Sunteți pe pagina 1din 24

NU DESCHIDETI BROSURA INAINTE SA VI SE INDICE ACEST LUCRU

MMPI-2
(Minnesota Multiphasic Personality Inventory 2) Inventarul de fata consta Dintr-o serie de enunuri 3%emplu de numerotate. Citii fiecare enun si decidei daca in cea r"spuns corect0 ce va prive!te este adev"rat sau fals. #"spunsurile pe care le dai tre$uie sa fie marcate pe formularul de A 4 r"spuns precum in e%emplul al"turat. Daca in cea ce va prive!te un enun este adev"rat sau aproape adev"rat marcai cu un creion ne&ru cercul marcat T, 'nne&rindu-l 1 B complet. (ve(i e%emplul ) din fi&ura al"turata). Daca un enun este in cea ce prive!te fals sau nu este de re&ula adev"rat 'nne&rii complet cu creionul cercul marcat cu litera F. (ve(i e%emplul * din fi&ura al"turata). Daca un enun nu are nici o le&"tura cu dumneavoastr" sau nu !tii la ce se refera nu 'nne&rii nici unul din cercurile care ii corespund. +ncercai in ori ce ca( sa formulai un r"spuns pentru fiecare enun. ,u uitai faptul ca r"spunsul dumneavoastr" tre$uie sa e%prime ceea ce credei despre propria persoana. )tunci c-nd r"spundei la o 'ntre$are 'nne&rind unul din cercurile care ii corespund verificai ca num"rul enunurilor sa corespunda cu num"rul de pe formularul de r"spuns. +nne&rii complet cercul corespun("tor r"spunsului pe care 'l dai. .ter&ei cu &ri/a complet ori ce r"spuns pe care vrei sa-l schim$ai. ,u facei semne de nici un fel pe pa&inile acestei $ro!uri. ,u uitai0 +ncercai sa r"spundei la fiecare din enunurile ce se fac. 1recei la pa&ina urm"toare si 'ncepei sa dai r"spunsurile dumneavoastr"

2. Imi plac revistele tehnice. 2. Mananc cu pofta. 5. Ma tre(esc proaspat6a si odihnit6a in cele mai multe dimineti. 7. Cred ca mi-ar placea sa fiu $i$liotecar6 $i$liotecara. 8. Ma tre(esc la cel mai mic (&omot. 9. 1atal meu e un om $un sau (in ca(ul in care a decedat) tatal meu a fost un om $un. :. Imi plac articolele de (iar despre criminalitate. ;. De o$icei mainile si picioarele imi sunt calde. <. =iata mea (ilnica e plina de lucruri care ma interesea(a. 2>. ?unt in stare sa lucre( ca intotdeauna. 22. Mai tot timpul simt un nod in &at. 22. =iata mea se%uala ma satisface. 25. @amenii ar tre$ui sa isi intelea&a visele si sa ia aminte la ele. 27. Imi plac povestirile politiste sau misterioase. 28. Aucre( foarte tensionat. 29. Din cand in cand ma &andesc la lucruri rele despre care nu vor$esc. 2:. ?unt si&ur6a ca am parte doar de rau in viata. 2;. Ma incearca stari de &reata si de voma. 2<. Intr-o slu/$a noua ma interesea(a sa stiu cu cine e important sa te pui $ine. 2>. ?unt rareori constipat6a (incuiat6a la mate). 22. Cateodata am fost foarte pornit6a sa plec de acasa. 22. ,imeni nu pare sa ma intelea&a. 25. Cateodata nu ma pot a$tine sa rad sau sa plan&. 27. Cateodata sunt stapanit6a de duhuri rele. 28. Mi-ar placea sa fiu solist6a vocal6a. 29. Cand sunt in incurcatura simt ca cel mai $ine e sa imi tin &ura. 2:. Cand mi se face un rau simt ca din principiu ar tre$ui sa raspund la fel daca pot. 2;. ?tomacul imi da de furca de cateva ori pe saptamana. 2<. Bneori imi vine sa in/ur. 5>. Mereu vise( urat. 2

52. Mi-e &reu sa fiu atent6a la un lucru pe care vreau sau tre$uie sa-l fac. 52. Mi s-au intamplat lucruri neo$isnuite si stranii. 55. #areori imi fac &ri/i privind sanatatea. 57. ,u am niciodata neca(uri din cau(a comportamentului meu se%ual. 58. In copilarie mai sterpeleam cate ceva. 59. 1usesc mai tot timpul. 5:. Imi vine cateodata sa spar& cate ceva. 5;. )m avut (ile saptamani sau chiar luni cand nu mi-am putut vedea de tre$uri fiindca nu ma puteam porni. 5<. )m somnul a&itat si tul$urat. 7>. Mai tot timpul simt ca ma doare tot capul. 72. ,u spun intotdeauna adevarul. 72. Daca cei din /ur nu ar fi avut ceva cu mine as fi avut mult mai mult succes. 75. )cum /udec mai $ine ca oricand. 77. ?aptamanal sau chiar mai des nu stiu de ce am calduri. 78. ?unt la fel de sanatos6sanatoasa ca ma/oritatea prietenilor mei. 79. Prefer sa trec pe lan&a fosti cole&i de scoala sau pe lan&a cunoscuti pe care nu i-am intalnit de mult daca nu mi se adresea(a ei cei dintai. 7:. ,u sunt aproape niciodata tul$urat6a de dureri la inima sau in piept. 7;. )s sta mai de&ra$a tot timpul sa vise( cu ochii deschisi decat sa fac orice altceva. 7<. ?unt foarte prietenos6prietenoas. 8>. )m fost deseori in situatia de a primi ordine de la unii mai prosti sau mai putin priceputi decat mine. 82. ,u citesc intotdeauna articolul de fond din (iar. 82. Pana acum nu am trait cumsecade. 85. ?imt deseori in diferite parti ale corpului arsuri furnicaturi sau amorteli. 87. 4amilia mea se impaca cu meseria pe care mi-am ales-o (sau pe care intentione( sa o urme(). 88. Bneori insist asupra cate ceva pana cand ceilalti isi pierd ra$darea. 89. Mi-ar placea sa fiu tot atat de fericit6a cat par a fi altii.

8:. ,u prea am dureri de ceafa. 8;. Cred ca multi oameni isi e%a&erea(a neca(urile pentru a fi compatimiti si a/utati. 8<. Aa fiecare cateva (ile sau chiar mai des ma tul$ura ceva neplacut in fundul stomacului. 9>. Cand sunt cu altii aud tot felul de lucruri ciudate care ma tul$ura. 92. ?unt o persoana importanta. 92. Mi-am dorit adeseori sa fi fost fata (?au daca sunteti femeie nu mi-a parut niciodata rau ca sunt fata). 95. ,u pot fi /i&nit6a cu usurinta. 97. Imi plac povestile de dra&oste. 98. ?unt trist6a mai tot timpul. 99. )r fi mai $ine daca s-ar renunta la cele mai multe dintre le&i. 9:. Imi plac poe(iile. 9;. Cateodata neca/esc animalele. 9<. Cred ca mi-ar placea sa fiu padurar. :>. #enunt usor la a-mi sustine parerea cand cineva ma contra(ice. :2. Imi vine tot mai &reu (ilele acestea sa mai sper in vreo reusita. :2. Cateodata sufletul imi paraseste corpul. :5. ?unt si&ur6a ca imi lipseste increderea in mine. :7. Mi-ar palcea sa fiu floriculto6oare. :8. In &eneral simt ca viata merita traita. :9. Pentru a-I convin&e pe ma/oritatea oamenilor de adevar e nevoie de mai multa ar&umentare. ::. Din cand in cand las pe maine ceea ce ar tre$ui sa fac a(i. :;. Ma/oritatea celor care ma cunosc ma plac. :<. ,u ma supar cand se fac &lume pe socoteala mea. ;>. Mi-ar placea sa fiu sora medicala. ;2. Cred ca cei mai multi oameni ar minti ca sa fie avansati. ;2. 4ac multe lucruri de care apoi imi pare rau (Parerea mea de rau e mai mare decat a altora). ;5. #areori ma cert cu cineva din familie. ;7. )m fost eliminat6a odata sau de mai multe ori pentru purtare. 5

;8. ?imt ca-mi vine din cand in cand sa fac ceva rau sau nepotrivit. ;9. Imi place sa mer& la petreceri si la alte adunari unde se petrece (&omotos. ;:. )m fost in situatia ce aveau atatea posi$ilitati de re(olvare incat nu m-am putut hotari entru vreuna. ;;. Consider ca femeile ar tre$ui sa ai$a tot atata li$ertate se%uala ca si $ar$atii. ;<. Cel mai &reu imi este sa lupt cu mine insumi. <>. Il iu$esc pe tata (daca tatal dvs. este decedat) l-am iu$it pe tata. <2. ,u am decat neca(uri neinsemnate sau deloc cu muschii cum ar fi carcei sau tresariri. <2. ,u prea imi pasa de cele ce mi se intampla. <5. Cateodata cand nu ma simt $ine sunt norvos6oasa. <7. Ma simt mai tot timpul de parca as fi facut ceva &resit sau rau. <8. ?unt fericit6a mai tot timpul. <9. =ad in /urul meu lucruri animale sau oameni pe care altii nu le vad. <:. Mai tot timpul imi simt capul sau nasul infundat. <;. Bnii oameni se dau atat de CsefiD incat imi vine sa fac lucrurile e%act pe dos chiar daca stiu ca ce-mi cer ei este indreptatit. <<. Cineva are ceva cu mine. 2>>. ,u am facut niciodata ceva periculos doar de dra&ul pericolului insusi. 2>2. )deseori simt ca ma stran&e ceva ca un cerc de fier in /urul capului. 2>2. Cateodata imi ies din fire. 2>5. Imi place o intrecere sau un /oc la care pot avea un casti&. 2>7. Ma/oritatea oamenilor sunt cinstiti mai ales de frica. 2>8. Cand eram elev6a am fost uneori trimis6a la director pentru purtare rea. 2>9. ,u mi-am schim$at felul de a vor$i (nu vor$esc mai rpede nici mai incet incalcit sau ra&usit). 2>:. Mananc mult mai frumos la masa cu altii decat sin&ur.

2>;. @rice om care are vointa si capacitatea de a munci din &reu are sanse de a reusi in viata. 2><. Cred ca sunt cam la fel de a&er6a si de capa$il6a ca si cei din /ur. 22>. Cei mai multi vor folosi vreun mi/loc necinstit pentru a o$tine un casti& sau avanta/ decat sa se lipseasca de ele. 222. )m mult de furca cu stomacul. 222. Imi place sa /oc teatru. 225. ?tiu cine este vinovat de cele mai multe din neca(urile mele. 227. Cateodata sunt atat de atras6a de lucrurile altora (pantofii manusile etc.) incat vreau sa le atin& ori sa le fur-desi nu mi-ar fi de nici un folos. 228. Cand vad san&e nu ma inspaimant si nici nu mi se face rau. 229. Deseori nu intele& de ce am fost atat de iritat6a si de pus6a pe harta. 22:. ,iciodata nu am varsat sau scuipat san&e. 22;. ,u ma tem de $olile molipsitoare. 22<. Imi place sa cule& flori sau sa &radinaresc. 22>. Deseori cred de datoria mea sa lupt pentru ceea ce cred ca este drept. 222. ,u m-am dedat niciodata la practici se%uale neo$isnuite. 222. Cateodata &andesc mai repede decat pot sa e%prim cuvintele. 225. Daca as putea patrunde intr-un cinemato&raf fara sa platesc si as fi si&ur ca nu a o$servat nimeni acest lucru as face-o. 227. )deseori ma intre$ ce interese ascunse poate avea cineva de se poarta $ine cu mine. 228. Cred ca viata mea de acasa este tot atat de placuta ca si a ma/oritatii oamenilor pe care-i cunosc. 229. )m incredere in oamenii le&ii. 22:. Criticile sau mustrarile ma ranesc foarte mult. 22;. Imi place sa &atesc. 22<. In felul meu de a ma purta tin seama de e%emplul celor din /ur. 25>. Cateodata ma simt fara rost. 7

252. In copilarie am facut parte dintr-un &rup de prieteni care incercam sa ne fim credinciosi unii altuia orice s-ar fi intamplat. 252. Cred in viata de apoi. 255. Mi-ar placea sa fiu military. 257. Cateodata imi vine sa iau pe cineva la $ataie. 258. )m pierdut adeseori oca(ii pentru ca nu m-am putut decide la timp. 259. ,u-mi place cand cineva imi cere sfatul sau ma intrerupe cand lucre( la ceva important. 25:. )m tinut un /urnal. 25;. Cred ca cei din /urul meu ma lucrea(a. 25<. Imi place mai de&ra$a sa casti& decat sa pierd la /oc. 27>. De cele mai multe ori adorm fara idei sau &anduri suparatoare. 272. In ultimii ani m-am simtit $ine mai tot timpul. 272. ,u mi-am pierdut niciodata constiinta si nu am avut convulsii. 275. ,u m-am in&rasat si nici nu am sla$it in ultimul timp. 277. Cred ca sunt urmarit6a. 278. Cred ca am fost adeseori pedepsit6a pe nedrept. 279. Plan& cu usurinta. 27:. ,u mai intele& la fel de $ine ca inainte ceea ce citesc. 27;. ,iciodata nu m-am simtit mai $ine ca acum. 27<. Ma doare crestetul capului cand il atin&. 28>. Cateodata imi vine sa ma ranesc sau sa ranesc pe altcineva. 282. Mi-e ciuda cand cineva m-a dus de nas intr-un mod atat de iscusit incat tre$uie sa recunosc ca m-a pacalit. 282. ,u o$osesc repede. 285. Imi place sa fac cunostinta cu persoane importante spre a ma simti eu insumi6 insami cineva. 287. Mi-e frica sa privesc in /os de la inaltime. 288. ,u as fi nelinistit6a daca vreunul din mem$rii familiei mele ar avea pro$leme cu le&ea.

289. ,u sunt fericit6a daca nu hoinaresc sau calatoresc. 28:. ,u-mi pasa de ceea ce cred altii despre mine. 28;. Aa petreceri ma simt stan/enit6a sa ma dau in spectacol chiar si cand ceilalti fac acest lucru. 28<. ,u am lesinat niciodata si nici nu mi-a venit vreodata sa lesin. 29>. Imi place scoala. 292. )deseori tre$uie sa fac eforturi pentru a nu se vedea ca sunt timid6a. 292. Cineva a incercat sa ma otraveasca. 295. ,u prea mie frica de serpi. 297. ,u am ameteli decat foarte rar sau niciodata. 298. Memoria para sa-mi fie $una. 299. Ma inspaimanta tot ce tine de se%. 29:. Imi vine &reu saa vor$esc cu cineva a$ia cunoscut. 29;. )m avut perioade in care am facut ceva fara a-mi putea aminti apoi ce. 29<. Cand sunt plictisit6a caut ceva incitant. 2:>. Mi-e frica ca o sa-mi pierd mintile. 2:2. ?unt impotriva miluirii cersetorilor. 2:2. )deseori o$serv ca imi tremura mainile cand incerc sa fac ceva. 2:5. Pot citi timp indelun&at fara sa-mi o$oseasca ochii. 2:7. Imi place sa studie( si sa citesc despre ceva la care lucre(. 2:8. Ma simt sla$it mai tot timpul. 2:9. 4oarte rar ma doare capul. 2::. Mainile mele nu au devenit mai nesi&ure sau mai necontrolate in miscari. 2:;. Cateodata cand ma simt in incurcatura transpir lucru care ma supara foarte mult. 2:<. ,u am avut &reutati cu mentinerea echili$rului in timpul mersului. 2;>. Ceva nu este in re&ula cu mintea mea. 2;2. ,u am avut accese de aler&ie la polen sau de astm. 2;2. )m avut cri(e cand nu mi-am mai putut controla miscarile sau vor$irea dar eram constient6a de ce se intampla. 2;5. ,u-mi plac toti oamenii pe care ii cunosc. 2;7. 4oarte rar vise( cu ochii deschisi. 8

2;8. )s dorin sa nu fiu atat de timid6a. 2;9. ,u mi-e frica sa manuiesc $ani. 2;:. Daca as fi reporter mi-ar placea sa pre(int noutatile din teatru. 2;;. I-mi plac o multime de /ocuri si de distractii. 2;<. I-mi place sa fac curte. 2<>. )i mei ma tratea(a mai de&ra$a ca pe un copil decat ca pe un om in toata firea. 2<2. Mi-ar placea sa fiu (iarist6a. 2<2. Mama mea este $una ori (daca este decedata) mama mea a fost femeie $una. 2<5. Cand mer& sunt foarte atent6a sa nu pasesc pe crapaturile din asfalt. 2<7. ,u am avut eruptii pe piele care sa ma in&ri/ore(e. 2<8. In familia mea e%ista foarte putina iu$ire si comuniune sufleteasca in comparatie cu alte familii. 2<9. Deseori contat ca sunt in&ri/orat6a de ceva. 2<:. Cred ca mi-ar placea sa fiu antreprenor de constructii. 2<;. )deseori aud voci fara ca sa-mi dau seama de unde vin. 2<<. I-mi plac stiintele. 2>>. ,u e(it sa cer a/utor prietenilor desi stiu ca nu le pot intoarce serviciul. 2>2. Imi place foarte mult vanatoarea. 2>2. )deseori parintii mei nu au fost de acord cu &enul de oameni cu care ma incon/uram. 2>5. Cateodata $arfesc cate putin. 2>7. )u(ul meu pare sa fie la fel de $un ca al ma/oritatii oamenilor. 2>8. Bnii din familia mea au o$iceiuri care ma deran/ea(a si ma enervea(a foarte mult. 2>9. Cateodata simt ca pot lua deci(ii cu o deose$it de mare usurinta. 2>:. Mi-ar placea sa fiu mem$rul6a mai multor clu$uri. 2>;. ,u-mi $ate inima niciodata cu putere si rareori am sen(atia ca nu mai am aer. 2><. Imi place sa vor$esc despre se%. 22>. Imi place sa vi(ite( locuri in care nu am mai fost vreodata.

222. M-am dedicat unui pro&ram de viata $a(at pe principiul datoriei pe care l-am respectat intocmai. 222. Cateodata m-am pus in calea unora care incercau sa faca ceva nu pentru ca in ceea ce vroiau sa faca era ceva rau ci pentru a fi respectat un principiu. 225. Ma infurii repede si imi trece la fel de usor. 227. )m fost independent6a si nu m-am lasat strunit6a de catre familie. 228. Imi pasa mult de ceea ce se intampla in /ur. 229. Cineva a incercat sa ma /efuiasca. 22:. Mai toate rudele mele ma simpati(ea(a. 22;. )m perioade de atat de mare neastampar incat nu pot sta locului. 22<. )m fost de(ama&it6a in dra&oste. 22>. ,u-mi fac niciodata &ri/i de cum arat. 222. =ise( adeseori cate ceva despre care cel mai $ine este sa nu vor$esc. 222. )r tre$ui sa li se faca copiilor educatie se%uala. 225. Cred ca nu sunt mai nervos6oasa decat ma/oritatea oamenilor. 227. )m dureri rar sau deloc. 228. Modul meu de a actiona poate fi inteles de catre unii &resit. 229. Cateodata fara nici un motiv chiar si atunci cand lucrurile mer& prost ma cuprinde o stare de mare fericire de parca l-as fi luat pe Dumne(eu de picior. 22:. ,u-i condamn pe oameni pentru ca incearca sa apuce tot ceea ce pot pe lumea aceasta. 22;. Bnii incearca sa imi fure &andurile si ideile. 22<. )m avut momente cand am pierdut notiunea timpului m-am oprit din ce faceam si nu am mai inteles ce se intampla in /urul meu. 25>. Ma pot purta prieteneste cu oameni care fac lucruri pe care le consider &resite. 252. Imi place sa ma aflu in compania unor oameni care-si /oaca unii altora feste. 252. Cateodata la ale&eri vote( oameni despre care stiu foarte putin. 255. Ma urnesc &reu cand e sa incep ceva. 9

257. Cred ca sunt condamnat6a. 258. )m fost &reoi6&reoaie la invatatura. 259. Daca as fi pictor6pictorita mi-ar placea sa picte( flori. 25:. ,u ma framanta faptul ca nu arat mai $ine. 25;. 1ranspir cu mare usurinta si cand e racoare. 25<. )m incredere deplina in mine insumi6insami. 27>. ?-a intamplat sa nu ma pot a$tine sa fur de la oameni sau sa sterpelesc cate ceva dma&a(ine. 272. 3 mai sanatos sa nu ai incredere in nimeni. 272. @ data pe saptamana sau chiar mai des ma incearca o vioiciune deose$ita. 275. Cand ma aflu impreuna cu altii nu stiu ce lucruri ar fi mai $ine sa discut. 277. Ceva care ma starneste va reusi mai intotdeauna sa ma scoata dintr-o dispo(itie proasta. 278. Dupa ce am plecat de acasa nu ma mai &andesc daca am incuiat usa sau ferestrele. 279. Cred ca pacatele mele sunt de neiertat. 27:. ?imt amorteli intr-unul sau mai multe locuri ale corpului. 27;. ,u ii condamn pe oamenii care profita de cei care nu se stiu feri de profitori. 27<. =ederea mi-e la fel de $una ca in toti anii din urma. 28>. Cateodata am fost atat de incantat6a de siretenia unor raufacatori incat mi-am dorit ca ei sa scape neprinsi. 282. )m simtit adeseori ca necunoscutii cu care vin in contact ma privesc critic. 282. 1ot ce iau in &ura are acelasi &ust. 285. *eau neo$isnuit de multa apa pe (i. 287. Cei mai multi oameni isi fac prieteni in speranta de a-i folosi. 288. )rareori imi suna sau imi $a(aie ceva in urechi. 289. Cateodata simt ura fata de mem$rii din familie pe care altfel ii iu$esc. 28:.Daca as fi (iarist6a mi-ar place foarte mult sa fiu reporter sportive. 28;. Pot dormi in timpul (ilei dar nu pot dormi in timpul noptii.

28<. ?unt si&ur6a ca sunt $arfit6a. 29>. Din cand in cand rad la &lume desuchiate. 292. In comparatie cu prietenii sunt foarte putine lucruri de care sa-mi fie teama. 292. Intr-un &rup de prieteni nu-mi este &reu sa incep o discutie sau sa-ni spun parerea in pu$lic despre ceva ce cunosc foarte $ine. 295. Incerc un mare de(&ust fata de /ustitie ori de cate ori un raufacator scapa de condamnare datorita sireteniei avocatului sau. 297. )m $aut mult la viata mea. 298. Prefer sa nu vor$esc cu cineva inainte de a-mi adresa el cuvantul. 299. ,u am avut niciodata pro$leme de ordin /uridic. 29:. )m perioade cand ma simt neo$isnuit de vesel6a fara vreun motiv anume. 29;. )s vrea sa nu fiu framantat6a de &anduri privitoare la se%. 29<. Daca mai multi oameni au dat de neca( cel mai $un lucru ar fi sa se puna de accord in privinta unei variante si sa se tina de ea. 2:>. ,u ma tul$ura in mod deose$it sa vad animale suferind. 2:2. Cred ca sunt mult mai simtitor6oare decat altii. 2:2. ,u mi-a palcut niciodata sa ma /oc cu papusi. 2:5. Mai tot timpul viata mi-e o povara. 2:7. ?unt atat de miscat6a de anumite lucruri incat nu pot vor$i despre ele. 2:8. Aa scoala imi venea &reu sa vor$esc in fata clasei. 2:9. @ iu$esc pe mama sau (daca mama e decedata) am iu$it-o pe mama. 2::. Chiar si cand ma aflu cu altii ma simt mai tot timpul sin&ur6a. 2:;. Ma $ucur de toata simpatia la care sunt indreptatit6a. 2:<. ,u refu( sa intru in /ocuri la care nu ma pricep. 2;>. Par sa-mi fac prieteni la fel de usor ca si altii. 2;2. ,u-mi place sa am pe nimeni in /ur. :

2;2. Mi s-a spus ca um$lu in timpul somnului. 2;5. Cei ce lasa nepa(ite $unuri de pret care pot ispiti sunt la fel de vinovati ca si cei care le fura. 2;7. Cred ca aproape oricine ar minti spre a iesi dintr-o incurcatura. 2;8. ?unt mult mai simtitor6oare decat ma/oritatea oamenilor. 2;9. In sinea lor celor mai multi oameni nu le convine sa faca vreun effort spre a-i a/uta pe altii. 2;:. Multe din visele mele sunt despre se%. 2;;. Parintii mei si familia mea imi &asesc mult mai multe cusururi decat am. 2;<. ?unt usor de pus in incuractura. 2<>. Ma nelinisteste cand e vor$a de $ani sau afaceri. 2<2. ,-am fost niciodata indra&ostit6a. 2<2. M-au inspaimantat lucrurile facute de unii din familia mea. 2<5. ,u vise( aproape niciodata. 2<7. Imi apar adeseori pete rosii pe &at. 2<8. ,u am parali(at niciodata si nici nu am avut vreodata sla$iciuni musculare neo$isnuite. 2<9. Cateodata ma lasa vocea ori suna schim$at fara sa fiu racit6a. 2<:. Mama sau tatal meu m-au o$li&at adeseori sa nu le ies din cuvant chiar si atunci cand eu credeam ca ceea ce-mi cer ei era a$surd. 2<;. Cateodata simt mirosuri caudate. 2<<. ,u ma pot concentra asupra unui sin&ur lucru. 5>>. )m motiv sa fiu &elos6&eloasa pe unul sau mai multi mem$rii ai familiei mele. 5>2. Mai tot timpul ma nelinisteste cineva sau ceva. 5>2. Imi pierd iute ra$darea cu cei din /ur. 5>5. Ma &andesc mereu ca ra fi mai $ine sa fiu mort6moarta. 5>7. Cateodata sunt atat de cuprins6a de ener&ie incat imi este &reu sa adorm. 5>8. Cu si&uranta ca m-am in&ri/orat de mult mai multe ori decat cele care ma priveau.

5>9. ,imanui nu-I prea pasa de ceea ce ti se intampla. 5>:. Cateodata au(ul imi este atat de ascutit incat ma deran/ea(a. 5>;. Bit imediat ce mi s-a spus. 5><. De o$icei tre$uie sa stau sa ma &andesc inainte de a face ceva chiar si cele mai marunte lucruri. 52>. )deseori trec strada spre a nu ma intalni cu cineva pe care tocmai l-am (arit. 522. )deseori simt ca lumea din /ur nu este reala. 522. ?in&ura parte interesanta din reviste sunt $en(ile desenate. 525. @$isnuiesc sa numar lucruri fara importanta cum ar fi $ecurile de pe strada semafoarele s.a.m.d. 527. ,-am dusmani care sa-mi voiasca cu adevarat raul. 528. 1ind sa nu am incredere in oamenii care sunt ceva mai pritenosi decat m-am asteptat. 529. Imi trec prin minte lucruri caudate si stranii. 52:. ?unt indispus6a ai nelinistit6a cand am de facut o calatorie chiar si scurta. 52;. De o$icei m-aspetp sa-mi reuseasca ceea ce fac. 52<. Cand sunt sin&ur6a aud lucruri caudate. 52>. M-am temut de lucruri si de oameni despre care stiam ca nu-mi pot face vreun rau. 522. ,u am nici o retinere sa intru intr-o incapere in care sunt de/a adunati oameni care discuta. 522. Mi-e neplacut sa folosesc cutite sau orice alte o$iecte taioase sau cu varf ascutit. 525. Cateodata imi place sa fac sa sufere persoanele pe care le iu$esc. 527. Imi este usor sa-I intimide( pe altii si cateodata fac acest lucru din placere. 528. Imi este mult mai &reu sa fiu atent6a la ceva decat le este altora. 529. De cateva ori am lasat $alta cate ceva pentru ca nu am avut destula incredere in puterile mele.

52:. Imi um$la prin minte cuvinte urate adeseori in&ro(itoare si nu mai pot scapa de ele. 52;. Cateodata un lucru fara importanta caremi vine in minte ma framante (ile in sir. 52<. )proape in fiecare (i se intampla sa ma inspaimante ceva. 55>. Bneori se intampla sa ma simt plin6a de ener&ie. 552. )m tendinta sa vad latura &rava a lucrurilor. 552. Cateodata mi-a facut placere sa fiu facut6a sa sufar de catre cineva pe care-l iu$eam. 555. ?e spun lucruri insultatoare si vul&are despre mine. 557. ,u ma simt $ine in spatii inchise. 558. ,u ma preocupa din cale afara cum apar in ochii altora. 559. Cineva imi controlea(a mintea. 55:. Aa petreceri mai de&ar$a stau sin&ur6a sau cu cineva decat sa ma alatur celor care petrec. 55;. @amenii ma de(ama&esc adeseori. 55<. Mi s-a parut cateodata ca s-au adunat atatea incat nu am mai putut sa le ra($esc. 57>. Imi place sa mer& la dans. 572. Bneori &andesc mai incet decat ca de o$icei. 572. In tren sau in auto$us discut adeseori cu necunoscuti. 575. Imi plac copiii. 577. Imi place sa /oc pe sume mici. 578. Daca mi s-ar da sansa as putea face unele lucruri care ar fi de mare folos omenirii. 579. )m intalnit adeseori oameni socotit a fi e%perti intr-un domeniu dar care nu erau nici pe departe mai priceputi decat mine. 57:. Cand aflu despre succesul o$tinut de cineve pe care-l cunosc $ine ma simt un om ratat. 57;. )deseori imi spun 0 C)s vrea sa fiu din nou copilD. 57<. ,iciodata nu sunt mai fericit6a ca atunci cand sunt sin&ur6a. 58>. Daca mi s-ar prile/ul as fi un $un conducator sau conducatoare. ;

582. *ancurile porcoase ma stan/enesc. 582. @amenii pretind in &eneral mai mult respect pentru drepturile lor decat sunt dispusi sa acorde drepturile altora. 585. Imi plac adunaturile doar de dra&ul de a fi impreuna cu ceilalti. 587. Incerc sa tin minte anecdotele $une pentru a le povesti la randul meu. 588. @ data sau de mai multe ori am simtit ca cineva ma conduce prin hipno(a. 589. Mi-e &reu sa las deoparte chiar si pentru scurt timp un lucru de care m-am apucat. 58:. ,u prea sunt $arfit6a de &rupul de oameni din care fac parte. 58;. )deseori am fost &elo(it6a de catre cei din /ur pentru ideile $une pe care le-am avut si care nu le-au venit lor mai intai. 58<. Imi place infier$antarea unei multimi. 59>. ,-am nimic impotriva sa am de a face cu necunoscuti. 592. Cineva a incercat sa-mi influente(e &anduril. 592. Imi amintesc ca uneori am facut pe $olnav6a pentru a iesi dintr-o incuractura. 595. Eri/ile mele par sa se risipeasca atunci cand sunt impreuna cu un &rup de prieteni plini de viata. 597. ?imt ca-mi vine sa las totul $alta atunci cand lucrurile incep sa mear&a prost. 598. Imi place sa le spun raspicat oamenilor ceea ce cred. 599.)u fost perioade in care eram atat de plin de ener&ie incat nu simtea nevoia sa dorm mai multe (ile in sir. 59:. De cate ori e posi$il ma feresc sa a/un& intro multime de oameni. 59;. Dau inapoi din fata incurcaturilor si &reutatilor. 59<. ?unt capa$il6a sa renunt la ceea ce vreau sa fac cand ceilalti cred ca acel lucru nu marita facut. 5:>. Imi plac petrecerile si intrunirile. 5:2. Mi-am dorit adeseori sa fiu o persoana de se% opus. 5:2. ,u ma infurii repede. 5:5. )m facut in trecut fapte rele despre care nam scos o vor$a niciodata. <

5:7. Cei mai multi oameni o$isnuiesc sa foloseasca mi/loace necinstite pentru a le mer&e $ine. 5:8. Ma supar cand mi se pun intre$ari mult prea personale. 5:9. ,u ma cred in stare sa-mi croiesc viitorul. 5::. ,u sunt multumit6a de mine insumi6insami. 5:;. Ma infurii atunci cand prietenii sau familia imi spun cum sa-mi traiesc viata. 5:<. )m mancat multa $ataie in copilarie. 5;>. Ma nelinistesc cand oamenii spun lucruri frumoase la adresa mea. 5;2. ,u-mi place sa-i aud pe altii spunand ce cred ei despre viata. 5;2. )deseori parerile mele difera de parerile celor apropiati. 5;5. Cand imi mer&e cu adevarat rau stiu ca pot conta pe a/utorul familiei. 5;7. Cand eram copil imi placea sa ma /oc Cde-a mama si de-a tataD. 5;8. ,u mi-e frica de foc. 5;9. Cateodata m-am tinut departe de cineva pentru ca imi era frica sa nu fac sau sa nu spun ceva de care sa-mi para apoi rau. 5;:. Doar dupa ce am $aut imi pot e%prima sentimentele. 5;;. 4oarte rar trec prin stari de mare tristete. 5;<. mi s-a spus adeseori ca ma aprin repede. 5<>. )s vrea sa nu ma mai preocupe vor$ele &rele pe care le-am spus unor oameni facandu-i sa sufere. 5<2. ,u ma simt in stare sa spun cuiva totul despre mine. 5<2. Mi-e frica de ful&ere. 5<5. Imi place sa-I tin pe oameni in nesi&uranta in privinta a ceea ce voi face in momentul urmator. 5<7. )deseori planurile mele au aparut atat de dificil de reali(at incat m-am lasat pa&u$as6a. 5<8. Mi-e frica sa fiu sin&ur6a pe intuneric. 5<9. Mi-a venit &reu cand a fost prost inteleasa incercarea mea de a opri pe cineva sa faca o &reseala. 5<:. Ma tem de furtuna. 5<;. Cer adeseori parerea altora. 5<<. =iitorul este prea nesi&ur ca cineva sa-si faca planuri serioase le&ate de el.

7>>. )deseori desi totul imi mer&e ca pe roate simt ca nu ma mai interesea(a nimic. 7>2.,u mi-e frica de apa. 7>2. )deseori intorc lucrurile pe toate fetele inainte de a lua o hotarare. 7>5. De multe ori oamenii mi-au inteles &resit intentiile cand am incercat sa-i indrept si sa le fiu de a/utor. 7>7. ,u am &reutati la in&hitit. 7>8. De re&ula sunt calma si nu pot fi enervat6a cu usurinta. 7>9. Cu si&uranta ca mi-ar placea sa ii $at pe ticalosi cu propriile lor arme. 7>:. Merit pedepse severe pentru pacatele mele. 7>;. Pentru mine de(ama&irile sunt atat de dureroase incat nu pot trece peste ele. 7><. Ma deran/ea(a sa se uite cineva la mine cand muncesc desi stiu ca fac $ine ceea ce fac. 72>. )deseori cand la o coada cineva incearca sa mi-o ia inainte sunt atat de enervat6a incat i-o spun de la o$ra(. 722. Cateodata ma &andesc ca nu sunt $un6a de nimic. 722. Cand eram copil chiuleam adese ori de la scoala chiar si atunci cand ar fi tre$uit neaparat sa fiu acolo. 725. Bnul sau mai multi mem$rii ai familiei mele sunt foarte nervosi. 727. Bneori a tre$uit sa fiu dur6a cu cei care erau nepoliticosi sau enervanti. 728. I-mi fac destul de multe &ri/i in le&atura cu nenorocirile care s-ar putea intampla. 729. @piniile mele politice sunt $ine definite. 72:. Mi-ar placea sa fiu pilot de curse. 72;. ,u e nimic rau sa ocolesti le&ea fara sa o si incalci. 72<. 3%ista unii oameni care-mi displac atat de mult incat ma $ucur in sinea mea cand o incurca pentru ceva ce au facut. 72>. Ma enervea(a ca tre$uie sa astept. 722. ?unt in stare sa las nefacut ceva ce as fi vrut sa fac daca altii cred ca nu procede( cum tre$uie. 722. In tinerete eram ca apucat6a e%u$erant6a. 725. ?unt deseori tentat6a sa-mi ies din ale mele pentru a avea casti& de cau(a fata de un oponent. 2

727. Cand sunt in lume ma tul$ura oamenii necunoscuti care ma privesc. 728. *ar$atul cu care am avut cel mai mult de a face in copilarie (cum ar fi tatal meu adevarat tatal meu vitre& etc) era foarte sever cu mine. 729. Imi placea sa /oc para si sa sar coarda. 72:. ,-am avut niciodata vedenii. 72;. De cateva ori am avut indoieli in privinta carierei mele. 72<. 4ara recomandarea medicului nu iau niciodata medicamente sau somnifere. 75>. )deseori imi pare rau ca sunt atat de usor irita$il6a si atat de nera$dator6nara$datoare. 752. Aa scoala am avut nota la purtare sca(uta. 752. Ma fascinea(a focul. 755. Cand sunt strans6a cu usa spun doar atat din adevar cat sa nu-mi strice. 757. Daca as fi la neca( impreuna cu cativa prieteni la fel de vinovati ca si mine mai de&ra$a as lua intrea&a vina asupra mea decat sa-i dau de &ol. 758. )deseori mi-e frica de intuneric. 759. Cand un $ar$at se afla in compania unei femei se &andeste de re&ula la ceva le&at se%ul ei. 75:. De o$icei spun fara incon/or ceea ce am de spus celor pe care vreau sa-i corecte( ori sa-i fac sa fie mai $uni. 75;. Ma inspaimanta eventualitatea unui cutrmur. 75<. Ma asocie( imediat si pe deplin unei idei $une. 77>. De o$icei imi re(olv lucrurile de unul sin&ur6una sin&ura decat sa-i cer cuiva sa-mi arate cum sa procede(. 772. Ma cuprinde nelinistea intr-o ca$ina sau in orice alt spatiu inchis si stramt. 772. 1re$uie sa admit ca uneori mi-am facut &ri/i fara motiv pentru lucruri care de fapt nu aveau prea mare importanta. 775. ,u incerc sa-mi ascund parerea proasta ori mila pe care o am fata de altii ca ei sa nu afle cumva ce &andesc si simt pentru ei. 777. ?unt o persoana foarte apri&a. 778. )m avut sefi care faceau sa se creada ca ei potrivesc lucrurile cand trea$a mer&ea $ine cule&and laudele dar dadeau vina pe su$alterni atunci cand trea$a mer&ea rau.

779. Cateodata mi-e &reu sa-mi apar drepturile din pricina firii mele atat de reservate. 77:. Murdaria ma inspaimanta sau ma de(&usta. 77;. )m vise cu ochii deschisi despre care nu povestesc nimanui. 77<. Bnii mem$rii ai familiei mele au firea iute. 78>. ,u pot sa fac nimic ca lumea. 782. )deseori ma simt vinovat6a pentru ca pretind ca sunt mult mai afectat6a de unele lucruri decat sunt de fapt. 782. Din principiu imi apar cu putere parerile. 785. ,u mi-e frica de paian/eni. 787. =iitorul imi pare lipsit de speranta. 788. )i mei se intele& destul de $ine. 789. Mi-ar placea sa pot purta im$racaminte scumpa. 78:. Bnora le este destul de usor sa ma faca sa revin asupra unei hotarari luate. 78;. )numite animale imi produc o stare de nervo(itate. 78<.Pot resista durerii la fel ca si cei din /ur. 79>. De mai multe ori am fost ultimul6a care a renuntat la incercarile de a face un anumit lucru. 792. Ma infurie cei care ma (oresc. 792. ,u mi-e frica de soareci. 795. De mai multe ori pe saptamana am sentimental ca urmea(a sa se intample ceva in&ra(itor. 797. Ma simt o$osita mai tot timpul. 798. Imi place sa repar incuietorile de la usi. 799. Cateodata sunt si&ur6a ca ceilalti imi pot citi &andurile. 79:. Imi place sa citesc literature stiintifica. 79;. Mi-e frica de unul sin&ur6una sin&ura intr-un loc lar& si deschis. 79<. Bneori simt ca plesnesc. 7:>. Bn mare numar de oameni se fac vinovati de naravuri se%uale rele. 7:2. M-au cuprins adeseori spaime inspre mie(ul noptii. 7:2. Ma deran/ea(a mult faptul ca uit unde-mi pun lucrurile. 7:5. Persoana de care am fost cel mai le&at6a si pe care am admirat-o cel mai mult cand eram copil a fost o femeie (mama sora matusa sau alta femeie). 2

7:7. Imi plac romanele de aventuri mai mult decat cele de dra&oste. 7:8. )deseori devin confu(6a si uit ce am vrut sa spun. 7:9. ?unt foarte nepriceput6a si neindemanatic6a. 7::. Cu adevarat imi plac sporturile dure. 7:;. Imi urasc intrea&a familie. 7:<. Bnii sunt de parere ca este &reu sa ma cunoasca cu adevarat. 7;>. Imi petrec de unul sin&ur6una sin&ura cea mai mare parte a timpului li$er. 7;2. Cand oameni fac ceva care ma infurie le spun verde in fata ce simt. 7;2. De re&ula imi e dificil sa ma decid. 7;5. @amenii nu ma &asesc atra&ator6oare. 7;7. @amenii nu sunt prea ama$ili cu mine. 7;8. )deseori simt ca nu sunt la fel de $un6a ca altii. 7;9. ?unt foarte incapatanat6a. 7;:. Mi-a placut sa fume( mari/uana. 7;;. *oala mintala este un semn de sla$iciune. 7;<. )m avut pro$leme cu $autura sau cu dro&urile. 7<>. 4antomele sau spiritele pot influenta oamenii in $ine sau in rau. 7<2. Ma simt nea/utorat6a cand tre$uie sa iau o deci(ie importanta. 7<2. Incerc sa fiu intotdeauna ama$il6a chiar si atunci cand ceilalti sunt vi(i$il deran/ati de acest lucru sau ma critica. 7<5. Cand am o pro$lema imi este de a/utor sa o discut cu cineva. 7<7. Principalele teluri ale vietii mele sunt pe cale de a fi atinse. 7<8. Cred ca e mai $ine ca fiecare sa-si pastre(e pentru sine propriile pro$leme. 7<9. ,u ma simt prea presat6a ori haituit6a (ilele acestea. 7<:. Ma nelinisteste mult idFe de a face schim$ari in viata mea. 7<;. Cele mai mari neca(uri ale mele sunt cau(ate de purtarea cuiva apropiat mie. 7<<. Brasc sa mer& la doctor chiar si atunci cand sunt $olnav6a. 8>>. Desi nu sunt multumit6a de viata pe care o duc pe moment nu pot schim$a cu nimic lucrurile.

8>2. ?a-ti discuti cu cineva pro$lemele si temerile este de mai mare a/utor decat sa $ei ori sa recur&i la dro&uri sau calmante. 8>2. )m unele naravuri care sunt intr-adevar daunatoare. 8>5. Cand sunt pro$leme de re(olvat iilas de o$icei pe altii sa ia conducerea. 8>7. Imi recunosc unele defecte pe care nu sunt in stare sa le indrept. 8>8. Mi-e atat de sila de ceea ce tre$uie sa fac (ilnic incat imi vine sa le dau nai$ii pe toate. 8>9. De curand m-am &andit sa ma omor. 8>:. Deseori cand ma intrerupe cineva din munca devin foarte iritat. 8>;. )m deseori sentimentul ca pot citi &andurile celor din /ur. 8><. Devin nervos6oasa cand tre$uie sa iau deci(ii importante. 82>. Mi se spune ca mananc prea repede. 822. Cel putin o data pe saptamana ma dro&he( sau ma im$at. 822. )m pierdut pe cineva foarte dra& lucru pe care stiu ca nu-l voi putea depasi niciodata. 825. Cateodata sunt atat de suparat6a si de infuriat6a incat nu stiu ce se intampla cu mine. 827. Cand mi se cere sa fac ceva imi vine &reu sa refu(. 828.,u ma simt niciodata mai fericit6a ca atunci cand sunt doar cu mine insumi. 829. =iata mea este cenusie si lipsita de sens. 82:. Imi este &reu sa pastre( o slu/$a. 82;. In viata mea am facut o multime de &reseli &rave. 82<. Ma infurii pe mine insumi6insami pentru faptul ca cede( atat de usor in fata altora. 82>. In ultima vreme m-a tot incercat &andul sinuciderii. 822. Imi place sa hotarasc si sa spun altora ce au de facut. 822. Chiar si fara familia mea stiu ca va fi intotdeauna cineva care sa-mi poarte de &ri/a. 825. Brasc sa stau la coada. 827. ,u stie nimeni dar am incercat sa ma sinucid. 828. 1otul in /urul meu se desfasoara prea repede. 829. ?tiu ca sunt o povara pentru cei din /ur. 2

82:. De re&ula dupa o (i proasta tre$uie sa $eau ceva ca sa ma linistesc si sa-mi revin. 82;. Multe din neca(urile pe care le am sunt &hinion curat. 82<. Cateodata I se pare ca nu ma mai pot opri din vor$it. 85>. Bneori ma tai sau ma ranesc intentionat fara sa intele& de ce. 852. Muncesc foarte mult peste pro&ram cu toate ca su/$a pe care o am nu cere asa ceva. 852. De o$icei ma simt mult mai usurat6a dupa ce tra& o portie $una de plans. 855. Bit unde-mi las lucrurile. 857. Daca as putea sa iau viata de la capat nu as face prea multe schim$ari in ea. 858. Devin foarte iritat6a atunci cand cei de care depind nu-si termina la timp partea de munca ce le revine de facut. 859. Daca sunt tul$urat6a sunt si&ur6a ca ma va apuca o durere de cap. 85:. Imi place sa ma tar&ui la san&e. 85;. Cei mai multi $ar$ate isi inseala din cand in cand nevestele. 85<. In ultimul timp n-am nici o tra&ere de inima sau dorinta sa duc lucrurile la $un sfarsit. 87>. *eat6a si furios6oasa am spart lucrurile din casa. 872. Muncesc cel mai $ine atunci cand tre$uie sa termin la un termen dat. 872. M-am infuriat atat de tare pe cineva incat am simtit ca plesnesc. 875. Cateodata imi trec prin minte &anduri ne&re privitoare la ai mei. 877. Mi se spune ca as fi $etiv6a dar nu este adevarat. 878. ,u-mi a/un&e niciodata timpul pentru a-mi duce tre$urile la $un sfarsit. 879. M-am &andit tot mai mult (ilele acestea la moarte si la viata de apoi. 87:. )deseori pastre( si pun deoparte lucruri de care pro$a$il nu voi avea niciodata nevoie. 87;. Bneori m-am infuriat atat de tare incat mam luat cu cineva la $ataie ranindu-l. 87<. ?imt ca sunt pus la incercare prin tot ceea ce tre$uie sa fac in ultima vreme. 88>. )cum pastre( foarte putine le&aturi cu rudele mele.

882. Cateodata mi se pare ca-mi aud &andurile rostite cu &las tare. 882. Cand sunt trist6a vi(itele la prieteni pot intotdeauna sa ma scoata din acea stare. 885. Multe din cele ce mi se intampla acum par sa mi se mai fi intamplat candva. 887. Cand lucrurile din viata mea se complica imi vine sa ma dau $atut6a. 888. ,u pot intra sin&ur6a intr-o camera intunecata nici chiar la mine acasa. 889. Imi fac o multime de &ri/i cu privire la $ani. 88:. *ar$atul ar tre$ui sa fie capul familiei. 88;. ?in&urul loc unde ma simt in lar&ul meu este la mine acasa. 88<. Persoanele cu care muncesc nu au intele&ere fata de pro$lemele mele.

89>. Casti& multumitor. 892. De o$icei am destula ener&ie sa fac ce am de facut. 892. ,u ma simt in lar&ul meu cand mi se fac comlimente. 895. In cele mai multe casnicii unul sau am$ii soti sunt nefericiti. 897. ,u-mi pierd aproap niciodata cumpatul. 898.1re$uie sa fac un mare effort ca sa-mi aduc aminte ceea ce mi s-a spus recent. 899. Cand sunt trist6a sau melancolic6a cea care are cel mai mult de suferit e munca pe care o desfasor. 89:. In cele mai multe casnicii nu e%ista prea multa afectiune intre soti.

SCALELE MMPI-2
SCALELE DE VALIDITATE Scorul non-raspunsurilor ( ! -este numarul itemilor omisi (inclusiv a itemilor la care s-a raspuns simultan atat adevarat cat si fals)

SCALA L
-construita pentru a detecta tentativele deli$erate insa nesofisticate ale su$iectilor de a se pre(enta intr-o lumina favora$ila. Scoruri mari0 T"#$ 2.e%ista posi$ilitatea ca persoana sa nu fie onesta atunci cand raspunde la itemii testului.#e(ultatul acestei atitudini este scaderea scorurilor individuale la ma/oritatea6 toate scalele clinice. 2.su&erea(a o atitudine de e%trema defensiva sau ne&are asa incat este $ine sa se renunte la interpretarea protocolului. T%$$-#$ 5.su&erea(a atitudine defensiva atitudine ce tre$uie luata in considerare la interpretarea protocolului.?cala 1#I, (inconsistenta raspunsurilor adevarate) a/uta la determinarea masurii in care raspunsurile falde conduc la cresterea scorului la scala A. 7.1ind sa se asocie(e cu alte caracteristici si comportamente importante0 conventionalitate ridicata si conformitate socialaGpersoane ri&ide si morali(atoare care isi supraaprecia(a valoarea. 8.toleranta sca(uta la stres si presiuniG 9.utili(ea(a reprimarea si ne&area e%cesiva iar motivatia interna este foarte sca(uta sau a$senta.?unt foarte putini constienti de consecintele comportamentului lor asupra celor din /ur.4oarte rar in mod special atunci cand avem scoruri crescute la scalele 4 si H si un scor foarte mare la scala A poate su&era o stare clinica de confu(ie totala ce poate fi atat de natura or&anica cat si functionala. Scoruri mici0 T&$' 2.de o$icei indica faptul ca persoana raspunde franc la itemii testului si este destul de incre(atoare in sine pentru a putea admite ca face unele &reseli si are unele lipsuri. 2.sunt descrisi ca perceptivi receptivi social incre(atori in ei insisi si independentiG par puternici naturali rela%ati si functionea(a eficient in roluri de lipsuri. 5.sunt capa$ili sa-si comunice eficient ideile dar cateodata pot parea cinici si sarcastici. Bneori scorurile su$ medie su&erea(a o atitudine devianta in a$ordarea testului su$iectii fiind prea critici cu ei insisi ori e%a&erandu-si pro$lemele sau caracteristicile
2

ne&ative.)ceasta interpretare e posi$ila atunci cand avem scoruri sca(ute la scala H iar la scala 4 se inre&istrea(a scoruri foarte mari. ?coruri 1I;> pe scala 1#I, indica o tendinta spre raspunsuri adevarate ce invalidea(a protocolul.

SCALA F
-detectea(a modalitatile deviante sau atipice de araspunde la itemii testului. ?corurile crescute la scala 4 se asocia(a de o$icei cu scoruri mari la scalele clinice in special la scalele 9 si ;. Scoruri T"('' (1J2>>)indica persoane care0 2.au raspuns la intamplare la itemii MMPI-2 2.au raspuns adevarat la toti itemii MMPI-2 sau au raspuns fals la toti itemii 5.s-au su$estimat in timpul administrarii MMPI-2 7.pacientii spitali(ati pe motive psihiatrice pot manifesta0 a)ilu(ii $)halucinatii vi(uale sau6si auditive c)vor$ire redusa d)retra&ere e)/udecata saraca f)atentie pe durata scurta &)necunoasterea motivului spitali(arii h)dia&nostic psihotic i)unele semne e%tratest de somati(are Scoruri T%)'-*' indica persoane care0 2.pot 2.pot e%a&era simptomele si pro$lemele ca prete%t pentru a/utor 5.pot pre(enta re(istenta in fata procedurii de testare 7.pot fi cu adevarat psihotici Scoruri T%#$-+* indica persoane care0 2.pot avea convin&eri sociale politice reli&ioase foarte deviante 2.pot pre(enta tul$urari clinice severe neurotice sau psihotice 5.daca nu au o incadrare psihopatolo&ica sunt descrise ca0 a)capricioase $)re$ele c)nesatisfacute d)schim$atoare insta$ile e)curioase si comple%e f)pline de opinii personale
2

&)oportuniste Scoruri T%$'-#$ indica persoane care0 2.au apro$at itemi relevanti pentru o anumita pro$lema 2.in mod o$isnuit functionea(a adecvat in aproapr toate situatiile de viata Scoruri mici0 T&$' indica persoane care0 2.au raspuns la itemi asa cum ar fi raspuns ma/oritatea oamenilor 2.e foarte pro$a$il sa nu pre(inte o incadrare psihopatolo&ica 5.pre(inta conformitate sociala 7.au dorit sa se puna intr-o lumina favora$ila raspun(and la itemii MMPI-2

SCALA K
-de(voltat ca inde% mai su$til si mai eficace decat scala A in depistarea incercarilor de ne&are a psihopatolo&iei celor e%aminati si a incercarilor acestora de a se pre(enta intr-o lumina favora$ila sau dimpotriva de a e%a&era psihopatolo&ia si a incerca sa apara intr-o lumina foarte nefavora$ila. Scoruri mari 0 T"#$ indica persoane care0 2.au raspuns fals la ma/oritatea itemilor MMPI-2 2.au incercat sa se puna intr-o lumina favora$ila ?coruri 1I98 pe scala H su&erea(a ferm un set de raspunsuri ce invalidea(a profilul.Bn scor 1I98 pe scala H si un scor 1I;> pe scala 1#I,(in directia fals) su&erea(a cu putere ca raspunsul fals a fost dat la itemi fara a tine seama de continutul itemilor. T%$#-#$ indica persoane care0 2.au a$ordat testul intr-o maniera defensiva 2.s-ar putea sa fi incercat mentinerea aparentelor de adecvare control si eficacitate 5.sunt timide si inhi$ate 7.e(ita in fata implicarii emotionale in relatiile cu oamenii 8.sunt intolerante nu accepta atitudinile neconventionale ale celorlalti 9.pre(inta introversiune si auto-intele&ere sla$a :.nu manifesta un comportament delicvent ;.(daca si re(ultatele pe scalele clinice sunt mari)pot fi serios pertur$ate psiholo&ic insa nu sunt constiente de aceasta <.daca nu pre(inta tul$urari psiholo&ice pot avea forta e&o-ului peste medie ca si alte caracteristici po(itive Scoruri medii0 T%,'-$$ indica persoane care0 2.mentin un echili$ru sanatos intre auto-evaluarea po(itiva si auto-criticism in timp ce raspund la itemii MMPI-2 2.sunt $ine adaptate psiholo&ic 5.manifesta putine semne de pertur$are emotionala
2

7.sunt independente si se pot $a(a pe sine 8.sunt capa$ile sa re(olve pro$lemele vietii (ilnice 9.e%pun o &ama lar&a de interese :.sunt in&eniosi intreprin(atori versatili si plini de resurse ;.&andesc clar si a$ordea(a pro$lemele pe cai re(ona$ile si sistematice <.se inte&rea(a $ine social 2>.sunt entu(iaste si fluente ver$al 22.a$ordea(a un rol ascendent in relatiile interpersonale Scoruri mici: T&,' indica persoane care0 2.au raspuns adevarat la ma/oritatea itemilor MMPI-2 2.au incercat sa se puna intr-o lumina proasta ?coruri mici pe scala H(1K7>) si scoruri pe scala 1#I, 1I;> (in directia adevarat) indica ferm posi$ilitatea unui set de raspunsuri adevarat 5.isi pot e%a&era pro$lemele in ideea unui a/utor 7.pot afisa conclu(ii acute psihotice sau or&anice 8.sunt critice cu sine si su ceilalti si sunt nesatisfacute de propria persoana 9.sunt ineficiente in re(olvarea pro$lemelor cotidiene :.pre(inta introspectie sla$a privind motivele si comportamentul personal ;.manifesta conformitate sociala <.au un tempo personal sca(ut 2>.se supun intru totul autoritatilor 22.sunt inhi$ate retrase si superficiale 22.sunt peni$ile din punct de vedere social 25.sunt &rosolane si neinduplecate in situatii sociale 27.sunt cinice caustice sceptice si neincre(atoare 28.sunt suspicioase in le&atura cu motivatiile altor persoane

SCALA DE INCONSTANTA-Fb
Pentru un protocol a carui scor la scala standard 4 indica validitatea protocolului un scor ridicat 4$ poate indica faptul ca su$iectul a raspuns intr-o maniera invalida la a doua /umatate a itemilor testului.In aceasta situatie se poate face o interpretare a scalelor standard ce se $a(ea(a pe prima /umatate a itemilor i&norandu-se in schim$ scalele ce au la $a(a itemi din a doua /umatate a testului. In ca(ul in care scorul la scala standard 4 indica invaliditatea protocolului acesta nu se va mai interpreta. T")' la scalele 4$ si =#I, inre&istrea(a su$iectii care0 -raspund la intamplare la itemii MMPI-2

-raspund adevarat la ma/oritatea itemilor sau cei care vor sa se puna intr-o lumina proasta

SCALA INCONSISTENTEI RASPUNSURILOR VARIABILE-VRIN


-indicator aditional al validitatii foarte folositor atunci cand e interpretat impreuna cu scala 4 semnalea(a tendinta su$iectilor de-a raspunde inconsistent la itemii MMPI-2 T")' indica0 -raspunsuri inconsistente ce pot invalida protocolul -raspunsuri la intamplare(1J<9 pentru $ar$ati 1J<; pentru femei) T-$' indica0 -la toti itemii s-a raspuns adevarat sau la toti itemii s-a raspuns fals -su$iecti ce se pun deli$erat intr-o lumina proasta Cuplat cu scorul inalt la scala 4 un scor sca(ut sau moderat la scala =#I, e su&estiv pentru un protocol ce nu a re(ultat din raspunsuri intamplatoare sau confu(eG se poate suspecta ca protocolul provine de la o persoana ce pre(inta unele tul$urari dar care raspunde valid la itemi sau de la o persoana care a$ordea(a itemii cu intentia de-a aparea mai tul$urata decat este in realitate.

SCALA INCONSISTENTEI RASPUNSURILOR ADEVARAT-TRIN


-de(voltata pentru a identifica su$iectii ce raspund inconsistent la itemi prin oferirea nediscriminativa fie de raspunsuri adevarat fie de raspunsuri fals.In am$ele ca(uri re(ulta protocoale invalide neinterpreta$ile. ?e inre&istrea(a scoruri $rute cuprinse intre >-25. T")' in directia adevarat (scoruri $ruteI25) indica tendinta de-a da nediscriminativ raspunsuri adevarat T")' in directia fals (scoruri $ruteK8) indica tendinta de-a da nedescriminativ raspunsuri fals.

PROFILUL INVALIDITATII
2.mai mult de 5> itemi omisi 2.scor 1I98 pe una sau mai multe scale standard de validitate A. )$ordarea ultrasimplificata a profilului validitatii poate discredita si multe profile valide. i.e. 1J:2-<> pe scala 4 indica o psiho(a
2

1J6I2>> pe scala 4(MMPI ori&inal)poate indica o personalitate reala si poate avea corelate comportamentale (i.e. de(orientare halucinatii ilu(ii concentrarea atentiei doar pe termen scurt).

SCALELE CLINICE
SCALA ((HI/OCONDRIA! -identifica pacientii care manifesta un pattern de simptome asociat conceptului de hipocondrie.?indromul se caracteri(ea(a in termeni clinici prin preocuparea e%cesiva si persistenta fata de propriul corp concomitent cu teama de $oli sau tul$urari functionale. Scoruri mari: T"#' indica persoane care0 2.au preocupari corporale e%cesive 2.pot avea tul$urari de transformare sau ilu(ii somatice(daca 1I;> si se inre&istrea(a scor mare si la scala 5) 5.descriu suferinte somatice in &eneral va&i iar atunci cand sunt specifice sunt mai de&ra$a de natura epi&astrica. 7.se plan& de dureri cronice lipsa de ener&ie si pertur$ari ale somnului 8.daca sunt luate in evidenta medicala $oala lor poate avea o puternica componenta psiholo&ica 9.pot fi dia&nosticate ca somati(ante depresive sau cu tul$urari de an%ietate :.nu se manifesta su$ forma psihopatica ;.par e&oiste centrate pe sine si narcisiste <.au o ima&ine pesimista cinica asupra vietiiGatitudinea infrantului 2>.sunt nefericite si nesatisfacute 22.ii fac si pe ceilalti sa se simta rau 22.se plan& 25.comunica intr-o maniera plan&areata 27.sunt pretentiosi si critici cu ceilalti 28.isi e%prima indirect ostilitatea 29.sunt descrise ca incete fara entu(iasm sau am$itie 2:.se e%prima &reu oral 2;.in &eneral nu-si manifesta an%ietatea 2<.par sa fi lucrat timp indelun&at la un nivel sca(ut de eficienta 2>.se percep pe sine ca $olnave si cauta tratament medical 22.nu sunt introspecte si sunt re(istente la interpretarile psiholo&ice 22.nu sunt candidate prea $une la psihoterapie si consiliere 25.devin critice fata de terapeut
2

27.incheie prematur terapia atunci cand terapeutul su&erea(a motive psiholo&ice ale simptomelor sau considera ca nu li se acorda suficienta atentie si spri/in SCALA 0(DE/RESIA! -de(voltata pentru a evalua depresia simptomatica0moral sca(ut lipsa sperantei in viitor si o stare &enerala de insatisfactie vi(avi de viata proprie ne&area fericirii si valorii personale retard psihomotor si i(olare lipsa de interes fata de mediul incon/urator. -scoruri foarte mari su&erea(a depresia clinica scorurile mai moderate tind sa semnifice mai mult un stil de viata si o atitudine &enerala caracteri(ate printr-un moral si o implicare sca(uta. -este corelata cu varsta.

Appendix A. Compo i!ion o" S!#nd#$d V#%idi!& #nd C%ini'#% S'#%e L '#%e Tru12 ,ote Fals12 29 2< 72 82 :: <5 2>2 2>: 225 25< 285 2;5 2>5 252 29> F '#%e Tru12 2; 27 5> 59 72 7; 87 9> 99 :2 ;7 <9 227 25; 277 28> 289 292 29; 2;> 2<; 229 22; 257 27> 279 282 28; 297 2:> 2;2 2;; 2<7 5>> 5>9 522 527 559 57< 588 592 Fals12 9 22 :; <> 2>2 2>; 22> 229 252 2:7 2;9 2<2 2>7 22> 222 2:9 52; 55> 557 K '#%e Tru12 ;5 Fals12 2< 5: 8; :9 22> 229 222 22: 25> 259 27; 28: 28; 29: 2:2 2<9 225 275 29: 2;7 2<> 55> 55; 55< 572 579 57; 589 598 S'#%e ( ) *&po'+ond$i# i ,* Tru12 2; 2; 5< 85 8< <: 2>2 222 27< 2:8 27: Fals12 2 5 ; 2> 2> 78 7: 8: <2 22: 272 275 282 297 2:5 2:9 2:< 2>; 227 27< 288 S'#%e 2 ) Dep$e ion ,DTru12 8 28 2; 52 5; 5< 79 89 :5 <2 22: 22: 25> 279 27: 2:> 2:8 2;2 228 255 Fals12 2 < 2> 2> 2< 55 5: 75 78 7< 88 9; :8 :9 <8 2>< 22; 257 27> 272 272 275 27; 298 2:; 2;; 2;< 222 222 225 229 25; 278 27; 29> 29: 55> S'#%e . ) *& !e$i# ,*&Tru12 22 2; 52 5< 7> 77 98 2>2 299 2:2 2:8 2:8 22; 25> Fals12 2 5 : ; < 2> 27 29 2< 78 7: 8; :9 ;2 <2 <8 <; 22> 228 229 227 228 22< 258 272 27; 282 282 28: 28< 292 297 29: 2:5 2:9 2:< 2;8 2<5 2>; 225 227 272 275 27< 285 295 298 S'#%e / ) P &'+op#!+i' De0i#!e ,PdTru12 2: 22 22 52 52 58 72 82 87 89 :2 ;2 ;< <7 << 2>8 225 2<8 2>2 22< 228 28< 297 2;; Fals12 < 22 57 :> :< ;5 <8 222 228 22< 275 28: 28; 29> 29: 2:2 2;8 2>< 227 22: 229 275 292 295 299 29: S'#%e 1 ) M# '2%ini!&-Feminini!& ,M"Tru12 7 28 92 97 9: :7 ;> 222 22< 222 22; 25: 299 2:: 2;: 2<2 2<9 2>8 2>< 22< 259 282 289 29; 2:2 Fals12 2 2< 29 2: 95 9; 9< :9 ;9 2>5 2>7 2>: 22> 222 252 255 295 2;7 2<5 2<7 2<: 2<< 2>2 2>: 252 258 25: 25< 287 28: 2:2

S'#%e 3 ) P#$#noi# Tru12 29 2: 22 25 27 72 << 225 25; 277 278 279 292 257 28< 2:2 2:: 2;8 5>8 5>: 555 557 559 588 592 Fals12 ;2 <8 <; 2>> 2>7 22> 277 288 299 2;5 2;7 2;9 2<: 527 528 S'#%e 4 ) P &'+# !+eni# ,P!Tru12 22 29 25 52 5; 89 98 :5 ;2 ;< <7 25> 27: 2:> 2:8 2<9 22; 272 2:5 2:8 2:: 2;8 2;< 5>2 5>2 5>7 5>; 5>< 52> 525 529 52: 52> 528 529 52: 52; 52< 552 Fals12 5 < 55 2>< 27> 298 2:7 2<5 522 S'#%e 5 ) S'+i6op+$eni# ,S'Tru12 29 2: 22 22 25 52 52 58 2;> 2;2 2<> 22; 222 22< 2;: 2<2 2<2 2<9 2<; 2<< Fals12 9 < 22 57 <> <2 2>9 298 5; 72 77 79 7; 98 ;8 <2 25; 278 27: 299 29; 2:> 255 257 272 27: 282 289 29; 2:5 2:7 2:: 2:< 2;2 5>5 5>: 522 529 52< 52> 522 525 528 52< 552 555 588 2:: 2:< 2<2 22> 288 2:9 2:; 2;> 2<> 2<8 575

S'#%e 7 ) *&pom#ni# ,M#Tru12 25 28 22 25 8> 88 92 ;8 ;: <; 225 222 252 278 288 29; 29< 2;2 2<> 2>> 2>8 2>9 222 222 22; 22> 22: 22< 25; 272 277 27; 28> 285 29< Fals12 ;; <5 2>> 2>9 2>: 259 287 28; 29: 275 295 S'#%# 8 ) So'i#% In!$o0e$ ion ,SiTru12 52 89 :> 2>> 2>7 22> 22: 258 28; 292 29: 2;8 228 275 282 298 2:8 2;7 2;< 2<9 5>2 5>; 529 55: 55; 57: 57; 582 582 58: 597 59: 59; 59< Fals12 28 52 7< :< ;9 2>9 222 252 2;2 2;< 2>: 2>< 252 25: 288 292 29: 2;> 252 25; 558 57> 572 577 578 58> 585 587 58; 58< 59> 592 595 599 5:>

Appendix *. Compo i!ion o" Con!en! S'#%e AN9 ) Anxie!& Tru12 28 5> 52 5< 2:> 2<9 2:5 2<> 2<< 5>2 5>8 55< 7>; 728 795 79< 8>< 889 Fals12 27> 2>; 225 7>8 7<9 FRS ) Fe#$ Tru12 287 52: 522 52< 557 5<2 5<8 5<: 758 75; 772 77: 78; 79; 7:2 888 Fals12 228 295 2;9 5;8 7>2 785 792 OBS - Ob e i0ene Tru12 88 ;: 258 2<9 5>< 525 52: 52; 5<7 772 7;2 7<2 7<: 8>< 87: 885 Fals12 ,one DEP ) Dep$e ion Tru12 5; 82 89 98 :2 ;2 <2 25> 279 228 257 279 2:: 5>5 5>9 552 5:: 5<< 7>> 722 787 8>9 822 829 82> 85< 879 887 Fals12 5 < :8 <8 5;; *EA ) *e#%!+ Con'e$n Tru12 22 2; 2; 59 7> 77 85 8< <: 2>2 222 27< 2:8 27: Fals12 2> 55 78 7: 8: <2 22: 22; 272 272 28< 297 2:9 2:< 2;2 2<7 2>7 227 27< 288 2<8 7>7 BI: ) Bi6#$$e Men!#!ion Tru12 27 52 9> <9 25; 292 2<; 22; 28< 2<; 522 529 52< 555 559 588 592 799 7<> 8>; 875 882 Fals12 72: AN; ) An<e$ Tru12 2< 5: 229 257 5>2 5;< 72> 727 75> 792 7;9 825 87> 872 87; Fals12 897 C=N ) C&ni'i m Tru12 8> 8; :9 ;2 2>7 22> 227 228 272 287 2;5 2;7 2;9 528 579 582 58; 5:7 5<< 7>5 778 7:> 85; Fals12 ,one ASP ) An!i o'i#% P$#'!i'e Tru12 29 58 99 ;2 ;7 2>7 2>8 22> 225 22: 27> 27; 28> 287 29< 2;5 2;7 5:7 722 72; 72< Fals12 299

TPA ) T&pe A Tru12 2: 259 282 222 5>2 58; 727 72< 72> 725 75> 75: 8>: 82> 825 852 858 872 2

878 Fals12 ,one LES ) Lo> Se%"-E !eem Tru12 :> :5 25> 258 529 529 59< 5:9 5;> 722 722 78> 78: 7:8 7:9 7;5 7;8 8>5 8>7 82< 829 892 Fals12 92 :; 2>< SOD ) So'i#% Di 'om"o$! Tru12 79 28; 29: 2;8 298 2:8 2;2 55: 57< 59: 7:< 7;> 828 Fals12 7< ;9 292 2;> 522 57> 585 58< 59> 595 5:> FAM ) F#mi%& P$ob%em Tru12 22 87 278 2<> 2<8 2>8 289 2<2 5>> 525 5:; 5:< 5;2 725 77< 7:; 875 88> 895 89: Fals12 ;5 228 22: 5;5 788 ?RK ) ?o$@ In!e$"e$en'e Tru12 28 2: 52 87 :5 <; 258 255 275 2<< 5>2 55< 597 59; 5<7 7>< 72; 778 797 7<2 8>8 8>< 82: 828 878 887 88< 899 Fals12 2> 2>; 52; 822 892 TRT ) Ne<#!i0e T$e#!men! Indi'#!o$ Tru12 22 <2 2:7 5>9 59; 5:5 5:8 5:9 5:: 5<2 5<< 7;2 7;; 7<2 7<8 7<: 7<< 8>> 8>7 8;2 85< 887 Fals12 7<5 7<7 8>2