TEHNICI ANESTEZICE

Anestezia = stare caracterizata prin pierderea sensibilitatii, la un bolnav incontient.

Analgezia = suprimare a sensibilitatii dureroase la un bolnav contient.

Clasificarea anesteziei:

- anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a terminatiilor nervoase periferice, perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial, intramuscular, etc.);

- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare: - bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata: - bloc al ple ului brahial (abord cervical, supraclavicular sau a ilar), - bloc al nervilor digitali (anestezie !ubert), - bloc al nervului sciatic, - bloc al ple ului lombar (". femural, obturator, femurocutan lateral), - bloc al nervilor intercostali,

- bloc spinal (rahianestezie), - bloc epidural (peridural, e tratecal); - anestezia regionala intravenoasa (bloc #ier): interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de la e tremitatea membrului golit in prelabil de sange i izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;

- anestezie generala: inhalatorie ($%&, masca laringiana), intravenoasa.

Anestezia generala cuprinde:

- pierdere a contientei, - narcoza (hipnoza) = analgezie totala ' somn profund, - rela are musculara, suprimare a refle elor.

Premedicatia cuprinde:

- sedare medicamentoasa (in preziua i noaptea dinaintea interventiei): barbiturice, tranchilizante, neuroleptice;

- preanestezie (administrare de substante i.m. sau i.v. cu putin timp inainte de anestezie): morfinice, antihistaminice (romergan), anticolinergice (atropina).

I. ANESTEZIA LOCO !E"IONALA

Principalele anestezice l#cale:

a$ esteri: - procaina (novocaina), - tetracaina, - clorprocaina;

%$ amide: - prilocaina, - lidocaina (xilina, ilocaina), - mepivacaina (carbocaina), - bupivacaina (marcaina), - etidocaina, - ropivacaina.

!eguli ce tre%uie respectate in anestezia l#cala:

- indicatie corecta a tehnicii anestezice ((fiecarei interventii chirurgicale i se potrivete o anumita anestezie)), - nedepaire a dozelor recomandate, - folosirea celei mai slabe concentratii i a celui mai mic volum de anestezic, - aspiratie obligatorie inainte de injectare, - monitorizare permanenta a bolnavului de catre o persoana competenta,

- injectare cu viteza lenta, sub contact verbal permanent cu bolnavul, - respectare a baremurilor de dotare materiala i medicamentoasa pentru tratamentul reactiilor adverse, - asigurare a personalului competent, - evitare a unei premedicatii puternice cu barbiturice.

!eactii sistemice p#si%ile:

- nervoase: vertij, vedere neclara, tinitus, agitatie, greturi, varsaturi, cefalee, convulsii, coma; - cardiovasculare: initial hipertensiune i tahicardie, apoi hipotensiune, bradicardie, aritmii grave (bupivacaina), stop cardiac; - respiratorii: respiratie neregulata, cu amplitudine mica, stop respirator; - alergice * trebuie actionat urgent cu simpaticomimetice (adrenalina +,+- +,.- in doze de -,/ - + ml i.v.), antihistaminice (0omergan + fiola i.v., lent), cortizonice (112 .-- mg i.v.), calciu, aminofilina. A&anta'ele anesteziei l#c#regi#nale:

- anestezie tintita; - pastrare a contientei; - perioada postanestezica scurta, cu scadere a comple itatii supravegherii postoperatorii; - perioada scurta de recuperare postoperatorie; - risc de tromboembolism scazut; - pret de cost scazut (permite chirurgia (de o zi)).

(eza&ante'ele anesteziei l#c#regi#nale:

- limitare in timp a efectului anestezic; - preferare de catre multi bolnavi a somnului anestezic; - lipsa rela arii musculare; - risc de supradozaj; - insuficienta analgezie (uneori), etc..

II. ANESTEZIA SPINALA

Clasificare:

- anestezie subarahnoidiana (rahianestezie); - anestezie peridurala.

Anestezia su%ara)n#idiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian.

Indicatii: a$ chirurgicale: - interventii pe abdomenul superior (rar) * &/-&3; - interventii pe abdomenul inferior * &4-&5;

- interventii pe mebrele inferioare * &+.; - interventii pe perineu (patologie anoperianala, 067) * 8+; %$ diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic); c$ terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala): - durere generata de spasm i ocluzie vasculara; - dureri atroce din pancreatita acuta, $9!.

C#ntraindicatii *relati&e$: - boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca, miocardite, aritmii, h&!); - discrazii sangvine; - artrite i spondilite ale coloanei vertebrale, deformari ale coloanei; - boli neurologice pree istente (leziuni de nerv, poliomielita, etc.), etc..

P#zitia %#lna&ului:

- pozitie ezanda, la marginea mesei operatorii, cu capul flectat pe torace, umerii cazuti spre inainte; - decubit lateral, cu flectare a genunchilor pe abdomen i a capului pe torace (pozitie comoda a pacientului, cu o perna sub cap).

!epere: apofizele spinoase, creasta iliaca (linia &uffier * corespunde spatiului intervertebral :;-:<).

Etape parcurse in efectuarea ra)ianesteziei:

- vizita preanestezica (e amen general, e amen local, e plicarea pe scurt a procedurii, precizarea indicatiei sau contraindicatiei); - premedicatie; - prehidratare (ser fiziologic /---+--- ml); - aezare in pozitie corecta a pacientului; - aseptizare locala;

- punctia durala; - injectare lenta a anestezicului (+ ml,sec); - culcare a pacientului (in general in decubit dorsal); se chestioneaza bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de parestezii, senzatie de picior greu, imposibilitatea ridicarii picioarelor; se instruiete bolnavul sa nu ridice capul pana in postoperator (evitare a cefaleei postrahianestezie); - supraveghere a pacientului: =2>, &!, puls; combatere a bradicardiei (atropina), h&! (perfuzie), sedare (.,/-/ mg diazepam); - supraveghere in postoperator (hidratare corecta). Te)nica pr#priu zisa * strabatere cu acul a urmatoarelor planuri: piele, tesut subcutanat, ligament supraspinos, ligament galben, dura mater, arahnoida.

Aspecte imp#rtant de cun#scut:

- cu inde ul miinii stangi, se repereaza spatiul intervertebral dorit pentru punctionare - se punctioneaza cu ac cu mandrin, pentru a evita incarcarea lumenului acului cu fragmente tisulare;

- directia acului: cu varful uor spre cranial (paralel cu

orientarea apofizelor spinale);

- acul tinut intre degetele mainii stangi, ca sa nu se indoaie, este orientat i impins cu degetele mainii drepte; - distanta dintre tegument i dura mater este in general de <-/ cm; - dintre formatiunile anatomice strabatute, ligamentul galben are duritatea cea mai mare; - strabaterea durei mater (concomitent cu arahnoida) ofera o impresie caracteristica (foaie de pergament intepata); - inteparea maduvei spinarii este perceputa de bolnav ca durere lancinanta in membrul inferior de partea intepata; - e tragerea mandrinului, cu e teriorizarea :20 * semneaza reuita tehnicii.

Alternati&a (in caz de imposibilitate de depaire a spatiului interspinos pe cale mediana) * punctie subarahnoidiana pe cale laterala, cu patrundere in spatiul subarahnoidian printr-o gaura de conjugare; singura rezistenta intalnita este ligamentul galben.

Incidente +i accidente:

a$ cu rasunet cardio-respirator:

- bloc spinal total * in ; minute apar: h&! marcata, apnee, midriaza, asfi ie; - hipotensiune arteriala (ma ima in primele +- minute); - stop respirator; - insuficienta cardiaca acuta;

%$ cu rasunet digestiv: - greata i voma (prin h&! cu ano ie, refle e nociceptive, frica, etc.) * o igenoterapie, droperidol (.,/-/ mg i.v.); - sughit;

c$ cu rasunet renal: - oligurie, anurie (prin h&!, hipo ie renala); - retentie de urina (prin rela are a musculaturii 6?, pierdere a senzatiei de mictiune, spasm al sfincterului vezical) * poate necesita sondare vezicala;

d$ cu rasunet asupra sistemului nervos: - cefalee (prin jocurile presionale ale :20) * folosire de ace subtiri (>..), hidratare adecvata, administrare simptomatica de codeina (;- mg) i acid acetilsalicilic (3-- mg); - durere la locul punctiei; - meningism sau meningita; - parestezii, paralizii; - sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina, incontinenta fecala, abolire a sensibilitatii perineale, pierdere a functiei se uale), arahnoidite adezive cronice, leziuni directe medulare.

Anestezia peridurala = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural. 0eperarea spatiului peridural se bazeaza pe e istenta unei presiuni negative la acest nivel.

A&anta'e: bloc simpatic mai intins cu . segmente fata de blocul senzitiv, bloc motor mai redus cu . segmente.