Tehnici de interventie pentru depresie la copii

Draganescu Claudia-Iuliana
Master Psihologie clinica si psihoterapie, anul I

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. Catedra de Psihologie Clinica si Psihoterapie Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Martie 2010

Obiective

Planificarea activitatilor placute Monitorizarea starilor afective

Dezvoltarea abilitatilor sociale

Rezolvarea de probleme Auto-instruirea Analiza rationala

Planificarea activitatilor si monitorizarea starilor afective

O prima linie defensiva impotriva anhedoniei, retragerii sociale si plictiselii. Se iau in considerare:

-activitati din trecut care erau distractive (Ce ti se parea distractiv inainte sa incepi sa te simti asa trist?); - cat timp necesita desfasurarea fiecarei activitati; - frecventa; - modalitatile prin care copilul isi poate aminti sa realizeze acea activitate (poze cu copilul; fotografii decupate din reviste, desene ale copilului). Importanta monitorizarii starilor afective

Planificarea activitatilor si monitorizarea starilor afective

Dezvoltarea abilitatilor sociale

Ex.: integrarea intr-un grup de covarstnici; initierea unui joc social; schimbul de jucarii. Tehnici: - joc de rol (*);

- joc cu papusi (**). (*) Terapeutul poate juca rolul unui coleg de clasa caruia copilul asistat poate sa-i ceara un creion, sa-l complimenteze, sa-l invite sa se joace impreuna etc. (**) Prezentarea si a unor interactiuni sociale negative (trisarea la un joc) cu scopul de a-l face pe copil sa detecteze problemele din scenariu si de a propune alternative sociale adecvate

Dezvoltarea abilitatilor sociale: joc de rol

Terapeut(T): Ana, acum vom face acel joc de rol despre care am vorbit. Aminteste-ti sa folosesti abilitatile pe care le-am descoperit impreuna. Anna(A): O sa incerc. (T): Bine, suntem intr-o sala de clasa, iar eu sunt noua colega care sta langa tine si ma uit pe-o revista. (A): Buna! (T): (Se uita in continuare pe revista si n-o baga in seama pe Ana). (A): (Se fastaceste pe scaun si incepe sa roseasca la fata). MmmmBuna, eu sunt Ana. Pe tine cum te cheama? (T): Hei, scuze, eu citeam. Ma cheama Ina. (A): Despre ce citesti? (T): Citesc despre clubul de pian de la Palatul Copiilor. As vrea sa ma inscriu si eu. Tie-ti place pianul? (A): (Zambeste usor, pare mai relaxata) Da, imi place. Mmm(priveste in jos) ai vrea sa mergem impreuna sa ne inscriem? (T): Da, sigur.

Felicitari! Discutie: Cum te-ai simtit? Ce ti-a placut? Unde ti-a fost mai greu?

Rezolvarea de probleme
Creeaza sentimentul de neajutorare.

Unii copii trebuie invatati pasii rezolvarii unei probleme

In cazul altor copii, rezolvarea de probleme este dificila din cauza gandurilor disfunctionale (Sunt prost, nu voi reusi niciodata!, Nu pot face nimic ca lumea!) Identificarea obstacolelor si provocarea gandurilor disfunctionale faciliteaza rezolvarea de probleme. Tehnici (distantarea de problema): - Eroul, personajul favorit

- Copilul rezolva o problema pentru altcineva.

Auto-instruirea
Cufarul cu bijuterii analogie intre strategiile de coping uitate si comorile ingropate

Inlocuirea banutilor vechi si murdari banii urati (gandurile negre) se schimba la banca cu valuta emotionala noua si frumoasa (ganduri adaptative)

Analiza rationala
Placinta responsabilitatii - Pizza atribuirilor Testarea ipotezelor Detectivul istet

Distorsiunile cognitive sunt piste false, care indeparteaza detectivul de adevar. Detectivul trebuie sa identifice pistele adevarate pentru a rezolva cazul si sa nu se lase indus in eroare de faptele false.

Referinte
Abela, J.R., Hankin B.L. (Ed.) .2008. Handbook of Depression in Children and Adolescents. The Guilford Press. New York. Friedberg R.D., McClure Jessica. 2002. Clinical Practice of Cognitive Therapy with Children and Adolescents. The Guilford Press. New York. Schroeder Carolyn, Gordon Betty. 2002. Assessment and Treatment of Childhood Problems: A Clinicians Guide. The Guilford Press. New York.