Universitatea Babes Bolyai

Facultatea de Geografie

Aspecte de favorabilitate si restrictivitate naturala

Regiunea Bistrita-Trotus

I. Baza de sustinere:
 Universitatea Babes Bolyai
Facultatea de Geografie

Existand in conditiile prezentei a doua axe hidrografice si de transport – Bistrita si Trotus, regiunea
include subunitati ale Carpatiilor Orientali si anume: M-tii Stanisoara, Gosmanu, Berzumti, Bistritei, Ceahlau
si subunitati ale Subcarpatilor Moldovei.

Din punct de vedere structural, se remarca marea varietate a entitatilor morfologice (sinclinalul
suspendat al Ceahlaului) si asociatia simpla sinclinal – anticlinal, in cazul subcarpatilor.
Din punct de vedere climatic, temperaturile medii anuale variaza intre 8–2ºC, iar precipitatiile intre
700–1.000 mm/an, mai scazute in arealul subcarpatic, unde tind la valori de 600 mm/an.
Reteaua hidrografica are caracter autohton, apartinand grupei estice, constituita din afluenti ai Siretului
in cea mai mare parte. Raurile principale care isi au originea in Carptii Orientali sunt: Viseu, Iza (colectate de
Tisa), Somesul Mare, Muresul (cu Niraj, Gurghiu), Oltul (cu Raul Negru, Barsa), Prahova, Teleajen (colectate
de Ialomita), Buzau, Trotus (cu Uz, Oituz), Bistrita(cu Neagra, Bistricioara, Bicaz), Moldova si Suceava
(colectate de Siret).
Carpatii Orientali au deasemeni:
- lacuri glaciare (in Rodna:Lala, Buhascu si alte peste 20 de lacuri mai mici);
- lacuri hidroenergetice (Izvorul Muntelui si alte trei in aval, pe Bistrita, Lacul Siriu pe Buzau, Lacul Paltinu pe
Doftana);
- lacuri in masivele de sare (Costiui, Ocna Sugatag, in Depresiunea Maramuresului).

Din punct de vedere biogeografic - se remarca etajarea incepand cu paduruile de stejar, pana la etajul
subalpin. Exceptia o constituie masivul Ceahlau, in care sunt prezente si pajistile alpine. Invelisul biogeografic
si pedogeografic este deosebit de variat datorita conditiilor geomorfologice, climatice si substratului geologic.
Vegetatia este etajata, dar etajarea este influentata de pozitia in latitudine. Astfel, etajele de vegetatie coboara
altitudinal spre nord, fenomen foarte vizibil in limita inferioara a conierelor mult mai joasa in nord (sub 1000
m), decat in sud.

Numeroase resurse subsolice:minereuri neferoase(Mţii Ţibleş),şi feroase,cărbuni,sulf,ape

carbogazoase şi resurse solice:păduri şi fâneţe naturale.

Resursele – mai importante sunt:

 Universitatea Babes Bolyai
Facultatea de Geografie

- zacamintele de petrol si gaze naturale - din subcarpati

- carbunii - in Bazinul Comanesti

- clorura de sodium - exploatata la Targu Ocna

- sarurile de potasiu – Tazlau

- calcare - la Tasca, Bicaz

II. Componenta antropica si de habitat:

Caracteristicile de populare releva o diferentiere semnificativa intre arealul carpatic si subcarpatic, cu o densa
populare in arealele subcarpatice si o scadere in arealele montane.Asezarile rurale sunt incadrate in categoria celor
mici si mijlocii.

Orasele – centrul polarizator este Piatra Neamt, la care se adauga centre secundare pozitionate in arealele
depresionare: Targu Neamt, Onesti si orase de dimensiuni mai mici: Bicaz, Moinesti, Comanesti, Darmanesti, Slanic
Moldova.

Turismul este favorizat de pasurile,depresiunile si vaile apelor prezente in zona.Ca zone turistice dezvoltate
putem mentiona:Statiunea Borsa si Vatra Dornei,Baile Tusnad,Cheile Bicazului,Lacul Rosu.
 Universitatea Babes Bolyai
Facultatea de Geografie

III. Economia si perspectivele de dezvoltare:

Din punct de vedere economic - industria este sustinuta de resursele variate ale subsolului, cu specializare industria
pe ramura chimica si prelucrarea lemnului. Se adauga ramuri ale industriei materialelor de constructie (fabrica de ciment
Bicaz) si industria textila.

Transporturile sunt favorizate de existenta unor axe hidrografice care pene-treaza regiunea pe directiile SE–NV si E
V, asigurand legatura cu spatiul intracarpatic.Muntii sunt usor de strabatuti dintr-o parte in alta datorita vailor apelor
curgatoare, pasurilor si depresiunilor.

IV.Concluzii:

Regiunea Bistrita-Trotus prezinta puncte favorabile pentru a se dezvolta,atat ca si accesibilitate cat si

ca potential.Din punct de vedere turistic problemele care impiedica un turism de calitatea sunt:starea
cailor de acces dar si serviciile de cazare.O mai buna gestionare a problemelor turistice ar duce la
rezolvarea unei alte probleme a zonei,cea economica deoarece turismul ar fi o ramura importanta a
economiei.