In feudalism apar lucrari aprofundate privind dreptul marii, elaborate de H. Gratius(marea deschisa), J.

Selden(marea inchisa) si Van Byn erhoc !s. In secolul "" apar contributii esentiale privind #reptul $arii, concreti%ate prin &onferinte speciali%ate (Ha'a()*+,, Geneva( )*-, etc). &omple.itatea probl /uridice privind dreptul marii se reflecta in or'ani%area unor reuniuni specifice, la care au part repre% din peste )0, de state, numai in )*1+()*23 au avut loc )) sesiuni de profil). #reptul marii in epoca contemporana a devenit o veritabila institutie , care cun o impresionanta dinamica, dovada interesul ec dar si 'eopl de care se bucura 4c 5lanetar. Inca de la incep sec al "VII(lea, in dreptul marii s(au confrutat doua conceptii64c 5lanetar apartine tuturor(mare libertum) vs conceptia conform careia doar statele riverane pot controla spatiul maritim, e.clu%and alte state(mare clausum).7imp de aproape + sec, marea teritoriala s(a mentiunut pana la limita de + $m, restul spatiului maritim avand re'im de mare libera.#upa &el #e(al #oilea 8a%boi $ondial, in #reptul marii apar noi tendinte de e.tindere a apelor teritoriale, din ratiuni ec, /ur si strate'ice.5rimele incercari apartin Vene%uelei()*93), &hile si 5eru()*91) si :cuador()*0)) dupa care numeroase state e.tind marea teritoriala la )3 $m(conf conferintei de la Geneva()*02).#aca ma/oritatea statelor de pe 'lob si(au delimitat apele terit la )3 $m, st si )) state care si(au e.tins limita la 3,,$m(Bra%ilia,;r'entina,5eru,:cuador,&osta 8ica,Salvador,Islanda s.a).7ot din apele terit fac parte si marile interioare, care se bucura d.p.d.v /ur de aceleasi prevederi($area de ;%ov,$area ;lba,$area $armara s.a).<ona ec e.clusiva se refera la e.tinderea suveranitatii statelordincolo de apele teritoriale , pana la 3,,$m.#aca in anul )*1- erau -, de state care emisesera asemenea pretentii,in )**0,nr acestora era de ),-,din ratiuni ec (pescuit,e.ploatarea de hidrocarburi,turism,acvacultura etc).;ceasta e.tindere a %onei ec e.clusive include %ona conti'ua(intre )3(39$m), considerata %ona de control a statului riveran=uneori aceasta a 'enerat conflicte de interese intre diverse state(>ra%boiul codului? intre Islanda si $area Brit).#intre statele importante care si(au clamat.%onele.ec.e.clusive,amintimS@;,8usia,$areaBrit,Aorve'ia,;ustralia,Japonia,Ao ua<eel etc,state riverane cu import deoseb in e.ploatare resurselor 4c 5lanetar.#e imp deoseb se bucura si platforma cont,mai ales dupa &el #e(al #oilea 8a%b$ond,dat e.ploatarii res nat.5latforma cont se intinde pana la 3,, m adancime ,poate fi abrupt ()(3 m),dar poate a/un'e pana la sute de m(;mer Bat).4 alta cate' de mari sunt cele cu re'im special,marile intercont($ Aea'ra),inchise ($ &aspica) sau care comunica prin stramtori ($ Baltica), iar statutul lor /ur este re'lemen de statele riverane sau se subord re'imului /ur al stramtorilor.8e' /ur al stramtorilor si canalelor maritime se refera indeosebi la acelea de mare import in navi'atia mondiala.@nele stramtori au re'im de ape teritoriale(Cerci,Bosfor,#ardanele),altele.au.re'.de.ape.libere(Gibraltar,$a'ellan).&anale le maritime,desi se afla pe terit unor state,dat import lor, au un re' /ur international(5anama,Sue%,Ciel).7oate aceste probl le'ate de dreptul marii nu se refera la statele fara iesire la 4c 5lanetar din ;merica de S,:uropa,;sia si ;frica.$i%a frontierelor maritime este data si de controlul resurselor ,starea conflictuala latenta dintre &hina si statele din partea de S(: a ;siei=8usia vs Japonia,parta/area 4c ;rctic etc.