%
20%
40%
60%
80%
100%

Se ocupă doar femeileSe ocupă şi femeile şi bărbaţii Se ocupă doar bărbaţii Este plătit altcineva

Se ocupă şi femeile şi bărbaţiiSe ocupă doar femeile Se ocupă doar bărbaţii Este plătit altcineva

Se ocupă doar bărbaţiiSe ocupă doar femeile Se ocupă şi femeile şi bărbaţii Este plătit altcineva

Este plătit altcinevaSe ocupă doar femeile Se ocupă şi femeile şi bărbaţii Se ocupă doar bărbaţii

pregăteşte mâncarea

86%

 

5%

8%

1%

face curat în casă

81%

5%

12%

1%

spală haine

88%

 

5%

6%

spală vase

81%

6%

12%

calcă rufe

88%

 

5%

5%

0%

20%

40%

60%

Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “NR”.

80%

100%

Fundaţia pentru o Societate Deschisă

CineCine faceface următoareleurmătoarele activităţiiactivităţii înîn gospodăriagospodăria dvs.?dvs.? (2)(2)

are grijă zilnic de copil * 69% 3% 23% Procente calculate doar pentru: supraveghează lecţiile
are grijă zilnic de
copil *
69%
3%
23%
Procente calculate doar pentru:
supraveghează
lecţiile şi timpul
liber al copilului **
*cei care locuiesc în gospodării
în care sunt copii
64%
6%
22%
**cei care locuiesc în gospodării
merge cu copiii la
doctor *
68%
5%
22%
în care sunt copii care merg
la şcoală
merge cu copiii la
şcoală **
66%
6%
16%
0%
20%
40%
60%
80%
100%

Se ocupă doar femeileSe ocupă şi femeile şi bărbaţii Se ocupă doar bărbaţii Este plătit altcineva

Se ocupă şi femeile şi bărbaţiiSe ocupă doar femeile Se ocupă doar bărbaţii Este plătit altcineva

Se ocupă doar bărbaţiiSe ocupă doar femeile Se ocupă şi femeile şi bărbaţii Este plătit altcineva

Este plătit altcinevaSe ocupă doar femeile Se ocupă şi femeile şi bărbaţii Se ocupă doar bărbaţii

Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “NR”.

Barometrul de gen – August 2000

ProtecţiaProtecţia socialăsocială înîn perioadaperioada socialismuluisocialismului dede

stat şi în tranziţia stat şi în tranziţia  În 1989, în România
stat şi în tranziţia
stat şi în tranziţia
În 1989, în România

postsocialistă

postsocialistă

În 1989, în România cheltuielile sociale reprezentau 14.2%

cheltuielile sociale reprezentau 14.2%

dindin PIB,PIB, multmult maimai puţinpuţin decâtdecât mediamedia pentrupentru celelaltecelelalte ţăriţări europeneeuropene socialiste:socialiste: 20.4%.20.4%.

europene europene socialiste: socialiste: 20.4%. 20.4%. Sursă: Sotiropoulus, D., Neamtu, I., Stoyanova, M. (2003)

Sursă: Sotiropoulus, D., Neamtu, I., Stoyanova, M. (2003) “The trajectory of Post- Communist Welfare State Development. The Cases of Bulgaria and Romania” in Social

Policy and Administration, Vol. 37, No. 6, pp. 656-673.

Infant mortality (Mortalitatea Infantila) - per 1000 nasteri vii 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 Czech
Infant mortality (Mortalitatea Infantila) - per 1000 nasteri vii
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
Czech Republic
Hungary
Poland
Slovakia
Slovenia
Bulgaria
Romania
5.0
0.0
1989
1990
1991 1992
1993
1994 1995
1996 1997
1998
1999 2000
2001
2002 2003
2004
2005

Sursă: UNICEF. Baza de date Transmonee (2007)

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Incidenta tuberculozei - nr de imbolnaviri noi la 100,000 pers

(TB incidence)

140.0

120.0

100.0

80.0

60.0

40.0

20.0

pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia
pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia
pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia
pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia
pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia
pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia
pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia
pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia
pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia

Czech Republicla 100,000 pers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Hungary Poland Slovakia Slovenia

Hungarypers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Poland Slovakia Slovenia Bulgaria

Polandpers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Slovakia Slovenia Bulgaria

Slovakiapers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovenia Bulgaria

Sloveniapers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Bulgaria

Bulgariapers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia

Romaniapers (TB incidence) 140.0 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 Czech Republic Hungary Poland Slovakia Slovenia

0.0
0.0

Sursă: UNICEF. Baza de date Transmonee (2007)

Rata somajului inregistrat (% media anuala din forta de munca) 25.0 20.0 Czech Republic Hungary
Rata somajului inregistrat (% media anuala din forta de munca)
25.0
20.0
Czech Republic
Hungary
15.0
Poland
Slovakia
Slovenia
10.0
Bulgaria
Romania
5.0
0.0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sursă: UNICEF. Baza de date Transmonee (2007)

Inegalitate,Inegalitate, Sărăcie,Sărăcie, ExcluziuneExcluziune SocialăSocială  DefinireaDefinirea
Inegalitate,Inegalitate, Sărăcie,Sărăcie, ExcluziuneExcluziune SocialăSocială
DefinireaDefinirea sărăcieisărăciei

Poziţia săracilor în societate

Poziţia săracilor în societate

OperaţionalizareaOperaţionalizarea şişi măsurareamăsurarea sărăcieisărăciei

LecturiLecturi recomandate:recomandate:

Berevoescu,Berevoescu, Ionica;Ionica; Stănculescu,Stănculescu, ManuelaManuela S.:S.: „Munca„Munca invizbilăinvizbilă aa săracilorsăracilor dindin zonelezonele sărace”sărace” şişi „Strategii„Strategii dede supravieţuiresupravieţuire înîn zonelezonele sărace”sărace” înîn SăracSărac lipit,lipit, cautcaut altăaltă viaţă!viaţă! (2004),(2004), Bucureşti,Bucureşti, Ed.Ed. Nemira,Nemira, pp.pp. 184-257184-257

Lister,Lister, RuthRuth (2004):(2004): Poverty,Poverty, Cambridge:Cambridge: PolityPolity Press,Press, pp.1-74pp.1-74 ((lala salasala dede lecturălectură))

Atkinson,Atkinson, A.B.A.B. (2002):(2002): „Evaluation„Evaluation ofof NationalNational ActionAction PlansPlans onon SocialSocial Inclusion:Inclusion: thethe RoleRole ofof EUROMOD”,EUROMOD”, EUROMODEUROMOD workingworking paperpaper EM1/02,EM1/02, DepartentDepartent ofof Economics,Economics, UniversityUniversity ofof CambridgeCambridge

RaportulRaportul StrategicStrategic dede IncluziuneIncluziune SocialSocialăă 2008-20102008-2010 www.mmuncii.rowww.mmuncii.ro

DefinireaDefinirea sărăcieisărăciei

   

pragprag absolutabsolut

Definiţia Definiţia operaţională operaţională a a

 

(în (în funcţie funcţie

de de

 

relativrelativ

(în(în

modulmodul

dede

populaţiei.populaţiei.

funcţiefuncţie dede

 

sărăciei sărăciei presupune presupune stabilirea stabilirea unui unui

nevoile nevoile umane umane de de bază) bază) sau sau

viaţăviaţă obişnuitobişnuit înîn societateasocietatea

respectivă)respectivă) carecare delimiteazădelimitează populaţiapopulaţia săracăsăracă dede restulrestul

DefiniţiaDefiniţia operaţionalăoperaţională înîn termenitermeni absoluţi:absoluţi: lipsalipsa

resurselorresurselor necesarenecesare pentrupentru satisfacereasatisfacerea nevoilornevoilor dede subzistenţăsubzistenţă

--

StabilireaStabilirea unuiunui “coş“coş zilnic”zilnic” dede bunuribunuri şişi serviciiservicii necesarenecesare pentrupentru subzistenţă;subzistenţă;

--

StabilireaStabilirea unuiunui pragprag alal venituluivenitului exprimatexprimat înîn dolaridolari cucu putereputere dede cumpărarecumpărare echivalentăechivalentă ((PurchasingPurchasing PowerPower ParityParity USDUSD;; pragulpragul utilizatutilizat dede UNDPUNDP esteeste 44 PPPPPP$/zi$/zi şişi 22 PPPPPP$/zi$/zi pentrupentru sărăciasărăcia extremă);extremă);

Exemplu:Exemplu:

Indicatori absoluţi ai sărăciei materiale a indivizilor

Indicatori absoluţi ai sărăciei materiale a indivizilor

% % din din populaţie ţie popula
% % din din populaţie ţie popula
% % din din populaţie ţie popula
% % din din populaţie ţie popula

% %

din din

% % din din populaţie ţie popula

populaţieţie popula

% % din din populaţie ţie popula
% % din din populaţie ţie popula
% % din din populaţie ţie popula
% % din din populaţie ţie popula
% % din din populaţie ţie popula

pragulpragul dede venitvenit

SuediaSuedia

6.3%6.3%

1111 PPPPPP $$ /zi/zi

UKUK

15.7%15.7%

1111 PPPPPP $$ /zi/zi

SUASUA

13.6%13.6%

1111 PPPPPP $$ /zi/zi

UngariaUngaria

subsub 1%1%

44 PPPPPP $/zi$/zi

RomRomâniaânia

23%23%

44 PPPPPP $/zi$/zi

UcrainaUcraina

25%25%

44 PPPPPP $/zi$/zi

R.R. MoldovMoldovaa

84%84%

44 PPPPPP $/zi$/zi

IndiaIndia

79.9%79.9%

11 PPPPPP $/zi$/zi

KenyaKenya

58.6%58.6%

11 PPPPPP $/zi$/zi

Sursă:Sursă: UNDPUNDP HumanHuman DevelopmentDevelopment ReportReport 20032003

DefinireaDefinirea sărăcieisărăciei înîn termenitermeni relativirelativi  Definirea Definirea sărăciei
DefinireaDefinirea sărăcieisărăciei înîn termenitermeni relativirelativi
Definirea Definirea sărăciei sărăciei
în în termeni termeni
relativi, relativi, ca ca
o o situaţie situaţie de de
deprivare deprivare relativă relativă multiplă: multiplă: materială, materială, socială, socială, culturală culturală
(educaţională), (educaţională), politică, politică, de de mediu mediu fizic fizic de de viaţă. viaţă. Prin Prin

acumulareaacumularea dezavantajelor,dezavantajelor, indiviziiindivizii ajungajung fiefie excluşiexcluşi dindin societateasocietatea înîn carecare trăiesc.trăiesc.

EXEMPLE:EXEMPLE:

DefiniţiaDefiniţia luilui TownsendTownsend:: „…„… oo formulareformulare socialăsocială maimai cuprinzătoarecuprinzătoare şişi maimai riguroasăriguroasă aa înţelesuluiînţelesului sărăciei,sărăciei, aceeaaceea dede deprivaredeprivare relativă.relativă. (…)(…) PersoanelePersoanele suntsunt înîn situaţiasituaţia dede deprivaredeprivare relativărelativă dacădacă nunu potpot obţineobţine într-oîntr-o măsurămăsură suficientăsuficientă aceleacele condiţiicondiţii dede viaţăviaţă hrană,hrană, bunuribunuri dede consum,consum, standardestandarde dede viaţăviaţă şişi serviciiservicii carecare le-arle-ar permitepermite îşiîşi asumeasume roluriroluri socialesociale obişnuite,obişnuite, participeparticipe înîn relaţiirelaţii socialesociale şişi aibăaibă unun comportamentcomportament obişnuit,obişnuit, aşaaşa cumcum sese aşteaptăaşteaptă dindin parteapartea lorlor înîn societateasocietatea respectivă”respectivă” (Townsend,(Townsend, 1993:1993: 33-36).33-36).

Townsend,Townsend, Peter:Peter: TheThe InternationalInternational AnalysisAnalysis ofof PovertyPoverty London:London: HarvesterHarvester

Wheatsheaf,Wheatsheaf, 1993.1993.

AbordareaAbordarea ComisieiComisiei Europene:Europene: Risc de sărăcie Risc de sărăcie şi excluziune socială şi
AbordareaAbordarea ComisieiComisiei Europene:Europene:
Risc de sărăcie
Risc de sărăcie
şi excluziune socială
şi excluziune socială
Definiţia Definiţia “europeană” “europeană” a a sărăciei: sărăciei: „ „ considerăm considerăm că că sunt sunt sărace sărace acele acele persoane, persoane,
familii familii sau sau
grupuri grupuri ale ale căror căror resurse resurse
(materiale, (materiale, culturale culturale sau sau
sociale) sociale) sunt sunt atât atât de de
limitatelimitate încâtîncât îiîi excludexclud dede
lala aceleacele standardestandarde minimeminime dede
viaţăviaţă
carecare suntsunt recunoscuterecunoscute

dreptdrept acceptabileacceptabile înîn societăţilesocietăţile înîn carecare trăiesc”trăiesc” (Consiliul(Consiliul European,European, DecembrieDecembrie 1984).1984).

OO modificaremodificare aa perspectiveiperspectivei asupraasupra sărăciei:sărăciei: sărăciasărăcia caca procesproces prinprin carecare individulindividul esteeste exclusexclus dede lala beneficiilebeneficiile societăţiisocietăţii înîn carecare trăieşte:trăieşte:

-- obţinereaobţinerea dede resurseresurse economiceeconomice prinprin participareaparticiparea pepe piaţapiaţa forţeiforţei dede muncă,muncă, -- obţinereaobţinerea dede resurseresurse culturaleculturale şişi socialesociale prinprin educaţie;educaţie; -- serviciiservicii publice;publice; -- condiţiicondiţii dede locuitlocuit şişi mediumediu dede viaţăviaţă adecvat;adecvat; -- securitatesecuritate fizică:fizică: subzistenţă,subzistenţă, sănătate,sănătate, protecţieprotecţie împotrivaîmpotriva criminalităţiicriminalităţii -- stimăstimă dede sine,sine, respectrespect dindin parteapartea celorlalţi.celorlalţi.

RisculRiscul dede sărăciesărăcie şişi dede excluziuneaexcluziunea socialăsocială suntsunt concepteleconceptele preferatepreferate dede ComisiaComisia Europeană.Europeană. DezideratulDezideratul esteeste “incluziunea“incluziunea socială”,socială”, definitădefinită maimai alesales caca re-inserţiere-inserţie pepe piaţapiaţa forţeiforţei dede muncămuncă sausau înîn sistemulsistemul educaţional.educaţional.

AccentAccent pepe politicipolitici socialesociale activeactive (care(care solicităsolicită efortulefortul beneficiatului)beneficiatului) înîn defavoareadefavoarea celorcelor pasivepasive (care(care furnizeazăfurnizează resurseresurse materialemateriale beneficiarului).beneficiarului).

MăsurareaMăsurarea sărăciei:sărăciei: ratarata dede sărăciesărăcie

sub pragul sub pragul de de sărăcie. sărăcie. De exemplu, Comisia Europeană utilizează De exemplu,
sub pragul
sub pragul de
de
sărăcie. sărăcie.
De exemplu, Comisia Europeană utilizează
De exemplu, Comisia Europeană utilizează pragul

Rata Rata de de sărăcie sărăcie - - proporţia proporţia de de indivizi indivizi sau sau de de gospodării gospodării care care trăiesc trăiesc

relativ de risc al

pragul relativ de risc al

sărăciei:sărăciei: 60%60% dindin venitulvenitul medianmedian pepe membrumembru echivalentechivalent dede gospodărie.gospodărie.

TransformareaTransformarea statisticstatisticăă aa membrilormembrilor gogosspodărieipodăriei înîn “membrii“membrii echivalenţi”echivalenţi” sese realizeazărealizează pepe bazabaza unuiunui setset dede regulireguli denumitdenumit “scală“scală dede echivalenţă”echivalenţă” ,, cece ţineţine seamaseama dede mărimeamărimea şişi structurastructura gospodăriei.gospodăriei. ScalaScala dede echivalenţăechivalenţă folosităfolosită înîn prezent:prezent: OECD-2,OECD-2, carecare pondereazăponderează cucu

0.50.5

0.30.3

fiecarefiecare adultadult dindin gospodăriegospodărie (cu(cu excepţiaexcepţia capuluicapului dede familie)familie) şişi cucu

fiecarefiecare copilcopil subsub 1515 ani.ani.

Exemplu:Exemplu: dacădacă avemavem oo gospodăriegospodărie formatăformată dintr-undintr-un cuplucuplu cucu treitrei copiicopii carecare trăieştetrăieşte împreunăîmpreună cucu mamamama soţului,soţului, venitulvenitul (cheltuielile)(cheltuielile) perper membrumembru echivalentechivalent dede gospodăriegospodărie sese calculeazăcalculează împărţindîmpărţind venitulvenitul (cheltuielile)(cheltuielile) totaletotale lala 11+2*0.5+3*0.3=2.9.+2*0.5+3*0.3=2.9.

Probleme metodologice: să luăm în calcul consumul din resurse proprii ale gospodăriei în evaluarea ratei
Probleme metodologice: să luăm în calcul consumul din resurse proprii
ale gospodăriei în evaluarea ratei de sărăcie?
fig. 1.2. Rata sărăciei, estimată pe
baza veniturilor disponibile,
inclusiv şi exclusiv consumul din resurse proprii (2002)
50
45,3
40
30
27,6
26,2
20
18,1
10
10,1
10,2
0
T otal
Urban
Rural
inclusiv consumul din resurse proprii
exclusiv consumul din resurse proprii
procente

Sursă: CASPIS, 2004

IndicatoriIndicatori aiai sărăcieisărăciei înîn RomâniaRomânia

contemporanăcontemporană  Rata Rata de de sărăcie sărăcie in in 2008: 2008: 18.5% 18.5% 
contemporanăcontemporană
Rata Rata de de
sărăcie sărăcie
in in 2008: 2008: 18.5% 18.5%
Discrepanţă
Discrepanţă
mare între rata
mare între
rata
mediulmediul urbanurban (9.6%)(9.6%)
70%70% dintredintre ““săracisăraci”” trăiesctrăiesc înîn mediulmediul ruralrural
PersoPersoaneleanele singuresingure:: 27.9%27.9%
FamiliileFamiliile monoparentalemonoparentale:: 31%31%
FamiliFamiliileile cucu treitrei sausau maimai mulţimulţi copiicopii:: 40%40%
CCopiiiopiii (0-15(0-15 aniani):): 24.7%24.7%
ŞomeriiŞomerii:: 37.9%37.9%

de sărăcie din mediul rural (29.6%)(29.6%) şişi

de sărăcie din mediul rural

CategorCategoriileiile dede populaţiepopulaţie celecele maimai vulnerabilevulnerabile lala sărăcie:sărăcie:

PersoanePersoane înîn vârstăvârstă (aged(aged 65+)65+) cece locuiesclocuiesc singuresingure:: 33.4%33.4%

SSursăursă:: GuvernulGuvernul RomanieiRomaniei (2008):(2008): RaportRaport StrategicStrategic despredespre

IncluziuneaIncluziunea Sociala,Sociala, www.mmuncii.rowww.mmuncii.ro

Probleme Probleme metodologice metodologice în în măsurarea măsurarea sărăciei sărăciei
Probleme Probleme metodologice metodologice în în măsurarea măsurarea sărăciei sărăciei
în în măsurarea măsurarea sărăciei sărăciei Ratele de sărăcie absolute şi relative oferă o primă

Ratele de sărăcie absolute şi relative oferă o primă imagine asupra situaţiei de sărăcie. Ce alţi indicatori am mai putea utiliza pentru o evaluare mai precisă?

Măsurarea sărăciei: profunzimea sărăciei

Deficitul mediu

Măsurarea sărăciei: profunzimea sărăciei Deficitul mediu relativ de sărăcie ( poverty gap) – diferenţa medie
Măsurarea sărăciei: profunzimea sărăciei Deficitul mediu relativ de sărăcie ( poverty gap) – diferenţa medie
Măsurarea sărăciei: profunzimea sărăciei Deficitul mediu relativ de sărăcie ( poverty gap) – diferenţa medie

relativ de

profunzimea sărăciei Deficitul mediu relativ de sărăcie ( poverty gap) – diferenţa medie între
profunzimea sărăciei Deficitul mediu relativ de sărăcie ( poverty gap) – diferenţa medie între

sărăcie (poverty gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor

gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea încât ei să
gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea încât ei să
gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea încât ei să
gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea încât ei să
gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea încât ei să
gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea încât ei să
gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea încât ei să
gap) – diferenţa medie între valoarea resurselor de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea încât ei să

de sărăcie. Cu alte cuvinte, valoarea

încât ei să îşi depăşească de sărăcie se exprimă ca

de care dispun persoanele/gospodăriile sărace şi pragul

resurselor care

ar trebui transferate persoanelor sărace astfel

situaţia de sărăcie. Pentru a permite comparaţii între ţări, deficitul

procent din pragul de

sărăcie. Se mai utilizează şi denumirile

de decalaj mediu relativ sau de

profunzime a sărăciei. De asemenea, se poate calcula şi deficitul median relativ.

Vezi: Molnar, Maria (1999): „Mãsurarea sărăciei” in Sărăcia şi protecţia socială, Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de mâine, pp.

21-55

Venit pe membru echivalent de gospodărie

P - pragul de sărăcie (un anumit nivel al

veniturilor sau cheltuielilor gospodăriilor)

N - nr. persoane sărace

sau cheltuielilor gospodăriilor) N - nr. persoane sărace Pragul de sărăcie Xi – venitul sau cheltuielile
sau cheltuielilor gospodăriilor) N - nr. persoane sărace Pragul de sărăcie Xi – venitul sau cheltuielile

Pragul de sărăcie

Xi – venitul sau cheltuielile gospodăriei

pesoanei i situate sub pragul de sărăcie

Deficitul de sărăcie=Σ(P- Xi)*100/(N*P)

de sărăcie Deficitul de sărăcie= Σ(P- Xi)*100/(N*P) În România, în 2002, deficitul mediu relativ de consum

În România, în 2002, deficitul mediu relativ de consum a fost de 7% la nivel naţional, respectiv 4% in urban şi de 11% rural (conform World Bank, 2003). Decalajul median relativ de venit, în acelaşi an, a fost de 22.5% (conform CASPIS, 2004).

Persoane sărace

Persoane în ordine ascendentă în funcţie de venitul pe membru echivalent în gospodăria în care trăiesc

EvoluaţiaEvoluaţia rateiratei dede sărăciesărăcie şişi aa inegalităţiiinegalităţii veniturilorveniturilor 40
EvoluaţiaEvoluaţia rateiratei dede sărăciesărăcie şişi aa inegalităţiiinegalităţii veniturilorveniturilor
40
35
31,6
30,8
30
29,6
29,3
28,6
28,6
28,8
28,0
28,1
25
20
15
10
5
0
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Coeficientul Gini
Rata saraciei

Evoluaţia ratei de sărăcie pe medii de rezidenţă

%

60

50

40

30

20

10

0

47.8 46.3 44.7 42.3 43.0 42.4 37.6 38.0 29.2 25.9 20.2 20.6 22.2 18.8 17.6
47.8
46.3
44.7
42.3
43.0
42.4
37.6
38.0
29.2
25.9
20.2
20.6 22.2
18.8
17.6
15.2 12.5
13.8
1995 1996
1997 1998
1999 2000 2001
2002
2003
Rural
Urban

Sursă: CASPIS, 2004: Dinamica Sărăciei şi a Sărăciei Severe în perioada 1995-2003. Pragul de sărăcie utilizat

este unul relativ, bazat pe cheltuieli. Pentru mediul rural, s-a inclus consumul din resurse proprii.

Sărăcie şi inegalitate socială: raportul cvintilelor

Definirea

Definirea

pragului de sărăcie în termeni

pragului de sărăcie în termeni

relativi implică o

relativi implică o

1. 1. Indicatorii Indicatorii raportul raportul dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială.

1. 1.

Indicatorii Indicatorii

raportul raportul

dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială. socială.

cvintilelor cvintilelor

raportul raportul dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială. socială. cvintilelor cvintilelor
raportul raportul dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială. socială. cvintilelor cvintilelor
raportul raportul dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială. socială. cvintilelor cvintilelor
raportul raportul dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială. socială. cvintilelor cvintilelor
raportul raportul dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială. socială. cvintilelor cvintilelor
raportul raportul dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială. socială. cvintilelor cvintilelor
raportul raportul dimensiune dimensiune de de inegalitate inegalitate socială. socială. cvintilelor cvintilelor

2.

2.

Coeficientul lui Gini

Coeficientul lui Gini

cel cel mai mai frecvent frecvent utilizaţi utilizaţi ai ai inegalităţii inegalităţii sociale: sociale:

6.6. RaportulRaportul cvintilelor:cvintilelor:

RaportulRaportul dintredintre venitulvenitul sausau cheltuielilecheltuielile mediimedii aleale celorcelor maimai bogaţibogaţi 20%20% dindin populaţiepopulaţie şişi venitulvenitul sausau cheltuielilecheltuielile mediimedii aleale celorcelor maimai săracisăraci 20%.20%.

RaportulRaportul CASPISCASPIS (2004):(2004): înîn 20022002 înîn RomâniaRomânia raportulraportul cvintelelorcvintelelor dede venitvenit pepe membrumembru dede gospodăriegospodărie aa fostfost 4.74.7 (dacă(dacă luămluăm înîn calculcalcul şişi consumulconsumul dindin resurseresurse proprii)proprii) şişi 88 (dacă(dacă nunu luămluăm înîn calculcalcul şişi valoareavaloarea acestuiacestui consum).consum).

RaportulRaportul StrategicStrategic dede IncluziuneIncluziune SocialăSocială (2008):(2008): ÎnÎn 2008,2008, raportulraportul cvintilelorcvintilelor dupădupă venitulvenitul ee membrumembru echivalentechivalent dede gospodăriegospodărie esteeste 5.15.1 (dacă(dacă nunu luămluăm înîn calculcalcul şişi valoareavaloarea acestuiacestui consum).consum).

Sărăcie şi inegalitate socială: coeficientul lui Gini

100% din venitul populaţiei Curba lui Lorenz % din venitul total al populaţiei Coef. Lui
100% din venitul
populaţiei
Curba
lui Lorenz
% din venitul
total al
populaţiei
Coef. Lui Gini = Aria cuprinsă între curba
lui Lorenz şi diagonala principală (aria A),
exprimat ca % din aria cuprinsă între
diagonala principală şi axa orizontală (aria
A+B).
A
Coef. lui Gini = A/(A*B)
B
Dacă venitul se distribuie egal în
populaţie, atunci venitul cumulat creşte
proporţional cu numărul de persoane:
100% din
Persoane în ordine
crescătoare după venit
curba lui Lorenz devine o dreaptă ce se
suprapune peste diagonala principală.
Coef lui Gini va lua valoarea 0 (zero).
populaţie

Dacă inegalitatea este maximă (un singur individ ia tot venitul, iar restul nu au venit), atunci curba lui Lorenz se suprapune peste axa orizontală şi cea verticală (din dreapta).

Riscul de sărăcie şi inegalitate socială în ţările UE, 2005-2006

                                     

media

BG

CZ

HU

PL

RO

SK

DE

UK

SE

EU

Sărăcie subiectivă (% of resp, 2006)

 

75.4

n.d.

45.7

35.3

61.9

42.3

18.9

16.2

8.9

27.8

Gini coefficient (2005)

26

26

 

28

36

 

31

26

27

32

24

31

Rata relativă a sărăciei

                   

(2005)

 

15

10

 

13

21

 

18

13

13

18

11

16

Poverty gap (2005)

 

19

18

 

19

30

 

22

23

20

23

22

22

Valoarea pragului de sărăcie pentru un adult singur în PPS (dolari echivalenţi)

-

5002

3691

3055

-

3602

9121

10724

9069

 

Source: ESPROSS, 2008 and ESS 3rd Round, 2006, for data on subjective economic strain calculations. Subjective economic strain indicated by answering the question „How do you feel about household’s income nowadays” with „Difficult” or „Very difficult living on present income”. The Czech Rep. and Denmark were not included in the ESS 3rd Round

Own

În ce măsură este atenuată sărăcia prin transferurile sociale?

Comparaţii Indicatori: - Reducerea absolută a
Comparaţii
Indicatori:
-
Reducerea absolută a

între sărăcia pre-transfer şi sărăcia post-transfer

ratelor de sărăcie: cu cât se reduc ratele de sărăcie

dacă luăm în calcul şi veniturile obţinute din prestaţii sociale?

- Reducerea relativă: ce procent dintre cei situaţi sub pragul de sărăcie

“înainte” de transferuri sociale ocolesc sărăcia datorită transferurilor sociale?

                     

EU-2

BG

CZ

HU

PL

RO

SK

DE

NL

UK

SE

5

At-risk-of poverty rate before social transfers

17

22

30

25

24

20

26

21

30

29

26

At-risk-of poverty rate after social transfers

15

10

13

21

18

13

13

10

18

11

16

Absolute poverty reduction

2

12

17

4

6

7

13

11

12

18

10

Relative poverty reduction

12

55

57

16

25

35

50

52

40

62

38

Source: ESPROSS, 2005

PoziţiaPoziţia săracilorsăracilor înîn societatesocietate

Câteva Câteva distincţii distincţii conceptuale: conceptuale: - ““Deserving”
Câteva Câteva distincţii distincţii conceptuale: conceptuale:
- ““Deserving”

Deserving” (“merituoşi”) versus

(“merituoşi”) versus

“underserving“underserving poor”poor” (“profitori”):(“profitori”): ceicei care,care, înîn opiniaopinia publică,publică, meritămerită aa fifi ajutaţiajutaţi şişi ceicei carecare nu;nu;

- SărăciaSărăcia temporarătemporară sausau tranziţională:tranziţională: asociatăasociată anumitoranumitor perioadeperioade dindin viaţaviaţa unuiunui individ;individ;

- SărăcieSărăcie cronică:cronică: pendulareapendularea gospodărieigospodăriei înîn juruljurul praguluipragului dede sărăcieşsărăcieş

- SărăcieSărăcie persistentăpersistentă (acută):(acută): situareasituarea îndelungatăîndelungată subsub pragulpragul dede sărăcie,sărăcie, asociatăasociată cucu oo starestare dede marginalizaremarginalizare sausau excludereexcludere socială;socială;

 

Probleme:Probleme:

 

-

Cum

   

evaluăm resursele de

Cum evaluăm resursele de

gospodăriei, gospodăriei, sau sau cheltuielile? cheltuielile?

   

care

         

dispun indivizii? De exemplu, evaluăm venitul

care dispun indivizii? De exemplu, evaluăm venitul

-

Cum

putem ţine cont de economia de scală din cadrul

Cum putem ţine cont de economia de scală din cadrul

gospodăriei? gospodăriei? Ce Ce scale scale de de

 

echivalenţăechivalenţă folosim?folosim?

 

-

PresupunereaPresupunerea distribuţieidistribuţiei echitabileechitabile aa resurselorresurselor într-oîntr-o gospodăriegospodărie esteeste înîn general