Suprapuneri intamplatoare De exemplu forma de acuzativ a pronumelui personal de persoana 1 singular, ''mine'' este identica ca pronuntare si ca forma cu dialectele

limbii tatare(tatara vorbita pe Volga).Identitatea acesta nu dovedeste nimic din punct de vedere comparativ istoric,deoarece celelalte forme ale sistemului pronominal din tatara nu sunt asemanatoarecu cu corespondentele romanesti.!ste de prisos sa spunem ca potrivit metodei comparativ istorice nu putem indentifica intre cele doua limbi,o limba comuna mai vec"e. I #egile fonetice comutatul tabelului I Daca luam cuvintele$rom.canta,fr.c"anter,it.cantare,sp.cantar 1.%onstatam ca asemanarea lor formala(fonetica) este evidenta si ca ele exprima aceeasi notiune.Intrebarea$asemanarea dintre aceste verbe intereseaza sau nu metoda comparativ istorica& Demonstratie$!ste evident ca$ 1.'u ne gasim in fata unor cuvinte imitative. (.'ici in fata unor cuvinte infantile. ).'ici in fata unor onomatopee. *amane deci sa analizam$ a.fie varianta imprumuturilor b.fie varianta unor suprapuneri intamplatoare 'u se poate demonstra ca asemanarea dintre aceste verbe ar tine de una dintre cele doua posibilitati.+bservam ca termenii apartin vocabularului fundamental al fiecareia din limbile enumerate si termenii fundamentali ai unei limbiin general nu se imprumuta ,ci se mostenesc .'u putem vb. nici de asemanari intamplatoare (cazul pronumelui ''mine') pt. ca situatia lor este in general comuna.%oncluzia acestei demonstratii este aceea ca toate aceste verbe reproduc un verb mai vec"i si anume latinescul ''cantare''.Situatia ilustreaza in mod analitic faptul ca aceasta asemanare intre unitati lexicale apartine metodei comparativ istorice. II.Din tabelul ( evidentiaza asemanari relevante din punct de vedere al metodei comparativ istorice ,aducandu se in atentie sc"imbarile fonetice.Intre cuvantul latinesc ''lacte'' si cel romanesc 'lapte'' se constata o asemanare.,ceasta asemanare se poate din nou supune tesutului asemanarilor nesemnificative pt a vedea despre ce fel de asemanare este vorba.-ai observam ca cuv. romanesc ''lapte'' formeaza din punct de vedere

fonetic o serie impreuna cu alte cuvinte precum ''piept'' sau ''drept''.*ezulta de aici,ca in romana grupului ''ct'' din latina ii corespunde grupul conconantic ''pt''.,vem astfel exprimata o lege care caracterizeaza o forma de tranzitie fonetica de la latina la lb.romana. .n exemplu de lege fonetica in tranzitie de la latina la romana este trecerea lui ''l'' aflat intre doua vocale dintre care cea care ii urmeaza nu este un ''i'' se sc"imba in ''r'' (ex.latinescul solem/ro.soare),fenomen cunoscut sub numele de rotacizare.