PATRIMONIUL JURIDIC.

=SURSE ECONOMICE
=PASIVE PATRIMONIALE
=DREPTURI+OBLIGATII ALE AGENTULUI ECONOMIC.
CUPRINDE: 1. Surse proprii.
2.Surse straine= OBLIGATIUNI.
1.SURSELE PROPRII.
1.1CAPITALURI PROPRII:
a)capital social-nevarsat
-varsat.
b)prime legate de capital:-prime de emisiune;
-prime de fuziune;
-prime de aport;
-prime de conversie a obligatiunilor
in atiuni.
c)rezerve din reevaluare
d)rezerve:-legale
-statutare sau contractuale;
- din surplusul din reevaluare
- alte rezerve.
e) rezultatul reportat;
f) rezultatul exercitiului;
g)subventii pentru investitii.*** care se gasesc in clasa 4
conf.OMFP 3055/2009
1.2.SURSE ASIMILATE CAPITALURILOR PROPRII:
a)provizioane (pentru riscuri si cheltuieli):
- pentru litigii;
-pentru garantii acordate clintilor
-alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
b)imprumuturi si datorii asimilate:
-imprumuturi din emisiunea de obligatiuni.
- credite pe teren mediu si lung;
-datorii privind imobilizarile financiare.

-alte imprumuturi si datorii asimilate.

2.SURSELE STRAINE.
2.1 COMERCIALE:-furnizori;
-efecte de platit;
-furnizori de imobilizari;
- efecte de platit pentru imobilizari.
2.2.OBIGATII SALARIALE:- salarii;
- sporuri;
-prime;
-adaosuri;
-indemnizatii;
-ajutoare materiale.
2.3.SOCIALE:
a)ale persoalului:-C.A.S.
-C.F.S.
-C.A.S.S.
b)ale agentului economic:-C.A.S.
-C.F.S.
-C.A.S.S.
2.4.FISCALE:
a)impozite:- pe venit
- pe salariu
-pe dividende
- pe mijloace de transport
- pe cladiri.
b)taxe:-taxa vamala
-comision vamal
-T.V.A
-accize
-alte taxe.
2.5.FATA DE ASOCIATI SAU ATIONARI:
-dividende de plata.
2.6.ALTE OBLIGATII:
-creditori diversi.

PATRIMONIUL ECONOMIC.
=MIJLOACE ECONOMICE
=ACTIVE PARIMONIALE
=BUNURI+VALORI DETINUTE DE AGENTUL ECONOMIC
CUPRINDE:1.Imobilizari.
2.Active circulante.
3.Cheltuieli in avans(Active de regularizare)
1.IMOBILIZARI:
a)Necorporale:-cheltuieli de constituire;
-cheltuieli de cercetare dezvoltare
-concesiuni
-brevete
-marci
-licente
-drepturi si alte valori similare
-fond comercial
-alte imobilizari necorporale.
b)Corporale:-terenuri
- mijloace fixe
-constructii
-aparate tehnice
-mijloace de transport
-animale si plantatii
-aparate si instalatii de masurare,control si reglare
-mobilier
-aparatura birotica
-echipamente de protectie.
c)Financiare:-titluri de participare
- imobilizari financiare
-interese de participare
-alte tlituri imobilizate
-creante imobilizate.

2.ACTIVE CIRCULANTE:
1.Materiale(valori de exploatare)=STOCURI.
a)materii prime.
b)materiale consumabile:-materiale auxiliare
-conbustibili
-materiale pentru ambalat
-seminte
-materiale pentru plantat
-piese de schimb
-furaje
-alte materiale consumabile.
c)materiale de natura obiectelor de inventar;
d)produse in curs de executie
e)semifabricate,produse finite,produse reziduale
f)animale si pasari
g)marfuri
h)ambalaje.
2.IN DECONTARE(CREANTE):-clienti
-debitori
-efecte de primit
-valori de incasat
- decontari cu asociati/actionari.
3.BANESTI(VALORI DE TREZORERIE)
a)investitii financiare pe termen scurt:-actiuni proprii
-actiuni
-obligatiuni si
Rascumparate
-obligatiuni
-alte investitii financiare
Pe termen scurt.
b)conturi la banci
c) casa
d)alte valori:-bilete de tratament si odihna
-timbre fiscale si postale
- bilete si tichete de calatorie
-alte valori.

e)acreditive
f)avansuri de trezorerie.
EVALUAREA SI CALCULATIA
PATRIMONIULUI.
Evaluarea:este un procedeu al metodei contabilitatii ce reprezinta
masurarea si cuantificarea in etalon monetar a elementelor patrimonial
si a modificarilor suferite de acestea.
Evaluarea:asigura exprimarea valorica a elementelor patrimoniale ale
unei unitati comerciale.
Evaluarea:se face prin aplicarea unor procedee de calculatie a costurilor
si prin aplicarea unor procedee de verificare si control prin inventariere.
Evaluarea:presupune verificarea echilibrului active=pasiv si trecerea lui
in bilant si calculul indicatorilor economici.
PRINCIPIILE EVALUARII.
1.Principiul stabilirii obiectului evaluarii:
Obiectul evaluarii trebuie delimitat in timp si spatiu astfel.:
-imobilizarile se evalueaza dupa metoda analitica;
-activele circulante se evalueaza dupa metoda sintetica;
-bunurile destinate vanzarii se evalueaza prin intermediul preturilor.
-bunurile destinate consumuluiintern se evalueaza prin intermediul
costurilor preturilor.
2.Principiul stabilitatii unitatilor monetare.
3.Principiul valorii ireale:
-valoarea reala se stabileste in functie de utilitatea bunului(valoarea de
utilitate sau valoarea reala pe piata)
4.Principiul permanentei metodelor:
-presupune continuitatea utilizarii aceleiasi metode de evaluare si
inregistrare.
5.Principiul alegerii fornei de evaluare.
-forma de evaluare se alege in fct. de scopul urmarit.
6.Principiul costului istoric:
-evaluarea bunurilor se efectueaza cu ocazia intrarilor in patrimoniu la
valoarea de intrare conform documentelor justificative.
-contul istoric se numeste si valoare de intrare sau valoare contabila.

7.Pricipiul prudentei:
-conform caruia evaluarea patrimoniului se face tinand cont de
deprecierile,pierderile si riscurile posibile de inregistrat in activitatea unei
intreprinderi.Nu se admite supraevaluarea ellementelor de active si a
veniturilor si respective ssubevaluarea elementelor de pasiv sia
cheltuielilor.
METODE DE EVALUARE.
Evaluarea se face in functie de 4 momente:
1.La intrare in patrimoniu:
Evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea de
intrare(V.I.val. contabila).
Elementele patrimonile intra in gestiune prin urmatoarele cai:
a)cumparare cu titlu oneros-evaluarea se face la cost de achizitie(C.A.)
(achizitie)
C.A.= Pret de cumparare negociat in factura+ cheltuieli de
transport-aprovizionare+cheltuieli accesorii de montare,demontare si
punere in functiune+ diverse taxe nerecuperabile.
2.Evaluearea la iesire din patrimoniu.
La iesirea din gestiune bunurile se evalueaza la valuarea de intrare.
-iesirea se face la valoarea de intrare sau la un pret de vanzare stability in
conditiile pietei.
P.V.=C.A.+ ados comercial.
Adaos comercial=%C.A.
-depozitul prctica pret de vanzare cu ridicata
P.V.r.=C.a +ad. Comercial.
-magazinul practica P.V.a.-pretul de vanzare cu amanuntul.
P.Va=C.A +ad. Comercial+T.V.A neexigibil
T.V.A neexigibil= 19% PV.= 19%[C.A. +ad. Comercial]
3.Evaluarea la inventariere.
- evaluarea se face in functie de val. De intrare
-la inventar se stabileste pt. elementele patrimoniale o valoare actuala
numita val de inventar.
-valoarea de inventar se compara cu valoarea de intrare putand rezulta
diferente.

-daca val. de inventar este mai mica decat val. de intrare rezulta ca
elemental patrimonial a suferit o depreciere a valoriifapt pt. care se
constituie provision de depreciere.
-daca val. de inventar este mai mare decat val de intrare pt. elementele
de A nu se inregistreaza dar pt. elementele de P se inregistreaza plusul de
val. obtinuta.
La elementele de A ,plusul de evaluare nu se inregistreaza,minusul de
evaluare se inregistreaza ca provision de depreciere.
La elementele de P ,plusul de evaluare se inregistreaza,minusul de
evaluare nu se inregistreaza.
4.In bilant.
-elmtele patrimoniale se evalueaza in functie de val de intrare,in bilant
se trece val contabila neta.

Cheltuielile de instalare si punere in functiune sunt valabile pt.

imobilizarile corporale.(pt. acelea care necesita aceste operatii

ex:utilajele,instalatiile,calculatoarele)
Taxele nerecuperabile reprezinta:
-taxe de asigurare a bunurilor pe timpul transportului;
-taxe vamale,comisioane vamale,accize.
b)bunuri obtinute in regie proprie(productie)- se evalueaza la Costul de
productie C.Q.
C.Q. = C.A. al materialelor prime si materialelor folosite+ cheltuieli
directe de productie+ cota de cheltuieli indirecte de productie.
c)bunuri aduse ca aport la capital- se evalueaza la valoarea de
aport(stabilita de o comisie de expertiza in functie de utilitate,stare si
cotatie pe piata)
d)bunurile procurate cu titlu gratuity(donatie)-valoare justa(valoare reala
de piata sau actuala)
e)creantele si datoriile se evaluaeaza la valoarea nominala.
V.C.N=V.C.bruta -Amortizare- Provizioane.
( V.I)
Evaluarea in bilant se face la val de intrare corectate cu amortizarea si
eventualele provizioane constituite.

(A)Bunurile sufera 2 feluri de depreciere;

1)depreciere ireversibila=intalnita la imobilizari si imbraca forma de
amortizare
2)depreciere reversibila=provizioane de depreciere.
Elementele de P se evalueaza la val de intrare.
REGULI GENERALE DE EVALUARE a elementelor transpuse in situatiile financiare

Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz, n

general, pe baza :
principiului costului de achiziie, sau
principiului costului de producie;
excepia existnd n situaia n care s-a optat pentru reevaluarea
imobilizrilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea
just, apelndu-se la regulile evalurii alternative.
Se utilizeaz patru reguli generale de evaluare, astfel:
a) evaluarea la data intrrii n entitate;
b) evaluarea cu ocazia inventarierii;
c) evaluarea la ncheierea exerciiului financiar;
d) evaluarea la data ieirii din entitate.
a) Evaluarea la data intrii n entitate

la cost de achiziie

la valoarea de aport
la valoarea just

Valoarea de intrare la cost de producie

Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele

de import i alte taxe, cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli
care pot fi atribuite direct achiziiei bunurilor respective.
Costul de producie cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i
materialelor consumabile, precum i cheltuielile directe atribuite bunului
respectiv.
Costul de producie este format din urmtoarele elemente:
materiale directe;
energie consumat n scopuri tehnologice;
manoper direct;
alte cheltuieli directe de producie;
cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional.

Dobnda aferent costului capitalului mprumutat pentru finanarea

achiziiei, construciei sau produciei de active cu ciclu lung de fabricaie
poate fi inclus n costurile de producie dac aceasta aparine perioadei de
producie.
- Aceast situaie se va prezenta n notele explicative.
- Exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, n
schimb sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n care au
avut loc:
- pierderile de materiale, manoper sau alte costuri de
producie nregistrate peste limitele normale admise;
- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care
aceste costuri sunt necesare n procesul de producie,
anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie;
- cheltuielile generale de administraie care nu particip la
formarea stocurilor.
b) Evaluarea cu ocazia inventarierii anuale, se efectueaz de regul, la
sfritul anului , nainte de nchiderea conturilor, se face la valoarea
actual sau de utilitate a fiecrui element, fiind denumit valoarea de
inventar stabilit funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i preul
pieei. Pentru creane i datorii se are n vedere valoarea lor previzibil de
ncasat, respectiv de plat.
c) Evaluarea la ncheierea exerciiului financiar urmrete aplicarea
consecvent a principiului prudenei i const n aceea c elementele de
activ i de pasiv de natura datoriilor se evalueaz i se reflect n
situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu
rezultatele inventarierii. Pentru aceasta, valoarea de intrare se compar cu
valoarea stabilit pe baza inventarierii, denumit valoare de inventar, caz
n care se vor avea n vedere urmtoarele:
- pentru elementele de activ constatate n minus (valoarea de
inventar mai mic dect valoarea contabil net, diferena se va
include n cheltuieli , concomitent cu creterea amortizrii aferente,
(cnd suntem n situaia activelor amortizabile), active la care
deprecierea este ireversibil (definitiv) sau se efectueaz o
ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare (pentru activele
neamortizabile), active la care deprecierea este reversibil.

Prin valoarea contabil net se nelege valoarea de intrare, corectat

cu amortizarea i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare,
cumulate.
Valorile tranzacionate pe o pia reglementat se evalueaz la cursul
din ultima zi de tranzacionare, iar cele netranzacionate la costul istoric, mai
puin ajustrile pentru pierdere de valoare, dac este cazul.
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenelor
constatate n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare a
elementelor de pasiv se nregistreaz n contabilitate, pe seama
elementelor corespunztoare de datorii.
La fiecare nchidere de bilan se vor avea n vedere i urmtoarele:
c1. Elementele monetare exprimate n valut (disponibiliti,
acreditive i
depozite bancare, creane i datorii n valut) se evalueaz i nregistreaz
utiliznd cursul de schimb comunicat de BNR, valabil la data nchiderii
exerciiului financiar. Diferenele favorabile sau nefavorabile se vor
nregistra la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz.
c2. Pentru creanele i datoriile, exprimate n lei, a cror
decontare se face
n funcie de cursul unei valute, eventuale diferene care rezult din
evaluarea acestora se nregistreaz de regul, la venituri sau cheltuieli de
exploatare sau financiare, n funcie de natura operaiunii.
c3. Elementele nemonetare achiziionate cu plata n valut i
nregistrate la cost istoric (imobilizri, stocuri) se nregistreaz i raporteaz
utiliznd cursul de schimb de la data efecturii tranzaciei.
Se definesc elementele monetare ca fiind disponibilitile bneti i
activele/datoriile de primit/de pltit n sume fixe sau determinabile.
Dac situaiile financiare nu au fost aprobate i a aprut elemente
suplimentare, dup data bilanului, referitoare la perioada raportat,
elementele respective trebuie ajustate pentru a reflecta i informaiile
suplimentare.
d) Evaluarea la data ieirii din entitate. La data ieirii din entitate,
bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
Corectarea erorilor constatate n contabilitate se efectueaz pe seama
rezultatului reportat. Astfel de erori includ efectele greelilor matematice,
greelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorri sau interpretri greite a
evenimentelor i fraudelor.

Dac operaiunea de corectare a erorilor genereaz pierdere contabil

reportat, acestea trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri
de profit.
ETALOANE DE EVALUARE.
-evaluarea este exprimarea valorica prin intermediul banilor,a existentei
si a miscarilor elementelor patrimoniale.
- ce nu poate fi masurat si exprimat in bani nu poate face obiectul
inregistrarii contabile.
-in vederea evaluarii elementelor patrimoniale se pot folosii diferite
costuri,preturi si tarife.
-costurile sunt totalitatea cheltuielilor effectuate in vederea obtinerii
produselor,lucrarilor si sreviciilor. C.A.
-C.Q.
-preturile sunt expresia baneasca a valorii marfurilor si se
concretizeaza in valoarea ce se incaseaza pt.bunurile vandute.
Pret-de vanzare-pt furnizori.
-de cumparare-pt. clienti.
Aceste preturi difera in raport cu corelatia cerere-oferta.Pretul de
cumparare este o componenta a pretului de achizitie.
La agentii economici pretul de vanzare se deosebeste astfel:
-pret de vanzare cu ridicata- sau pret de vanzare al angrosistilor(depozite)
-pret de vanzare cu amanuntul-pret de vanzare al detalistilor(magazinele)
Bunurile se pot evalua si la pretul pietei.
-pretul pietei inseamna-suma la care se poate procura bunul in ziua
evaluarii in functie de cerere si oferta.
-tarifele se folosesc la evaluare lucrarilor si serviciilor(transport,cazare)
Conform noilor reglementari evaluarea elementelor in bilant poate
folosi si urmatoarele valori:
a)valoarea justa sau valoarea reala-esta valoarea recunoscuta intre parti
in tranzactii directe;
b)valoarea realizabila-este pretul estimate la care activul poate fi vandut
sau inregistrat;
c)valoarea realizabila neta-cheltuielile propuse cu vanzare;

d)valoartea recuperabila este suma pe care intreprinderea se asteapta sa

o incasese din utilizarea viitoare a unui bun,inclusiv valoarea sa
reziduala;
e)valoarea reziduala este valoarea net ape care intreprinderea estimeaza
sa o obtina prin cedarea unui activ la incheierea duratei sale de
utilizare,dupa scaderea cheltuielilor cu cedarea.
Elementele monetare esperimate in valuta-trebuie raportate la cursul
de inchidere rezultand diferente favorabile sau nefavorabile de curs
valutar.
Elementele nemonetare schizitionate in valuta si inregistrate la costul
istoric(la valoarea de intrare)se raporteaza la cursul de schimb la data
efectuarii tranzactiei.
-elementul monetar -creante-datorii.
-elemente nemonetare imobilizari-stocuri.
Elementele nemonetare inregistrate la valoarea justa si exprimate in
valuta se raporteaza la cursul de schimb.
REEVALUAREA-este folosita pt a asigura o informatie reala si
corecta a patrimoniului.
-se efectueaza prin hotarare de govern(H.G)si numai cand s-a acumulat o
modificare semnificativa rezultand modificari ale valorii de intrare.
-prin reevaluare se inlocuieste valoarea de intrare cu valoarea
actuala.Diferenta rezultata se inregistreaza la capitalurile proprii in
rezerva de reevaluare.
-reevaluarea se aplica imobilizarilor corporale si financiare.
-reevaluarea poate fi curenta si se face la sfarsitul unei perioade de
gestiune(luna) si evaluare periodica care se face la sfarsitul unui exercitiu
financiar.
Evaluarea la iesirea din gestiune.
Stocurile si alte active fungibile acestea se evalueaza si se
inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele
metode:
a)metoda primului intrat,primului iesit-vin din engleza FIFO.-bunurile
din gestiune se evalueaza la C.A sau C.Q. al primei intrari.Pe masura
epuizari lotului bunurile iesite din gestiune se evalueaza la C.A. sau C.Q.
al lotului urmator in ordine cronologica.
b)metoda ultimului intrat,primului iesit. LIFO din engleza.-bunurile
iesite din gestiune se evalueaza la C.A. sau C.Q. al ultimei intrari.Pe
masura epuizarii lotului se trece la lotul anterior in ordine cronologica.

c)metoda costului mediu ponderal-C.M.P.-presupune calculul unei medii

ponderate a costurilor medii ponderate elementele similare.-Poate sa fie
global sau dupa fiecare intrare.
CALCULATIA.
-reprezinta procedeul de stabilire in expresie baneasca a marimii
chltuielilor care revin pe unitatea de produs,pe serviciul prestat sau
lucrare executata pe baza carora urmeaza sa se evalueze corelarile
acestora.
COSTUL-totalitatea cheltuielilor efectuate pt obtinerea unui bun,pt
efectuarea unei lucrari si prestarea unor servicii.
BILANTUL CONTABIL
DEF:=procedeu specific metodei contabilitatii.
= are la baza principiul dublei inregistrari. A=P.
=elementele patrimoniale sunt prezentate in bilant din punct de
vedere al existentei si miscarilor elementelor patrimoniale in bilant se
trece valoarea bilantiera a elementelor patrimoniale.
=este prezentat ca tablou/table:prezentat pe orizontala(sub forma de
cont)sau pe verticala(lista).
Acest tabel cuprinde elemente patrimoniale de A grupate dupa
natura si gradul de lichiditate si elemente de P grupate dupa
natura,destinatie si gradul de exigibilitate.
(Modul de prezentare seamana foarte mult cu structura patrimoniului in
cazul bilantului pe orinzontala.Unii autori si in carti mai vechi incep
prezentarea structurii de Pasiv cu 1. Capital propriu; 2.Provizioane;
3.Venituri in avans si finalizeaza cu 4.Datorii. In alte carti prima structura
este cea a Datoriilor similar cu bilantul pe verticala).
Elementele prezentate in bilant se numesc:posturi bilantiere.
Bilntul contabil marcheaza inchiderea unui an financiar sau a unei
perioade date. Intocmirea bilantului contabil se face pe baza
documentului numit balanta de verificare a conturilor.
Bilantul contabil reflecta in expresie baneasca la un moment dat
echilibrul dintre active(mij. economice )si pasive(surse de finantare)
precum si rezultatele obtinute.

STRUCTURA BILANTULUI CONTABIL.

~pe orizontala~
ACTIV.
PASIV.
1.ACTIVE FIXE:
1.DATORII:
a)imobilizari necorporale;
dupa scadenta
b)imobilizari corporale;
-pe termen scurt(dupa natura
c)imobilizari financiare.
economica)
2.ACTIVE CIRCULANTE:
a)financiare(credite bancare,
a)stocuri(m.p, m.c, ob.inventar, semifab, imprumuturi si dobanzi ale acestora);
p.f, rebuturi, marfuri, amabalaje);
b)comerciale(furnizori,efecte de
b)creante(Clienti, efecte de incasat,
plata, avansuri primate de la client);
avansuri de la client, avans chenzinal
c)salariale (salariul);
,TVA ded., debitori diversi, etc);
d)sociale (CAS,CASS,CFS);
c)investitii pe termen scurt(actiuni si
e)fiscal (impozite sit axe);
obligatiuni negociate la bursa);
f)fata de actionari (dividende);
d)disponibilitati banesti(cont la banca,
g)alte datorii(creditori diversi)
casieria, avansuri de trezorerie,
-pe termen lung (dupa natura
acreditiv, card, cec-uri);
economica):
e)alte valori de trezorerie(bilete de
a)financiare;
odihna si tratament, bilete de calatorie,
b)comerciale;
BCF-uri, bonuri de masa, timbre postale c)salariale;
si fiscal etc)
d)sociale;
3.CHELTUIELI IN AVANS(chirii si
e)fiscale;
abonamente platite, lucrari pe mai
f)fata de actionari;
multe exercitii)
g)alte datorii(creditori diversi)
(ACTIVE DE REGULARIZARE)
2.PROVIZIOANE
3.VENITURI IN AVANS. (chirii
abonamente de incasate)
(pasive de regularizare)
4.CAPITAL SI REZERVE:
-cap.social;
-prime de capital;
-rezerve de reevaluare;
-rezerve;
-rezultatul reportat;
-rezultatul exercitiului.

TRANSPUNEREA ELEMENTELOR IN BILANT.

Operatiile economice financiare determina modificari ale structurilor
patrimoniale .Insa indifferent de aceste modificari generate in structura
patrimoniului.Intre cele 2 structuri apare si se mentine egalitatea
bilantului. A=P.
Ecuatia matematica a bilantului pe orizontala este:A=P. In urma
modificarilor suferite ale structurilor patrimoniale rezulta urmatoarele
variante:
a)ecuatia ce reflecta modificari numai in active:
A-x+x=P.
b)modificari numai in pasiv:
A=P-x+x.
c)modificari in A si P in sensul cresterii.
A+x=P+x.
d)modificari in A si in P in sensul diminuarii.
A-x=P-x.
Ecuatiile bilantului pe verticala.
A-D=C.
-activ-datorii=capital propriu.
Ecuatiile de modificare sunt:
1. [A+x]-D=[C+x]
2. [A+x]-[D-x]=C
3. [A-x]-D=[C-x]
4. [A-x]-[D-x]=C
5. [A+x-x]-D=C
6. A-D=[C+x-x]
7. A-[D+x-x]=C
8. A-[D+x]=[C-x]
9. A-[D-x]=[C+x]

In bilantul contabil nu se trec veniturile si cheltuielile.Documentul in

care sunt mentinute se numeste contul de:profit si pierdere.

FELURILE BILANTULUI.
1.Dupa statutul juridic al unitatilor patrimoniale intalnim:
a)bilant initial sau de fondare-se intocmeste la infiintarea unitatii
patrimoniale.
b)bilant current sau de gestiune-este bilantul intocmit in cursul activitatii
patrimoniale.
c)bilant final sau de lichidare-este bilantul intocmit atunci cand unitatea
patrimoniala isi inceteaza activitatea.
2.Dupa sfera de cuprindere:0
a)bilant primar- intocmitla nivelul unitatilor patrimoniale.
b)bilant centralizator- intocmit la nivelul central pe baza datelor din
bilantele primare.
3.Din punct de vedere al reglementarilor legalizate:
a)bilant fiscal-este folosit pt. impoitarea veniturilor
b)bilant comercial-reflecta situatia patrimoniului unitatii.
4.Dupa marimea unitatilor patrimoniale distingem:
a)bilant sau situatiile financiare anuale-intocmit de unitatile patrimoniale
mari.
b)bilant sau situatiile financiare anuale simplificate-intocmit de unitatile
patrimoniale mici.
c)bilant intocmit de unitatile patrimoniale fara scop lucrediv care intra
sub incidenta O.m.i.P.
BILANTUL PE VERTICALA.-SIMPLIFICAT
A. Active fixe.
B. Active circulante.
C. Cheltuieli in avans.
D. Datorii ce trebuie platite(pe termen scurt)
E. Active circulante nete -respectiv - Datorii curente nete.
F.TOTAL ACTIVE- DATORII CURENTE.
G.Datorii pe termen lung.
H.Provizioane.
I. Venituri in avans.
J. Capital si rezerve.

DOCUMENTE DE EVIDENTA
DEF:Documentele sunt acte scrise,intocmite pt operatiile economice sau
financiare la locul si in momentul efectuarilor,cu scopul de a dovedi
existenta acestor operatii,precum si pt evenimente izvorate din necesitati
organizatorice si administrative ale entitatii economice (ex. Actele
necesare pt angajarea si incadrarea personalului,contractile economice).
Documentele de evidenta-IMPORTANTA.
1.
2.
3.
4.
5.

ca baza pt efectuarea inregistrarilor in contabilitate;

la intocmirea unor documente ce se inregistreaza in contabilitate
la efectuarea controlului economic si financiar.
ca mijloc de proba in justitie pt descoperirea adevarului.
nevoilor organizatorice si administrative care nu au nicio legatura
cu inregistrarea in contabilitate.
Structura documentelor.

Documentele de evidenta contin 2 feluri de elemente:-comune;

-specifice.
ELEMENTE COMUNE
ELEMENTE SPECIFICE
Denumirea documentului.
Difera si se completeaza in
functie de natura operatiei
Antetul.
economice sau financiare.
Data intocmirii doc.si
efectuarea operatiei.
Continutul operatiei.
Baza legala daca este
cazul.
Unitatea de masura sau
elemental in care se
exprima operatia
respectiva.
Semnaturile persoanelor
responsabile la intocmirea
documentelor.
-acestea au un character reprezen- -acestea sunt specifice conditiilor
tativ si general fiind de regula
concrete in care se produc op. ec.

tiparite.

si financiare.(netipizate)
Clasificarea documentelor de evidenta.

Primul procedeu utilizat n metoda contabilitatii este observarea, care

presupune constatarea fenomenelor exprimate valoric, n vederea
nregistrarii lor.
Informatiile primare culese sunt consemnate, transpuse n
purtatorii de informatii primari, adica n documente justificative primare.
De altfel, documentatia este unul dintre procedeele metodei
contabilitatii n virtutea careia orice operatie economico-financiara este
consemnata scriptic n conturi, numai daca, n prealabil, fusese
consemnata ntr-un document sau act scris.
Documentele sunt actele scrise ntocmite cu prilejul efectuarii
operatiilor economico-financiare, pentru a servi ca dovada a nfaptuirii
lor si ca mijloc de fundamentare a nregistrarilor contabile.
Documentatia primara comporta totalitatea actelor scrise n care se
consemneaza, pentru prima data, operatii economico-financiare.
Un act scris are calitatea de document daca ndeplineste
conditiile:
_ Dovedeste efectuarea unei anumite operatii;
_ Contine descrierea detaliata si completa a operatiei: calitativ,
_ Cantitativ si valoric;
_ Contine confirmarea realitatii si exactitatii operatiei, prin semnaturile
persoanelor participante.
nregistrarile contabile se efectueaza numai pe baza de documente.
Clasificarea documentelor

a. Dupa numarul operatiilor consemnate:

- documente primare (singulare), n care se consemneaza, pentru
prima data, o singura operatie economico-financiara efectuata; chitanta,
bonul de consum etc.;
- documente centralizatoare (cumulative), n care se consemneaza mai
multe operatii economico-financiare similare: centralizatorul bonurilor de
consum, recapitulatia marfurilor intrate,recapitulatia marfurilor iesite
etc.; documentele centralizatoare nsumeaza mai multe documente
primare.

b. Dupa modul de ntocmire:

-originale: primul exemplar;
-copii: celelalte exemplare obtinute la indigo sau xerox;

-duplicate: copii conforme cu originalul, care au calitatea de original, dar

numai n lipsa originalului; se elibereaza de emitent cnd originalul este
pierdut sau distrus.

c. Dupa natura operatiilor la care se refera:

--documente de dispozitie, prin care se dispune sau se aproba executarea
unei operatii economicofinanciare:
- comanda data de client furnizorului, ordinul de plata dat bancii
de o ntreprindere pentru achitarea unei sume din disponibilul
propriu etc.;
- documente de executie, prin care se confirma executarea unei operatii
economico- financiare:
- factura (n care se consemneaza vnzarea de produse, de lucrari
executate sau de servicii prestate),
- chitanta (n care se consemneaza ncasarea unei sume de bani),
chitanta fiscala etc.;
-documente combinate (mixte) care contin att dispozitia de executare, ct
si confirmarea executariioperatiei:
- bonuri de consum (prin care se dispune magazinului sa
elibereze materiale si,concomitent, delegatul sectiei
primitoare confirma receptia lor), dispozitia de livrare,
aviz de expediere etc.;
- documente contabile, care se ntocmesc n cadrul serviciului de
contabilitate, n vederea nregistrarii operatiilor economico-financiare:
Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Registrul Cartea mare.

d. Dupa locul de ntocmire:

- Documente interne, cele ntocmite n cadrul unitatii si care circula fie n
interiorul ei (bonul de consum, statul de salarii etc.), fie n afara ei
(factura pentru produse livrate, cecul de numerar etc.);
- Documente externe, cele ntocmite n alte unitati si intrate n
ntreprindere; comanda primita de la client, factura pentru materiale
aprovizionate, extrasul de cont primit de la banca etc.;

e. Dupa regimul de tiparire si utilizare:

- documente cu regim special, cele tiparite, completate,
utilizate, pastrate si arhivate pe baza de dispozitii legale,
speciale; sunt nseriate si numerotate, au imprimata
mentiunea cu regim special si se tin n evidenta si se
justifica ca formulare att cele utilizate, ct si cele

neutilizate, de exemplu, chitanta, factura, chitanta fiscala

etc.
- documente fara regim special, cele care nu necesita o
evidenta aparte, ci se ntocmesc respectndu-se
normele generale de ntocmire si circulatie a documentelor, de exemplu,
fisa mijlocului fix, fisa de magazie, jurnalul pentru cumparaturi, jurnalul
pentru vnzari etc.
Structura documentelor
Orice document poate fi un act justificativ, daca contine elementele:
_ denumirea;
_ numarul de ordine;
_ denumirea unitatii emitente;
_ data ntocmirii si locul emiterii;
_ descrierea operatiei pe care o consemneaza, si anume: natura operatiei,
mijloacele economice careau format obiectul ei, indicatorii cantitativi si
valorici aferenti, semnaturile persoanelor care au participat la efectuarea
operatiei (documentele referitoare la plati trebuie sa fie vizate pentru
control preventiv de contabilul sef si aprobate de conducatorul unitatii).
Intocmirea si circuitul documentelor
ntocmirea documentelor are loc n conformitate cu normele
metodologice privind contabilitatea unitatilor economice, elaborate de
Ministerul Finantelor, iar circuitul lor este stabilit pe baza de indicatii de
utilizare a
formularelor tipizate, date de acelasi minister.
nscrierea datelor n documente se face cu cerneala, cu pasta, cu
creion chimic, cu masina de scris sau alte
mijloace fara stersaturi sau razaturi, erorile corectndu-se prin taierea cu
o linie a textului sau cifrei gresite si scrierea deasupra a textului sau cifrei
corecte.
Asigurarea circulatiei rationale si unitare a actelor justificative se face
de contabilul sef, care ntocmeste graficul circulatiei.
Graficul trebuie sa asigure o rezolvare exacta a operatiilor consemnate
n documente si o circultie operativa a acestora pentru evitarea
stationarii nejustificate la unele servicii.
Documentele se ntocmesc ntr-un anumit numar de exemplare, care
urmeaza un anumit circuit, pna la arhivarea lor.

Tipizarea documentelor
nseamna crearea de formulare tip pentru operatii economico-financiare
asemanatoare. Adica, o anumita operatie nu se poate consemna dect
ntr-un formular care are o forma, o structura, un circuit si un mod de
completare stabilite cu precizie prin dispozitii legale. De exemplu, pentru
ncasarile de numerar efectuate de orice unitate se utilizeza o chitanta tip.
Avantajele tipizarii sunt:
- faciliteaza ntocmirea, verificarea si nregistrarea documentelor;
- asigura o forma, structura si circuit rationale;
- permite mecanizarea lucrarilor de ntocmire si de prelucrare a
documentelor.
-Criterii de clasificare(din alta perspective):
1. Dupa natura operatiilor economice,documentele de evidenta se
impart in documente privind:
a)imobilizarile:
Corporale:-proces verbal de predare preluare.
Necorporale:-proces verbal de receptie si punere in functiune.
Financiare:-proces verbal de scoatere din functiune.
b)actvele circulante:
Materiale:-nota de receptie si constatare de diferente.
-bonul de consum,fisa-limita de consum.
c)disponibilitati banesti:
Chitante,process verbal de plati.
d)salariile si alte drepturi cuvenite angajatilor:
Satul de salarii,lista de avans chenzinal.
e)vanzarile:
Factura sau factura fiscala,dispozitia de livrare,aviz de
insotire a marfii.
f)corespondenta.
g)arhiva.
2.Dupa caracterul si functia pe care o indeplinesc documentele se
impart in:
a)documente de dispozitie:
Ordinal de plata ,comanda.
b)documente justificative sau de executie:
Factura,chitanta,factura fiscala,bonul de consum.
c)documente mixte:

 Dispozitia de livrare,avis de insotire a marfii.

3.Dupa nr. Operatiilor economice pe care le cuprind,documentele se
impart in:
a)documente singulare:
Chitanta,factura.
b)documente cumulative:
Jurnalul de cumparari,jurnalul de vanzari.
4.Dupa momentul intocmirii si rolul lor,documentele de evidenta pot
fi:
a)documente primare:chitanta,factura.
b)documente secundare.
5.Dupa locul de unde se intocmesc si circula,documentele pot fi:
a)documente interne:
Ordinul de plata,cecul.
b)documente externe:
Factura primita de la furnizor,extrasul de cont primit la
banca.
6.Dupa sfera de aplicare,documentele de evidenta se grupeaza in:
a)documente de uz general:
Stat de salarii,bon de consum,chitanta ,factura.
b)documente specifice:
Actul de fatare-folosit in zootehnie-,devizul.
7.Dupa forma de pzentare,documentele de evidenta pot fi:
a)documente tipizate.
b)documente netipizate.
8.Dupa regimul de tiparire si utilizare,documentele de evidenta se
grupeaza in:
a)documente cu regim special:
Factura fiscala,cecurile de numerar,chitanta.
b)documente fara regim special:
Nota de contabilitate,borderoul de achizitie,ordinal de plata.
c)documente cu reglementari exprese:
Marci postale,fiscale,certificate medicale,carnete de munca.
9.Dupa modul de intocmire si rolul pe care-l indeplinesc in cadrul
sistemului informational contabil,documentele de evidenta se grupeaza in:
a)documente justificative.
b)documente de evidenta contabila.

 Registrul cheltuielilor,registrul stocurilor,registrul

veniturilor,jurnalul de vanzari,jurnalul de cumparari.
c)documentele de sinteza si raportare contabila:
Bilantul contabil semestrial si anual,note explificative,balanta
de verificare sintetica la sfarsitul lunii,bucetul de venituri si
cheltuieli.
Documentele de evidenta sunt elaborate in functie de continutul
operatiilor economice si financiare pt care sunt cocepute,concomitent
urmarindu-se sa fie clare,sa redea in forma simpla activitatile desfasurate
de catre unitatea patrimoniala,cu cheltuielimateriale si umane minime.
Documente de evidenta.
A. INTOCMIRE.
Intocmirea documentele se poate face manual sau cu mijloace de
prelucrare automata astfel incat acestea sa fie lizibile,nefiind admise
stersaturi,razaturi,modificari sau alte asemenea procedee,precum si
lasarea de spatiu liber intre operatiile consemnate in acestea.
Intocmirea documentelor are loc,de regula,la locul unde se produce
operatia economica sau financiara.
Intocmirea manuala se poate face prin folosirea cernelii,a pastei sau a
creionului mecani.
Intocmirea automata cu mijloace tehnice se poate efectua cu masina de
scris,calculatorul etc.
Dupa intocmire,documentele se supun verificarii si preluarii.
B.VERIFICARE.
Verificarea are ca scop evitarea greselilor,neregulilor si
abuzurilor,precum si pt reflectarea realitatii in contabilitate.
Verificarea documentelor de evidenta este de trei feluri:
1.verificare din punct de vedere al formei.
2.verificare aritmetica.
3.verificare de fond.
1.Verificarea din punct de vedere al formei se refera la:
a)corespondenta modelului de document cu natura operatiei consemnate.
b)completarea tuturor elementelor obligatorii din formular.
c)corespondenta cu cele din anexe.

d)existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea

documentelor si efectuarea calculelor.
e)intocmirea in nr. De exemplare prevazut si existenta aceluiasi nr de
ordine pe fiecare exemplar.
2.Documentele de evidenta se supun si unei verificari aritmetice prin
care se urmareste:
Exactitatea datelor cifrice inscrise.
Preluarea exacta a cantitatilor si preturilor.
Corectitudinea calculelor aritmetice.
3.Verificarea de fond a documentelor presupune urmarirea
legalitatii,necesitatii,realitati,oportunitati si economicitatii operatiilor
economice si financiare pt care acestea s-au intocmit.
Informatii suplimentare privind Verificarea documentelor
Comporta forma, calculele si fondul operatiei consemnate n
document.
Verificarea formei consta n a cerceta daca s-a utilizat formularul
corespunzator operatiei consemnate, daca au fost ntocmite toate
exmplarele, daca s-au completat toate rubricile, daca contine semnaturile
participantilor la ntocmire etc.
Verificarea calculelor consta n a constata daca nu cumva s-au
strecurat erori la scrierea sumelor si la efectuarea calculelor.
Verificarea fondului se refera la realitatea, necesitatea, oportunitatea si
legalitatea operatiei, adica operatia trebuie sa existe n realitate, sa fie
utila unitatii, sa aiba loc la momentul potrivit si sa fie efectuata cu
respectarea dispozitiilor legale.
Verificarea de fond o face contabilul sef, cu prilejul aplicarii vizei de
control financiar preventiv si conducatorul unitatii, cu prilejul aprobarii
documentului.
C.CORECTARE.
Corectarea documentelor
Corectarea o poate face numai emitentul, care certifica operatiunea,
datnd-o si semnnd.
Daca eroarea s-a constatat dupa ce documentul a fost vizat pentru
control financiar preventiv,corectura se va face asa cum s-a aratat la
nceput si se va prezenta din nou contabilului sef pentru viza.

Documentele prin care se consemneaza operatii banesti si care contin

erori nu se pot corecta, ci se anuleaza, emitndu-se n locul lor altele
corect ntocmite (de exemplu: chitante, cecuri etc.), exemplarele anulate
pastrndu-se n carnetele respective.
Corectarea erorilor din documente presupune respectarea unor reguli
prin care:
Sa se permita recunoasterea momentului cand s-a produs greseala
(la intocmire sau la preluare)
Sa se aduca la cunostinta celor care au intovmit documentul.
Sa se efectueze corectarea prin taierea cu o linie a textului sau
asumei gresite ,in asa fel incat sa se poata citi ce s-a gresit .Apoi se
scrie deasupra textului sau suma corecta,facandu-se mantiunea pe
documentul rectificat asupra acelui fapt.
Datele corecte sa fie certificate prin semnaturile persoanei care a
completat initial documentul sau a corectorului,cand eroarea s-a
constatat la preluare.
D.CIRCUITUL DOCUMENTELOR DE EVIDENTA .
DEF:Prin circuitul documentelor se intelege miscarea succesiva a
acestora prin diferite verigi ale unutatii patrimoniale,din momentul
intocmirii sau primirii in unitate si pana la predarea acestora in arhiva.
Conditii de circulatie a documentelor.
a)sa se faca pe caile cele mai scurte ,parcurcand untraseu bine stabilit
,intr-o anumita ordine de succesiune,cu retineri si opriri minime la un nr
redus de verigi si numai acolo unde este necesara completarea
,semnarea,verificarea ,corectarea si inregistrarea lor.
b)miscarea documentelor de evidenta sa fie continua studiata si
formalizata pentru a nu genera cheltuieli inutile sau ingreunarea
procesului de prelucrare si utilizare a lor.
c)sa ofere posibilitatea prelucrarii datelor din documente.
Organizarea circulatiei documentelor se face prin intermediul
graficului de circulatie cuprinde:
- documentul care trebuie intocmit in cadrul fiecarui compartiment.
-persoanele care le intocmesc.

-termenul de executare;
-compartimentul caruia ii sunt destinate.
E. CLASREA SI PASTRAREA DOCUMENTELOR DE
EVIDENTA
DEF:Clasarea este operatia de asezare (aranjare) a documentelor intr-o
anumita ordine strict determinata , in scopul pastrarii si al gasirii cu
usurinta atunci cand sunt cautate pentru furnizarea informatiilor
necesare organelor de evidenta,conducere si control.
In activitatea unitatilor patrimoniale ,clasarea documentelor
presupune respectarea anumitor criterii,cum ar fi:
Criteriul cronologic ,care consta in gruparea documentelor in
ordinea datei intocmirii si a inregistrarii lor;
Criteriul alfabetic ,care consta in asezarea documentelor dupa
denumirea unitatilor la care se refera ;
Criteriul privind natura operatiunilor economice conform caruia
documentele se grupeaza in dosare separate pt active imobilizate
,active circulante,materiale ,active circulante banesti.
Criteriul geografic conform caruia documentele sunt aranjate dupa
localitatea in care se afla corespondentii.
F.ARHIVAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENTA.
Pastrarea documentelor se realizeaza prin arhivarea lor ,care poate
fi de doua feluri:
a)arhiva curenta este organizata in cadrul fiecarui sector si serviciu
din intreprindere si permite consultatrea documentelor in cursul ex
financiar.
b)arhiva generala-este organizata la nivelul de unitate patrimoniala si la
care se predau documente dupa expirarea ex financiar.
Arhivarea documentelor de evidenta se face in conformitate cu
prevederile legale si cu respectarea urmatoarelor reguli:
Documentele se grupeaza in dosare,numerotate numite si parapete.
Gruparea documentelor in dosare se face cronologic si sistematic,
in cadrul fiecarui exercitiu financiar la care se refera acesta.In

cazul fuziunii sau al lichidarii unitatii,documentele aferente acestei

perioade se arhiveaza separat.
Evidenta documentelor de analiza se tine cu ajutorul Registrului de
evidenta ,in care sunt tinute evidentele dosarelor si documentelor
intrate in arhiva,precum si miscarea acestora in decursul timpului.
In vederea scoterii din arhiva a documentelor se intocmeste un process
verbal in care se arata:
Cine a cerut documentul
Cine a aprobat eliberare documentului respective;
Scopul eliberarii documentului.
In caz de pierdere,sustragere sau distrugere a unor documente contabile
,se iau masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de
zile de la constatare si aceste documente poarta in mod obligatoriu si
vizibil pee le mentiunea RECONSTITUIT cu specificarea nr si datei
dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea.
Informatii suplimentare
n cursul anului, documentele se pastreaza n arhiva curenta din cadrul
fiecarui serviciu functional, iar la finele anului ele se predau arhivei
generale a unitatii, unde se nscriu n registrul de arhiva.
Arhiva generala este amenajata ntr-o ncapere speciala, la adapost de
foc, furt, intemperii, umezeala si rozatoare. Organizarea si functionarea
arhivei cade n sarcina contabilului sef, care desemneaza salariatii ce se
vor ocupa de operatiile de arhivare.
Scoaterea unui document din arhiva se poate face numai cu aprobarea
conducatorului unitatii.
Organizarea arhivei se poate face:
- cronologic, n ordinea datelor de nregistrare a documentelor;
- pe feluri de operatii, de exemplu, aprovizionari, desfaceri, operatii
banesti etc.;
- pe corespondenti, adica pe unitatile cu care se ntretin relatiile
economico-financiare;
- combinat, adica prin utilizarea combinata a modalitatilor aratate mai
sus.
Termenele de pastrare a documentelor variaza dupa felul lor si sunt
stabilite de Directia Generala a Arhivelor Statului si de Legea
contabilitatii din 24 dec.1991.
Astfel, registrele de contabilitate si documentele justificative care stau la
baza nregistrarilor contabile se pastreaza timp de 10 ani, cu ncepere de

la data ncheierii exercitiului n cursul caruia au fost ntocmite, cu

exceptia statelor de salarii, care se pastreaza timp de 50 ani.
Actele cu caracter administrativ, corespondenta si actele ce nu sunt acte
justificative se pastreaza ntre unu si doi ani.
La expirarea termenului de pastrare, dosarele se predau fie la arhiva
de stat locala, fie ca maculatura, n
conditiile prevazute de dispozitiile legale, cu avizul Directiei Generale a
Arhivelor Statului.
n registrul de arhiva, coloana observatii, n dreptul rndului pe
care este scris dosarul respectiv, se face mentiunea de predare, indicnduse si numarul documentului care confirma predarea.
n cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii actelor justificative,
fiselor, situatiilor, jurnalelor etc., conducatorul unitatii economice si
conducatorul compartimentului financiar contabil sunt obligati sa se
conformeze dispozitiilor legale privind reconstituirea documentelor, n 30
zile de la constatare.

~CONTUL~
DEF:ontuleste un procedeu specific metodei contabilitatii care ajuta la
usurarea muncii contabilului fiind un INSTRUMENT DE LUCRU al
acestuia.
Sistemul contabil cuprinde conturi distincte pt fiecare element de
A ,de datorii,de capitaluri inclusiv venituri si cheltuieli.
Contul indeplineste o serie de functii:
1. Functia de inregistrare,de grupare ordonare si sistematizare a
informatiilor.
2. Functia de cuantificare
3. Functia de informare.
4. Functia de control.
5. Functia contabila.
Forma grafica:-este aceea de cantar cu 2 talere reprezentata sistematic
prin forma literei T.

-pentru un cont cu functie de ACTIV

D (+)

XXXdenumire cont

C (-)

SI 10000
(1) 23800
RD = 23800

23800 (3)

TSD = SI +RD=33800

TSC = 23800

RC = 23800

SFD= TSD-TSC =10.000

Pentru un cont cu functie de PASIV

D (-)

XXXdenumire cont

(4) 20000

SI

RD = 20000

RC = 20000

TSD = 20000

TSC =SI+ RC= 30000

SFC=TSC TSD =10.000

10.000
20000 (1)

C (+)

De mentionat ca T-urile de inchidere de perioada,destinate

intocmirii balantei de verificare au soldul final(SF) inscris in

pozitia opusa locului de unde a provenit(vezi exemplul de T
prezentat anterior).
Contul are o forma bilaterala care permite cunoasterea separate a
cresterilor si totalurilor acestora precum si a micsorarilor si a totalurilor
acestora permitand astfel determinarea sumei finale existente in
cont(existentul final).
Contul poseda o structura proprie care-I permite individualizarea
tuturor elementelor patrimoniale.
STRUCTURA CONTULUI.
1.Simbolul si denumirea contului (titlu)
Ex: 301 ,,materii prime
-simbolul este o insiruire de cifre.
2.Data inregistrarii operatiei.
3.Debitul si creditul (D) (C)
D- partea stanga a contului si sumele trecute aici sunt sume debitoare
C- partea dreapta a contului si sumele trecute aici sunt sume
creditoare.
4.Explicatia operatiei economice.
a) explicatia descriptive;
b)explicatia contabila.
5.Miscarile sau rulajul contului(R)
RD-miscarile in D-rulaje debitoare(RD)
RC- miscarile in C-rulaje creditoare(RC)
6.Total sume(TS)
T.S.C total sume creditoare.
T.S.D- total sume creditoare.
T.S se calculeaza prin insumarea existentului initial cu miscarile din
cursul lunii.
7.Soldul contului(S)
-initial (Si)-inseamna existentul preluat la inceputul lunii din exercitiul
anterior(SiC,SiD)
-curent-este acel sold stabilit la un moment dat in cursul perioadei de
gestiune(luna).
-final (Sf)-se stabileste la sfarsitul perioadei de gestiune in functie de
pozitia in care se afla vom avea:-SfD.

-SfC.
Soldul final se calculeaza prin compararea total sume debitoare cu
total sume creditoare.
TSD>TSCSfD=TSD-TSC
TSD<TSCSfC=TSC-TSD.
TSD=TSCSf0 cont soldat.
REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR.
Regulile contului de A.
1.incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentul preluat
din bilantul initial si cu cresterile de elemente patrimoniale de A.
D:+ INTRARI.
2. se crediteaza cu diminuarile de elemente patrimoniale de A.La sfarsitul
perioadei de gestiune sau al ex prezind sold final debitor sau sold 0.
C:- IESIRI.
Regulile contului de P.
1.incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentul
preluat din bilantul initial si cu majorarile de elemente patrimoniale de P.
C:+ OBTINERE DE SURSE DE FINANTARE.
2. se debiteaza cu micsorarile sau anularile de elemente patrimoniale de P.
Prezinta sold final creditor sau sold 0/
D:- PLATI,ACHITARI,RAMBURSARI.

SISTEMUL DE CONTURI SI PLANUL GENERAL

DE CONTURI.(P.G.C)
Deoarece elementele patrimoniale sunt foarte multe este necesara
ordonarea conturilor pe clase,grupe si subgrupe care sa faca posibila
realizarea unor evidente contabile clare.
Criterii de clasificare:

1.Dupa continutul lor economic:

a)conturi de mijloace economice(activele)
b)conturi de surse economice (pasivele rezultate)
c)conturi de procese economice(venituri si cheltuieli).
2.Dupa functia contabila:
a)conturi de A.
b)conturi de P.
3. Dupa sfera lor de cuprindere:
a)conturi sintetice (prezinta la nivel generic un element patrimonial ex:
301 m.p)
b)conturi analitice (care vin sa le explice pe cele sintetice ) ex: 301 m.p.
faina superioara 000.
4.Dupa finalitatea informatiei furnizate:
a)contul de gestiune externa(conturi ale contabilitatii financiare)
b)conturi de gestiune interna9conturi ale contabilitatii interne de
gestiune)
Def: Contabilitatea financiara a unei intreprinderi tine de evidenta
patrimoniului cu ajutorul cal 1-7 din planul general de conturi.
Def:Contabilitatea interna de gestiune tine de evidenta cu ajutorul
conturilor din cls. 9.
A.CONTURILE DE MIJLOACE ECONOMICE.
Se clasifica astfel:
1.Conturi de active imobilizate(cls 2)
Coturi de imobilizari necorporale(A)
Conturi de imobilizari corporale(A)
Conturi de imobilizari financiare(A)
Conturi rectificative de imobilizari(amortizarea si provizioanele
privind imobilizarile)-(P)
2.Conturi de active circulante.
Stocurile (cls 3) (A) si provizioanele(ajustarile) privind
deprecierea stocurilor .(P)
Creante (conturi de mijloace economice in decontare)-(cls 4)(A)

 Conturi de trezorerie numite mijloace circulante banesti .(cls

5)(A)
Conturi rectificative privind activele circulante-ele reflecta
diferenta de pret si provizioanele(ajustarile)de depreciere(P)
B.CONTURILE DE SURSE ECONOMICE.
1.Surse proprii de finantare(CLS 1)(P)
2.Conturi de surse straine(imprumuturi pe termen lung si mediu)(cls 1)
3.onturi de surse temporae(strine)reprezentate de datoriile pe termen
scurt.(cls 4)
C.CONTURILE DE PROCESE ECONOMICE.
1.Conturi de cheltuieli(cls 6)(A)
2.conturi de venituri (cls 7)(P)
PLANUL GENERAL DE CONTURI.
cuprinde conturi structurate in 9 clase(care se simbolizeaza de la 09)
fiecare clasa cuprinde cel mult 10 grupe de conturi sunt simbolizate
09-99
fiecare grupa cuprinde cel mult 10 subgrupe(conturi sintetice)-099999.
Conturile sintetice sunt de doua feluri:
-de gard 1-au 3 cifre in simbol.
-de grad 2-au 4 cifre in simbol.
Ex:-512-conturi la banci;-5121-cont la banca in lei.
CLASA 1- conturi de capitaluri (P)
Grupa 10- capital si rezerve (cap.proprii)(P)
Grupa 11-rezultatul report (B) A/P profit(P)
-pierdere reporta(A)

Grupa 12- rezultatul ex financiar A/P-profit (P)

-pierdere curenta(A).
129-repartizarea profitului(A)
-se utilizeaza in momentul repartizarii profitului current pe destinatiile
stabilite.
Grupa 13-subventi pt invetitii.
Grupa 15.-provizioane pt riscuri si cheltuieli(P)
Grupa 16-Imprumuturi si datorii asimilate(P)
CLASA 2. Imobilizarile(A)
Grupa 20-imobilizari necorporale(A)
Grupa 21.-imobilizari corporale(A).
Grupa 23.imobilizari in curs.
Grupa 26.imobilizari financiare(A)
Grupa 28.-amortizarea,
Grupa 29-provizioane (ajustarile de depreviere a imobilizarilor)
CLASA 3. Conturi de stocuri.(A)
Grupa 30.-materii prime si materiale(A)
Grupa 33.-productia in curs de executie(A)
Grupa 34-produse(A)
Grupa 35.-stocuri aflate la terti.(A)
Grupa 36-animale si pasari(A)
Grupa 37.-marfuri.(A)
Grupa 38.-ambalaje(A)
Grupa 39-ajustari privind deprecierea stocurilor (P)
CLASA 4. Conturi la terti.
Grupa 40-furnizori(P)
Execptie:409 fr.debitori(A)
(avansuri pe comanda cordate furnizorului)
Grupa 41-clienti.(A)
Exceptie:419-clienti creditori(P)
(avansuri primite spre comenzi de clienti)
Grupa 42-personal si conturi asimilate(salariile si alte drepturi salariale)
(P)

Execeptie:425-avansuri acordate personalului(A)

Grupa 43.-asigura sociale(P)
Grupa 44.bugetul statului(imp sit axe)
Grupa 45-grup si actiuni(asociati)
456-decontari privind actionarii.asociatii.(B)
Grupa 46.-debitori si creditori diversi.
Grupa 47-conturi dec regularizare.
Grupa 48.-deconturi in cadrul unitatii.
Grupa 49.-ajustari pt deprecierea creantelor.
CLASA 5 TREZORERIA(a)
-exceptie: 519-credite bancare pe t.s.(P)
59-ajustari de depreciere(P).
CLASA 6-CHELTUIELI(A)
CLASA 7- VENITURI(P)

Continutul documentelor justificative

Documentele justificative cuprind, de regula, urmatoarele elemnte
principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea si sediul intreprinderii care intocmeste documentul;
c) numarul si data intocmirii documentului;
d) mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunilor
patrimoniale, cand este cazul;
e) continutul operatiunii patrimoniale si, daca este cazul, temeiul legal al
efectuarii acesteia;
f) datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;
g) numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au
intocmit, vizat si aprobat;
h) alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor
efectuate.
Dobandesc calitatea de document justificativ inscrisurile:
- in care se consemneaza, in momentul efectuarii, o operatie
patrimoniala si care sta la baza inregistrarii in contabilitate;
- care furnizeaza toate informatiile prevazute in normele legale in
vigoare;
- provenite din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane,
care pot fi inregistrate in contabilitate numai in cazurile in care se
face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective;
- care se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de
persoane fizice.
Pentru a fi inregistrate in contabilitate, aceste documente trebuie sa aiba la
baza contracte sau conventii intocmite in acest scop.
Inscrierea datelor in documente
nscrierea datelor in documente se face cu cerneala, cu pasta de pix, cu
masina de scris sai cu ajutorul tehnicii de calcul. Nu sunt admise stersaturi
sau alte asemenea procedee, nici lasarea de spatii libere intre operatiile
inscrise in acestea.

Erorile se corecteaza prin taierea cu o linie a textului sau a cifrei gresite,

pentru ca acestea sa fie citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra
corecta.
Corectarea se face in toate exemplarele documentului justificativ,
mentionandu-se si data efectuarii operatiei.
n cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum
sunt cele pe baza carora se primeste,se elibereaza sau se justifica numerarul
sau al altor documente pentru care normele de utilizare prevad asemenea
restrictii, documentul gresit se anuleaza si ramane in carnetul respectiv, cu
exceptia ordinului de deplasare (delegatie), pe baza caruia se primeste sau se
restituie diferenta intre cheltuielile efective de deplasare si avansul acordat.
La corectarea documentului justificativ in care se consemneaza operatii
de predare primire a valorilor materiale si a mijloacelor fixe, este necesara
confirmarea, prin semnatura, atata predatorului, cat si a primitorului.
In cazul completarii documetelor cu ajutorul tehnicii de calcul,
corecturile sunt admise numai inainte de prelucrarea acestora, mentinanduse data rectificarii si semnatura celui care a facut modificarea. Documentele
inscrise in listele de erori, anulari sau completari, pe temeiul carora se fac
modificari in fisiere sau in baza de date a unitatii,trebuie sa fie semnate de
persoanele imputernicite de unitatea beneficiara.
Numele si prenumele acestor persoane se comunica unitatilor de
informatica prelucratoare.
Cerintele (conditiile) ce trebuie indeplinite de documentele justificative
Documentele justificative trebuie sa indeplineasca conditii de forma si de
continut (de fond).
A. Conditii de forma
a) autenticitatea documentelor, respectiv, intocmirea cu respectarea
conditiilor legale, si anume:
- folosirea formularelor tipizate;
- intocmirea justa si completarea cu toate elementele necesare;
- compleatrea corecta a datelor, corectarea eventualelor falsificari si
stersaturi, cum ar fi transformarea cifrelor, adaugarile de text, corecturi
nesemnate;
- existenta semnaturilor originale ale persoanelor in drept sa dispuna, sa
execute sau sa controleze operatiile respective, precum si ale persoanelor
care au eliberat sau primit valori.
Neindeplinirea uneia sau mai multor conditii de autenticitate are drept
consecinta faptul ca documentele isi
pierd forta lor juridica (probatorie), ca de exemplu:

- lipsa semnaturii primitorului valorii;

- neexistenta sau ilegalitatea procurii (delegatiei), ipoteza platilor facute prin
terti;
- neconcordanta dintre document si justificarea anexata.
b) Exactitatea intocmirii si valabilitatii documentelor. De regula,
documentele care reflecta operatii patrimoniale, generatoare de drepturi si
obligatii, se intocmesc in termenele stabilite si cu respectarea conditiilor
legale, a caror nesocotire lezeaza autenticitatea si pune sub semnul indoielii
exactitatea si valabilitatea lor.
c) Efectuarea corecta a calculelor, in scopul:
de a obtine siguranta alicarii juste a preturilor si tarifelor si a stabilirii
totalurilor in documente; de a se inlatura erorile de calcul care pot deturna
continutul operatiilor economice si financiare.
Practic, sunt cazuri in care calculele sunt gresite intentionat si ascund
fraude, delapidari, sustrageri, nereguli etc., ca, de exemplu calcule gresite in
registrul de casa, in raportul de gestiune etc.
B. Conditii de continut sau de fond:
a) Legalitatea operatiilor economice si financiare consemnate in
documente. Se are in vedere principiul conform caruia este necesar sa se
respecte prevederile tuturor actelor normative privind disciplina financiara
si gestionara. De exemplu, platile sa se efectueza conform normelor
financiare; eliberarile din magazie sa se faca
conform repartitiei;
b) Realitatea operatiilor economice si financiare consemnate in
documente. Faptele oglindite in documente trebuie sa se produca in limitele,
conditiile si la locul ce se indica in acestea;
c) Necesitatea operatiilor economice si financiare consemnate in
documente. Operatiile trebuie
sa fie utile. Consumurile sau cheltuielile consemnate in documente trebuie
sa fie astfel determinate, incat sa se inlature
risipa, cheltuielile inutile etc.;
d) Oportunitatea operatiilor economice consemnate in documente.
Operatiile trebuie sa fie produse in momentul ales si la locul stabilit pentru
executarea acestora, cele mai corespunzatoare din punct de vedere economic
si al bunei desfasurari a activitatii. O operatie economico-financiara poate sa
fie reala si sa indeplineasca conditiile legale, dar sa nu fie oportuna, din
punct de vedere economic;
e) Economicitatea operatiilor consemnate in documente. Operatiile
trebuie astfel efectuate, incat sa asigure minimizarea costului resurselor

alocate unei activitati, fara a compromite realizarea in bune conditii a

obiectivelor declarate ale acesteia. Operatia trebuie sa fie necesara, din punct
de vedere al activitatii unitatii, iar prin efectuarea ei sa se obtina un avantaj
economico-financiar;
f) Eficienta operatiilor consemnate in documente, respectiv, raportul
dintre rezultatele obtinute si costul resurselor utilizate in vederea obtinerii
lor. Operatia trebuie: sa se efectueze in volumul si la momentul
corespunzator; sa fie necesara pentru buna desfasurare a activitatii; sa
ocazioneze un cost cat mai redus;
g) Eficatitatea operatiilor consemnate in documente, respectiv, gradul de
indeplinire a obiectivelor declarate ale unei activitati si relatia dintre
impactul dorit si impactul efectiv al operatiei.
Circulatia documentelor justificative.
Graficul de circulatie a documentelor justificative.
Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor
justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, precum si
tinerea la zi a contabilitatii, normele metodologice elaborate de Ministerul
Finantelor Publice recomanda ca directorul financiar-contabil, contabilul sef
sau o alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie sa
intocmeasca graficul de circulatie a documentelor justificaive.
La intocmirea graficului se tine seama de normele de utilizare a
formularelor. Graficul care se aproba de administrator sau persoana care
areobligatia gestionarii patrimoniului.
Graficul de circulatie a documentelor justificative contine:
- denumirea documentelor;
- persoanele care poarta raspunderea intocmirii documentelor;
- data intocmirii si termenul stabilit pentru predarea documentelor;
- numarul de exemplare si destinatia acestora;
- alte elemente care se apreciaza ca fiind necesare.
Graficul de circulatie a documentelor justificative se prezinta sub forma
de text sau scheme.
Pot fi intocmite:
- grafice individuale, care cuprind documentele si lucrarile ce se executa de
catre o anumita persoana;
- grafice de structura, care cuprind documentele si lucrarile din cadrul unui
compartiment al unitatii patrimoniale;

- grafice sintetice, care cuprind documemtele si operatiile necesare unei

anumite lucrari cu grad mai mare de complexitate, cum este, de exemplu,
bilantul contabil.
n cazul in care prelucrarea documentelor justificative se face de catre
unitatile prestatoare de servicii de informatica, in relatiile dintre aceste
unitati si cele beneficiare este necesar ca, pentru asigurarea inregistrarilor in
contabilitate sa se respecte urmatoarele reguli:
- documentele justificative sa fie intocmite corect si la timp de catre unitatile
beneficiare, care
raspund de realitatea datelor inscrise in acestea;
- documentele contabile, intocmite de unitatilede informatii pe baza
documentelor justificative, trebuie predate unitatilor beneficiare la termenele
stabilite prin contractele sau conventiile
incheiate, unitatile de informatica, raspunzand de corectitudinea prelucrarii
datelor;
- unitatile beneficiare trabuie sa efectueze controlul documentelor contabile
obtinute de la unitatile de informatica, in sensul cuprinderii tuturor
documentelor justificative preluate pentru prelucrare, respectarea
corespondentei conturilor si exactitatii sumelor inregistrate.