1. LEGEA MENTALISMULUI Totul este Spirit; Universul este mental K !ALI"N Le#ea impli$a a%evarul $a totul este Spirit.

. Ea e&pli$a 'aptul $a totul este realitate su(stantiala) a'lan%u*se in toate mani'estarile si aparentele e&terioare) pe $are le $unoastem su( numele %e Univers material. +enomene ale vietii) Ener#ie) Materie) intr*un $uvant) tot $e este aparent simturilor noastre este Spirit) in$o#nos$i(il in el insusi si in%e'ini(il; insa a$esta poate 'i $onsi%erat si #an%it $a un Spirit Universal) In'init. Ea e&pli$a $,iar 'aptul $a Lumea sau Universul +enomenal nu*i %e$at o $reatie mentala a Totului) su(ie$t al le#ilor lu$rurilor $reate) Universul 'iin% $onsi%erat) in intre#ul sau sau in partile sale) $a o e&perienta in Spiritul Totului) in a$est Spirit noi train%) lu$ran% si 'iintan%. A$easta Le#e) sta(ilin% natura mentala a Universului) e&pli$a 'oarte usor toate 'enomenele mentale si psi,i$e) atat %e variate) $are o$upa un lo$ important in viata oamenilor si $are) 'ara a 'i e&pli$ate) sunt neinteli#i(ile) %ispretuin% ori$e interpretare stiinti'i$a. A intele#e a$easta Mare Le#e al Mentalismului) inseamna a permite in%ivi%ului sa intelea#a $u usurinta Le#ile Universului Mental si sa le apli$e) spre a*si im(unatati starea si spre a se per'e$tiona. -is$ipolul in ,ermeti$a este $apa(il sa apli$e inteli#ent Marile Le#i Mentale) in lo$ sa se serveas$a %e ele la intamplare. Intran% in posesia .,eii Maiestriei Universale) pra$ti$antul poate sa %es$,i%a nenumarate porti ale Templului Mental si /si,i$ al .unoasterii) reusin% sa patrun%a in el li(er si inteli#ent. A$easta Le#e e&pli$a natura verita(ila a Ener#iei si a /uterii) a Materiei) %ar mai ales %e $e) pentru $e si $um sunt ele su(or%onate stapanirii Spiritului. A$ela $are intele#e a%evarul naturii mentale a Universului este %e0a (ine inaintat pe %rumul Maiestriei. A$este $uvinte sunt tot atat %e a%evarate asta1i pe $at erau la timpul la $are au 'ost s$rise. +ara $,eia Maiestriei 2$,eia $on%u$atoare) prin$ipala) universala3 a%evarata Maiestrie este imposi(il %e reali1at) iar elevul va (ate 1a%arni$ la nenumaratele porti ale Templului. Nu uita $a misti$ii au spus*o mereu4 lumea este vis in mintea lui -umne1eu; 'i1i$a $uanti$a o intareste asta1i4 o realitate apare in mani'estare in momentul in $atre este o(servata) per$eputa5 6. LEGEA ."7ES/"N-ENTEI .eea $e este Sus este $a si $eea $e este 8os; .eea $e este 8os este $a si $eea $e este Sus K !ALI"N A$easta Le#e impli$a a%evarul $a e&ista intot%eauna un raport $onstant intre le#ile si 'enomenele %i'eritelor planuri ale 'iintei si ale vietii. 9e$,ea a&ioma ,ermeti$a este in a$esti termeni4 .eea $e este sus este $a si $eea $e este 0os; $eea $e este 0os este $a si $eea $e este sus. Intele#erea a$estei Le#i $on'era mi0loa$e %estule in a re1olva para%o&uri o(s$ure si %estule se$rete ale naturii. E&ista planuri ale vietii pe $are noi le i#noram $omplet) %ar $an% apli$am Le#ea .orespon%entei %evenim $apa(ili sa intele#em mai %eparte $a nu este posi(il sa 'a$em alt'el. Ele se mani'esta si se apli$a peste tot in Univers) pe %i'eritele planuri ale a$estuia4 material) mental si spiritual) a$est 'apt 'iin% $onsi%erat o Le#e

Universala. 9e$,ii ,ermetisti il $onsi%erau $a 'iin% unul %intre instrumentele mentale $ele mai importante) $u a0utorul $aruia omul este $apa(il sa rastoarne o(sta$olele $are i se ri%i$a in 'ata) in 'ata ne$unos$utului. A$estuia i*a 'ost posi(il a inlatura voalul lui Isis) la pun$tul la $are a intre1arit) intr*o lumina) o parte a 1eitei. La 'el $um $unoastem prin$ipiile #eometriei) si a$easta $unoastere permite astronomului ase1at in 'ata o(servatorului sau sa masoare %istantele %intre astri) urmarin% mis$arile lor; la 'el) $unoasterea Le#ii .orespon%entei permite omului sa %e%u$a inteli#ent) %in ne$unos$ut) $unos$utul. Si pentru a intele#e mai (ine Le#ea .orespon%entei) $a $eea $e este Sus este si 8os iar $eea $e este 8os este si Sus) va lasam $u urmatorul e&emplu ilustrativ4 :. LEGEA 9I!7ATIEI Nimi$ nu sta) totul se mis$a) totul vi(rea1a K !ALI"N A$easta Le#e impli$a a%evarul $a totul se a'la in mis$are) totul vi(rea1a) nee&istan% nimi$ in stare %e repaos) 'apte pe $are stiinta mo%erna le a$$epta si pe $are ori$e noua %es$operire stiinti'i$a tin%e sa le veri'i$e. Sunt mii %e ani %e $an% invatatii ve$,iului E#ipt au enuntat a$easta Le#e Universala. El e&pli$a %i'erentele e&istente intre %i'eritele 'orme ale materiei) ale ener#iei) ale su'letului si $,iar ale spiritului $a 'iin% $onse$intele unor proportii ine#ale ale vi(ratiei. /ornin% %e la a$el T"T $are este Spiritul /ur si pana la 'ormele $ele mai #rosolane ale materiei) totul vi(rea1a; $u $at este mai intensa vi(ratia) $u atat este mai inalta po1itia pe s$ara evolutiei. 9i(ratia este atat %e intensa si atat %e in'init %e rapi%a in$at) pra$ti$) Spiritul /ur este in repaos) la 'el $a o roata $are se invarte atat %e repe%e in$at pare $a sta pe lo$. In $ealalta e&tremitate a s$arii se a'la 'ormele #rosolane ale materiei) ale $aror vi(ratii sunt atat %e lente in$at par$a ni$i nu ar e&ista la 'el $a si sunetele %e 0oasa 're$venta pe $are ure$,ea omeneas$a nu le poate per$epe; intre a$esti %oi poli sunt milioane si milioane %e #ra%e ale vi(ratiei; %e la $orpus$ul la un%a) %e la atom la mole$ula) pana la lumi si universuri) totul vi(rea1a. A$easta este la 'el pentru ener#ie si pentru 'orta) $are nu sunt %e$at #ra%e %i'erite ale vi(ratiei. A$easta $orespun%e si in planul mental) $aruia vi(ratiile ii #uvernea1a starea) $at si planului spiritual. -is$ipolul ,ermetist $are intele#e (ine a$easta Le#e si 'ormele sale $orespun1atoare este $apa(il sa*si $ontrole1e propriile vi(ratii mentale si) %e asemenea) pe ale altora. Maestrii 'oloses$ in mo% e#al a$easta le#e) in %i'erite maniere) pentru a invin#e 'ortele naturii. .el $are intele#e Le#ea 9I!7ATIEI a $asti#at s$eptrul puterii) a spus un ve$,i o$ultist. ;. LEGEA /"LA7ITATII Totul este %u(lu; ori$e lu$ru are %oi poli; totul are %oua e&treme; asemanatorul si neasemanatorul au a$eeasi semni'i$atie; polii opusi au o natura i%enti$a) insa %e #ra%e %i'erite; e&tremele se atin#; toate a%evarurile nu sunt %e$at semia%evaruri; toate para%o&urile pot 'i $on$iliate K !ALI"N A$easta Le#e impli$a a%evarul $a totul este %u(lu) totul are %oi poli) totul are %oua e&treme. A$este 'ra1e sunt ve$,i a&iome ,ermeti$e. Ele e&pli$a ve$,ile para%o&uri

$are au $reat atata perple&itate oamenilor si se e&prima %upa $um urmea1a4 te1a si antite1a au o natura i%enti$a) insa %e #ra%e %i'erite; $ontrariile sunt asemanatoare si nu %i'era %e$at prin #ra%ul lor) polii opusi putan%u*se $on$ilia; e&tremele se atin#; totul este si nu este in a$elasi timp; toate a%evarurile nu sunt %e$at semia%evaruri; ori$e a%evar este pe 0umatate 'als; a$elasi lu$ru are %oua 'atete) et$. Le#ea /olaritatii e&pli$a 'aptul $a in ori$e lu$ru sunt %oi poli) %oua aspe$te %i'erite) opuse) si $a) in realitate) $ontrariile nu sunt %e$at e&treme ale a$estui o(ie$t) intre $are sunt inter$alate #ra%e %i'erite. -e e&emplu $al%ura si 'ri#ul) %esi sunt opuse) in realitate un%e se termina $al%ura si un%e in$epe 'ri#ul< Nu e&ista un 'ri# si ni$i o $al%ura) a(solute. .ei %oi termeni) $al% si 'ri#) in%i$a numai #ra%ele %i'erite ale a$eluiasi lu$ru; a$est lu$ru $are se mani'esta $u 'ri# si $al% este numai o varianta a vi(ratiei. Ast'el) $al% si 'ri# nu sunt %e$at %oi poli a $eea $e numim $al%ura) iar 'enomenele $are il insotes$ sunt mani'estarile Le#ii /olaritatii. A$elasi 'enomen este a%evarat in $a1ul luminii si intuneri$ului) $are sunt unul si a$elasi lu$ru) %eose(irea $onstan% intr*o %i'erenta %e #ra%e a $elor %oi poli ai 'enomenelor; $an% ne paraseste noaptea si $an% in$epe 1iua< .e %i'erenta este intre mare si mi$; intre taios si to$it; intre $alm si nelinistit; intre sus si 0os; intre po1itiv si ne#ativ< Le#ea /olaritatii e&pli$a a$este para%o&uri si ni$i unul nu*l poate inlo$ui pe $elalalt. In planul mental) tot a$est prin$ipiu lu$rea1a. Sa luam insa un e&emplu e&trem %e ra%i$al4 al urii si %ra#ostei) %oua stari mentale in aparenta total %i'erite. Sunt) insa) #ra%e %i'erite in ura si %ra#oste; %e asemenea) sunt sentimente interme%iare) pentru $are noi 'olosim $uvintele simpati$ si antipati$) $are a0un# sa se $on'un%e atat %e mult) in$at uneori este o %i'i$ultate a sti %a$a vreunul va este simpati$ sau antipati$) %a$a va simtiti atras %e el sau va este in%i'erent. A$este sentimente opuse nu sunt %e$at #ra%e %i'erite ale unui sentiment uni$) asa $um il veti putea #an%i si intele#e %a$a veti me%ita o $lipa la a$easta. Mai mult %e$at atat) si ,ermetistii ii a$or%a o importanta %eose(ita; este posi(il %e s$,im(at vi(ratiile urii in vi(ratiile %ra#ostei) atat in propriul tau spirit $at si in spiritul altora. Multi %intre $ei $are $ites$ a$este ran%uri au avut e&periente personale %e tran1itie rapi%a) involuntara) intre %ra#oste si ura) sau invers) in propria persoana si a altora. -e*a(ia a$um veti intele#e $a este posi(il sa reali1ati a$est lu$ru $u a0utorul vointei) 'olosin% 'ormulele ,ermeti$e. !inele si raul nu sunt %e$at %oi poli %i'eriti ai a$eluiasi lu$ru; ,ermetismul $unoaste arta %e a trans'orma raul in (ine) prin apli$area /rin$ipiului /olaritatii. In totalitate) arta polari1arii este o 'a1a a al$,imiei mentale) $unos$uta si apli$ata %e Maestrii ve$,i si mo%erni ai ,ermetismului. Intele#erea a$estei Le#i permite mo%i'i$area polaritatii proprii) tot atat %e (ine $a si pe a altora; pentru a %eveni un maestru al a$estei arte tre(uie sa*ti $onsa$ri timpul stu%iului ne$esar. =. LEGEA 7ITMULUI Totul se s$ur#e inauntru sau in a'ara; ori$e lu$ru are %urata sa; totul evoluea1a) apoi %e#enerea1a; (alansul pen%ulei se mani'esta in totul; masura os$ilatiei sale la %reapta este asemanatoare $u masura os$ilatiei la stan#a; ritmul este $onstant

K !ALI"N A$easta Le#e impli$a a%evarul $a in ori$e lu$ru se mani'esta o mis$are inainte si inapoi) o mis$are asemanatoare unei pen%ule) $eva asemanator unei maree) unei mari inalte si unei mari s$a1ute. A$easta mis$are %e ple$are si venire se pro%u$e intre %oi poli a $aror Le#e a polaritatii ni s*a %emonstrat $a e&ista. Este intot%eauna o a$tiune si o rea$tiune) un pro#res si un re$ul) un ma&im si un minim. Tot asa este pentru toate elementele Universului4 sori) lumi) oameni) animale) spirit) ener#ie) materie. Se rea'irma ast'el a%evarul $a sin#ura $onstanta in Univers este s$,im(area) $rearea si %istru#erea sistemati$a a 'ormelor. A$easta le#e se mani'esta in nasterea si %istru#erea lumilor) in pro#resul si %e$a%enta natiunilor) in viata ori$arui lu$ru si) in s'arsit) in starea mentala a omului; pentru a$est %in urma lu$ru) ,ermetistii apre$ia1a importanta intele#erii a$estei Le#i. >ermetistii au inteles*o (ine si au #asit $a apli$area a$esteia este universala. Ei au %es$operit anumite mi0loa$e pentru a ani,ila prin ele $,iar e'e$tele) prin 'olosirea %e 'ormule a%e$vate. Ei impli$a le#ea mentala a neutralitatii. Ei nu pot anula Le#ea 7itmului) ni$i sa*i opreas$a $ursul; %ar au invatat sa*i opreas$a) mai (ine 1is sa*i evite) e'e$tele asupra lor insisi) intr*un anumit #ra%) $are %epin%e %e nivelul %e maiestrie atins. Ei au invatat s*o utili1e1e) in lo$ %e a 'i utili1ati %e ea; in a$est lu$ru si in meto%a %e asimilare $onsta arta ,ermetistilor. Maestrul in ,ermeti$a se polari1ea1a el insusi la pun$tul un%e vrea sa ramana) apoi neutrali1ea1a (alansul ritmi$ al pen%ulei) $are tin%e sa*l transporte $atre $elalalt pol. Toti $ei $are si*au insusit un anumit #ra% %e maiestrie personala lu$rea1a ast'el) intr*o oare$are masura) mai mult sau mai putin in$onstient. Maestrul) %in $ontra) o 'a$e $onstient) prin 'olosirea vointei sale. Ast'el) el a0un#e sa atin#a un #ra% %e e$,ili(ru si %e 'ermitate mentala) aproape %e ne$re1ut %in partea $elor $are sunt tarati inainte si inapoi) $a o pen%ula. A$easta Le#e) $a si $ea a polaritatii) pre$um si meto%ele pentru a le $ontra$ara 2a le neutrali1a3 au 'ost stu%iate in amanunt %e ,ermetisti) iar 'olosirea lor $onstituie o parte importanta a al$,imiei mentale. ?. LEGEA .AU@EI SI E+E.TULUI "ri$e $au1a are e'e$tul sau; ori$e e'e$t are $au1a sa) totul se intampla $on'orm Le#ii. >a1ar%ul este un nume %at unei le#i ne$unos$ute. Sunt numeroase planuri ale $au1alitatii) insa nimi$ nu s$apa Le#ii K !ALI"N A$est prin$ipiu impli$a 'aptul $a e&ista o $au1a pentru ori$e e'e$t pro%us si un e'e$t pentru ori$e $au1a. El e&pli$a $a totul se intampla $on'orm unei le#i) $a ni$io%ata nimi$ nu se intampla a$$i%ental) nepreva1ut) $a ,a1ar%ul nu e&ista si $a) %eoare$e e&ista planuri %i'erite %e $au1a si e'e$t) planul superior %omina tot%eauna planul in'erior. Nimi$ nu poate s$apa in intre#ime Le#ii. >ermetistii $unos$ pana la un anumit pun$t arta si meto%ele %e a se ri%i$a %easupra planului o(isnuit al $au1ei si e'e$tului. 7i%i$an%u*se mental la un plan superior) ei %evin $au1a) in lo$ %e a 'i e'e$t. Multimile se lasa %o$il $on%use) ele as$ulta %e tot $e le in$on0oara) %e vointa si %orinta $elor mai puterni$i) %e ere%itate) su#estie) %e toate $au1ele e&terioare $are le %iri0ea1a $a pe simpli pioni ai vietii.

Maestrii) %in $ontra) se ri%i$a in planul superior) %ominan% sentimentele si $ara$terul lor) $alitatile si puterile) tot asa %e (ine $a pe tot $e*i in$on0oara. Ei %evin stapani) in lo$ %e a 'i 0u$ati si %iri0ati %e vointa altora) pre$um si %e in'luentele e&terioare. Ei se serves$ %e Le#e) in lo$ %e a 'i instrumente. Maestrii as$ulta %e $au1alitatea prin$ipiului superior) insa ei $oman%a planul lor. In a$easta a'irmatie e&ista o (o#atie %e $unostinte ,ermeti$e. Le intele#e $ine se aplea$a $u atentie asupra lor. A. LEGEA GENULUI Este un #en in toate lu$rurile; T"TUL are prin$ipiile sale4 mas$ulin si 'eminin; #enul se mani'esta in toate planurile K !ALI"N A$easta Le#e impli$a a%evarul $a #enul e&ista peste tot. /rin$ipiile mas$ulin si 'eminin sunt in a$tiune $onstanta. A$esta e a%evarul nu numai in plan 'i1i$) $i si in planurile mental si spiritual. In planul 'i1i$) Le#ea Genului se mani'esta su( 'orma se&ului) in plan superior el ia 'orme mai elevate) insa este mereu a$elasi. Ni$i o $reatie 'i1i$a) mentala sau spirituala nu este posi(ila 'ara el. Intele#erea le#ilor sale va arun$a lumina asupra multor o(ie$te $are in mo% $onstant au uimit spiritul oamenilor. -a$a vreti sa intele#eti 'iloso'ia .reatiei) a 7e#enerarii Mentale si Spirituale) tre(uie sa stu%iati si sa intele#eti a$easta Le#e ,ermeti$a. Ea as$un%e solutia unui mare numar %e mistere ale vietii. "ri$e lu$ru) ori$e in%ivi% $ontine $ele %oua elemente4 mas$ulin si 'eminin. "ri$e element mas$ulin are elementul sau 'eminin) si invers. 7olul prin$ipiului Mas$ulin este %e a %iri0a $atre prin$ipiul +eminin o anumita ener#ie inerenta) la 'el si invers si %e a pune ast'el in mis$are pro$esul .reatiei. Unul sau altul) luate separat $a prin$ipii) sunt in$apa(ile sa $ree1e) sa %inami1e1e) sau sa e&iste4 $u alte $uvinte sunt %oua 0umatati. Si $an% %oi vor %eveni UNUL) iata "MUL. -in a$easta perspe$tiva inalta) in $are 'emininul si mas$ulinul sunt aspe$te ale Spiritului /urBSurseiB-umne1eu) intre ale $aror polaritati ia nastere 0o$ul .reatiei) se&ualitatea umana 2$a e&presie a le#ii #enului apli$at in plan terestru3 are $ara$ter %ivin) sa$ru. -e mentionat $a nu este ni$i o inru%ire $u numeroasele teorii 'un%amentale) peri$uloase si %e#ra%ante) $u invataturile $are sunt raspan%ite su( titluri 'ante1iste si $are nu sunt %e$at o prostituare a Marelui /rin$ipiu natural al #enului. +iloso'ia ,ermeti$a s*a ri%i$at intot%eauna $u in%i#nare impotriva invataturilor %e#ra%ante $are $on%u$ la %estra(alare) pasiuni ne$umpatate si pervertirea prin$ipiilor naturii. >ermetismul si al$,imia nu au nimi$ $are poate sa 'ie util a$estor s$opuri. /entru a$eia $are sunt puri 2$urati su'leteste3) totul este pur; pentru $ei $are sunt mur%ari) totul este mur%ar. /entru o intele#ere superioara) non*%uala) amorala 2%in$olo %e 0u%e$ata (ine rau) moral imoral3 a se&ualitatii umane re$oman%am stu%ierea 'iloso'iei tantri$e. 2-in$olo %e pre0u%e$ata $omuna) perpetuata ne$riti$) putin stiu $eea $e este $u a%evCrat Tantra. Tantra nu repre1inta) $um se $re%e) %oar un mo% %e a %eveni un amantB o amanta mai %otatB%otata %e$at semenii. 9i1ea1a o ima#ine $omple&a a lumii) %e natura ,olo#ra'i$a) a%i$a un mo% $omplet %e a trai si %e a privi e&istenta. Tantra urmareste

e&presia mo%elelor %e ener#ie %in $orpul uman si armoni1area lor $u Spiritul si ar,etipurile) a$estea 'iin% intru$,ipari ale prin$ipiilor 'eminin B ma#neti$ si mas$ulin B ele$tri$. .a meto%a) Tantra DnseamnC a o(serva pentru a ti se 'a$e $unos$ut.3 Despre iubire -Kahlil Gibran Cand iubirea coplesitoare va face semn, urmati-i indemnul, Chiar daca drumurile ei sunt aparent grele si prapastioase, Si cand vraja paradisiaca va cuprinde cu aripile ei angelice, supuneti-va misterului ei, Chiar daca sabia ascunsa-n penaju-i v-ar putea rani, Iar cand iubirea transfiguratoare va vorbeste si o simtiti profunda si divina, dati-i crezare, Chiar daca vocea ei ar putea sa va sfarame visurile himerice, asemenea vantului din miaza-noapte care va pustieste gradinile. iindca, precum iubirea va incununa, adeseori tot ea trebuie sa va si crucifice. !recum va face sa cresteti mult mai repede si imbatati de fericire, "ot ea trebuie sa va si reteze si uscaciunile si sa va distruga cat mai repede rautatile si egoismul. !recum ea va ridica imbatati de bucurie, pana la inaltimea voastra ideala, alintandu-va cu o dumnezeiasca gingasie ramurile cele mai fragile care freamata in lumina soarelui infinit al iubirii, tot la fel ea va razbate ca o miraculoasa forta purificatoare pana in adancul radacinilor voastre, zdruncinand inclestarea lor cu pamantul. #semeni snopilor de grau, ea va secera, niciodata intamplator. $a treiera pentru a va decoji. $a vantura spre a va curata de pleava. $a macina pana la inalbirea fainii voastre. $a framanta pana ajungeti foarte supusi, divini si puri. Ca apoi sa va harazeasca focului sau si sa puteti deveni painea cea sfanta a nemuririi la ospatul divin. "oate aceste si multe altele vi le va da cu prisosinta iubirea, pentru ca, astfel, sa va puteti cunoaste pe deplin tainele inimii si sa deveniti o parte din inima $ietii %terne din care izvoraste nesfarsita I&'I(%#. Dar daca, stapaniti de indoiala, egoism, meschinarie, suspiciune sau de teama,

veti cauta doar tihna si placerea dragostei care permanent vi se daruie fara ca voi sa iubiti, #tunci e mai bine sa va acoperiti, fiind infranti, goliciunea si sa iesiti din treierisul iubirii, Spre a va intoarce, ramanand inchistati si singuri, in lumea fara de anotimpuri, unde veti rade dar nu cu intreaga voastra bucurie, unde veti plange dar nu in toate lacrimile voastre pe care vi le-ar fi putut smulge e)tazul iubirii. Iubirea nu se daruie decat pe sine si nu ia energia sa atotputernica, divina si misterioasa decat de la sine. Iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita de cel sau cea caruia i se daruie* iindca iubirii adevarate ii este de-ajunsa iubirea infinita, sublima si transfiguratoare. Cand iubiti nu trebuie sa spuneti +Creatorul e in inima mea+, ci mai degraba +eu sunt acum topit de iubire in inima Creatorului+, Si sa nu credeti ca puteti croi singuri drumul iubirii, fiindca iubirea, daca cu adevarat o meritati, va va arata cu siguranta drumul ea insasi. Iubirea nu are nici o alta dorinta decat aceea de a se implini prin totala iubire. Dar daca iubesti si trebuie sa ai dorinte, fie ca ele acestea sa fie, Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta* Sa cunosti adesea durere prea marii duiosii* Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii* Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te* Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire* Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la e)tazul iubirii* Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. + Despre iubire -Kahlil Gibran

-ai pune o speranta in fiecare vorba, In fiecare noapte un vis inaripat Si nu-ti lasa speranta,furata,prinsa roaba De indoieli si temeri,de cerul innorat . Cuvantul Sfant al $ietii ,mai seamana-l o data, Cand vezi ca nu iubeste,o,nu descuraja. Caci viata ta,de lacrimi e binecuvantata, Ce-i semanat in suflet,va rasari candva . -ai scrie-mi si arunca,din durerea-ti invechita Sa numai crezi in altii,ce-alearga dupa vant, Si-o viata vei avea ,cu roada insutita In /iua cea -areata ,cand vei avea Cuvant .

$eniti prieteni in 0umina , Sa-maprtasim acelasi zbor. Desprindeti visele de tina. Sperantele din noi nu mor. "reziti sperantele-n vapaie Sa arda surde disperari. (omanii nu se inconvoaie 1u ratacesc sub negre zari. Sa ne-mbatam,deci,cu sperante, Sa radem,sa se-auda-n Cer. 1u-i timp de jalnice romante, Sperantele nicicand nu pier. % timp de viat-adevarata, Sa ne-nfruptam din ea cu dor. Sa nu uitam ca niciodata Sperantele din 1oi nu mor.