Aurul stupilor aduce bani frumosi si sanatate Apicultura se doreste redescoperita Chiar daca albinaritul este una dintre

cele mai stravechi indeletniciri de pe aceste meleaguri, capacitatea actuala de productie a apiculturii romanesti este inca in curs de definire, clarificare si obtinere a identitatii specifice. Peste 80.000 de apicultori au in grija 620.000 de familii de albine, straduindu-se din rasputeri sa relanseze un sector economic altadata glorios. Stupritul este una dintre rarisimele preocupri reflectate in vestigiile antichitii. La rnduI lor, arhivele i folclorul autohton pomenesc adesea despre mierea i ceara de albine, devenite mrfuri de prim rang, folosite de-a lungul unor perioade insemnate drept mijloace de troc sau plat. Continuarea acestei tradiii a dus Ia statuarea apiculturii ca o ramur economic distinct, in msur s rspund unor multiple necesiti de natur social, medical i demografic. Dac in cronicile sale Herodot amintea c pe vremea dacilor numrul albinelor era aa de mare, inct cu greu se putea trece Dunrea", astzi patrimoniul apicol al Romniei se cifreaz la doar 620.000 de familii de albine. Romnia dispune de o ras autohton de albine, unanim apreciat in lume, perfect adaptat condiiilor pedoclimatice ale zonei. Apis mellifica carpatica" are virtui aparte: este neobinuit de harnic, are un instinct de acumuIare ridicat i o inclinatie spre roire foarte redus. O familie de albine cuprinde, de regul, intre 20,000 si 60.000 de indivizi. Aceste familii sunt apreciate zonal si sezonier, costnd intre 400.000-600.000 de lei. Stupul, ca atare, cost i el 400.000-500.000 de lei. In general, dintr-un stup se obin 30-35 kg de miere, 1-1,5 kg cear, 300 g propolis, 300- 350 g lptior de matc i cteva kilograme de apilamil. Pasiunea apicultorilor romni (amatori sau profesioniti) a condus, inevitabil, la necesitatea prelucrrii industriale a mierii i la aprofundarea apiculturii ca tiin. Sub conducerea regretatului acad. prof. dr, ing. Vaceslav Harnaj, preedinte al organizaiei internaionale APIMONDIA pre de 25 de ani, specialistil i practicieni din domeniu au realizat la Bneasa, in Bucureti, intre anii `64-`74, in cadrul Asociaiei Cresctorilor de

Albine, un organism integrat, unic in lume. Acesta cuprinde Institutul de Apicultur, Complexul Apicol SA, Liceul Apicol i expoziia de apicultur. Actualul Institut de cercetare-dezvoltare pentni apicultur are ca obiect de activitate producia i livrarea de material biologic de reproducie, medicamente de uz apicol apiterapeutice i, nu "in ultimul rnd, punerea la punct a unor tehnologii moderne de asisten tehnic. Dac Institutul Apicol este nava amiral" a cercetrii i microproduciei, cu o cifr de afaceri de circa nou miliarde lei in 1998, in cadrul Complexului Apicol, producia este orientat in patru direcii distincte: unelte i utilaje de profil, imbutelierea mierii, producia de oet de miere i miere de albine si fabricaia de preparate cosmetice i concentrate alimentare. Peste 60% din producia propriu-zis, de circa 6-7 milioane DM, ia anual calea exporturilor in rile UE, in special in Germania, unul dintre clienii tradiionali ai Romniei. In contextul preurilor de dumping, practicate de rile Americii de Sud i a unei supraproducii la nivel european, apicultorii romni au de inut piept unei concurene tot mai acerbe. Astfel se explic prbuirea preului extern al tonei de miere poliflor, de la 2.100 -2.200 DM in 1998 la circa 1500 DM anul acesta, ca i variaia preurilor celorlalte sortimente (miere de tei salcm) ntre 1.600 i 3.100 DM. In lipsa oricror subvenii, a unui cult dedicat consumului de produse afe-rente i a minimei publiciti, apicultura romneasc risc, pe nedrept, s devin o Cenureas autohton care se linge pe degete in pagub. In cluda unei conjuncturi economice interne nefaste, profesionalismul apicultorilor actuali, mai puini, dar mai productivi, a reuit meninerea activitii acestui sector, care merit din plin s fie redescoperit" ne-a declarat dl Aurel Mlaiu, preedintele Asociaiei Cresctorilor de Albine din Romnia.

Desi a investit si a pierdut un milion de dolari in ceea ce si-a dorit un Mercedes al presei scrise Cristian Burci nu si-a rostit inca ultimul cuvant Dupa un mare succes cu Graffiti, o prabusire cu Ultimul cuvant, Cristian Burci sa straduieste din rasputeri sa mentina pe linia de plutire Prima TV.

Cnd spuneti c este posibil eu s fi luat asta ca ie o infrngere, imi dau seama c suntei o persoan romantica a replicat Cristian Burci cnd l-am intrebat despre eecul cu Ultimul cuvant .Oamenit de afaceri americani spun ca daca nu ai doua falimente la activ, nu te poti numi om de afaceri". Cristian Burci este un om de afaceri ,prosper, dei nu a avut al doilea faliment. Grtipul su pulblicitar construit in lurul ageniei Graffiti/BBDO, a rulat, in 1998, o cifr de afaceri de peste 40 milioane de dolari i a dat de lucru la 1.000 de oameni. Am putea spune chiar ca suiurile i cobortirile care i caracterizeiz, pn la acest punIct, traiectoria, confer un anumit farmec povetii La sfritul lunil noiembrie 1998, Petre Barbu, titularul rubricii de media a sptamanalului Capital , scria: Ma pregteam sa anunt prbutrea financiara a postului Prima TV, sub titlul Cristi, intoarce-te in publicitate!. Cristian Burci preedintele postului, a reusit, in extremis, evite catastrafa, care s-ar fi adugat la neuitatul eec al ziarului Ultimul cuvnt. In urma cu aproximativ o luna, fr surle i trmbite, compania multinaionala Scandinavian Broadcasting System (SBS) a devenit partenerul canalului Prima TV". De atunci, multe s-au mai intamplat. Dupa America Burci a descoperit si Romania Cednd, cu greu, romanticet noastre hartuieli cu acatdarea intervitilui; Cris tian Burci mituriea: Sunt intr-o perioada a vietii n care inc invt, dar, de fapt, toat viata am invat. Prima TV este un moment important in viaa rnea i o experiena importanta, dar cred c ideile i viitoarele afaceri nu se vor opri aici.

In1982, la varsta de 18 ani, Cristian Burci pleca sa cucereasca America, scapand astfel de cea mai neagra perioada comunist. Studiaza, la Northwich Colege, marketing i business administra-tion, muncind pentru a se intretine i avnd de dou ori o afacere proprie.Incepe s colaboreze cu o companie care fcea afaceri i in domeniul televiziunii, prezent astzi in Romnia, sub numele de Saatchi& Saatchi. America a fost o perioad extraordinar....a vietii mele, deoarece ea reprezint o societate unic n lume, care se bazeaza pe performant eficien i simplitate. America m-a educat intrun spirit al performantei i al muncii. La intoarcerea in tar, care a avut loc imediat dupa revolutie, vinde, ca reprezentant al acestei firme, seriale-le de mare succes Dallas" i Lumea spectacular a recordurilor - Guiness Records".Romania reprezenta, pe atunci, o piat virgin n domeniul publicitii. Chiar dac in '89 nu s-ar fi intmplat ces-a intamplat, cred c America mi-ar fi putut oferi o cariera destul de bun in afaceri. Dar vznd oportunittile care existau aici, am decis s rmn. Astfel ia natere Graffiti, aceasta fiind prima agentie romneasc de publicitate. Ea incepea cu doi clieni extrem de importanti: Philip Morris (practic, intreaga activitate de inceput s-a axat si mulat pe serviciile solicitate de Philip Morris) i Delta Airlines. In 1992, Graffiti intr intr-un parteneriat real (nu afiliere) cu o agentie intemational: BBDO, una dintre cele mai puternice agentii de publicitate din lume, Odat cu asocierea la BBDO, avnd in vedere faptul c principalul obiectiv al unei agentii este creativitatea, toate departamentele conexe pe care le-am dezvoltat (de panotaj, de productie audiovideo, de media etc.) au devenit, in `92-`93, companii separate. Acest grup a functionat, pn azi, foarte bine". Respectivul grup, la care Cristian Burci este actionar majoritar (cealalt parte fiind constituit din management) cuprinde: Creative Media (agentie de media), Carlo Production (agentie de productie audio-video), Global Media (o agentie de media care dezvolt foarte mult partea de afiaj stradal), Stone Construct (agentie de construcli de panouri publicitare i de printuri specializate pe astfel de panouri). Rolul meu in aceste companii a devenit total pasiv se rezum la a discuta, pe baza unor rapoarte, cu managementul companillor respective. Intotdeauna am tiut s-mi aleg oamenii cu care s lucrez. Eu am viziunea business-ului, l pornesc i, cnd acesta intr intr-un ritm normal, trebuie s se ocupe altii".

Ultimul cuvnt" a fost un ziar inaintea timpului su, crede, acum, Cristian Burci. Era foarte dificil, pe atunci, s obtii calitatea tiparului i piata nu era att de dezvoltat. A vrut s fie un Mercedes al presei scrise. Dac n-am reuit, este, in mare msur, pentru c piata nu era pregtit s l primeasc", susine el astzi. Infrngere ar fi fost dac a fi continuat" Data inflintrii: 8 februarie 1994. Valoarea investitiei: 1 milion de dolari (din care 45% reprezenta valoarea mijoacelor fixe). Data desfiintrii: aprilie 1995. Lovitura n -a fost att de mare. Cnd am pornit la drum, am fixat acest buget, iar cnd bugetul a fost depit, am avut optiunea de a merge sau nu inainte. Infrngere ar fi fost dac a fi continuat. Pentru c, la momentul respectiv, puteam s suplimentm bugetul i s continum. Am hotrt, impreun cu managementul, s ne oprim. Fat de orice business, trebuie s ai capacitatea i puterea de a te opri atunci cnd nu eti convins de succes. In perioada pregtitoare i imediat dup, Ultimul cu-vnt nu m-a convins in primul rnd pe mine i, n al doilea rnd, nu eram convins c piata putea s l suporte". In concluzie, Ultimul cuvnt" a fost, in opinia finantatorului su, o idee foarte bun, dar care a venit la un moment nepotrivit. Cderea acestui copil" al su n-a insemnat o lovitur financiar extraordinar, dar nici un lucru plcut. Nu-i o plcere s pierzi bani. Dar exist momente cnd pierzi i momente cnd catigi", ii argumenteaz inc o dat Cristian Burci prezenta in rubrica noastr, Succese i cderi". Ati mai face o dat Ultimul cuvnt?", sun intrebarea mea. Zmbete. i vine rspunsul: Cinstit? Da". Civa ani mai tarziu, Cristian Burci s-a aflat In pragul unui nou eec. Este adevrat. Semnarea contractului cu SBS a salvat Prima TV de la dezastrul financiar", afirma el in luna februarie a acestui an. SBS este un operator de televiziune care activeaz in nou tri europene, cotat la Bursa din New York (NASDAQ), cu un capital de 600 milloane de dolari. Expansiunea SBS in Europa Central de Est, inceput cu succes in Ungaria (TV2) i Slovenia (Canal A), continu.

Prima TV, incotro? Cnd a cumprat Amerom i, pe aceast baz, a inceput s construiasc Prima TV, Burci a pornit cu ideea de a se asocia, mai devreme sau mai trziu, cu un partener international. Avantajele ar fost: accesul la programe, pretul mult mai mic atunci cnd cumperi ca un grup de companii decat atunci cnd o faci ca un independent. Acum un an, la trgul de programe de la New Orleans, l-am cunoscut, printr-un prieten comun, pe domnul Henry Sloan, directorul general al SBS. Propunerea noastr de afaceri spre SBS a venit intr-un moment bun ru n acelai timp. Bun, pentru c SBS era pe punctul de a construi o companie orientat spre investitii in Europa Central si de Est. Ru, pentru c formarea noii companii European Broadcast-ing System (EBS) s-a realizat pe 17 decembrie 1998. Astfel, prea c Prima TV a depit dificulttile financiare, investitia anuntat de SBS ridicndu-se la 25 milioane de dolari, potrivit declaratiei de atunci a lui Dan Belcea, director general la Prima TV. Totui, n-a fost s fie. Operatorul international de televiziune a avut alte achizitii, mai grase, de fcut. SBS n -a vrut s deranjeze anumite orgolii s-a multumit s afirme Cristian Burci. El continu s spere intr-un parteneriat viitor cu un mare operator TV international. Va fi totui SBS? Altul? Problemele financiare actuale de la Prima TV, despre care altil deja au vorbit i au s cris, par s aib o solutie in colaborarea cu un partener puternic. Pentru 1999, Prima TV ii propune nu mult, foarte putin": 8 milioane de dolari cifr de afaceri. Fat de aproximativ 6 milioane, ct a fost la inceputul anului 1998, ar insemna o cretere destul de important. Pe ce baz aceast cretere? Burci afirma, la inceputul primverii, c pe calitatea programelor, pe o gril mai bun, pe o publicitate mai agresiv i pe folosirea unor tehnici de sondaj speciale. Cu sau fr SBS. Prima TV este un mo ment important din viata lui Cristian Burci, dup cum el insui mrturisete. Dar planurile sale nu se opresc la Prima, a crei poveste nu are un sfarit uor de intrevzut. Mai sunt multe lucruri de fcut, apreciaz Cristian Burci. Problema principal este timpul". Paul Radu, preedinte, Tecton Investments (partener, vreme de doi ani, la Graffiti): Cristian Burci este un personaj deosebit. Cea mai mare calitate a sa este de a concepe i incheia afaceri. Din industria de publicitate, este poate cel mai mare deal-maker. Cam acolo se oprete el, cam att tie s fac. Dup aceea, altcineva trebuie s preia

afacerea i s o continue. Nu este un defect, asta ine de structur. El este genial n a incheia afaceri i la pmnt in a le continua. Aceasta este, cred, principala cauz pentru care a ratat Ultimul cuvnt. C are, in mare, o traiectorie ascendent, este incontestabil, chiar dac a inregistrat suiuri i coboruri. Domnul Adrian Srbu are cam aceeai traiectorie. Dup publicitate, paii lui spre pres, spre televiziune, au logic. Este un tip consecvent, nu a fcut o trecere la industria textil sau alimentar. Totui, una este s fii preedintele unei agenii de publicitate, alta este s fii coactionar i director ia un post de televiziune, chiar dac nu este primul ca audient. In general, Cristian Burci este un om imprevizibil, poate c de aceea creeaz impresia c face un pas inainte i unul inapoi. Nu m-ar mira s aflu c a intrat n politic. De partea cui? De partea cui este la putere, de obicei. De fapt, 90% dintre oamenii de afaceri din Romnia ii fac socoteala c trebuie s fie ori la putere, ori de partea puterii".

Radu Florescu, director Saatchi&Saatchi Il cunosc Pe Cristian Burci de pe vremea cnd era businessman la Los Angeles. Avea, printre altele un restaurant. L-am angajat la Saatchi.A fost primul satariat al nostru Romania i a lucrat ca Business Development Manager. Este un tip foarte energic, cu rnult entuziasrn i multe idei. Un tip foarte creativ. Pe urma, i-a facut o afacere proprie. Cred c nu a reuit cu Ultimul cuvnt datorit crizei econonomice si probabil ca n-a fost o afacere bine pus la punct. In general, Cristian Burci merge intotdeauna inainte. EI a marcat Romnia. A venit aici i a fcut ceva. Este un deschiztor de drumuri, i dumanii lui - tiu c are multi nu pot contesta c a fcut ceva.