04

LUCRUL MECANIC, ENERGIA SI PUTEREA

1. INTRODUCERE
Analiza biomecanica impune cu necesitate luarea in considerare si a variabilelor ce descriu energetica miscarii. Fluxurile de energie reprezinta cauza directa a miscarilor ce se observa, absenta lor conducind in mod direct la absenta miscarii. Evaluarea corecta a mersului patologic depinde direct de luarea in considerare a transferurilor de putere in articulatii, acestea completind datele furnizate de evaluarile electromiografice(EMG) sau cele privind fortele si momentele ce se dezvolta. Calcularea corecta a lucrului mecanic este esentiala nu numai in scop de diagnostic ci si in evaluarea capacitatilor de munca si aprecierea performantelor sportive. Conceptele de baza privind energetica miscarii sint energia, lucrul mecanic si puterea.

1.1 ENERGIA SI LUCRUL MECANIC

Energia si lucrul mecanic au aceleasi unitati de masura ( oul!ul) dar au intelesuri diferite. Energia este o masura a capacitatii unui corp, la un moment de timp, de a efectua lucru mecanic. "e exemplu, un corp avind o energie cinetica de #$$% si o energie potentiala de &'$% poate efectua un lucru mecanic de ('$%. )ucrul mecanic, pe de alta parte, este o masura a fluxului de energie de la un corp la altul, acest transfer necesitind un timp pentru ca lucrul mecanic sa fie efectuat. "aca fluxul de energie este directionat de la corpul A la corpul * se spune ca A poate efectua lucru mecanic asupra lui *, sau musc+iul A poate efectua lucru mecanic asupra segmentului * daca fluxul este diri at de la musc+i spre segment.

1.2 LEGEA CONSERVARII ENERGIEI

)egea conservarii energiei se aplica tuturor punctelor din corp in toate momentele de timp. "e exemplu, orice segment de corp va sc+imba energia sa numai daca exista un flux de energie inspre sau dinspre orice structura adiacenta (tendoane, ligamente sau suprafete articulare). ,n fig.&a, este prezentat un segment cuplat cu segmentele adiacente prin suprafete articulare si prin patru musc+i ce isi au punctele de insertie la nivelul sau. "aca lucrurile mecanice efectuate in aceste puncte, intr!o perioada de timp foarte scurta -t, sunt valorile reprezentate in fig.& se poate scrie legea conservarii energiei care stabileste egalitatea dintre suma algebrica a tuturor fluxurilor de energie si variatia de energie -Es a segmentului considerat. Fig.& -E s / 0 1 #.0 1 '.( 1&.23$.#3(.4 / 5 %

09

6ezulta deci posibilitatea calcularii variatie de energie -E s pentru un segment cu conditia determinarii in prealabil a fluxurilor de energie in fiecare din punctele de contact cu elementele anatomice adiacente (in cazul prezentat exista sase puncte de contact). *alanta energetica nu va fi exacta din cauza erorilor de masurare, pe de o parte, si a imperfectiunilor date de ipotezele luate in calcul la realizarea modelului cu segmente articulate. 7 a doua cale de cercetare a balantei energetice este cea prin luarea in considerare a puterilor si de cercetare a fluxurilor de energie ce intra si ies din segment, obtinind in acest caz viteza de variatie a energiei segmentului. Astfel, pentru un timp -t/ #$msec se va obtine, pentru cazul reprezentat in figura &b. E s = #$$ + &#$ + #5' 4' &$ &9$ = ($$ 8 t ,n fiecare segment are loc si un alt aspect al conservarii energiei dat de tipul de energie ce se inmagazineaza in el. Asfel, energia -E s a segmentului, in orice moment de timp, ar putea fi data de o combinatie oarecare de energie potentiala si cinetica ce pot fi c+iar independente de debitele de energie ce intra sau ies din segment. Analiza acestor componente si determinarea cantitativa a conservarii de energie vor fi prezentate intr!un paragraf viitor.

1.2 LUCRUL MECANIC INTERN SI EXTERN

:ingura sursa de generare a energie mecanice in corpul uman este constituita de musc+i acestia reprezentind totodata si cel mai important loc de absorbtie a energiei. 7 foarte mica parte din energie este disipata in caldura ca rezultat al frecarii si viscozitatii tesuturilor de legatura de la nivelul articulatiilor. :e poate spune, astfel, ca energia mecanica este intr!o continua curgere inspre si dinspre musc+i si de la segment la segment. ;entru indeplinirea unei sarcini exterioare pot avea loc numeroase variatii de energie in segmentele ce intervin intre sursa (in cazul nostru corpul uman) si sarcina exterioara. ,ntr!o sarcina de ridicare a unei greutati (fig.#) variatia de lucru mecanic ar putea fi de #$$8 dar variatia de lucru mecanic necesara cresterii energiei intregului corp de catre sursa musculara a membrului inferior ar putea fi de 0$$8. "eci suma variatiilor de lucru mecanic intern si extern ar putea fi de 5$$8, aceasta generare de energie fiind produsa de mai multe surse musculare dupa cum este aratat. Fig.# ,n timpul multor activitati de miscare, precum mersul si alergarea, nu exista insa nici o sarcina externa, toate generarile si absorbtiile de energie fiind cerute doar pentru miscarea segmentelor corpului. <rebuie facuta, deci, o distinctie intre lucrul mecanic efectuat asupra segmentelor corpului (lucrul mecanic intern) si cel efectuat asupra sarcinilor externe( lucrul mecanic extern).

'$

,n consecinta, ridicarea greutatilor, impingerea unei masini sau pedalarea unui ergometru au sarcini externe bine definite. 7 exceptie de la definitia lucrului mecanic extern include ridicarea propriei greutati corporale la o noua inaltime. Astfel, alergarea in sus pe un deal implica atit lucru mecanic extern cit si lucru mecanic intern. )ucrul mecanic extern poate fi negativ daca o forta externa este exercitata pe corp si corpul se retrage. ,n sporurile de contact lucrul mecanic extern este de obicei efectuat pe ucatori prin impingere sau apucare. 7 mingie de basc+et efectueaza lucru mecanic asupra celui care o prinde, in timp ce mina acestuia si bratele se retrag. ,n ergometrie ciclistul efectueaza lucru mecanic intern doar pentru a!si misca picioarele prin pedalare libera. ,n fig.( se prezinta o situatie in care ciclistul efectueaza atit lucru mecanic intern cit si extern. Acest exeperiment complex include o bicicleta ergometrica cuplata printr! un lant la o a doua bicicleta. "eci un ciclist(A) pedaleaza inainte, efectuind deci lucru mecanic pozitiv, in timp ce al doilea ciclist (*) pedaleaza inapoi si efectueaza lucru mecanic negativ. ,poteza facuta de unii cercetatori (Abbot, &9'#) a fost aceea ca fiecare ciclist efectueaza acelasi lucru mecanic. ,poteza se dovedeste a fi falsa daca se are in vedere ca ciclistul A, care efectueaza lucru mecanic pozitiv dezvolta pe linga propriul sau lucru mecanic intern si lucru mecanic extern asupra ciclistului * ce efectueaza lucru mecanic negativ, la acestea adaugindu!se orice alt lucru mecanic aditional, negativ al acestui ciclist. Fig.( Astfel, daca lucrul mecanic intern al fiecarui ciclist era de 2' 8, ciclistul A, ce efectueaza lucru mecanic pozitiv, ar avea de efectuat lucru mecanic cu o viteza de &'$8 doar pentru a pedala pentru ambii ciclisti. "aca ciclistul ce efectueaza lucru mecanic negativ ar contracta musc+ii s!ar adauga o sarcina suplimentara. "eci daca ciclistul * efectueaza lucru mecanic cu o variatie de &'$8, ciclistul A este incarcat cu ($$8. :e explica astfel cauzele pentru care ciclistul A oboseste mai repede. Cei doi ciclisti lucreaza cu o viteza de variatie a lucrului mecanic diferita si in plus consumul metabolic pentru efectuarea de lucru mecanic pozitiv depaseste cu mult pe cel necesar efectuarii de lucru mecanic negativ.

1. 4 EFICIENTA
<ermenul de eficienta este probabil cel mai intrebuintat dar si cel mai gresit interpretat termen din energetica miscarii umane. Confuzia si eroarea rezulta din definirea incorecta a marimilor ce sunt incluse in ecuatia de definire a eficientei( Gaesser si *roo=s, &92'>8+ipp si 8asserman,&959). ,n vederea corectei aprecieri a eficientei unei miscari este absolut necesara cunoasterea mecanismelor de instalare a ineficientei, deci a cauzelor de producere a lor.

'&

Mecanismele de instalare a ineficientei au la baza patru cauze ce deriva din doua procese fundamentale si anume. ineficienta in transformarea energiei metabolice in energie mecanica> ineficienta neurologica in controlul acestei energii. Energia metabolica este convertita in energie mecanica la nivelul tendonului iar eficienta metabolica depinde de starea fizica a musc+ilor, de starea metabolica( oboseala) a acestora, de dieta subiectului si de problemele metabolice ale acestuia. Aceasta conversie a energie poate fi numita eficienta eta!"#ica sau eficienta $%c$#a&a si ) mec ) realizate de toti se calculeaza prin raportul dintre suma lucrurilor mecanice ( musc+ii si activitatea metabolica ()metabolic ) a acestora, deci. efienta eta!"#ica ' $%c$#a&a) /

) metabolic

mec

7 astfel de eficienta este dificil de calculat din cauza imposibilitatii determinarii lucrurilor mecanice musculare, pentru care ar trebui stabilita evolutia in timp a fortelor si vitezelor pentru fiecare musc+i implicat in miscare si de a izola energia metabolica a acestora. :e impune astfel determinarea eficientei pe baza lucrurilor mecanice ale segmentelor, urmind apoi a se corecta costul metabolic prin scaderea valorilor estimate privind costurile metabolice aditionale neasociate cu lucrurile mecanice implicate.. 7 astfel de eficienta, numita eficienta ecanica, ar putea fi definita prin raportul dintre lucrul mecanic total, intern si extern, si diferenta dintre costul metabolic si costul metabolic de repaus. efienta

)total mec (int ern + extern ) ecanica / cos t metabolic cos t repaus metabolic

Costul metabolic de repaus in pedalarea pe bicicleta ar putea fi asociat, de exemplu, cu statul linistit pe bicicleta, existind in acest sens ec+ipamente medicale specializate in determinarea metabolismului prin determinarea consumului de oxigen pe o anumita perioada de timp. 7 varianta de apreciere a eficientei este prin determinarea eficientei #$c&$#$i ecanic care se defineste prin raportul dintre lucrul mecanic extern ( )extern mec ) si diferenta dintre costul metabolic total si cel corespunzator pentru lucrul mecanic nul. eficienta #$c&$#$i ecanic /

cos t metabolic

)extern mec . ucru .. mecanic =o cos t lmetabolic

Costul metabolic pentru lucru mecanic nul ar putea fi in cazul biciclistului, de exemplu, costul corespunzator pedalarii libere pe bicicleta. ,n toate calculele de eficienta prezentate exista cantitati variabile de lucru mecanic pozitiv si negativ. Costul metabolic pentru lucru mecanic pozitiv depaseste intotdeauna pe cel corespunzator lucrului mecanic negativ, de acelasi nivel. ,n ma oritatea activitattilor, insa, lucrul mecanic negativ nu poate fi negli at. Mersul pe teren plan prezinta nivele egale de lucru mecanic pozitiv si negativ. Alergatul in sus, pe un deal, necesita efectuarea de lucru mecanic pozitiv mai mare decit cel negativ, si invers pentru situatia alergarii in os pe deal. "eci, oricare din calculele de eficienta va

'#

conduce la rezultate puternic influentate de procentele relative de lucru mecanic pozitiv si negativ. 7 ecuatie care exprima aceasta situatie este urmatoarea. costul sau.
) >$ metabolic

+ in care. ?1 si . ?! reprezinta eficientele ( randamentele) lucrului mecanic pozitiv, respectiv negativ. ,nterpretarea eficientei este gresita daca se presupune a fi o simpla masura a modului eficient in care sistemul metabolic converteste energia bioc+imica in energie mecanica si mai putin o masura a eficientei cu care sistemul neural isi exercita controlul asupra conversiei acestei energii. Anomalia care rezulta poate fi demonstrata de urmatorul exemplu. un adult normal efectueaza in mers un lucru mecanic de &$$%@pas dublu, disttribuit in mod egal pe fiecare pas simplu. Costul metabolic este in acest caz de ($$%@pas dublu ceea ce ar produce o eficienta de ((A. Bn adult cu +andicap locomotor ar efectua pentru mers un lucru mecanic considerabil mai mare, de exemplu de #$$%@pas dublu. "in punct de vedere metabolic, costul ar putea fi de '$$%@pas dublu, ceea ce ar rezulta intr!o eficienta de 0$A. ,n mod evident, adultul normal este un subiect cu un mers mai eficient, ceea ce calculele privind eficienta nu reflecta. "in punct de vedre neurologic, persoana +andicapata este destul de ineficienta pentru ca nu genereaza o caracteristica neurologica normala. <otusi aceasta este destul de eficienta in conversia curenta a energiei metabolice in energie mecanica ( la tendoane), acest aspect fiind singurul reflectat in valoarea obtinuta mai sus.
1.4.1 LUCRUL MECANIC MUSCULAR PO(ITIV

1 costul metabolic / costul metabolic >$ $ ) mec )< mec 1 / costulmetabolic

) <$

)ucrul mecanic pozitiv este lucrul mecanic efectuat in timpul unei contractii concentrice cind momentul musc+iului actioneaza in aceeasi directie cu viteza ung+iulara.

Fig. 0 "aca musc+iul flexor determina o scurtare putem considera ca momentul flexor este pozitiv si viteza de asemenea pozitiva. ;rodusul dintre momentul muscular si viteza ung+iulara este pozitiv si deci puterea va fi la rindul ei pozitiva dupa cum rezulta si din fig.0a. ,nvers, daca un moment muscular extensor este negativ si viteza ung+iulara de extensie tot negativa, produsul va fi tot pozitiv ( fig. 0b).

'(

,ntegrala puterii pe timpul contractiei este lucrul mecanic net efectuat de musc+i si reprezinta energia generata transferata de musc+i membrelor. 1.4.2 LUCRUL MECANIC NEGATIV AL MUSC)ILOR

)ucrul mecanic negativ este lucrul mecanic efectuat in timpul unei contractii excentrice cind momentul muscular actioneaza in directie opusa cu miscarea articulatiei. Aceasta are loc, de obicei, cind o forta externa Fext actioneaza pe un segment si este astfel incit creaza un moment in articulatie mai mare decit momentul muscular. Forta externa ar putea include fortele gravitationale sau reactiunea solului. Btilizind conventia de semn anterioara, se obine, conform fig.'a, un moment flexor pozitiv si o viteza ung+iulara de extensie negativa. Fig.'

;rodus dintre moment si viteza, deci puterea, rezulta in acest caz negativ astfel incit lucrul mecanic efectuat in timpul acestei modificari ung+iulare este negativ. ,n mod similar, cind exista un moment extensor negativ in timpul unei modificari ung+iulare de flexie produsul este de asemenea negativ (fig.'b). ,n acest caz, lucrul mecanic este efectuat asupra musc+ilor de catre fortele exterioare si reprezinta un debit de ener+gie de la membre spre musc+i, deci o absorbtie de energie. 1.4.* PUTEREA MECANICA MUSCULARA Citeza de lucru realizata de ma oritatea musc+ilor este rareori constanta in timp. "atorita modificarilor rapide in timp a fost necesara calcularea puterii musculare ca functie de timp (Eftman,&9(9> DuanburE, &92'> Cappozzo, &925> 8inter si 6obertson, &929). )a o articulatie data, puterea musculara este produsul dintre momentul muscular net si viteza ung+iulara. ;m / M F8G in care. ;m / puterea musculara F8G> M / momentul muscular net FH.mG> / viteza ung+iularaIrad@secG. "upa cum a fost descri puterea musculara poate fi pozitiva sau negativa. C+iar si in timpul celor mai simple miscari , puterea isi va sc+imba semnul de mai multe ori.

'0

Figura 5 prezinta momentele musculare, vitezele ung+iulare si puterea musculara ca o functie de timp in cursul unei miscari simple de extensie si flexie a antebratului. "upa cum se observa evolutiile in timp pentru M si sint clar defazate cu 9$$. ,n timpul extensiei initiale exista un moment extensor si o viteza ung+iulara extensoare in timp ce tricepsii efectueaza lucru mecanic pozitiv asupra antebratului. ,n timpul fazei finale de extensie antebratul este decelerat de bicepsi, momentul fiind flexor. ,n acest caz bicepsii efectueaza lucru mecanic negativ, prin absorbtie de energie mecanica. 7data ce antebratul este oprit, el incepe sa accelereze in directia data de flexie, fiind inca sub actiunea momentului creat de bicepsi care efectueaza acum lucru mecanic pozitiv. ,n final, la sfirsitul miscarii, tricepsii decelereaza antebratul in timp ce musc+ii extensori se lungesc, puterea devenind negativa.

<rebuie scanata figuraJJJJJJJJJ

Fig.5 1.4.* LUCRUL MECANIC AL MUSC)ILOR

Avind in vedere ca putere reprezinta viteza de efectuare a lucrului mecanic rezulta ca se poate obtine lucrul mecanic prin integrarea puterii pe un interval de timp. "eci , lucrul mecanic poate fi calculat ca produs dintre putere si timp, unitatea sa de masura fiind oulul. &% / &8. &sec daca, spre exemplu un musc+i genereaza o putere de &$$8 in timp de $.& sec va rezulta un lucru mecanic de &$%. Aceasta inseamna ca &$% din energia mecanica a fost transferata de la musc+i catre segmentele membrului. Conform fig.5 puterea este variabila continuu in timp. "eci lucrul mecanic efectuat trebuie calculat prin integrarea in timp a ariei de sub curba de variatie a puterii.

''

)ucrul mecanic efectuat de un musc+i pe o perioada t&!t# este dat de relatia .

8m = ;m dt F%G t
&

t#

,n exemplul descris in fig.5 lucrul mecanic efectuat in intervalul t&!t# este pozitiv, negativ pe t#!t(, pozitiv pe t(!t0 si din nou negativ pe t 0!t'. "aca antegratul se reintoarce in pozitia initiala, lucrul mecanic net efectuat de musc+i este nul, ceea ce inseamna ca integrala de timp a puterii pe intervalul t&!t' este si ea zero. 6ezulta de aici dificultatea calcularii lucrului mecanic pozitiv si negativ prin imposibilitatea determinarii cu exactitate a momentelor de timp in care puterea isi inverseaza polaritatea. 1.4. LUCRUL MECANIC EFECTUAT PE O SARCINA EXTERIOARA Cind o parte oarecare a corpului exercita o forta pe un segment adiacent sau pe un corp exterior, el poate efectua lucru mecanic doar daca se misca. ,n acest caz, lucrul mecanic efectuat este definit ca produsul dintre forta ce actioneaza pe corp si deplasarea corpului pe directia fortei aplicate. )ucrul mecanic d8 efectuat cind o forta determina o deplasare infinitezimala ds este dat de relatia. d8 / F . ds sau, lucrul mecanic efectuat cind forta actioneaza pe o distanta s& va fi . 8/ $
s&

F ds = F s&

"aca forta nu este constanta 3 cazul cel mai frecvent 3 atunci vor fi doua variabile ce se modifica cu timpul. Este deci necesar sa se calculeze puterea ca o functie de timp si sa se integreze curba de putere in raport cu timpul pentru a obtine lucrul mecanic efectuat. ;uterea este viteza de efectuare a lucrului mecanic sau d8@dt, deci. ;/ in care. ; / puterea instantaneeF8G> F / forta FHG> v / viteza Fm@secG. Avind in vedere ca atit forta cit si viteza sunt vectori trebuie efectuat mai intii produsul scalar sau produsul dintre forta si componenta de viteza de pe directia fortei. :e va obtine. ; / F.v.cos K / Fx .vx 1 FE.vE K / ung+iul dintre forta si viteza in planul definit de acesti vectori> Fx,FE / fortele in girectia x,E> vx,vE / vitezele in directia x,E. :pre simplificare daca se considera ca forta si viteza sunt intotdeauna in aceeasi directie, cos$$/ & si deci. ,n care . ; / F.v F8G
d8 ds = F = Fv dt dt

'5

8 / ; dt = F v dt F % G
$ $

1.4.+

TRANSFERUL DE ENERGIE INTRE SEGMENTE

Fiecare segment exercita forte pe segmentele vecine si daca exista o miscare de translatie a articulatiilor, exista un transfer de energie mecanica intre segmente. Cu alte cuvinte, un segment poate efectua lucru mecanic pe un segment adiacent printr!o deplasare a fortei prin centrul articulatiei (DuanburE, &92'). Acest lucru mecanic se adauga lucrului mecanic descris in paragrafele anterioare. Ecuatiile prezentate in capitolul precedent pot fi utilizate pentru calcularea vitezei de transfer a energiei, deci a puterii, prin centrul articulatiei. )a nivelul articulatiei dintre doua segmente adiacente (fig.5), forta de reactiuneF & a segmentului # asupra segmentului &, actioneaza la un ung+i K & fata de vectorul viteza v . ;rodusul F &.v .cos K& este pozitiv, indicind un transfer de energie in segmentul &. ,nvers, produsul F #.v .cos K# este negativ ,indicind un transfer de energie de la segmentul #. Avind in vedere ca ; &/ ! ; #, rezulta ca fluxul de iesire din segmentul # egaleaza fluxul de intrare in segmentul &.

fig.5 ,ntr!un sistem cu n articulatii vor exista n fluxuri de puteri dar suma algebrica a turturor acestor fluxuri va fi zero, reintarind faptul ca aceste fluxuri sunt pasive si in consecinta nu adauga sau diminueaza din energia corporala totala. Acest mecanism al transferului de energie intre segmente intre segmentele adiacente este destul de important in conservarea energiei oricarei miscari pentru ca este un un proces pasiv si nu necesita activitate musculara. ;entru mers acest aspect a fost analizat in detaliude catre 8inter si 6obertson,&924. )a sfirsitul balansului, de exemplu, laba piciorului si gamba isi pierd prin balans din energia lor prin transfer in sus prin coapsa spre trunc+i, unde este conservata si convertita in energie cinetica pentru a accelera partea superioara a corpului in directia spre inainte.

1., CAU(ELE MISCARII INEFICIENTE

'2

Aprecierea directa a eficientei este deseori difcil de realizat atit de catre terapeut cit si de catre antrenori. ,n mod curent se procedeaza la aprecierea cauzelor individuale ale ineficientei, prin aceasta incercindu!se imbunatatirea automatata a eficientei. Cele patru cauze ale ineficientei miscarii sunt. Co!contractiile> Contractiile izometrice impotriva gravitatiei> Generarea de energiela o articulatie simultan cu abbsorbtia acesteia la o alta articultie> Miscarile spasmodice. 1.,.1 CO-CONTRACTIILE

Co!contractiile corespund situatiilor in care simultan cu contractia musc+ilor direct implicati in miscare au loc contractii si la nivelul musc+ilor antagonisti corespunzatori acelei miscari. Acest fenomen conduce in mod evident la o ineficieneta a miscarii din cauza faptului ca musc+ii lupta unii impotriva celorlati fara a produce o miscare neta. ;resupunind, de exemplu, drept necesar, pentru executarea unei miscari, un moment flexor de ($ H.m, calea cea mai eficienta de obtinere a acesteia este printr!o activitate unica din partea flexorilor. Aceasta miscare, poate fi realizata, totusi si cu 0$ H.m flexie si &$ H.m extensie sau cu '$ H.m flexie si #$ H.m extensie. ,n ultimul caz exista un moment nenecesar de #$H.m Atit in flexori cit si in extensori. Bn alt mod de a analiza aceasta situatie este ca flexorii efectueaza un luscru mecanics pozitiv necesar pentru a depasi lucrul mecanic negativ al extensorilor. Co!contractiile au loc in multe cazuri patologice, mai ales in +emiplegii si paralizii cerebrale spasmodice. Ele au loc de asemenea, intr!o masura limitata in timpul miscarii, cind apare necesitatea de stabilizare a articulatiilor, in special in cazul ridicarii greutatilor mari, sau la nivelul gleznei in timpul mersului sau alergarii. ,n prezent, masurarea co!contractiilor inutile este posibila numai prin monitorizarea activitatii mioelectrice (EMG) a nusc+ilor antagonisti. Fara o calibrare exacta a electromiografului in raport cu tensiunea fiecarui musc+i este imposibila masurarea exacta a co!contractiei. ;entru evaluarea co!contractiei, Falconer si 8inter (&94') au propus urmatoarea formula de cuantificare. AC7C7H / # M
M antagonist
antagonist

+ M agonist

&$$A

in care. Mantagonist, Magonist / momentele fortelor din musc+ii antagonisti si agonisti. ,n exemplul prezentat activitatea antagonistilor rezulta intr!o crestere egala a activitatii agonistilor, rezultind o activitate depusa in mod nenecesar ce trebuie sa fie de doua ori cit cea depusa de antagonisti. "aca antagonistii au creat un moment extensor de #$ H.m iar agonistii un moment flexor de '$ H.m procentul de co!contractie ar fi de . AC7C7H / # #$
#$ 0$ &$$A = &$$A = '2A + '$ 2$

<otusi, ma oritatea miscarilor implica o modificare continua a fortelor usculare deci un musc+i agonist, la inceputul miscarii isi va sc+imba, foarte probabil rolul, si devine un antagonist, mai tirziu in cursul miscarii.

'4

Momentul fortelor din articulatii, dupa cum se observa din multe reprezentari grafice, din capitolul precedent, isi inverseaza polaritatea, de multe ori, ceea ce conduce la necesitatea de a modifica ecuatia de definire a co!contractiei pentru a putea lua in considerare aceste variatii multiple in timp. Figura 2 prezinta profilul activa doi musc+i antagonisti in timpul unei iascari date. Aria dublu +asurata a musc+ilor A si * reprezinta aria comuna de activitate in care apare co!contractia. "eci procentul de co!contractie va fi definit ca fiind. AC7C7H/ # fig.2 "aca EMG este masura primara a tensiunii relative din musc+i se vor prelucra corespunzator datele pentru a produce un profil de activare relativ la tensiune ( Milner si *roLn, &92(> 8inter, &925). 1.,.2 CONTRACTII I(OMETRICE IMPOTRIVA GRAVITATIEI
Aria A + * &$$A Aria A + Aria *

<rebuie scanata figuraJJJJ

,n miscarile dinamice normale exista o activitate musculara minima care poate fi atribuita sustinerii segmentelor membrului impotriva fortelor de gravitatie. Aceasta se produce ca urmare a sc+imbului de energie constant ce are loc intre musc+i sis segmentele corpului. ,n multe situatii patologice, miscarea este atit de inceata incit exista perioade mari de timp in care segmentele membrului sau trunc+iului sunt retinute in contractii aproape izometrice. ;acientii cu paralizie cerebrala spastica se deplaseaza cu genunc+ii flexati cerind activitate excesiva cvadricepsilor pentru a impiedica caderea. ;rin spri inul pe cir e subiectul cu paralizie cerebrala isi tine piciorul deasupra solului pentru o perioada de timp, anterioara balansului. ,n prezent este imposibila cuantificarea lucrului mecanic impotriva gravutatiei intrucit nu este implicata nici o miscare. :ingura te+nica posibila care ar putea fi utilizata este EMG!ul si fiecare semnal muscular EMG trebuie sa fie calibrat in raport cu metabolismul suplimentar creat pentru a contracta musc+ii corespunzatori. ,n prezent nu a fost devoltata nici o te+nica de separare a costului metabolic al acestei ineficiente. 1.,.* GENERAREA DE ENERGIE LA O ARTICULATIE SIMULTAN CU A.SOR.TIA LA O ALTA ARTICULATIE

Cea mai putin cunoscuta si inteleasa cauza a ineficientei are loc cind un grup de musc+i aferent unei articulatii efectueaza lucru mecanic pozitiv in acelasi timp in care lucru mecanic negativ este efectuat la alta articulatie. Bn astefl de eveniment este in realitate o exetensie a ceea ce se intimpla in timpul unei co! contractii ( adica lucrul mecanic pozitiv este anulat de cel negativ).

'9

,n timpul mersului normal acest fenomen se produce atunici cind cresterea de energie la desprinderea piciorului are loc simultan cu preluarea greutatii pe celalalt picior care absoarbe energie. 1.,.4 MISCARILE SPASMODICE

:c+imburile de energie eficiente sunt caracterizate prin miscari cu aspect constant (lin). Bn balerin si un saritor in inaltime executa miscari line din diferite line din diferite motive. unul fiind artistic, celalalt pentru o performanta eficienta. Energia adaugata corpului de lucrul mecanic pozitiv intr!un anume moment, este conservata in timp, si putin din aceasta energie este pierduta prin efectuarea de catre musc+i de lucru mecanic negativ. Mersul spasmodic al unui copil cu paralizie cerebrala este cu totul opus. Energia adaugata intr!un anumit moment este indepartata o fractiune de secunda mai tirziu. Miscarea are o uccesiune constanta de prniri si opriri, si fiecare din aceste variatii, bazate pe lucru mecanic pozitiv si negativ are un cost metabolic. Costul energetic datorat miscarii spasmodice poate fi evaluat in doua moduri. prin analiza lucrului mecanic pe baza energiei segment cu segment, sau printr!o analiza de puteri, articulatie cu articulatie. Ambele te+nici vor fi descrise intr!un capitol viitor. 1.,., SINTE(A FLUXURILOR DE ENERGIE

:inteza fluxurilor de ener+gie de la nivel metabolic la sarcina externa este prezentata in fig.4

Fig.4 Energia metabolica nu poate fi masurata direct dar poate fi calculata indirect din cantitatea de oxigen absorbita sau din cantitatea de bioxid de carbon expirata. )a nivel bazal (repaus, pozitie culcat) musc+ii sunt reaxati dar necesita inca energie metabolica pentru a mentine subiectul viata. Masura acestui nivel de energie este numita ca#/$&a /e int&etine&e.

5$

;e masura ce musc+iul se contracta acesta necesita energie care se manifesta drept caldura aditionala denumita ca#/$&a /e acti0a&e. Ea este asociata cu viteza de crestere atensiunii din musc+i si este insotita de o scurtare interna a elementelor contractile musculare. Ca#/$&a %ta!i#a este acea caldura care masoara energia ceruta pentru mentinerea tensiunii in musc+i. Ca#/$&a #a!i#a este al treilea tip de caldura care intervine in contractiile izometrice fiind caldura care nu este raspunzatoare nici de generarea tensiunii nici de generarea vitezei de tensionare. Bltima pierdere de caldura este ca#/$&a /e %c$&ta&e asociata scurtarii instantanee a musc+iului sub actiunea sarcinii( Mill, &95$). )a nivelul tendonului se intilneste, in final, energia sub forma mecanical. <ensiunea musc+iului poate genera patru tipuri de sarcini mecanice. Ea poate fi implicata in. co!contractie> lucru mecanic izometric impotriva gravitatiei> absorbtie simultana de catre alti musc+i> poate cauza o modificare neta a energiei corpului. ,n ultimul caz daca se efectueaza un lucru mecanic pozitiv energia neta corporala va creste> daca se efectueaza un lucru mecanic negativ are loc o scadere a energiei totale a corpului. ,n sfirsit, daca corpul exercita forte asupra unui corp exterior, o parte din energie, in timp ce corpul efectueaza lucru mecanic extern.

1.+ FORME DE STOCARE A ENERGIEI

1.+.1 Ene&1ia 2"tentia#a 'PE3 Energia potentiala este energia datorata gravitatiei, ea crescind cu inaltimea corpului fata de sol sau alt sistem de referinta dat. ;E / m.g.+ F%G in care . m ! masa F=gN> g / 9.4 m@sec#> + 3 inaltimea centrului de masa F mG. "aca + / $, va rezulta o energie potentiala nula. <otusi, sistemul de referinta legat de pamint, trebuie ales cu gri a pentru a se adapta problemei date. ,n mod normal, el este ales cu originea in cel mai de os punct pe care corpul il poate ocupa in timpul miscarii pe care o efectueaza. ;entru un scafandru originea sistemului ar putea fi nivelul apei iar pentru o persoana ce se afla in mers, cel mai de os punct de pe traiectoria parcursa. 1.+.2 Ene&1ia cinetica '4E3 Energia cinetica se prezinta sub doua forme . energie cinetica datorata vitezei de translatie si energie cinetica datorata datorata vitezei de rotatie.
& m v# # & # OEr / , #

OEt /

F%G F%G

in care. v 3 viteza centrului de masa Fm@secG> , ! moment de inertie mecanic F=g.m#G> ! viteza ung+iulara a segmentului F rad@secG.

5&

"in relatie rezulta ca acest tip de energie cereste cu patratul vitezei, polaritatea directiei vitezei este neimportanta ( viteza intervine la puterea a doua, fiind deci pozitiva), iar nivelul inferior de energie este cel pentru care corpul este in repaus. 1.+.* Ene&1ia t"ta#a %i t&an%fe&$# /int&-$n %e1 ent

"upa cum s!a mentionat anterior energia unui corp exista sub trei forme astfel ca energia totala este . Esegment / Es / ;E 1 OEt 1 OEr / mg+ 1
& & mv # + ,# F%G # #

;entru un corp este posibil sa sesc+imbe energia in interior si totusi sa!si mentina energia totala constanta.