1.

Sfera de cuprindere a marketingului social:

Marketingul social presupune, n esen, utilizarea unor strategii de identificare, evaluare i prognoz ale nevoilor consumatorilor, clienilor i subscriptorilor, nvederea proiectrii i prestrii acelor servicii care satisfac optimal nevoile grupului-int vizat. Specializarile -mk educational cultural sportiv religios ecologic medical militare !omenii de actiune"reforme in domeniu sanatatii-nu fumatului reforme in domeniul prote#rii mediuluidiminuarea gradului de poluare reforme in domeniul educatie-cresterea gradului de alfabetizare reforme economice-calificarea forte de munca ect.$ Manfred Bruhn identific patru aspecte care difereniaz marketingul social de celclasic: -scopul principal"sa promoveze interesele grupurilor,pe cind obtinerea veniturilor este un obiectiv au%iliar$ -produsele"ideile si bunurile nemateriale$ -cererea "sporirea cererii si influentarea comportamentului grupurilor tinta c&iar si impotriva vointei acestora$ -eterogenitatea"nu au riterii asemanatoare de calsificare,sunt diferite$

'. Sfera de cuprindere a (arketingul politic:

Ph. Kotler: (arketingul politic reprezint interaciunea social dintre ' uniti, una dintre acestea ) candidatul - urmrind s obin un rspuns dorit de la cealalt unitate social ) alegtorul ) al crei rspuns este liber dar susceptibil de a fi influenat prin anumite beneficii care pot fi oferite de ctre prima unitate social.

*. Specializrile marketingului social i politic:

(arketingul social cuprinde un mare numr de specializri, corespunztoare diversitii activitilor cu caracter social: marketing educaional, marketing cultural, marketing medical, marketing religios, marketing sportiv, marketing militar, marketing ecologic,etc. !in punct de vedere al specializrilor marketingului, aa cum s-a precizat anterior, marketingul politic face parte, alturi de marketingul social, din marketingul activitilor nelucrative, i cuprinde, la r+ndul su, trei specializri: marketingul electoral "partide si oameni politici cu scopuri electorale$ marketingul puterilor publice i administrative "dialog permanent cu cetatenii$ marketingul politic internaional "promovarea imaginii tarii in strainatate$

,. (acromediul organizaiei social-politice:

-n privinta macromediul organizatiei social-politic, se poate aprecia ca, in general, acesta influenteaza deciziile pe termen lung, strategice, ale organizatiilor sociale sau politice, data fiind dinamica mai putin accentuata a componentelor sale. -n acelasi timp, trebuie subliniat faptul ca studierea componentelor macromediului este mult mai importanta pentru organizatiile sociale sau c&iar politice care isi desfasoara activitatea in alte tari, ale caror realitati le sunt mai putin cunoscute, fiind, din acest motiv, mai predispuse la gafe.

(acromediul organizatiei social-politic este alcatuit din urmatoarele componente: mediul socio-demografic, "se%,virsta,nationalittae,ocupatie,venituri$ mediul cultural,"valori traditii,credinte$ mediul economic,"producerea si repartizarea veniturilor$ mediul politico-institutional,"legi care influenteaza.limiteaza actiunile org$ mediul te&nologic,ec&ipamente,utila#e,licente,brevete$ mediul natural"conditii climaterice$ mediul international."conflicte militare,situatia pol-sociala$

/. (icromediul de marketing al organizaiei social-politice:

-n privinta micromediului de marketing al organizatiilor sociale si politice, acesta include componente care se regasesc si in marketingul clasic, dar si cateva componente specifice. 0omponentele micromediului de marketing social-politic sunt urmatoarele: grupurile-tinta, "clientii$ subscriptorii, "contribuie financiar la desfasurarea activitatii$ militantii "voluntarii$, care intreprind activitati volunate$ prescriptorii, "ocupa pozitii din care pot influenta coomportamentul altor personae$ concurentii, prestatorii de servicii, "institutii de sondare,opinie publica,publicitatea$ organismele publice."supraveg&ere si control$

1. 2iaa organizaiilor sociale i politice:

3rganizaiilor sociale intr n relaii de sc&imb, ca i ntreprinderile, cu grupurile-int ale cror probleme intenioneaz s le rezolve, dar, spre deosebire de ntreprinderi, sunt nevoite s aib relaii de sc&imb i cu subscriptorii, pentru a-i asigura resursele financiare necesare desfurrii activitii. 43biectul de activitate5 al organizaiei sociale l reprezint rezolvarea unor probleme cu caracter social ale anumitor grupuri-int. Trsturi specifice ale pieei organizaiilor sociale i politice necesitatea e%istenei unor surse gratuite de finanare i de for de munc. organizaiile sociale trebuie s conving subscriptorii i s mobilizeze militanii. cereri nee%primate, latente, organizaia confrunt+ndu-se cu lipsa de interes sau c&iar cu adversitatea anumitor membri ai grupurilor-int vizate vis-a-vis de propunerile de modificare a comportamentului acestora. caracterul preponderent intangibil al prestaiei efectuate de ctre organizaie transmiterea unor idei i prestarea unor servicii, i, foarte rar, despre realizarea i.sau comercializarea unor produse tangibile. caracterul preponderent nemonetar al contraprestaiei efectuate de ctre grupurile-int vizate . prestaiilor organizaiilor sociale sunt gratuite. 2-676 898073:696 2378;7-696: 6legatorii"au drept de vot,sunt &otaritit sa voteze pt un anumit candidat$ ;on-alegatorii relativi"au drept de vot,dar nu sunt &otarite de a vota,sau nu stiu ce candidat sa aleaga$ ;on-alegatorii absoluti"ei care nu au 1< ani,sunt prin lege lipsiti de dreptul la vot,sau debilii :! sau cei care au drept de vot dar categorik nu vor sa voteze$

=. 0ererea i oferta pe piaa organizaiilor sociale:

0aracteristicile cererii: -cererea suplimentara "cererea nesatisfacuta de stt sub aspect cantitativ$ -cererea diversificata "cererea nesatisfacuta de stat atit cantitativ cit si calitativ$ 7ipuri de organizatii sociale in f-tie de tipul ofertei si sursele de finantare: - 3rganizatii receptir-distributive ) veniturile caraora sunt formate din contributile subscriptorilor e%clusiv iar produsele sunt oferite in mod gratuit>.

- 3rganizatii productiv-distributive ) veniturile caraora sunt create partial dincintribut subscriporilor, partial ca rezultat al e%istentei unor dotari generatoare deresurse. organiz au ' tipuri de beneficiari: o categorie ac&ita prod sociale oferite a' categorie obtin prod sociale gratuite - 3rganizatii para )lucartive ) veniturile caraora se formeaza e%clusiv prin oferireaunor prod sociale vandabile "medicina, invatam$

<. 7rsturile specifice pieei social-politice:

ocial! Trsturi specifice ale pieei organizaiilor sociale necesitatea e%istenei unor surse gratuite de finanare i de for de munc. organizaiile sociale trebuie s conving subscriptorii i s mobilizeze militanii. cereri nee%primate, latente, organizaia confrunt+ndu-se cu lipsa de interes sau c&iar cu adversitatea anumitor membri ai grupurilor-int vizate vis-a-vis de propunerile de modificare a comportamentului acestora. caracterul preponderent intangibil al prestaiei efectuate de ctre organizaie transmiterea unor idei i prestarea unor servicii, i, foarte rar, despre realizarea i.sau comercializarea unor produse tangibile. caracterul preponderent nemonetar al contraprestaiei efectuate de ctre grupurile-int vizate . prestaiilor organizaiilor sociale sunt gratuite. Politic! 2-676 898073:696 2378;7-696: 6legatorii"au drept de vot,sunt &otaritit sa voteze pt un anumit candidat$ ;on-alegatorii relativi"au drept de vot,dar nu sunt &otarite de a vota,sau nu stiu ce candidat sa aleaga$ ;on-alegatorii absoluti"ei care nu au 1< ani,sunt prin lege lipsiti de dreptul la vot,sau debilii :! sau cei care au drept de vot dar categorik nu vor sa voteze$

?. 0omponentele pieei electorale:

2iata electorala are o serie de trasaturi specifice, care nu se regasesc in cazul pietei bunurilor si serviciilor: " dimensiunile potentiale ale pietei electorale(se cunoaste nr celor care au drept de vot,numele,adresele e%acte$ - dezvoltarea pietei electorale are loc doar pe cale extensiva "modificarea nr persoanelor care voteaza$ - invingatorul ia totul ( *@-pt a intra in parlament..../A@B1 pt a fi ales$ - caracterul discontinuu al intalnirilor electorale."sunt programate la o data fi%a,intre ' alegeri succesive$ " caracterul implicant al actului de votare."daca am votata candidatul C nu inseamna ca il urim pe 6 pur si simplu suntem mai predispusi afectiv fata de C$

1A.6ria i tipologia cercetrilor de marketing social-politic:

6ria de aplicare destul de larga. !omeniile de cercetare : -studierea comport grupului tinta"motivatiile,opiniile,asteptarile,atitudinilor si intentiilor$ -studierea mediului e%tern de mk"cunoasterea punctelor forte si slabe ale concurentilor$ -studierea imaginii organizatiei"cuum este vazuta organizatia de grupurile tinta,dp care se ia masuri

de imbunatatire a acesteia$
-verificarea eficientei activit de mk"prin anc&ete$ #lasificari -n functie de obiectul urmarit 8%ploratorii -nstrumentale !escriptive 8%plicative 2redictive !p locul de desfasurare a cercetarii 0ercetari de teren

0ercet. !e birou

posibilitatea generalizrii rezultatelor obinute -cercetri calitative"grupuri mici de personae,intreaga colectivitatea de analizeaza$ -cercetri cantitative"grupuri mari,din care se ia un esantion,rezultatele fiind genralizate$ $n funcie de beneficiarul cercetrii -cercetri neutre."comandate sau finanatate de alte organiz-mass media,destinate publicului

larg$
-cercetri proprii."institutii specializate,comanadate de intreprinderea in cauza$

11.0ercetrile calitative de marketing ) coninut, rol, tipuri, avanta#e:

0ercetrile calitative sunt utilizate cu succes n marketingul clasic, dar sunt cu at+tmai utile n marketingul social-politic, datorit comple%itii, profunzimii i, adesea,caracterului tabu al problematicii studiate. 6vanta#ele cercetrilor calitative, in raport cu cercetrile cantitative: -rspunsuri mai profunde -obinerea unor idei noi i interesante -rezultatele sunt valabile o perioad mai ndelungat -durata i costurile cercetrii sunt mai reduse. Metode de cercetari calitative "%nterviul &n profunzime Dn cazul interviului n profunzime, este vorba despre o discuie individual, av+nd odurat, de regul, de circa 1,/ ore, nregistrat pe band magnetic, prin utilizareaunui reportofon. Se lucreaz cu grupuri restr+nse "*A-/A de persoane$, a cror structur socio-demografic trebuie s fie reprezentativ pentru populaia studiat.6nc&etatorii sunt specialiti n psi&ologie, fiind necesar s aib i cunotine solide de marketing.8ste necesar spatiu si recompense pt respondent$ 'euniunea de grup :euniunea de grup reprezint, de asemenea, o discuie liber, purtat, de aceast dat, cu un grup de persoane special invitate n acest scop. !iscuia poate s dureze '-/ ore, fiind nregistrat at+t audio, c+t i video, pentru a se identifica persoana care ia cuv+ntul i pentru a se urmri reaciile diferitelor persoane atunci c+nd sunt e%primate anumite opinii. !atorit posibilitii oferite participanilor de a discuta ntre ei, se a#unge la o viziune mai larg asupra problemelor abordate, reaciile fiind mai spontane i e%ist+nd ansa descoperirii de idei noi, prin confruntarea unor opinii opuse. "(ocus group"ul are un caracterul mult mai omogen din punct de vederecomportamental i c&iar socio-demografic al participanilor la discuie. !atoritacestui aspect, pentru evidenierea tuturor laturilor problemei studiate, este necesars se apeleze nu la un singur grup, ci la mai multe. !e regul, numrul acestoraeste de *-1, fiecare fiind alctuit din <-1' persoane, asemntoare dintr-un anumitpunct de vedere. 7rebuie subliniat faptul c metoda focus group-urilor s-a dezvoltatfoarte mult n ultimii ani, fiind astzi cea mai utilizat metod de cercetare demarketing. 6vanta#ele care au fcut din focus group cea mai important metod de cercetri de marketing :Spontaneitate Subiectivitate Stimulare Eiteza Simplitate structura Specializare Selectivitate 0onfidenialitate 0ost redus "Brainstormingul

1'. !ocumentarea primar i secundar:

Studiul documentar vizeaz culegerea tuturor datelor de#a disponibile "numite i Fdate secundare5$, necesare organizaiei lucrative, sociale sau politice, pentru a-i forma o opinie general despre mediul n care acioneaz, ca i pentru a fundamenta cercetrile ulterioare. Dn unele cazuri, studiul documentar se limiteaz la o simpl culegere i stocare a informaiei, n altele este necesar o prelucrare a acesteia, folosind instrumentele analizei statistice i facilitile oferite de te&nica de calcul modern. !e regul,

aceast etap este relativ ieftin, presupun+nd, ns, un efort constant din partea organizaiei pentru a se menine la curent cu sc&imbrile intervenite n mediul n care acioneaz. )*emple de date secundare! rapoarte de vinzari,anuare,rapoartele,audituri de magazine,internetul$ 6vanta#ele datelor secundare: 1. 0osturi reduse
'. 8fort sczut *. :apiditate ,. Gneori au o acuratee mai mare dec+t datele primare /. Gnele informaii pot fi obinute doar din date secundare

!ezavanta#e
1. Sunt culese pentru un alt scop '. ;u e%ist control asupra culegerii datelor *. 2ot s nu aib o acuratee foarte mare ,. 2ot s nu fie prezentate n forma dorit /. 2ot fi depite "ca timp$ 1. 2ot s nu corespund cerinelor =. ;ecesit formularea unui numr de presupuneri

+ate primare sunt acele date care nu au fost publicate anterior, adic aceste date deriva dintr-un studiu de cercetare nou sau orginal i sunt colectate de la surs, de e%emplu, in marketing, este o informaie care se obine direct de la surse de prima mana prin intermediul anc&etelor , observarilor sau e%perimentelor. 1*. (etode de cuantificare a imaginii: (etoda longitudinal (etoda raitingului (etoda ponderii