Universitatea Dimitrie Cantemir Facultatea de Geografie Geografia Turismului

Legenda lui Dracula- Mit si realitate in turismul romnesc

Profesor coordonator: Gherman Adriana

Absolvent: Ungvari Hajnal

-2011-

Cuprins

Introducere ................................................................................................................... 3 Portret ........................................................................................................................... 4

1.Vlad Tepes ................................................................................................................ 5

1.1. Familia. Consideratii generale ......................................................................... 5 1.2. Originea supranumelui "Draculea" si a poreclei "Tepes" ................................. 6 1.3. Domn al Tarii Romesti. Inceputul domniei ....................................................... 7 1.4. Conflictul cu imperiul otoman ........................................................................... 8 1.5. Ultima domnie, sfarsitul vietii si locul mormantului ........................................... 10 2. Castelul Bran ............................................................................................................ 12 2.1. Cetatea Poienari .............................................................................................. 14 3. Literatura Bram Stoker "Dracula" ............................................................................ 16 3.1. Biografie Bram Stoker .................................................................................... 16 3.2. Influente Bram Stoker "Dracula" ..................................................................... 18 3.2.1. Negustorii sasi, la originea notorietatii ..................................................... 18 3.2.2. Literatura gotica, in avangarda tabloidelor de astazi ............................... 19 3.3 Date referitoare la romanul "Dracula" .............................................................. 20 3.3.1. Rezumat al romanului "Dracula" ............................................................. 20 4. Dracula a fost femeie! Elisabeta Bathory ................................................................. 22 4.1. Biografie Elisabeta Bathory ............................................................................ 22 4.2. Bai sangeroase ............................................................................................... 25 4.3. Zidita in castel ................................................................................................ 26 5. Turism ...................................................................................................................... 27 6. Povestiri despre Vlad Tepes .................................................................................... 28 7. Concluzii ................................................................................................................... 30 8. Bibliografie ................................................................................................................ 31

Introducere

Vlad Tepes, domnitor al Tarii Romanesti, intrat in legenda cu numele Dracula, a fascinat si a continuat sa fascineze intregul mapamond, indeosebi America. Viata si faptele sale nemaipomenite au ispitit numerosi scriitori. S-a nascut astfel o adevarata moda a cartilor cu si despre Dracula, voievodul vampir, cu deosebit de succes la cititori, tiparite editie dupa editie, in milioane de exemplare. Subiectul a fost preluat de cinematografie, cu mare zgomot ( s-au turnat peste o suta de filme), trezind in randul cinefililor o vie curiozitate. Cartile si filmele despre vampirul Dracula isi plaseaza actiunea in Transilvania, pentru multi, un tinut fabulos. Descrierile unor localitati romanesti- Cluj si Bistrita, a trecatorii Bargau din muntii Carpati, ce leaga Transilvania de Moldova, ca si alte localizari geografice sunt insa reale, autentice. Dracula, acest misterios personaj de povestire, roman sau film nu a existat in realitate. Intrat in legendele taranilor romani ca un om dur, dar drept, Vlad Tepes, a fost subiectul multor istorisiri de groaza, cu o faima mult amplificata de imaginatia oamenilor. A fost Tepes- voievod un vampir? Ce este legenda si ce este adevar in aceste istorisiri? Exista legatura intre domnitorul roman si contele vampir Dracula? Ce si de ce vorbesc cronicile romenesti si straine ale timpului despre faptele lui Vlad Tepes, a caror faima au depasit, inca de atunci, granitele tarii sale? Cine a fost adevaratul vampir, ale carui cruzimi au fost trecuta pe seama lui? Aceastea sunt numai cateva intrebari la care voi incerca sa raspund prin lucrarea de fata.

Portret
de Radu tefan Ciobanu

,,Vlad epe a atras i atenia pictorilor. Probabil c, atunci, un pictor de curte a creat tabloul care mpodobete i astzi castelul tirolez Ambras. El ni -l prezint pe epe ca pe un brbat tnr, frumos, cu prul bogat, cu fruntea nalt, sub care se afl doi ochi ce vor, parc s te strpung. mbrcmintea purtat arat un gust ales i preferin pentru o somptozitate pe care nu o va prsi niciodat. Pe cap avea o bonet din stof brodat cu aur i argint. n dreptul frunii strlucea o pafta cu diamante ce fixa un penaj, iar pe umeri i sttea o mantie bogat ce acoperea un costum scump, cu nasturi din metal preios. Fig. 1 Vlad Tepes

http://www.google.ro

1. Vlad Tepes (noiembrie1431, Sighisoara - d. decembrie 1476)

1.1. Familia. Consideratii generale

Strabunicul lui Tepes, Radu I a avut doi fii: pe Mircea cel Batran si pe Dan I. Lui Mircea i s-a nascut Vlad poreclit Dracul, iar lui Dan I Dan II. Spita lui Vlad Dracul a primit numele de Draculesti, iar cea a lui Dan I de Danesti. Despre mama lui Tepes se stie ca era o nobila transilvaneana, caruia i-a fost incredintata educatia lui Tepes pana la varsta de 5 ani. Vlad Tepes este nepotul lui Mircea cel Batran. Tatal sau a fost fiul natural al viteazului de la Rovine, el insusi domn al Tarii romanesti, cunoscut sub numele de Vlad Dracul, intemeietor al partidei boieresti a Draculestilor, opusa si rivala la tron celei a Danestilor, descendenta din Dan I, fratele lui Mircea cel Batran. Mircea cel Batran Vlad al II-lea Dracul (Domn al Tarii Romanesti) Mircea Radu cel Frumos Dracula Vlad Tepes al III lea Vlad Calugarul Ilona Nepilici (nobila a Valahiei) Zaleska

Cnaejna Bathory (nobila din Transilvania) Radu

Vlad Jusztina Szilagyi (nobila a Moldovei, verisoara lui Matei Corvin) Mihail Mihnea I cel Rau Fig. 3 Casa lui Vlad Dracula

Fig. 2 Casa lui Vlad Dracula

http://www.google.ro

http://www.google.ro
5

Vlad Tepes s-a nascut in 1431, intr-o casa cu ziduri masive si atmosfera saxona, in oraselul Sighisoara, din tara de peste paduri, adica Transilvania. Aici, impreauna cu fratele mai mare, Mircea si ceilalti frati, Radu cel Frumos si Vlad Calugarul, viitori domnitori ai Tarii Romanesti, primesc o educatie sobra de la calugari invatati, viziteaza burgurile feudale si deprind regulile artei cavaleresti. In Piata Turnului Sfatului se afla Casa Vlad Dracul, in care se presupune ca s-a nascut Vlad Tepes, numit Dracula. Dup toate probabilitile aici a tri pn la vrsta de 4 ani, iar in prezent, n casa funcioneaz un bar i un restaurant. 1.2. Originea supranumelui Drculea" i a poreclei epe

Tatl su, Vlad al II-lea Dracul, fusese primit n Ordinul Dragonului. Ordinul - care poate fi comparat cu cel al Cavalerilor de Malta sau cu cel al Cavalerilor Teutoni - era o societate militaro-religioas, ale crei baze fuseser puse n 1387 de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei (mai trziu mprat al Sfntului Imperiu Roman) i de cea de-a doua soie a sa, Barbara Cillei. Fig. 4 Simbolul Ordinului Dragonului Fig. 5 Desen infatisand simbolulOrdinului Dragonului

http://www.google.ro

http://www.google.ro

Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era aprarea cretinismului i cruciada contra turcilor otomani. Datorit apartenenei sale la Ordinul Dragonului, tatl lui Vlad epe era supranumit Dracul. La rndul su, Vlad va fi nnobilat n numrul membrilor Ordinului Dragonului n 1431 la Nrenberg de ctre Sigismund de Luxemburg. La scurt timp ns, n 1436, numele lui va fi ters de pe lista cavalerilor, deoarece n anul 1432, la numai un an de la nnobilare, contrar statutului cretin al Ordinului care avea ca scop protejarea cretintii de pgni, n spe de ameninarea otoman, Vlad i-a condus personal pe turcii care au asediat i incendiat Cetatea Severinului, fiind ucii toi cavalerii teutoni din cetate, care luptau mpotriva pericolului otoman. Tot n 1432 n fruntea acelorai turci, folosindu-se prin viclenie de titlul de cavaler al Ordinului, Vlad ordon deschiderea porilor Cetii Caransebeului care, ascultnd porunca, va fi incendiat i jefuit de aceiai turci condui de epe, jaf i pustiire care se va n tinde n ntregul sud al Transilvaniei, turcii retrgndu-se cu przi i robi nenumrai la sud de Dunre.
6

Tepes- Vlad isi datoreaza porecla sangeroasei metode a trasului in teapa, ce o foloseste pentru pedepsirea dusmanilor si celor nevrednici de cinstire. Chiar si turcii il denumea Kazikli Bey (Printul Tepes). Acest nume a fost mentionat pentru prima oara intr-o cronica valaha din 1550 si s-a pastrat in istoria romanilor. Domn al rii Romneti. nceputul domniei Fig. 7 Mahomed al II-lea Cuceritorul

1.3.

Fig. 6 Vlad epe aa cum apare pe o gravula saseasca din 1462

http://www.google.rol

http://ro.wikipedia.org

n iarna anului 1436, Vlad al II-lea Dracul a devenit domn al rii Romneti (una dintre cele trei provincii romneti, celelalte dou fiind Moldova i Transilvania) i s-a stabilit la Curtea domneasc din Trgovite. Vlad Drculea i-a urmat tatl i a trit acolo ase ani. n 1442, din motive politice, el i fratele su mai tnr, Radu cel Frumos, au fost cerui ca ostatici de ctre sultanul Murad al II-lea; Vlad al anIII-lea a fost ostatic pn n 1448, iar fratele su pn n 1462. Aceast perioad de captivitate a jucat un rol important n formarea i ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, n 1447, dup moartea tatlui su - asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea, rival la tronul rii Romneti. Tot atunci, Vlad a aflat i de moartea fratelui su mai mare, Mircea, torturat i ngropat de viu de boierii din Trgovite. La vrsta de 17 ani, susinut de un corp de cavalerie turceasc i de un contingent de trupe mprumutate lui de paa Mustafa Hassan, Vlad Drculea a luat pentru prima dat domnia Valahiei. Dar, dou luni mai trziu, a fost nfrnt de Vladislav al II -lea, care i-a recptat tronul. Pentru a-i asigura a doua i cea mai lung domnie, Vlad al III-lea a trebuit s atepte pn n 20 august 1456, cnd a reuit s-i ucid dumanul de moarte.
7

Primul act important de rzbunare a fost indreptat mpotriva boierilor din Trgovite, vinovai de moartea tatlui i a fratelui su. n duminica de Pati a anului 1459, el a arestat toate familiile de boieri care participaser la petrecerea princiar. Cei mai btrni au fost trai n eap, iar ceilali au fost forai s strbat pe jos drumul de o sut de kilometri din capital pn la Poenari, unde au fost pui s construiasc o fortrea pe ruinele unui avanpost vechi cu vedere la rul Arge. Vlad epe a ajuns curnd faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire. Conform detractorilor sai din Transilvania, el ordona deseori ca osndiii s fie jupuii de piele, fieri, decapitai, orbii, strangulai, spnzurai, ari, fripi, cioprii, btui n cuie, ngropai de vii etc. De asemenea, punea s li se taie victimelor nasul, urechile, organele genitale i limba. ns supliciul favorit era trasul n eap, de la care provine porecla epe, cel care trage n eap. Aceast form de execuie a folosit-o n anii 1457, 1459 i 1460 contra negustorilor transilvneni care nu respectaser legile sale comerciale. Incursiunile pe care le fcea mpotriva sailor din Transilvania erau n acelai timp i acte de protecionism menite s promoveze activitile comerciale din ara Romneasc. n plus, n acea perioad era ceva obinuit ca pretendenii la tronul rii Romneti s gseasc sprijin n Transilvania, unde ateptau momentul potrivit pentru a actiona. 1.4. Conflictul cu Imperiul Otoman

n 1459 epe refuz s mai plteasc tribut turcilor (10.000 galbeni anual). Se pare c aceast rzvrtire s-a datorat existenei unui proiect de cruciad impotriva otomanilor, cruciad susinut de Pap i n care regele Ungariei, Matei Corvin, ar fi urmat s joace rolul principal ( acesta chiar primete de la Pap suma de 40.000 galbeni, suficient pentru a echipa 12.000 de oameni i 10 nave de rzboi). n acest context politic, Vlad epe ncheie o alian cu Matei Corvin, probabil la nceputul lui 1460, pe care otomanii ar fi vrut s o mpiedice. Mai mult, acetia vor ncerca prin intermediul lui Hamza paa, beiul de Nicopole, i al diacului sultanului, Catavolinos, s-l prind pe Vlad prin vicleug, fr succes ns. Odat dejucate planurile otomanilor i pedepsii cei doi (au fost trai n eap mpreun cu toi soldaii turci care -i nsoeau), Vlad epe organizeaz o campanie surpriz la sud de Dunre n iarna 1461 -1462. O ntins regiune, de la Oblucia la Novoe Selo i de la vrsarea Dunrii n Marea Neagr pn la Rahova, a fost devastat. Mai mult, cetatea Nicopole fiind ocupat prin vicleug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele valahilor, numrul celor ucii fiind indicat de nsui Vlad epe ntr-o scrisoare adresat lui Matei Corvin. Tot n aceast scrisoare, expediat din Giurgiu la 11 februarie 1462, Vlad i solicita n mod insistent sprijin egelui ungar. Dei l-a asigurat la 4 martie 1462 c i va veni n ajutor, Matei Corvin a prsit Buda abia la sfritul lui august, cnd campania otoman era deja ncheiat. n ceea ce-l privete pe Mahomed al II-lea, acesta, surprins de sfidarea lui epe, i va pregti un rspuns pe msur. n primvara lui 1462, sultanul, n fruntea unei armate uriae, cca 100-120.000 de oameni (a doua ca mrime dup aceea care cucerise Constantinopolul) plus 175 de nave de rzboi al cror scop era acela de a cuceri Chilia, se
8

va ndrepta spre Dunre. Efectivele domnului valah nu depeau, dup estimrile cele mai generoase, 30.000 de oteni. Dei Vlad ncearc s-i opreasc pe turci la Dunre, n dreptul cetii Turnu, acetia, la adpostul nopii, reuesc s treac fluviul ndreptndu -se direct spre Trgovite (4 iunie 1462). n aceste condiii epe va aplica tactica hruirii: pustiirea pmntului - mai ales drumul spre Trgovite -, otrvirea fntnilor, atacarea detaamentelor turceti plecate dup hran. n aceast atmosfer apastoare n care otile turceti, flmnde i nfricoate, naintau prin ara pustiit, a avut loc marea lovitur a lui Vlad epe, atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, menit s demoralizeze i mai mult oastea otoman, atac despre care pomenesc toate izvoarele relative la campania din 1462. inta atacului a fost nsui sultanul, ns acesta a scpat, cortul su fiind confundat cu al unui vizir. Totui efectul psihologic al atacului a fost important. Muli turci au fost ucii, iar sultanul, conform relatrilor, "a prsit n ascuns tabra n chip ruinos"; vznd "marea pierdere suferit de ai si" a dat ordin de retragere. n apropierea Trgovitei l atepta un spectacol care a bgat groaza n otile sale: o pdure de epi n care atrnau o mulime de turci ucii n nainte sau n timpul btliei; n faa acestei priveliti turcii "s-au nspimntat foarte tare", iar sultanul a recunoscut c "nu poate s ia ara unui brbat care face lucruri aa de mari" i care "ar fi vrednic de mai mult". Cu excepia cronicilor turceti, toate celelalte izvoare mrturisesc nfrngerea sultanului, care a fost silit "s se ntoarc n fug spre Dunre cu mari pierderi printre ai si i cu ruinea de a fi dat dosul". Oastea turc s-a ndreptat spre Dunre, aa de repede nct la 11 iulie 1462 sultanul ajunsese la Adrianopol. Conform cronicarului bizantin Chalcocondil, sultanul l-a lsat la plecare, la Trgovite, ca domn pe fratele lui epe, Radu cel Frumos, n ideea ca acesta s atrag de partea sa pe toi cei ce i se mpotriveau lui epe. Paa de Nicopole urma s asigure sprijin armat lui Radu. Perioada care a urmat a fost foarte tulbure pentru istoria rii Romneti, cei doi frai cutnd fiecare s-i ntreasc forele pentru a-i elimina adversarul. Spre deosebire de Vlad epe care dorea continuarea luptei antiotomane, Radu cel Frumos oferea boierilor pacea i prietenia cu sultanul. Acetia trec pn la urm de partea lui. n aceste condiii, prsit de cea mai mare parte a boierilor, dar avnd nc o oaste destul de numeroas cu care se pare c n jurul datei de 8 septembrie ar fi dobndit chiar o ultim victorie asupra adversarilor si, n octombrie 1462 epe trece n Transilvania pentru a se ntlni cu aliatul su Matei Corvin. Cum acesta nu venise nici pregtit, nici prea hotrt de lupt, a decis destul de repede s-i schimbe planul iniial, recunoscnd situaia existent n ara Romneasc i renunnd s-l sprijine pe Tepe. Mai mult, la decizia regelui ar fi contribuit i o presupus scrisoare a lui Vlad ctre sultan n care domnul muntean ar fi cerut iertare i, mai mult dect att, s-ar fi obligat s-l ajute mpotriva otilor maghiare. Drept urmare, n noiembrie 1462 Vlad epe, n loc s primeasc ajutorul aliatului su, este arestat sub acuzaia de trdare i ncarcerat la Viegrad vreme de 12 ani. Dup Viegrad, e silit s locuiasc aproape 2 ani la Buda, cu domiciliu forat. Va fi eliberat n 1475, la cererea lui tefan cel
9

Mare, domnul Moldovei, n contextul presiunilor turceti tot mai mari asupra teritoriilor de la nord de Dunre.

Atacul de noapte din 17 Iunie 1462

de N.Stoicescu

,,n aceast atmosfer apstoare, n care trupele turceti, flmnde i nfricoate, naintau prin ara pustiit, are loc marea lovitur a lui Vlad epe: celebrul atac de noapte din 17 Iunie 1462, menit s demoralizeze oastea otoman, atac despre care pomenesc, n diverse forme, toate izvoarele relative din anul 1462. epe s -a gndit la o soluie nou, pe care nu o mai aplicase nici un domn naimtea sa, dar pe care o va relua peste 5 ani, la 1467, la Baia, tefan cel Mare: atac prin surprindere noaptea, la adpostul ntunericului. nainte de declanarea atacului,Vlad epe s-a informat precis asupra modului cum era organizat i aprat tabra sultanului. epe urmrea un scop precis: uciderea sultanului. epe a nvlit noaptea cu 7.000 sau 10.000 de clrei, producnd o spaim mare n tabr, unde turcii nspimntai i apucai de mare fric din cauza nvalei, se i socoteau dai cu totul pieirii. Atacul avea loc la lumina flcrilor i n sunete de corn. Oastea rii Romneti, naintnd n ordine desvrit i bine nchegat, urmrea s ajung la cortul sultanului. Din greeal ns a nimerit la corturile vizirilor Mamut i Isaac. Cronicarul Ducas adaug amnuntul interesat de turci, desigur buimcii de somn i netiind care le este adversarul, s-au ucis ntre ei. Izvoarele istorice vorbesc de retragerea precipitat i n dezordine a trupelor otomane, care nu au reuit s -i ating scopul expediiei, acela de a ngenunchia ara Romneasc, i de a o aduce sub dominaia otoman. n timpul retragerii precipitate spre Dunre, turcii erau lovii mereu prin surprindere de trupele romne, ceea ce mrea spaima i graba invadatorilor. nfrngerea sultanului a produs o stare de mare nemulumire n capitala Imperiului, obinuit s primeasc numai trupe nvingtoare. Ultima domnie, sfritul vieii i locul mormntului

1.5.

Despre moartea lui Dracula nu se cunosc prea multe, existand cateva ipoteze. Cea mai populara poveste este aceea ca ar fi fost ucis intr-o batalie impotriva turcilor, in apropiere de Bucuresti, in decembrie 1476. Altii sustin ca a fost ucis de boieri valahi, in timpul luptei. Ce s-a intamplat insa cu corpul neinsufletit al lui Vlad? Aceasta este un alt mister, o tesatura de legende, din care nici una nu a putut fi confirmata. Majoritatea istoricilor considera ca Vlad a fost inmormantat in apropierea altarului Manastirii Snagov, manastire ce se afla pe o insula in mijlocul lacului Snagov, singura legatura fiind barcile. Ceea ce este sigur este faptul ca i-a fost taiat capul si dus la
10

Constantinopol, pentru ca intreaga lume otomana sa vada ca domnia voievodului infricosator se incheiase cu adevarat. In 1931-32, arheologul Dinu Rosetti, la ordinul Academiei Romane, a cercetat Manastirea Snagov pentru a descoperi trupul lui Vlad Dracula. Dar nu a descoperit decat cateva morminte jefuite, in interiorul manastirii, legendele locale spunand ca trupul lui Vlad ar fi fost inmormantat chiar la intrarea in manastire. Nedand crezare acestei legende, cercetatorul a sapat si a scos la iveala un mormant aflat in fata altarului. Mormantul era insa gol. Continuand sa sape, a gasit un altar pagan, cu oase ale animalelor sacrificate. Dand o sansa legendei, a inceput sa cerceteze locul de la intrarea in manastire, unde a gasit un mormant ce nu fusese jefuit, apartinand, se pare, unui nobil. Hainele care invaluiau cadavrul aratau ca apartineau unui om instarit. A fost gasit si un inel, provenit din Nuremberg. Totusi scheletul avea si cap si, asa cum am spus mai sus, este un lucru cert ca Vlad a fost decapitat. Manastirea Snagov are insa un grad ridicat de umiditate, ceea ce face ca majoritatea ramasitelor pamantesti ale celor inmormantati aici sa se descompuna foarte repede. Este deci foarte posibil ca si trupul lui Vlad sa se fi descompus inainte de a fi fost incepute cercetarile pentru descoperirea lui. Cu certitudine putem afirma ca Dracula a existat. Ca voievodul Vlad Tepes ar fi acelasi cu vampirul diabolic, ramane o provocare pentru fani; cert este insa faptul ca mitul vampirilor a castigat teren (mai ales datorita mass media) in fata istoriei. Fig. 8 Presupusul mormnt al lui Vlad epe de la Mnstirea Snagov

http://www.google.ro

11

2. Castelul Bran

Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Romania, cu functii istorice, militare si economice, este cunoscut de catre turistii din intreaga lume drept Castelul lui Dracula. Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran (castelui lui Vlad Dracu, Dracula, n german Trzburg, n maghiar Trcsvr) apare mai ntai in documentele din prima domnie a lui Basarab Laiota ( 1473-1476 ). Cetatea Bran, aflata dincolo de trecatoare, spre Ardeal a fost ridicata de cavalerul teuton german Dietrich, dupa 1212. Facuta la nceput din lemn, ea este inlocuita de sasi cu una de piatra, zidita pe la 1377 sub domnia regelui Ludovic. Pe la sfarsitul secolului al XV - lea regele Vladislav o vinde brasovenilor, pentru 1000 de florini cu tot tinutul inconjurator. Denumirea germana Torzburg deriva probabil din numele Tydricus, dupa cum era denumita stana pe care cetatea a fost construita dupa 1377. Acest nume a devenit n limba maghiara Terch sau Torcs. Forma romaneasca Turciu, folosit a mai intai de catre Mircea cel Batran ( 1413 ), s-a pastrat n numele paraului Turcu, care curge langa cetate. Construit pe stancile abrupte ale Magurii Branului, castelul Bran era format initial dintrun post de aparare cu doua randuri de ziduri care inchideau trecatoarea dinspre sud, din care s-au pastrat cateva fragmente, cladirea joasa a oficiului vamal care nu s-a pastrat n forma initiala, presupunandu-se ca vechea cladire a oficiului era mult mai bine intarita decat cea care i-a urmat si cetatea propriu zisa care cuprindea zidul de incinta, donjonul, turnul rotund si turnul portii. Zidul de incinta este construit din piatra bruta de calcar, portiunile cu caramida fiind ulterioare. Zidul are guri de tragere sub forma unor dreptunghiuri asezate pe verticala. Doar patru dintre aceste guri ( doua la parter si doua la etaj ) sunt asezate orizontal si inchise cu oblon gros de lemn. Acest fel de guri de tragere sunt intalnite la Cetatea Rasnov, Rupea precum si la alte cetati taranesti din Transilvania. Donjonul asezat pe latura de nord, este mai inalt ca restul cladirii ( are 4 etaje ) si are zidaria masiva sprijinita pe stanca. El are doar doua incaperi si o scara ingusta de lemn urca spre acoperis unde se afla un post de observatie. Atat donjonul cat si cortina ce-l continua, au un sir de creneluri treptate, rotunjite. Turnul rotund are azi o sectiune aproape circulara, dar aceasta forma dateaza abia din 1593, cand vechiul turn a fost distrus de explozia provocata de un trasnet, urmand ca apoi sa fie refacut. Acest tip de bastioane au nceput sa fie folosite abia in sec.al XV - lea si mai tarziu, cand cetatile erau construite n unghi mort. Dupa reconstruire, turnul a avut acelasi scop : la parter adapostea praful de pusca si la etajul unu si doi erau cateva incaperi dintre care se presupune ca una - fara sa se stie care - ar fi fost in sec. al XVIII - lea folosita ca inchisoare. Turnul portii a fost inlocuit in 1622-1625 cu turnul dreptunghiular. Vechea poarta putea fi blocata cu un gratar de barne ce se cobora cu ajutorul unor scripeti. La aceasta intrare se putea ajunge numai cu ajutorul unei scari mobile coborate 15 m, pana la baza stancii.
12

In curtea interioara, foarte ingusta, mesterii au sapat n stanca o fantana adanca de aproape 57 m. La nivelul primului etaj al turnului patrat, poarta raspundea in curtea interioara. Pana aici se putea ajunge cu o scara mobila de lemn. Prima incapere era folosita drept camera de garda si avea trei guri de tragere cu oblon de lemn si alte trei guri pentru armele de foc. Ornamentatia vechiului turn de observatie are influente romanesti si dateaza tot din timpul lui Gabriel Bethlen. Locuintele aflate pe latura de nord sunt insa anterioare acestei perioade. La etajul unu sunt sase incaperi : vestibulul, sala mare cu fresca, incaperea cu tavan cu bolti ogivale, o bucatarie mica ce da in primul vestibul, un al doilea vestibul ce duce ntr-o sala cu bolta ogivala la ferestre. Sub turnul scarilor, se afla o incapere ingusta care era inchisoarea cetatii. La etajul doi se afla un vestibul, o fosta bucatarie, o incapere mica ce da in camera din turnul nou al portii, o incapere joasa cu grinzi pictate in secolul trecut cu motive sasesti si cu patru ferestre in nise adanci. Tot aici se mai gaseste o camera mica si galeria de lemn care da spre curtea interioara. In curtea interioara se afla doua pivnite, cuptorul de paine si o inchisoare. Majoritatea turistilor, dupa ce viziteaza castelul Bran, pleaca dezamagiti ca nu l-au intalnit pe Dracula Vampirul care suge sangele oamenilor, cunoscut din filme si asociat cu figura domnitorului roman Vlad Tepes Dracula. Si nu-l intalnesc pentru ca vizitatorii nu fac distinctie intre o realitate istorica si o povestire la originea careia stau atat personajul din romanul lui Bram Stoker, intitulat Dracula, in care actiunea are la baza credintele populare despre strigoi si vampiri cat si legendele despre Vlad Tepes, in special acelea care-l prezinta ca pe un voievod crud. Interferenta personajului principal din romanul Dracula cu legendele despre domnitorul real Vlad Tepes Dracula, o personalitate de referinta a istoriei romanilor, a dat nastere unui personaj imaginar cunoscut sub numele de Dracula vampirul, ca intruchipare a unui duh rau, care tulbura linistea oamenilor, ii chinuie si pe cei intrati sub stapanirea lui ii transforma in aceste forte ale raului. Acest personaj exista la nivelul imaginarului si nu poate fi ilustrat intr-o expozitie muzeala asa cum este cea din Castelul Bran. Castelul Bran a fost botezat castelul lui Dracula in urma cu trei decenii, de catre turisti, in special americani, veniti in cautarea lui Dracula din filmele de groaza realizate dupa romanul lui Bram Stoker. Turistii au surprins la intrarea in Transilvania un castel care prin infatisare se asemana cu castelul descris de catre autorul irlandez. De aceea l-au botezat Castelul lui Dracula. Ce legatura poate fi intre Dracula din imaginatia turistului venit in cautarea vampirului si Castelul Bran? Este simplu. Daca este vorba de domnitorul Tarii Romanesti, istoria consemneaza mai multe campanii intreprinse de catre Vlad Tepes Dracula de pedepsire a negustorilor sasi brasoveni care nu se supuneau poruncilor voievodului cu privire la comertul prin targurile din Tara Romaneasca. Si este logic ca trecerea sa se fi facut pe la Bran, trecatoarea cea mai apropiata de Brasov, care facea legatura cu Targovistea, resedinta domnului muntean. Relatiile cu castelanii de la Bran nu vor fi fost prea cordiale, intrucat acestia erau reprezentanti ai cetatii Brasovului, ostil lui Vlad Tepes.
13

Daca Vlad Tepes a stapanit Castelul Bran e greu de raspuns intrucat documentele scrise nu consemneaza acest lucru. Dar documentele existente in arhive cu privire la Cetatea - Castel Bran, atatea cate se mai pastreaza, sunt cu caracter preponderent administrativ; se refera la veniturile si cheltuielile de pe domeniul cetatii Bran si in foarte mica masura la evenimente cu caracter politico-militar. Se poate sustine insa ca in toamna anului 1462, dupa ce oastea regelui Ungariei, Matei Corvin, l-a prins in apropierea cetatii de la Podul Dambovitei, de langa Rucar, situata la cca 25 km de Bran, domnitorul VladTepes a fost dus la Castelul Bran si inchis aici timp de vreo doua luni, dupa cum consemneaza recentul volum Vlad-Tepes Dracula, Editura Mirador, Arad, 2002, autor Gheorghe Lazea Postelnicu. De aici a fost dus si intemnitat la CetateaVisegrad. Fig. 9 Castelul Bran

http://www.cazare-pensiune-bran.ro 2.1. Cetatea Poienari

Cetatea Poienari a fost construita de Vlad Tepes si este situata in judetul Arges, la 4 km de barajul Vidraru si la aproximativ 2 km de satul Capataneni, construita in stanca la o altitudine de 850 m, pe un platou din culmea muntelui Cetatea. Pentru a ajunge la ruinele cetatii trabuie sa urci cele 1480 de trepte din beton, ce serpuiesc printre copaci, la capatul carora te intampina o casuta, construita intre anii 19691972, in stil argesean. In aceasta casuta, Muzeul orasenesc Curtea de Arges, a realizat o expozitie permanenta numita "Cetatea Poienari", expozitie ce prezinta istoria cetatii medievale. Din acest loc se pot observa cu foarte mare claritate ruinele cetatii. Datorita pozitiei si amplasamentului ei, cetatea, era greu de observat fiind un loc de refugiu pentru domnitori.
14

Se presupune ca, datorita unui cutremur, cetatea a fost distrusa in totalitate, ajungand o ruina. Frumusetea si salbaticia peisajului argesean care inconjoara ruinele cetatii Poienari au atras, ca vizitatori, numeroase personalitati ale vietii spirituale romanesti: Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu, Carol Davila, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuta, Nicolae Iorga si multi altii. Ei au lasat pagini memorabile, descriind drumul spre Poienari si ce mai ramasese din zidurile cetatii cand au ajuns acolo. Pe langa acestea se adauga romanul "Castelul din Carpati", al lui Jules Verne, inspirat din legendele povestite de o romanca, despre misterioasa cetate a Domnitorului Vlad Tepes. Una dinte putinele cetati medievale, Cetatea Poienari este mentionata pentru prima data in anul 1453 intr-un document prin care Ludovic al V -lea cere localnicilor sa execute lucrari de renovare a fortaretei, pentru a fi pregatita pentru eventualele atacuri dusmane. In alte documente, precum cele ale cancelariei din Valahia, numele cetatii apare mentionat abia in anul 1481. Cetatea a fost construita in doua etape, prima etapa fiind la sfarsitul sec. XIII -lea si inceputul secolului al XIV-lea, perioada in care a fost construit turnul dreptunghiular din piatra, cu trei nivele despartite de plansee din lemn. Traditia si o serie de consemnari in cronicile scrise de-a lungul timpului confirma ca Vlad Tepes, pentru construirea cetatii sale de la Poienari, a folosit raufacatorii din temnite, adusi de la Targoviste. Vizitata anual de mii de turisti romani si straini, faima Cetatii de la Poienari, se apropie de cea a Manastirii mesterului Manole, de la Curtea de Arges. Cunoscuta drept Cetatea lui Vlad Dracul, aceasta a atras televiziuni de renume, precum National Geographic, Discovery sau History Channel. Jurnalistii straini au realizat materiale documentare despre adevarata viata a lui Vlad tepes, fiind fascinati de legendele legate de domnitorul care a adus Romaniei faima de tara a lui Dracula. Accesul in turn se facea pe scari mobile. In etapa a doua s-au construit zidurile cu turnuri semicirculare, unde s-a folosit piatra, iar pe interior au fost dublate cu caramida la partile superioare, grosimea lor fiind de 2-3 metri. Patru din turnurile de aparare aveau forma rotunda iar unul era conceput sub forma unei prisme.

Fig. 10 Cetatea Poienari

http://juliephotoworld.blogspot.com
15

3. Literatura, Bram Stoker Dracula

Fig. 11 Bram Stoker

http://suspans.ro 3.1. Biografie Bram Stoker, s-a nascut Abraham Stoker la 8 Noiembrie 1947, in districtul de pe coasta marii Fairview (in limba irlandeza numit Baile Bocht) al orasului Dublin. El a devenit un critic de teatru si autor irlandez renumit cu numeroase ecranizari a nuvelei sale ,,Dracula" care a fost publicata cind el a implinit 50 de ani. Tatal sau, Abraham Stoker a fost nascut in Dublin, iar mama lui a fost feminista irlandeza Charlotte Mathilda Blake Thornely. Bram Stoker a fost un copil bolnavicios pina la 7 ani, cind a fost inscris la scoala particulara a preotului William Woods. Dupa ce s-a recuperat, nu a mai avut probleme cu sanatatea, iar la Colegiul Trinity din Dublin unde a fost intre 1864 si 1870 a cucerit titlul de Atlet al Universitatii. Interesant, a fost premiant la matematica, terminand universitatea cu cele mai bune note. Apoi a devenit auditor la Societatea Istorica a Colegiului in Dublin si presedinte al Societatii Filozofice Universitare unde a prezentat cu succes lucrarea lui ,,Senzationalismul in Fictiune si Societate" (,,Senstationalism in Fiction and Society").

16

Inca din timpul studentiei a fost interesat de teatru si cu sprijinul prietenului sau dr. Maunsell a reusit sa fie numit critic de teatru al ziarului irlandez ,,Dublin Evening Mail." In 1876 publica un review al performantei actorului Henry Irving in ,,Hamlet" la Teatrul Regal din Dublin. Actorului Irving i-a placut mult review-ul lui Bram Stoker si au devenit prieteni. In aceeasi perioada, Bram Stoker a scris si povestiri, cum ar fi ,,Cupa de Cristal" (,,The Crystal Cup")--publicata de Societate din Londra, si ,,Lantul Destinului" (,,The Chain of Destiny"). In timp ce a lucrat ca angajat al guvernului in Dublin a publicat si o carte non-fiction intitulata ,,Indatoririle functionarilor publici in Irlanda" (,,The Duties of Clerks of Petty Sesions in Ireland") care a servit multa vreme drept cartea standard pe aceasta tema. In 1878 se casatoreste cu fiica locotenent-colonelului James Balcombe, numita Florence Balcombe, o domnisoara de o frumusete deosebita, care a fost mai inainte curtata si de Oscar Wilde. Stoker si Wilde s-au cunoscut, iar Wilde a fost suparat foc pe Stoker ca i-a suflat fata, ce-i era draga si lui, dar mai apoi cei doi s-au impacat. Dupa plecarea lui Wilde din Marea Britanie l-a si vizitat in Franta. Familia lui Bram Stoker se muta la Londra unde el devine mai intii manager-adjunct, iar mai apoi manager de afaceri al Teatrului Lyceum al actorului Irving, unde a stat timp de 27 de ani. Acolo s-a nascut fiul lui si al lui Florence, pe care l-au numit Irving Noel Thornley Stoker. Sprijinul renumitului actor Henry Irving a fost crucial pentru stabilirea lui Bram Stoker in inalta societate a Londrei din acel timp. Acolo s-a intilnit si cu Sir Arthur Conan Doyle cu care era inrudit mai pe departe (la a treia mana). Tot in Londra l-a intilnit si pe Hall Caine caruia i-a dedicat nuvela sa de groaza si mister ,,Dracula". Stoker a fost insa total dedicat actorului Irving pe care il idolatriza, asa cum o marturiseste si in memoriile lui. Tot legat de turneurile actorului a vizitat si Europa de Rasarit, de unde i s-a starnit interesul in a scrie nuvela ,,Dracula". Acolo a facut cercetari si studii de folclor european, si in special de povestiri si povesti despre vampiri timp de mai multi ani in sir. A scris mai multe nuvele renumite de fictiune cum ar fi: ,,The Jewel of Seven Stars", ,,The Lady of the Shroud", ,,The Lair of the White Worm" (ecranizat in 1988) si ,,The Man". A avut si doua povestiri scurte: ,,Dracula's Guest" si ,,The Judge's House." El figureaza ca scenarist in cel putin 51 de filme, multe dintre scenarii in filmele bazate pe nuvela lui ,,Dracula". Dupa aceea, in anii urmatori a fost invitat cu prietenul sau Irving de doua ori la Casa Alba in Statele Unite ale Americii unde Henry Irving era foarte apreciat. Acolo s-a intilnit si cu ,idolul' literar american Walt Whitman. Dupa moartea lui Irving Stoker si-a schimbat slujba ca manager al Teatrului Printul de Wales si alucrat si la ziarul ,,Daily Telegraph", iar in 1906 a reusit sa publice si o biografie de succes a lui Irving. Precum observam acum, Stoker a avut un talent deosebit pentru legaturi ,utile' in societate, atit in cea engleza cit si in cea americana.
17

Bram Stoker decedat in 1912 la No. 26 St. George's Square din Londra dupa a ce suferit o serie de infarcturi cerebrale. 3.2. Influente. Bram Stoker Dracula. Dracula", romanul gotic scris i publicat n 1897 de scriitorul irlandez Bram Stoker, se pare c a fost inspirat de cronicile medievale sseti, adevrate bestselleruri ale vremii lor, care-l prezentau pe Vlad epe drept un personaj sngeros, de o cruzime ieit din comun. Cum a ajuns scriitorul Bram (Abraham) Stoker (1847 -1912), nscut n Dublin, s scrie despre Dracula, personaj localizat pe teritoriul Transilvaniei, i de ce personajul este un vampir? Pn la lansarea acestui roman, autorul mai scrisese patru cri, care s -au bucurat de un succes mediu la vremea lor, notorietatea ctignd -o mult mai trziu, dup moartea sa, cu romanul Dracula". Se bnuiete c lui Stoker i-a fost uor s consulte la Biblioteca Regal din Londra o parte din gravurile sseti din secolul al XV-lea sau cronicile medievale din colec-iile de la British Museum, unde Vlad epe era prezentat ca un domnitor monstruos, sngeros, un vampir ce bea snge de om, un mare amator de cruzimi. De asemenea, se mai crede c ar fi avut acces i la volumul History of Moldavia and Wallachia", scris de istoricul austriac de origine german Johann Christian Engel, n 1804, unde prinul Valahiei este descris drept un tiran sngeros. Unii istorici au venit cu ideea c Stoker ar fi avut o relaie de amiciie cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), i este posibil ca acesta s i fi dat informaii despre Vlad epe. Ideea asta a ncolit i pentru c personajul Van Helsing l menioneaz pe prietenul su Arminius n romanul din 1897 ca surs a cunotinelor sale despre Vlad al III-lea, supranumit i Dracula. Acestea ar putea fi singurele surse veridice, ne-existnd o legtur real ntre Vlad Drculea din istorie (1431-1476) i mitul literar modern al vampirului reprezentat de cartea lui Bram Stoker. 3.2.1. Negustorii sai, la originea notorietii epe a ajuns s fie descris n cronici drept un tiran sngeros din cauza sailor din Sibiu i Braov. Acetia aveau legturi comerciale cu ara Romneasc i i doreau drepturi privilegiate n ara Romneasc fa de comercianii autohtoni, fiind susinui n acest sens de regele Ungariei, Matei Corvin. Vlad epe a fcut ns exact invers, a mrit obligaiile sa-ilor pentru a ncuraja comer-cian-ii munteni. Nerespectndu-i-se legile comerciale, epe i-a tras n eap pe negustorii sai n mai multe rnduri: n 1457, 1459 i 1460. Despre toate aceste grozvii, mult exagerate, au povestit negustorii ardeleni n cores-pondena lor cu Matei Corvin. Scrisorile s-au pierdut, dar au rmas cronicile negutorilor transilvneni care vorbesc despre domnitorul muntean n termeni foarte duri. Exist un punct de plecare cu aceste cronici ale negustorilor sai din Braov i Sibiu. Acetia erau la cuite cu Vlad epe, dornic s i protejeze pe comer-cianii din ara Romneasc. Negustorii din Braov i Sibiu susineau tot felul de pretenii la tron, aveau o
18

mare ciud pe el, au fost frmntri care s-au perpetuat pn n 1462, cnd regele Ungariei a reuit s-l aresteze i s-l bage n pucrie pentru 12 ani", explic pentru Romnia Liber istoricul Dan Falcan, de la Muzeul de Istorie al Bucuretiului. ntre timp, Matei Corvin se folosete de aceste tensiuni. I-a cerut Papei ajutor pentru finan-area unei cruciade. A primit banii, ns Corvin i-a folosit ntr-un rzboi cu regele Boemiei (Cehia de astzi). Vaticanul a cerut socoteala banilor, iar Corvin a dat vina pe Vlad epe, acuzndu-l de compromiterea cruciadei prin faptul c s-ar fi aliat cu turcii", mai povestete Dan Falcan. Au urmat arestarea dom-ni-torului rii Romneti de ctre Matei Corvin i deten-ia de 12 ani de la Buda. Cu alte cuvinte, Vlad epe a fost victima unei deturnri de fonduri papale fcut de regele Ungariei. n 1475, tefan cel Mare a repurtat victoria de la Podul nalt mpotriva turcilor. La insistenele domnitorului moldovean, Matei l repune pe Vlad epe n scaunul rii Romneti pentru ntrirea flancului dunrean, asaltat de otomani. n luna decembrie 1476 epe poart ultima btlie mpotriva turcilor, ajutat i de un corp de oaste moldovenesc. Lupta s a dat la nord de comuna Daia, judeul Giurgiu, dar chiar n momentul cnd romnii erau pe punctul de a ctiga victoria este asasinat de unul dintre boieri. 3.2.2. Literatura gotic, n avangarda tabloidelor de astzi Epopeea scrierilor plsmuite" de sai continu cu un mare succes, menioneaz istoricul Falcan. Cronicile negustorilor sunt preluate i de rui, dar trec i graniele Europei Occidentale. Dup 1469 sunt reeditate n anii 1513, n 1542, n 1573, ajung nite bestselleruri, nite ediii de succes citite de toat lumea, i moda literaturii gotice se ntinde pn la sfritul secolului XIX-lea, cnd le descoper i Bram Stoker. Lumea se plictisea nu existau tabloide i nici televiziune - aa c era nnebunit dup acest gen. ns este clar c Stoker nu a fost niciodat n Romnia, face confuzii grave n carte chiar de la nceput, cnd spune ceva de genul c imediat dup Varna intri n Transil vania...", completeaz Dan Falcan. Fig. 12 Prima editie a romanului Dracula

http://ro.wikipedia.org
19

3.3. Date referitoare la romanul Dracula Dac nu ar fi scris Bram Stoker romanul "Dracula " n 1898, cu siguran Vlad epe ar fi rmas necunoscut pentru cei din afara Romniei. Romanul Dracula este o capodoper a literaturii fantasy. Dei ideea n sine poate fi considerat ngrozitoare, este o lectur foarte interesant, iar cartea este foarte bine scris. Chiar dac este o carte cu vampiri, Dracula difer de contemporanul Amurg (Twilight), vampirii din aceast carte fiind personaje negative. Bram Stoker descrie partea ntunecat a vampirilor i creaz o atmosfer misterioas, nfricotoare, ntrerupt i de scene dramatice sau romantice. Dei romanul se ndeprteaz de realitate,descriindu-l pe Vlad epe ca un personaj mitologic - vampir, el este cauza notorietii de care se bucur i n prezent domnitorul romn. Prima ecranizare a romanului a fost fcut n Germania n 1922, filmul numindu-se "Nosferatu, Eine Symphonie des Grauens" (Nosferatu Simfonia groazei), avndu-l n distribuie pe actorul Max Schreck.

Numele contelui Dracula este schimbat aici n contele Orlok, din cauz c regizorul filmului, F.W. Murnau nu putuse obine la acea vreme acordul autorului pentru ecranizare. Numele de Nosferatu seamn evident cu vorba nesuferitu prin care stenii romni de odinioar evocau Dracul. Dracula (film din 1958), un film britanic n regia lui Terence Fisher. Ecranizarea propriu-zis a romanului (cu numele eroului neschimbat) se filmeaz n 1931 - horror-ul clasic "Dracula", avndu-l n rolul principal pe actorul de origine maghiar Bela Lugosi.

Ultima ecranizare - i cea mai fidel, i cea mai cunoscut - este filmat n 1992. Filmul - "Bram Stoker's Dracula" este regizat de Francis Ford Coppola i are n distribuie actori consacrai de la Hollywood (unii dintre ei necunoscui la acea vreme), ncepnd cu Gary Oldman - contele Dracula, alturi de Anthony Hopkins - Dr. Van Helsing, Winona Ryder, Keanu Reeves i Cary Elwes, care mai trziu joac i n "Shadow of the Vampire" (Umbra Vampirului), mpreun cu John Malkovich i William Dafoe, un film despre ecranizarea "Nosferatu".

Personajul mititc Dracula, este cunoscut n primul rnd pentru pedeapsa prin trasul n eap a ceretorilor, hoilor, etc. De aici i numele "(Vlad)EPE". Sunt prezente n folclorul romnesc povetile cu strigoi, povetile cu vampiri i povetile cu vrcolaci. 3.3.1. Rezumat Bram Stoker Dracula Povestea ncepe cu avocatul Jonathan Harker, ce se afl n Transilvania, n vizit la Contele Dracula, pentru a-l ajuta n legtur cu achiziionarea unei proprieti n Londra. Harker este nspimntat att de conte ct i de castelul acestuia. Contele are obiceiuri nfricotoare i pare a fi cu adevrat un monstru nsetat de snge. Harker reuete s evadeze din castel i s se ntlneasc cu proaspta sa soie, Mina Harker. Mina Harker
20

este ngrozit din mai multe motive: n primul rnd de ceea ce a pit soul ei, ia r n al doilea rnd de boala prietenei sale, Lucy Westerna, care pierde snge pe zi ce trece. Lucy Westerna pare s aib o boal foarte misterioas: este palid i pierde snge, iar la gt are dou mici nepturi. Singurii care o pot ajuta sunt Arthur Holmwood (iubitul ei), doctorul Stewart, domnul Morris i profesorul Van Helsing. Cauza bolii, din punctul de vedere al profesorului Van Helsing, este o creatur ntunecat, un vampir. n scurt timp Lucy Westerna moare, iar vampirul, care este cu adevrat nsui Dracula, i gsete o nou victim: pe Mina Harker. Blestemul ce s-a abtut asupra lui Lucy dup ce a fost mucat de Dracula este inevitabil: ea se transform n vampir. Profesorul Van Helsing are snge rece i o ucide pe Lucy, devenit moart vie.

21

4. Dracula a fost femeie! Elisabeta Bathory

Fig. 13 Elisabeta Bathory

http://blogulvampirilor.blogspot.com Exist i o variant feminin a contelui Dracula, contesa Elisabeta Bathory. Sadismul ei e mai autentic i mai aproape de vampirism dect cel al principelui Vlad epe. Documentele istorice atest c a ucis peste 600 de fecioare ca s se mbieze n sngele lor i astfel s-i pstreze tinereea. Imediat, occidentalii s-au dus cu gndul la o posibil nrudire cu domnitorul care trgea turci i boieri n eap. Dar istoricii au probat cu dovezi faptul c, cea supranumit contesa sngeroas, i comitea crimele ntr-un castel din Slovacia i se trgea dintr-un neam care n-avea nicio legtur cu Vlad epe. Totui, mai multe rude de-ale ei guvernaser Transilvania, aflat atunci sub suzeranitate maghiar. Mai mult, la Fgra, exact n aceeai vreme, s-a nscut o Elisabeta Bathory. A murit n acelai an cu contesa Dracula: 1614. Au avut cam aceleai rude. Simpl coinciden sau Elisabeta din Fgra este nsi aristocrata nsetat de snge? 4.1. Biografie Elisabeta Bathory Mitul lui Dracula e o invenie literar. Dar contesa Elisabeta Bathory i atrocitile ei au fost ct se poate de reale. Mrturie st sentina procesului din 1611 i paginile jurnalui ei n
22

care povestea cu lux de amnunte cum se mbia n sngele fecioarelor proaspt ucise. Biografia contesei ncepe la 1560, cnd s-a nscut ntr-o familie nstrit, n localitatea Nyirbator din Ungaria de astzi. Locul naterii nu e chiar o certitudine, majoritatea surselor consemnnd c e vorba de o localitate din Transilvania, uneori e adugat i precizarea: n Carpaii Meridionali. Prinii contesei au fost: Gyzorgy Bathory de Ecsed i Anna Bathory de Somlyo (imleu). Cu alte cuvinte, mama i tatl erau rude, ceea ce ar explica nclinaiile patologice ale fiicei. Elisabeta avea i un frate, Istvan (tefan) Bathory, i dou surori, Sofia i Klara, despre ultima spunndu-se c avea o reputaie de lesbian i vrjitoare. Cei patru soi ai ei au decedat n condiii misterioase. De altfel, neamul Bathorylor era renumit pentru atrociti. Numele de Bathory semnific viteaz, brav, i a fost purtat de zeci de nobili din Ungaria i Ardeal, unii dintre ei renumii n istorie. Familia Bathory a atins apogeul puterii pe la mijlocul secolului al XVI-lea, i s-a stins definitiv n 1680. Elisabeta Bathory i-a petrecut copilria n castelul Ecsed. Datele privind copilria ei nu snt cunoscute, de fapt, nu se tie prea bine dac aici a copilrit sau n alt parte. Se pare c anumite ntmplri ocante la care a asistat pe la vrsta de 5-6 ani explic sadismul i pasiunea ei pentru snge de mai trziu. Pe de alt parte, contesa avea o educaie de excepie, eclipsndu -i prin inteligen i erudiie pe muli nobili. Dar avea un temperament vulcanic, deseori izbucnea n crize teribile, e posibil s fi suferit de epilepsie sau alte tulburri ale sistemului nervos. Erszebet Bathory avea prul lung i negru, pielea foarte alb i ochii de culoarea ambrei. Petrecea ore ntregi n faa oglinzii creia i-au fost ataate suporturi pentru a-i putea odihni braele. i schimba garderoba i de ase ori pe zi, folosea dup un ritual obsesiv diferite uleiuri i unguente pentru a-i menine frumuseea. Antropologul german Michael Wagner arat c, dup moartea soului, n 1604, partener de via ct i de viciu, s-a simit i mai atras de bolnavele ei experimente cosmetice, dndu-i seama c nu mai e la prima tineree. La 8 mai 1575, n Varrano, Erszebet, care avea doar 15 ani, s-a cstorit cu contele Ferenc Nadasdy, de 25 de ani. El era net inferior soiei, ca educaie, n schimb a fcut carier militar, remarcndu-se pentru cruzimea sa n timpul rzboaielor. A murit la Bucureti, asasinat de o prostituat care nu voia dect s -i fure banii. Era supranumit Cavalerul Negru. Nunta celor doi, o afacere de familie, s-a desfurat conform planului, contesa primind cadou de nunt, castelul Cachtice din Carpaii Slovaciei de astzi. Dar , nainte de cstorie, Elisabeta a avut un copil din flori, cu un ran transilvnean, Anastasia, nscut n 1574. Cu Nadasdy a avut ali 5 copii: Anna, Katalin, Miklos (mort la natere), Orsolia i Paul. Era o mam desvrit, petrecndu-i mult timp cu educaia copiilor si. Dar dimineile era n camera de tortur, unde, toaleta de diminea nsemna o baie n snge proaspt. Exact n aceeai perioad, n Fgra, tria o alt Elisabeta Bathory despre care puini istorici pot spune date concrete. Muli nici nu tiu de existena ei, cu toate c a fost fiica unui voievod, tefan Mailat. Numele ei este amintit n Dicionarul personalitilor istorice, de Mircea Oprian. Istoricul sibian tie absolut totul despre familiile Mailat i Bathory, dar
23

despre Elisabeta nu are amnunte. tiu doar c era nepoata lui tefan Bathory. Fratele ei a fost Gabriel, cel mai crud dintre Bathory. Date suplimentare despre Elisabeta n-am gsit, mrturisete el, explicnd c fata lui tefan Mailat, Margareta, s-a cstorit cu voievodul Transilvaniei Andrei Bathory de Ecsed, ntr-o vreme cpitanul lui Ferdinand I. Andrei cu Margareta Mailat au avut patru copii: pe Baltazar, crescut la curtea unchiului su tefan Bathory, regele Poloniei amestecat ntr-un complot, va fi ucis din ordinul vrului su Sigismund, n 1594; pe tefan, ce a avut funcii importante n vremea vrului su Sigismund; pe Andrei, cardinalul ce va ajunge principe al Transilvaniei i, n luptele de la elimbr din 1599, cu oastea lui Mihai Viteazul, a fost ucis. O fiic, Elisabeta, decedat n 1614. n acelai an a murit i contesa sngeroas.

Fgreanca Bathory avea drept unchi pe Cristofor Bathory (1530-1581) principe al Transilvaniei (1576-1581) care a fost tatl lui Sigismund Bathory (1572-1613), principe al Transilvaniei i al lui Griseldis. Alt unchi era tefan Bathory (1533-1586), principe al Transilvaniei i rege al Poloniei. Elisabeta Bathory avea i ea aceiai unchi. Se mai tie c Sigismund Bathory era vrul contesei. Dar vr primar era i cu Elisabeta din Fgra. Alt verior al contesei sngeroase era Gabriel Bathory, prin al Transilvaniei, strnepotul lui tefan Mailat, fiu al lui tefan Bathory, regele Poloniei. Dar Gabriel Bathory era i veriorul Elisabetei din Fgra. Cam multe rude comune, suficient de multe ca s ne ntrebm dac nu cumva cele dou Elisabete snt una i aceeai persoan. Ambii tai ai Elisabetelor erau din Ecsed. Contesa a avut un frate, tefan Bathory i dou surori, Sofia i Klara. Elisabeta din Fgra a avut trei frai. Dar unul dintre ei era tefan Bathory i a murit tot n 1605 ca i cel al contesei. Cardinalul Andrei Bathory, fiul lui Andrei i Margareta Bathory, deci fratele Elisabetei din Fgra, se numra i el printre rudele contesei. Oricum am urmri arborele genealogic al fgrencei, acesta tot se intersecteaz cu cel al contesei Dracula. Dar, spre deosebire de aceasta, rudele ei dinspre Fgra erau mult mai onorabile. Rude care, pn la urm erau comune. Ar mai fi o enigm n biografiile celor dou Elisabeta. Titulatura complet a soului contesei este Ferenc de Nadasdy i Fogarasfold. Adic, nnobilat i peste inutul Fgraului. Dar Nadasdy era numele de fat al mamei Elisabeta din Fgra. Ana Nadasdy s-a cstorit la 1530 cu voievodul tefan Mailat. Era sora lui Tama Nadasdy, unul dintre cei mai bogai i mai influeni oameni din Regatul Maghiar. Tama N adasdy se numea i tatl lui Ferenc. Dac ar fi vorba de una i aceeai persoan, ar nsemna c Erszebet s-a mritat cu vrul ei. Sau, n cel mai bun caz, cu vrul Elisabetei de Fgra. Singurul lucru pe care cele dou l au n comun este numele, ele fiind verioare ndeprtate, susine muzeograful Iulian chiopu de la Muzeul rii Fgraului, specialist n istoria evului mediu. Despre Elisabeta Bathory de Fgra nu snt date istorice i asta probabil pentru c n a fost o figur important. Dei, nu exist Bathory neimportant n istorie. Nu se tie unde a trit, cu cine s-a cstorit, dac a avut copii. Despre apucturile ei sadice nici vorb. Probabil c e o simpl coinciden de nume, rude i an al morii ntre ea i celebra
24

contes. Orict am fugi de asocierea fals a numelui lui Vlad epe cu vampirismul i celebrul Dracula, de femeia-vampir nu putem scpa. Istoricii ne ndeamn s nu credem c fgreanca este una i aceeai cu Elisabeta Nadsdy. Dar sigur a fost rud cu ea. Restul e legend. Cum legend e i Fecioara de Fier, celebra unealt de tortur medieval, preferata contesei Bathory, instrument care s-ar fi aflat cndva la castelul Fgra. Tot o coinciden?

4.2. Bi sngeroase Legenda spune c setea ei pentru snge se trage dintr-o ntmplare. Contesa, aruncnd o foarfec spre faa unei servitoare, i-a descoperit atracia pentru snge. A ajuns s cread c sngele acioneaz asupra pielii ca un elixir al frumuseii i tinereii. Oricum, contesa era considerat o femeie foarte frumoas. Dar, speriat c-i va pierde calitile, a recurs la crim pentru a face rost de ct mai mult snge, despre care credea c -i va asigura tinereea venice. Victimele, fete simple sau nobile, din apropiere sau chiar de la mare deprtare, erau ademenite la castel de servitorii ei. Servitorii contesei ademeneau fetele cu promisiunea unor servicii bine pltite n slujba contesei sau, dac nu voiau s cedeze, le rpeau pur i simplu. Soia lui Istvan Szabo i-a adus propria fiic, atras de recompensa substanial. Katalin se ocupa doar de nmormntarea leurilor. Complicii erau pltii n haine de blan, capre, miei i monezi de aur. Dup ce contesa a vzut c ridurile snt tot mai adnci i sngele rncilor nu mai fac minuni, a sacrif icat circa 50 de fete cu snge albastru, aa cum o sftuise vrjitoarea Darvulia. Dar nobilele erau greu de gsit. Servitoarele ajunseser s mbrace n haine de aristocrate rncile, ca s -i fac pe plac contesei. Ct despre dispariiile misterioase ale fecioarelor, oamenii credeau c e vorba de o epidemie.

Apoi, ntr-o camer de la subsol, erau supuse la ritualuri magice i torturi sinistre. Detaliile supliciilor le nota contiincioas n jurnal, apoi expedia filele soului su, s se delecteze i el. Rudele tiau c i-a transformat pivnia n abator de oameni, dar n-au intervenit. Au existat i victime care au supravieuit. Acestea, mpreun cu ali martori, au depus mrturie n procesul din 1611. La cererea mpratului Mattias, palatinul Gyrgy Thurzt a descins la castel, surprinznd-o pe contes echipat cu instrumente de tortur cu care chinuise cteva fete. Una dintre ele era deja moart. S-a gsit la castel o fat nalt, cu prul blond, zcnd moart pe podea. Prul i era smuls, snii tiai, coapsele i organul genital arse, pielea sfiat. N-ar fi recunoscut-o nici propria ei mam, nota un funcionar ngrozit. Pereii erau stropii cu snge, mecanismul Fecioarei de Fier era gata ntors, pregtit pentru alte ore de funcionare. n apropiere, s-au mai gsit dou fete torturate asemntor i zcnd n agonie. n pivni, mai erau nite fete nfometate pentru urmtoarea tortur. Acolo au gsit -o i pe contesa Nadnasy. Legenda spune c Elisabeta nu numai c se sclda n snge, dar l i bea, avea chiar nclinaii spre canibalism, sadomasochism i bisexualitate. Multe dintre aceste pasiuni n 25

au fost dovedite n proces, dar au rmas ca dovezi indiscutabile rmiele umane gsite la castel. A mai acionat i la castelele Bytca (la nord de Bratislava), Ecsed (la grania dintre Ungaria i Romnia), Varrano, Beckov, Sarvar, Keresztur. Gabriel Ronay, n cartea sa Mitul lui Dracula (1972), plaseaz aceste locuri n Transilvania. Chiar i n locuina din Viena, de pe Augustinianstrasse, s-au petrecut numeroase crime. ipetele fetelor erau att de puternice nct clugrii de la mnstirea augustinian se trezeau la ora 4, ora bilor de snge, i aruncau n geamuri cu diferite obiecte cernd linite. Dorka a mrturisit c erau ucise cte 5 fete pe sptmn. Ali martori susineau c ntr-o sear au fost pregtite pentru supliciu 9 fecioare.

4.3. Zidit n castel ntre 1585 i 1610, contesa a ucis circa 650 de fecioare, dup cum s-a calculat n urma celor relatate de cei peste 300 de martori investigai. Colaboratorii ei, Anna Darvulia, Dorottya Szentes, Dorota Sentsov (Dorko), Jo Ilona, Katarna Benick, Jnos Ujvry (Fick) au fost executai. Elisabeta n-a participat la proces i n-a depus personal nicio mrturie, datorit influenelor familiei Bathory care au fcut tot ce s-a putut ca s evite un scandal. Rudele au intervenit i a fost doar sechestrat la domiciliu, scpnd -o de temni sau condamnare la moarte. Ba chiar s-a bucurat de imunitate regal. Pedeapsa a fost arestul la domiciliu n cteva camere ale castelului groazei, cu intrrile i ferestrele zidite. Dup trei ani i jumtate, n august 1614, a fost gsit moart. Lugubrele tratemente cosmetice n-au reuit s-i prelungeasc viaa mai mult de 54 de ani.

26

5. Turism

Cei care doresc sa cuNoasca ceva mai multe lucruri despre Dracula, pot vizita locurile de mare insemnatate pentru viata lui, amintite in istorie sau in lucrarile de fictiune. Pentru a vizita cateva locuri din viata aventuroasa a lui Dracula, puteti merge: Sus in Muntii Bargau, pentru a vedea Castelul lui Dracula; In Bistrita la Hotelul "Golden Grown" pentru a ne aminti de faimosul caracter al lui Dracula; In Sighisoara, unde se afla Cetatea Medievala si unde a copilarit Dracula ( turistii pot lua masa in aceasta casa), nu departe de casa se afla locul unde obisnuia sa aplice pedepse raufactorilor; In Targoviste, capitala tarii in timpul domniei lui Vlad Dracul, pentru a vizita ruinele Palatului Regal si Turnul Cindia; Langa Bucuresti se afla Manastirea Snagov, unde se presupune ca a fost inmormantat Vlad Dracula; In Bucuresti se pot vizita ruinele palatului lui Dracula (Curtea Verde), ruinele Cetatii Poienari (reconstruita de Vlad Dracula).

Fig. 14 Statuia lui Vlad Tepes din Sighisoara

http://amfostacolo.ro

27

6. Povestiri despre Vlad epe

Fig. 15 Theodor Aman- Vlad Tepes si solii turci

http: // www.google.com Exist multe povestiri i anecdote despre Vlad al III-lea Drculea. Era recunoscut pentru ambiia de a impune cinstea i ordinea. Aproape orice infraciune, de la minciun i furt pn la omor, putea fi pedepsit prin trasul n eap. Fiind sigur de eficac itatea legilor sale, Vlad al III-lea a lsat, se spune, o cup de aur la vedere, n piaa central din Trgovite. Cupa putea fi folosit de cltorii nsetai, ns trebuia s rmn la locul ei. Conform surselor istorice[necesit citare], n timpul domniei sale cupa nu ar fi fost niciodat furat i ar fi rmas aproape nefolosit. Vlad al III-lea inea de asemenea ca toi locuitorii rii s munceasc i s fie utili comunitii. i privea pe bolnavi, vagabonzi i ceretori ca pe nite hoi. Ca urmare, ntr-o zi toti vagabonzii si bolnavii din ara Romneac au fost invitai la curtea domneasc din Trgovite, la un osp. Dup ce au mncat i au but, domnitorul i -a ntrebat dac ar vrea s nu mai fie niciodat sraci. Dup ce a primit un rspuns afirmativ, a ordonat ca hala s fie nchis i incendiat. Nimeni nu a supravieuit. O alt poveste spune c doi clugri sosii n ara Romneasc l-au vizitat pe Vlad la castelul su. Clugrii i cunoteau reputaia i, cnd el le-a cerut prerea despre domnia sa, au rspuns fiecare n mod diferit. Unul a spus c Vlad era aspru, dar era prin, n vreme ce cellalt i-a condamnat fr ocol cruzimile. n funcie de versiune, fie unul, fie cellalt dintre cei doi clugri a fost tras n eap.
28

Dup alt legend, Vlad ar fi nscenat un furt (o pung cu 50 de galbeni) unui boier din Sfatul rii, dup care acesta, n faa domnitorului, a pretins c i se furaser 100 de galbeni. Pentru minciuna sa, a fost tras n eap.[necesit citare] Vlad Tepes a fost numit drept Cavalerul dreptatii ! Vlad Tepes este asociat personajului Dracula fara nici un temei istoric. Numele de Dracula, care apare in documentele vremii, se datoreaza "Ordinului dragonului" pe care l-a primit tatal lui Vlad Tepes.

29

7. Concluzii

Vlad Tepes a fost un om care a iubit mai presus de orice dreptatea si care nu a ezitat sa se sacrifice pentru un ideal politic mereu prezent in istoria noastra: Independenta. A dat dovada de un curaj care a depasit limitele obisnuitului, a contribuit prin actiunile sale la apararea propriei tari si a civilizatiei romane. Vlad Tepes a fost un erou national pentru romani, vampir sangeros pentru celelalte popoare, Vlad Tepes este una dintre cele mai controversate personalitati ale istoriei.

30

8. Bibliografie

1. Florescu, Radu si McNally, Raymond T. In cautarea lui Dracula, Fundatia culturala romana, Bucuresti, 1992; 2. Stoian, Emil Vlad Tepes: Mit si realitate istorica, Editura Albatros, Bucuresti, 1989; 3. Andreescu, Stefan, Vlad Tepes (Dracula), Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998; 4. Buican, Denis, "Avatarurile lui Dracula De la Vlad Tepes la Stali si Ceausescu , Editura Scripta, Bucuresti 1993;

5. Stavarus, Ion, Povestiri Medievale despre Vlad-Tepes-Draculea, Editura Univers, Bucuresti 1978; 6. Djuvara, Neagu, De la Vlad Tepes la Dracula Vampirul, Editura Humanitas,Bucuresti 2007; 7. Wikipedia.ro; 8. Google.com (imagini)

31