Sunteți pe pagina 1din 4

Capitolul II :Rudenia .Familia.

Moshtenirea
Rudenia: Notiunea de rudenie, in acceptiunea ei cea mai simpla ,a fost in evul mediu raportata , in principal,la legatura biologica stabilita prin nastere si filiatie, fara a lipsi si fictsiunea juridica a infierii, la care s-a adaugat un element nou, creat de conceptsiile dominante ale acelei vremi, shi anume rudenia spirituala.,,Rudenia -se arata in indreptarea legii- se imparte in 5 rinduri:iaste de sing,iaste de cuscrie (adica de 2 neamuri),iaste de-al treilea rudenie (cuscrie de 3 neamuri)iste a sfintului botez,iste de infeciorii de suflet . Rudenia naturala: Comform sistemului patrilinial , legatura de rudenie se stabilea dupa tata,apoi dupa mama shi numai in lipsa tatalui opera doar rudenia dupa mama.unele practici mai vechi indica ca stabilirea filiatsiei dupa tata era isotsita de o anumita procedura, fie ca se manifesta ca o forma disoluta de cuvada(nordul Transilvaniei),fie de ridicare (tollere)a copilului de la pamint de catre tata (nordul Moldovei). Gradele de rudenie reprezentau linie ascendenta shi descendenta generatsiile ,iar colateralii mergeau pina la autorul comun shi de aici la ruda respectiva : In general rudele apropiate se socoteau pina la gradul al 7a , in dreptul scris pina la al 8a , prin acesta baza determininduse shi interdictsiile la casatorie.In pravilele Rominesti din secolul XVll-lea , rudenia naturala la fel era socotita , pe linia ascendentsilor ,descendentsilor shi a colateralilor. Rudenia de singe se impartsa in 3 : in sus, in jos shi intre cei de laturi.Cei de sus: tata-meu, moshu-meu shi stramoshu- meu, muma-mea ,moash -mea shi stramoshamea. Cei de jos : coconii-mei, nepotsii-mei shi stranepotsii-mei.Cei de laturi: fratele-meu ,varulmeu, vara mea, unchiul meu, matusha mea.Mai existau asemenea termeni ca: unchiul mare, matusha mare, matusha adevarata ,unchi adevarat ,nepoata, nepot de al doilea etc. Rudenia prin alianta Rudenia prin alianta avea la baza casatoria.Vechea familie romineasca fiind nu numai de tip patriarchal,dar si patrilocala,femeia urma de regula dupa casatorie,domiciuliu barbatului si era denumita dupa sot(Maria lui Vasile),mutarea ginerilui in casa socrului era o exceptie ,aceasta fiind considerate o situatie inferioara in sistemult familiei prilocale rominesti.Soacra si socru erau asimilati cu parintii,far ca totusi tineriicastoriti sa aiba gospodarii comuna cu ei,cum se intimpla in sistemul comunitati casnice pariarhale : in unele regiuni ale tari,rudele sotii benificiau de anumite drepturi in familia barbatului ca si fratii sotii,fapt vadit mai cu seama cu ocazia. O forma de rudenie specifica mentalitatii mistico-religioase a feudalismului era rudenia spirituala ,legata si ea de o altataina bisericeasca,anume de botez.Intre nasul c e boteza copilul si apropiatii lui se lega o relatie de rudenie cu o serie de urmari : finul datora nasului daruri,ascultare,blesteul nasului fiind

mai de demut ca cel parintesc,iar cel ce boteza acorda finului ocrotire ,ect.Calculul rudenie spiritual se facea ca la acea de singe,botezul propriului copil era pentru celelat motiv de divort,parintii devinid frati spirituali.O forma de rudenie legata de botez ,era atunci cind copii la botez se scaldau in aceeasi apa. Infierea .Infratirea Una din particularitatile famiilei pariarhale din acea perioada era si infierea nu numia din cauza lipse de mostenitori ,dar si din motive umanitare.In sistemul cutumiar ,infierea se facea cu acordul parintilor(a lua,a da de suflet),cel infiat dobondea drepturi si numele de familie a infiitorului,dar avea legatura si cu familia de origine.Clasa dominant practica si ea infierea anume pentru continuitatea stapinirii bunurilor(exemplu Radu Polstenicu din Stancesti navind copii la luat de suflet pe Socol).In dreptul scris ,infierea era definite ca luarea cuiva ca fin in afara de casatorie.Legea stabilisera ca pretul copiilor adoptive sint ca si proprii copii, deseori cel infiat era o rude din familie cu copii mai multi sau sarace.In fata parintilor si copii propri si cei infiati erau la egal. O alta forma de rudenie era infratirea si insurarirea sub multiple forme si efecte din cele mai variate.Clasa dominant practica o forma de infratire ce producea prin excelenta efecte parimoniala (infratirea prin mosie).Fratia pe mosie este considerate in Tara Romineasca ac fiind una raspindita,fiind urmata mai apio de fratia prin cruce,inchiata intre haiduci.In realitate cum rezluta dintr-o ancheta de BP Hasdeu ,astfel de forme constituiau exceptii,cazurile cele mai frecvente fiind infratirea copiilor nascuti intr-o luna(lunateci),zi(ziuateci),infratirea prin mosie este amintita si prin documente,producind efecte patrimoniale,celelate forme erau mentionate numai in folclor si traditii. Adoptia este atestata in numeroase izvoare feudale transilvanene:texte de legi,documente,care precizeaza si unele aspect particulare ale ei.Adoptia se folosea ca modalitate de innobilare ,atunci cind un domn sau nobil adopta pe un taran sau un nobil, facindusi astfel urmasi si mostenitori al bunirilor sale. In Transilvania a fost cunoscuta institutia infratirii,practicata atit sub forma cunoscuta institutia infratirii ,practicata atit sub forma fratie de cruce(ca in Tara Romineasca si Moldova)cit si sub forma fratii de mosie (Tara Romineasca) si determinate de aceeasi ratiuni de ordin social-economic.Denumita adoptive fraternitas sau fraternalis adoptio (infratia,insuratia p-u femei),ea a avut ca scop,in primul caz crearea unei solidaritati intre frati(firtati) si surori(surate),in al doilea caz mostinirea reciproca intre contractanti a caror invoiala trebuie intarita de catre de autoritatile superioare ale statului feudal.Fratia de crice ca legatura morala,sau infartatirea a cunoscut la romini transilvaneni o mare persistenta,durind in anumite locuri pina tirziu,fiind inchoate si cu persoanele de alta nationalitate:ce ceangai in satele sacelene,cu sirbi in Banat. Dreptul familiei Consideratsii generale: Terminologia de rudenie in familia veche romineasca , a avut un caracter nuclear,shi anume de ,,familie butuc ,copiii dupa casatorie mutinduse in propria sa gospodarie,cu exceptsia ultimului nascut.La

baza casatoriei statea casatoria care, in conceptia populara constituia un element obligatoriu in ciclul vietii,celor morti necasatoriti facindu-li-se o nunta simbolica. Dreptul scris definea casatoria ca fiind ,,legatura dintre barbat si femeie si comunitatea intregii vieti si o considera ca pe una din tain ele bisericesti. In indreptarea legii, casatoria era prezentata ca ,,impreunarea barbatului si a muerii, adeca amestecare, sau amestecare,si mostenire intru viata lor Despartenia si recasatoria Divortul in sistemul dreptului popular era admis ,insa constituia o raritate,in special in regiunile cu traditii patriarhale unde casatoria era initiate de parinti si desfacerea ei inseamna o nenorocire a vointii acestora,ducind si la vrajmasie si razbunari intre familii .Se ajungea la desfacerea casatorii in cazuri de neintelegeri grave,dupa nereusita in impacare facuta de nasi si rude sau la parasirea casei de catre unul din soti,repudierea prin alungarea sotiei din casa era una din cai,mai rar falosite dar recunoscute.La despartire se facea impartirea bunurilor aduse sau dobindite in timpul casatorii,iar dintre copii,baietii reveneau de obicei tatalui si fetele mamei.Conform dreptului scris in toate cele 3 tari romine,divortul era ingadutit in anumite cazuri,unul din soti putea trimite celuilalt ca in dreptul bizantin cartea de despartire .astfel sotul era indreptatit sa trimita satiei o scrisoare de despartire daca acesta unelteste impotriva vietii sotului sau nu-l instiinteaza despre astfel de uneltiri,daca e dovedita de adultery sau de comportare rusinoasa in sfirsit daca lipseste de acasa far incuciintarea sotului.Sotia de asemenea putea trimite sotului o astfel de scrisoare daca unelteste impotriva stapinirii,daca-I primejdueste viata,in sfirsit dac el insasi persista in adulter.Desfacerea casatiorii se facea si in cazurile cind era neputinta barbatului mai mult de 3 ani,consacrarea unuia din soti vietii bisericesti sau disparitia acestuia mai mult de 5 ani.In Transilvania la populatia catolica divortul nu era admis,considerindu-se ca o femei maritata este legara de lege cita vreme traieste barbatul .dupa reforma religioasa,divortul a fost ingaduit,uneori cu destula usurinta ceea ce a provocat riposte unor teologii. Recasatoria in sistemul popular nu era bine vazuta in zonele cu puternice traditii patriarhalepastorale,unde vaduva cin avea copii raminea cu rudele barbatului fiind ajutata de cumnati sa creasca copii,in celelalte ,recasatoria era considerate ca ceva normal.In dreptul scris se considera ca sotia vaduva trebuia sa tina doliu timp de un an,cu aprobare speciala putea sa se logodeasca in acest rastimp,iar daca a nascut,putea sa se recasatoreasca de indata.Nu se ingaduiau mai mult de trei casatorii successive.In sistemul dreptului transilvanian recasatoria nu era posibila decit in cazul vaduvie,deoarece divortul nu era dmis,femeia recasatorita primea un dotaliciu redus la jumatate de fiecare noua recasatorie.Dupa adoptarea reformei,inmultirea cazurilor de desfacere in fapt a casatorie a facut ca legiuitorul sa intervina cu masuri special,hotarind reintoarcerea celor ce parasisera familia si traiau in concubinaj si condamnarea lor in caz de refuz.in general,familia romineasca a prezentat o deplina unitatea de regim juridic in toate provinciile istorice,fiind guvernata de aceleasi norme cuprinse in nomocanoanele si pravilele pe care biserica

ortodoxa din toate aceste provincii le-a folosit pentru reglementarea problemelor legate de viata de familei