Colegiul Universitar de Institutori Bucuresti

Referat la pedagogie
Tema:

Finalitatile educatiei

Student: Serban Elena Catalina Anul II Prof. As. Drd. aura Ciolan

Introducere

Actiunea educatinala este produsul actiunii oamenilor, astfel ca poate fi explicate si abordata numai prin prosma intentiilor urmarite si a rezultatelor obtinute, ea reprezentand o activitate desfasurata in vederea realizarii unor finalitati clare si precise. Finalitatile educatiei reprezinta orientarile asumate la nivel de politica a educatiei in vederea realizarii activitatii de formare-devoltare a personalitatii umane conform anumitor valori vizate in proiectarea sistemului si a procesului de invatamant.

"inalitatile circu#scriu #odelul de personalitate pe care educatia ur#ea$a sa%l for#e$e. Ele se diferentiea$a si integrea$a intr%un tot unitar& in functie de cerintele sociale si descifrarea #acanis#ului psi'ologic al invatarii u#ane. "inalitatile actinuii educationale i#braca for#a idealului educational( scopurilor si obiectivelor educationaele. Ele se constituie inre% un s&ste# cu o functionalitate interna bine conturata ( conferindu%I acest rol director si reglator propriu( orcarei actiunii educationale. "inalitatile repre$inta directiile( orientarile strategice ale functionarii invata#antului( intr%o anu#ita perioada istorica( a de$voltarii social% econo#ice si culturale a unei societati. Idealul educatiei nu este un #odel standard( i#pus o data pentru totdeauna( ci un #odel d&na#ic ce per#ite redi#ensionari in functie de ca#pul de posibilitati in care are lor educatia. Astfel( idealul educational ar trebui sa se caracteri$e$e prin trei di#ensiuni: Di#ensiunea sociala Di#ensiunea psi'ologica )sa raspunda nevoilor si posibilitatilor indivi$ilor* Di#ensiunea pedagogica )sa per#ita o transpunere practica in plan instructic%educativ*. +aloarea pedagogica a orcarui ideal educativ depinde de ec'ilibrul pe care reuseste sa%l stabileasca intre realitate si posibilitate. Idealul nu este o constructie arbitrara( originile sale se afla in realitatea sociala( psi'ologica si pedagogica( iar pe #asura cunoasterii si perfectionarii acestora( idealul se i#bogateste cu noi ele#ente. In egea invata#anului se prevede ca ,invata#antul ur#areste reali$area idealului educational( inte#eiat pe traditii u#aniste( pe valorile de#ocratice sip e aspiratiile societatii ro#anesti si contribuie la pastrarea identitatii natinale. Idealul educational este categoria de generalitate #a-i#al ace surprinde tipul de personalitate( proiectul devenirii u#ane la un #o#ent dat( inre%o societate data. Un ideal educativ nu este si nu poate fi propunerea e-clusiva a siste#ului educativ. Acesta este for#ulat intr%o $ona de contact a educatiei ca atare( siste#ului culturii si co#unitatii care%si e#ite propriile sale e-igente educative. Idealul educativ este re$ultatul unor negocieri care se instituie intre siste#ul pedagogic( siste#ul culturii si #acro%siste#ului social.

/odernitatea insea#na o de$voltare fara precedent intr%o #ulti#e de do#enii( insea#na c'iar progress in unele dintre acestea( insa acest lucru nu s%ar fi petrecut fara o alta #are descoperire a #odernitatii educatia pentru toti( deci educatia conceputa ca o activitate institutionali$ata( organi$ata special si globala. /odernitatea a facut din educatie una din principalele resurse ale de$voltarii( aceasta din ur#a a servit adesea cu stralucire( obiectivele #odernitatii. Insa( pentru educatie #odernitatea insea#na si #o#entul in care proble#a idealului educativ nu #ai poate ra#ane una i#plicita( ce%I privea pe unuii #e#brii ,lu#inati0 ai co#unitatii ci devine una e-plicit ace% I priveste pe toti oa#enii. Daca idealul educativ vi$ea$a finalitatea actiunii educationale in ansa#blul sau( ca o co#ponenta a siste#ului #acro%social( scopul vi$ea$a finalitatea unui co#ple- de actiuni educationale deter#inate. In ti#p ce idealul este specific unei perioade sau epoci istorice( scopurile educative ce%I corespuns sunt #ultiple si variate in functie de diversitatea actiunilor educationale ce se organi$ea$a prin virtutea de$ideratealor sale. In sens general scopurile dese#nea$a: intentionalitati ale proceselor instructive%educative1 ac'i$itiile la care elevii ur#ea$a sa a2unga la finele unui process de instruire1 sc'i#barile ce ur#ea$a sa se produca in constiinta si conduita individului1 capacitate si atitudini reali$ate pe intervale #ari de ti#p. Scopul educatiei este o finalitate secretata de insesi actiunile didactice( este adecvat acestora si ve'iculea$a secvente ale #odelului de personalitate u#ana( asa cu# pot fie ele reali$ate in practica instructive%educativa. 3biectivul educational este o reflectare a re$ultatului invatarii ce se produce in cadrul unei secvente educatinale. Ele repre$inta ac'i$itii psi'o% co#porta#entale specifice( concrete( observabile si controlabile dupa un interval redus de ti#p. 3biectivele eduationale se deduc din scopurile educatiei. Relatiile care se pot stabili intre scopuri si obiective sunt dina#ice si pot surprinde ur#atoarele ele#ente: obiectivele sunt indicatori in raport cu scopurile( rolul lor fiind acela de a clarifica sau preci$a #aibine natura si i#portanta scopurilor ur#arite1 scopurile nu pot fi identificate direct ci doar colerate cu obiectivele co#porta#entale1 scopurile neinsotite de obiective ra#an for#ulari abstracte si foarte vagi1
4

 for#ularea scopurilor este obligatore deoarece ele dau unitate si perspective obiectivelor si evita riscul ato#i$arii si dispersarii acestora. Scopurile actiunii%instructiv pun in evidenta #oduri de planificare( organi$are a instructiei si educatiei scolare( in curricula diversificate( cu preci$area re$ultatealor pee tape( cu prevederea structurilor si continuturilor( cu indicarea resurselor necesare( cu evaluarea strategiilor globale opti#e si prevenirea nonconcordanntelor cu idealul sau conditiile specifice ) 5oita( E.( !66.( pag. 768*. .Scopul si obiectivul educational sunt doua aspecte co#ple#entare1 in ti#p ce scopul conturea$a finalitatea in ter#ini general si sintetici( obiectivul detaliea$a aceasta finalitate( precrie re$ultatul actiunii din perspective psi'ologica a invatarii u#ane. Prin continutul sau( scopul subordonea$a o ga#a de obiective si vi$ea$a finalitatea unui co#ple- de actiuni educatinale deter#inate. Dupa Dan Potolea( scopurile reprei$nta re$ultate ce se asteapta sa se reali$e$e in diferite niveluri si tipuri de scolaritate. 3biectivul anticipea$a in ter#ini co#porta#entali cu# va trebui sa raspunda elevul dupa parcurgerea secventei de invatare. Acelas scop va fi concreti$at printr%o #ulti#e de obiective din #o#ent ce re$ultatul invatarii afectea$a persoana u#ana in ansa#blul sau. Privite in unitatea lor( scopul si obiectivul orientea$a tot ti#pul desfasurarea unei actiuni educationale concrete. Rolul obiectivelor pedagogice( valoarea acestor se e-pri#a in functiile lor specifice: functia axiologica( de co#unicare a unor valori functia de anticipare a re$ultatelor educatiei functia evaluative.Diversele tipuri si for#e de evaluare pedagogica se legiti#ea$a prin raportarea la obiective. functia de organizare( orientare si reglare a procesului instructive% educativ.

Concluzie

Intre idealul educativ si scopurile educationale exista o stransa interdependenta. Pe de o parte idealul determina scopurile educative, iar pe de alta parte acestea concretizeaza pe diverse planuri, si la diferite niveluri prescriptiile generale ale idealului. Daca idealul educativ este general si unitar, scopurile ce-l detalieaza sunt variate si multiple. Putem identifica astfel, scopul unei lectii, al unei teme, al unui exercitiu, al unei laturi a educatiei. Scopul si obiectivul educational sunt doua aspecte complementare in timp ce scopul contureaza finalitatea in termini general si sintetici, obiectivul detalieaza aceasta finalitate, precrie rezultatul actiunii din perspective psi!ologica a invatarii umane.

"ibliografie
#. Antonesei, $., %& introducere in pedagogie', "ucuresti, ())(. (. Cucos, C., %Pedagogie', *ditura Polirom, "ucuresti, ())). +. Iucu, ,., %Pedagogie', *ditura Credis, "ucuresti, ()))-())#. -. .icola, I., %/ratat de pedagogie scolara', *ditura Aramis, "ucuresti, ())). 0. /omsa, 1., %Psi!opedagogie prescolara si scolara', *ditura Coresi, ())0.