Atat la casele existente cat si la cele nou construite termoizolarea pe interior a sau exterior a peretilor exteriori sau mansardei

este esentiala, intrucat previne pierderile de caldura pe timpul iernii si mentine temperatura optima pe timpul verii. In timpul sezonului rece cladirile au nevoie de energie pentru a pastra temperatura in interior cat mai placuta. Caldura pierduta prin elementele de inchidere exterioare (anvelopa cladirii) trebuie compensata de sursele de incalzire.. Pentru a realiza o rezistenta termica necesara la trecerea caldurii trebuie sa se tina seama de natura peretelui si de calitatea izolatiei. Conductivitate termica: valoarea coeficientului lambda n material izolant termic este caracterizat prin conductivitatea termica si este exprimata prin coeficientul lambda. Conductivitatea termica masoara capacitatea unui material de a transmite energie termica. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat vom avea o conductivitate mai mica. !odul de masurare standard a fost facut in laboratoare conform normelor I"# $%&' si este exprimat in ()m.* In tabel se pot vedea cateva exemple cu valoarea conductivitatii termice la cele mai folosite materiale de constructie: Acest sistem va garanteaza o economie substantiala de energie, reducand astfel costurile de incalzire a cladirilor. +ermoizolarea cladirilor cu o executie corecta conduce la scaderea energiei consumate pentru incalzirea)racire. , pierderile de caldura prin pereti scad pina la -&. , asigura temperatura corespunzatoare pe suprafetele interioare a peretilor , nu mai aveti condens si mucegai pe aceste suprafete , eliminarea puntilor termice, scade pericolul producerii condensului in interiorul cladirii , vara va prote/eaza de supraincalzirea peretilor, mentine o temperatura placuta pe timpul caniculelor , prote/eaza structura cladirii la intemperii meteorologice cum a fi viscole de zapada sau ploi. , mareste valoarea imobilului, cladirea primeste o fatada noua , crearea unui spatiu ambient confortabil, indifferent de perioada anului, sanatos, lipsit de condens si mucegai0 , posibilitatea renovarii estetice a unei fatade vechi.

Polistirenul expandat Polistirenul expandat poate fi folosit la constructiile noi si renovari, fiind disponibil sub forma de panouri cu grosimi de la ' cm pana la '& cm. 1ste utilizat in primul rand la polistiren expandat exteriorul cladirii, dar si la acoperis, tavan si inclazire in pardoseala. Dup structura sa, polistirenul expandat se aseamn cu structura unui astfel de material natural, precum este scoara arborelui de plut, fiind compus din granule microscopice. Polistirenul expandat este un material de construcie ecologic i etan la vapori. Acest material nu este radioactive, are o structur chimic neutr (adic nu este un mediu de alimentare pentru bacterii i ciupercile de mucegai), este re istent la ume eal, nu se descompune i nu poluea apele subterane, nu atrage insectele i ro toarele. Aspectul exterior al polistirenului expandat este asemntor cu cel al materialului plastic expandat, dara difer de acesta !n mod cardinal prin calitile sale fi ico"mecanice, datorit crora i"a c!tigat o atenie deosebit !n calitate de termoi olant i form pentru cofra#ul nedemontabil, care, !n mod garantat, suport presiunea betonului !n cadrul construciilor monolit. $erit s fie menionat faptul c polistirenul expandat este absolut inofensiv, din el fiind fabricate ambala#ele pentru produsele alimentare% &u toate c, din cau a exteriorului asemntor cu cel al materialului plastic expandat, el este deseori confundat cu cel din urm, !n timpul prelucrrii materiei prime, din el sunt excluse amestecurile nocive de fenol, fiind suplinit cu adaosuri ce !mpiedic arderea materialului. Polistirenul expandat pentru construcii a fost inventat la mi#locul secolului ''. (n )uropa, &anada, *+A i !n alte state, care de#a de mult timp i activ aplic tehnologia de construcii monolit a caselor cu utili area cofra#ului nedemontabil din polistiren expandat, exist cerine destul de riguroase privind ecologia i normele sanitare, dar, deocamdat, careva obiecii au lipsit. &asele, edificate prin tehnologia de turnare a betonului !n cofra#ul nedemontabil din polistiren expandat, au urmtoarele

caracteristici ale pereilor. ,rosimea construciei - ./ cm., din care 01 cm. - betonul monolit i 01 cm. (0/21) - polistirenul expandat $asa peretelui (fr finisa#) " .3/ 4g.5m6 &oeficientul de termoconductibilitate " /,/.7 8m9. : ;e istena la transport de cldur " peste .,6 m6 :58 Permeabilitate la vapori " /,/.6 mg5m. h. Pa Absorbia ume elii (timp de 63 ore, dup volum) " /,0< =onoi olare " 1. Db >imita de re isten la foc - gradul ??, (autostingere) 2. "puma din polietilena *puma de polietilena se produce sub forma de covoras elastic. *tructura poroasa a materialului si legaturile elastice, pe linga proprietatile bune de i olare termica, ofera o i olare acustica buna (0@"67dA) si i olarea in fata vibratiilor a constructiilor. *puma de polietilena este impermeabila si este o buna bariera protectoare in fata vaporilor de apa, nu se supune discompunerii si este durabil. 3. Bata

minerala (ba altica)

Prin aplicarea corecta a materialelor i olante, in special vatei minerale ba altice, se pot obtine urmatoarele re ultateC

;educerea si mentinerea temperaturii constante in interiorul incaperilor pe timp de vara si mentinerea caldurii iarna. +tili area i olantilor de calitate inalta reduc semnificativ pierderile de caldura in perioada rece si in acelasi timp repre inta o bariera termica pe perioada calda a anuluiD ;educerea semnificativa a pierderilor pentru incal ire si conditionareD Prevenirea mucegaiului si condensatului pe suprafetele peretilor si podului, supuse diferentelor de temperaturi, datorita i olarii bune. &ondensarea vaporilor de apa in incaperi locuite se produce datorita pragului de temperatura la hotarul intre interior si exterior. Aceasta problema este actuala pentru spatiile re identiale, unde umiditatea este ridicata, in urma activitatii omului. E garantie in plus in fata formarii condensatului o repre inta aplicarea vatei minerale be ba a rocilor ba altice, care nu impiedica difu ia vaporilor de apa, permitand peretilor sa FrespireFD ?mbunatatirea i olarii acustice in constructiile de#a existente si la constructia celor noi, formarea conditiilor confortabile de traiD Aariera ignifuga a diferitor contructii industriale si tehnice.

Procesul de producere a vatei minerale se caracteri ea a prin formarea fibrelor minerale la topirea rocilor ba altice, care ulterior sunt impregnate cu un liant si presate in placi. Densitatea varia a intre ./ si 6// 4g5mG, iar temperatura de operare 61/"H//IJ.

Bata minerala pe ba a fibrei de sticla

Prin proprietati, vata de sticla difera de cea mineralaC daca vata mierala pre inta fire subtiri si flexibile obtinute prin racirea rocilor naturale de ba alt, maruntite in prealabil si intinse prin topire, pentru obtinerea fibrelor de sticla se utili ea a aceleasi materii prime ca si la producerea sticlei, sau deseurile provenite de la producerea sticlei. >a limita flexibilitatii, vata de sticla cedea a in fata vatei minerale, din cau a structurii fibrelor, ce sunt paralele suprafetei, *e utili ea a in constructii, unde termoi olarea se plasea a in la i si nu sunt supuse incarcarilorC

Avanta#e executie i olatie termica " Acest sistem va garantea a o economie substantiala de energie, reducand astfel costurile de incal ire a cladirilor. Kermoi olarea cladirilor cu o executie corecta conduce la scaderea energiei consumate pentru incal irea5racire. " pierderile de caldura prin pereti scad pina la 1/< " asigura temperatura corespun atoare pe suprafetele interioare a peretilor " nu mai aveti condens si mucegai pe aceste suprafete " eliminarea puntilor termice, scade pericolul producerii condensului in interiorul cladirii " vara va prote#ea a de supraincal irea peretilor, mentine o temperatura placuta pe timpul caniculelor " prote#ea a structura cladirii la intemperii meteorologice cum a fi viscole de apada sau ploi. " mareste valoarea imobilului, cladirea primeste o fatada noua " crearea unui spatiu ambient confortabil, indifferent de perioada anului, sanatos, lipsit de condens si mucegaiD " posibilitatea renovarii estetice a unei fatade vechi.
Izolarea fonic a pereilor exteriori sau interiori Un perete ca s aibe caliti fonoizolatoare trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii: - s fie complet etan, adic s nu aib goluri ptrunse dintr-o parte in alta, prin care sunetul s treac direct;

- s aib o grosime suficient pentru a cpta o mas care s atenueze sunetele la trecerea prin element ; - s fie executat eventual cu materiale porose pentru a absorbi o mare parte din sunet. In general datorit climatului nostru variaii mari de temperatur!, pereii exteriori trebuie sa fie mai intai buni izolatori termici. "ceast calitate se obine fie prin ingroarea zidurilor atunci cand ele sunt portante, fie prin cptuirea cu materiale izolatoare cand sunt membrane subiri. #rin aceste msuri de izolare termica se rezolv de cele mai multe ori i izolarea fonic a pereilor. #entru pereii interiori se folosesc mai multe soluii, fiecare dintre ele rspunzand unor anumite scopuri. $e obicei, zidurile interioare obinuite se construiesc din zidrie de o %umtate de crmid grosime, ziduri care, tencuite pe ambele fee, constituie o izolare fonic suficient pentru ca sunetele ce se produc normal intr-o incpere s nu se aud in &' cea vecin in mod suprtor. (idurile mai subiri de o %umtate de crmid, in general nu izoleaz fonic suficient. "tunci cind este nevoie de o izolare fonic mai bun, se iau msuri speciale. $in punct de vedere al izolrii fonice, pereii se pot clasifica in dou categorii distincte: perei simpli, alctuii dintr-o singur membran i perei multipli, formai din dou sau mai multe membrane,cu straturi de aer intre ele, care vibreaz independent intre ele. $in cercetarea variaiei atenurii sunetului rezult c, la un perete simplu, subire i uor greutate mic sau medie )*+,** -gf.m'! atenuarea sunetului poate fi ameliorat prin micorarea rigiditii la incovoiere i a grosimii sale, iar atenuarea sunetului unui perete greu mai mare ,)* -gf.m'! poate fi ameliorat prin mrirea rigiditii la incovoiere i prin ingroarea sa. In privina pereilor dubli, cu strat de aer intermediar, atenuarea lor fonic depinde de greutatea i rigiditatea la incovoiere a membranelor componente, de grosimea stratului intermediar de aer,de absorbia fonic a materialelor ce limiteaz pe o parte i pe alta spaiul de aer, de legtura membranelor intre ele cu planeele i cu pereii incon%urtori. /otui, dac cel puin o diafragm prezint rigiditate la incovoiere, sunt admise legturi intre diafragme.

#ereii dubli constituie soluii mai eficace de izolare fonic decat pereii simpli, deoarece permit sporirea valorii atenurii sunetului fr mrirea greutii construciei. "stfel, la pereii dubli, cu o greutate 0**-gf.cm', se poate obine o capacitate de izolare fonic ridicat prin indeplinirea urmtoarelor condiii: -membranele s fie executate din materiale cu rigiditate mic la incovoiere plci fibrolemnoase, plci ipsos,etc.! - legaturile intre membrane i elementele adiacente s lipseasc; - izolarea pereilor pe tot perimetrul s fie executat cu materiale elastice plut,pasl, etc!; -straturile de aer componente s fie multiplicate pe cat posibil in funcie de grosime necesar a peretelui; -imbinrile s fie perfect etane. #entru pereii interiori aceste condiii pot firealizate prin panouri prefabricate de greutii Izolarea fonic a pardoselilor #laneele sunt supuse mai ales la zgomote de impact produse prin lovire!. Izolarea zgomotelor de impact la planee are ca scop reducerea nivelului sonor care se propag in incperea dedesubtul planeului, precum i atenuarea transmisiei zgomotelor prin conducie solid in tot restul construciei. #entru izolarea fonic a zgomotelor de impact la planee metoda principal const in tratarea pardoselii. In privina izolrii zgomotului aerian la planee, cerinele sunt identice ca i pentru pereii despritori intre apartamente, adic atenuarea nu trebuie s coboare sub 12 decibeli ceea ce se obine prin realizarea greutii unitare necesare planeului, inclusiv pardoseala. #entru atingerea unei greuti minime necesar la planee, inclusiv pardoseal, in vederea obinerii unei izolaii fonice satisfctoare este suficient ca planeu propriu zis s aib circa '**-gf.m'. In cazul planeelor i pardoselilor care conin in structura lor goluri de aer, ansamblul planeu pardoseal funcioneaz caun perete dublu i in acest caz izolarea la zgomotele aeriene crete simitor. &, 3ombaterea transmisiei zgomotelor de impact prin planee se poate obine prin montarea unor pardoseli eficace fonic, care s conin un amortizor de vibraii provenite din oc, denumite pardoseli flotante.

#ardoselile flotante cu strat fonoizolator elastic sunt alctuite din urmtoarele straturi: -strat de uzur sau de circulaie, care poate fi realizat din parc4et lamelar de 0* mm grosime sau parc4et lamb i uluc de 05+'' mm grosime lipite cu diveri adezivi la pardoseli calde! sau mozaic la pardoseli reci!; - strat suport dala flotant!, care poat realizat diritr-o dal din beton greu sau uor beton din granulit, scorie bazaltic sau zgur etc! ,,) cm grosime, armat cu plas de rabi; - strat fonoizolator elastic care poate fi realizat din plci semirigide din vat mineral de , cm grosime sau pudret de cauciuc de 0,) cm grosime i care se prote%eaz la partea superioar cu un rand de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum, contra ptrunderii umezelii, la turnarea stratului suport de beton al pardoselii; -strat de nivelare sau de egalizare din nisip uscat in grosime de ' cm, care in cazul unui planeu bine nivelat poate lipsi. #ardoselile flotante cu strat fonoizolator fig. '5! sint alctuite din urmtoarele straturi: -strat de uzur sau de circulaie care poate fi realizat numai din parc4et sau mozaic, aa cum s-a artat anterior, cu diferena c mozaicul se toarn pe un suport de beton de , cm -strat fonoizolator rigid, care se poate realiza din plci fibrolemnoase antiseptizate, poroase, in grosime de 0,)+' cm sau din plci de polistiren expandat in grosime de 0+' cm. In cazul pardoselilor reci din mozaic, se prevede peste stratul fonoizolator un strat din carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum, care are rolul de protecie fonoizolaiei contra umezelii din stratul suport beton al pardoselii; -strat de egalizare de 0+' cm din nisip uscat. #ardoselile flotante dau rezultate remarcabile ca izolare fonic, conducand la o atenuare cuprins intre 0)+') decibeli, ceea ce este foarte mult inind seama c normele germane admit in incperile de locuit valoarea minim de 0) decibe. 6traturile de circulaie din materiale plastice pot aduce atenuri suplimentare de '-5 decibeli. Izolarea fonic a planeelor, ca s fie eficient trebuie s fie executat astfel incat s se evite legturile rigide cu pereii incperilor, deoarece transmiterea zgomotelor de impact se face atat direct prin planee, ct i lateral prin elementele de construcie. a. Executarea pardoselilor flotante. 7suri preliminare

8xecutarea pardoselilor se poate face dup terminarea lucrrilor de tencuire a i a pereilor i dup montarea tocurilor la ui. Inaintea inceperii lucrrilor de pardoseli suprafaa planeului se cur de resturile de materiale i moloz. "rmturile sau sarmele care ies din planeu se indoaie sau se taie, strpungerile i rosturile de pe suprafaa planeului se astup cu gri% cu mortar de ciment. 6trpungerile conductelor de instalaii se etaneaz cu manoane din materiale elastice, care exclud contactul intre conducte i respectiv stratul suport i pardosoal. 9ivelul pardoselii finisate se fixeaz prin trasarea liniei de vagris pe perei, dup care se controleaz nivelul planeului pentru a verifica dac pardoseala poate fi realizat in grosimile prevzute in proiect. b. Executarea propriu-zis a pardoselii $up aternerea stratului de nisip pentru nivelare, urmeaz aplicarea stratului fonoizolator. In cazul plcilor semirigide, se aterne un strat continuu i uniform de plci cu rosturile esute. $up nivelare, ipcile se indeprteaz iar loc lor se umple cu pudret din cauciuc. #entru asigurarea spaiului liber intre ziduri i pardoseala izolat fonic cu plci semirigide din vat mineral sau cu pudret din cauciuc, se aeaz de-a lungul zidurilor, pe intreg perimetrul camerei, plci semirigide din vat mineral de 0,) cm grosime i de & cm inlime. 6tratul fonoizolator se acoper apoi cu un rand de carton asfaltat cu marginile lipite cu bitum circa 0* cm lime. 3artonul asfaltat se ridic vertical pe o inlime de &+0* cm pe perei, peste fiiile de plci semirigide. 3irculaia pe izolarea fonic pin la montarea straturilor rigide, se face pe dulapi, pentru evitarea deteriorrii ei. Urmeaz intinderea plasei de rabi peste cartonul asfaltat i apoi turnarea i intinderea stratului suport de beton. &) 3irculaia i depozitarea de obiecte sau scule pe stratul suport sunt interzise pan la obinerea unei rezistene de minimum 1*: din marca betonului sau dup minimum , zile, pe timp clduros de la data executrii stratului. ;a montarea parc4etului trebuie avut gri% ca frizurile s fie montate deprtat de perete

cu 0*+0) mm pe tot perimetrul incperii, lsand marginile cartonului asfaltat s treac in sus pe lang perete. /rebuie intotdeauna controlat ca penele de monta% ale frizurilor care au asigurat distanarea lor de perete s fie scoase dup montarea parc4etului, pentru ca zgomotul de impact s nu se propage prin pene in perete. In acelai scop, pervazul se bate in aa fel incat s nu se fac legtur intre pardoseal i perete. #entru aceasta se bate pervazul fie in dibluri montate dinainte in perete, astfel ca s nu ating parc4etul, fie direct in parc4et fr s ating peretele. ;a pardoselile cu. fonoizolaie rigid, plcile fibrolemnoase poroase se aaz cat mai alturat una de alta, astfel ca rosturile s nu depeasc un cm, iar eventualele denivelri s fie completate cu resturi de material, tiate la dimensiuni in aa fel ca suprafaa superioar pe care se lipete parc4etul s fie perfect plan. 5.3 Tratarea acustic a slilor de audien <dat cu creterea nevoilor culturale ale oam nilor muncii, numrul construciilor cu caracter cultural al s-a mrit considerabil. "stfel, au fost executate cldiri cu sli de dicuii sau de muzic, ca de exemplu: sli de conferie , amfiteatre, coli, teatre, teatre muzicale, sli de concert, studiouri de muzic, circuri, cinematografe etc. #entru ca aceste sli s aib o acustic corespunztoare destinaiei lor, este necesar ca ele s indeplineasc o serie de condiii privind volumul i dimensiunile, forma i profilele incperii, precum i timpul su de reverberaie. $urata de reverberaie al unei sli este timpul necesar stingerii sunetului emis in interiorul intr-o proporie care s asigure o audibilitate optim. $urata de reverberaie este o caracterist important de care depinde calitatea slilor.=aloarea sa optim se stabilete in funcie de destinaia incperilor intre limitele 0 i 0,) secunde. $urata de reverberaie depinde in special de absorbia fonic i de aceea un mi%loc eficient pentru corectarea sa, in afar de alegerea volumului, este i tratarea fonic a elementelor construciei care limiteaz incperea. #entru tratarea acustic a elementelor de construcii se utilizeaz diferite tipuri de structuri absorbante de sunete, cum sunt: -absorbant sonor prin porozitate, cu structur fibrolemnoas sau granular vata de sticl, pasl, mase poroase, draperii, tencuieli ! care, pentru evitarea depunerii de praf in pori sau

a deteriorrii lor, se recomand a se acoperi cu ecrane de protecie, din panouri de placa% perforat, materiale textile, esturi din metal sau fibre.=opsirea acestor materiale poroase diminueaz absorbia lor fonic, mai ales la vopsirea de ulei, ca urmare a astuprii porilor; -absorbant sonor prin efectul de membran sub forma unor panouri de placa%, carton, panz impregnat , membrane din materiale plastice, geamuri de sticl, montate pe un sc4elet i desprite de elementele de construcie cu un strat de aer sau cu un strat de aer umplut parial cu un material poros. -rezonatori i structuri rezonant-absorbant, care in principiu constau dintr-o cavitate situat intr-un perete rigid i legate cu exteriorul printr-un canal rezonator individual! 7ai uzuali sunt rezonatorii cuplai , care constau dintr-o plac perforat spri%init pe un cadru ce inc4ide un spaiu de aer intre ea i perete. "cest spaiu este comun tuturor perforaiilor rezonatorilor!; pentru a se obine absorbii mari se introduc in interiorul lui materiale fonoabsorbante ca stofe, pasle, 4artii, vat mineral, lipite pe spatele foilor perforate "bsorbia fonic ce se obine cu aceste structuri depinde i de modul de distribuirea lor in incpere, distribuire care trebuie s fie cat mai neuniform. "legerea materialelor i structurilor absorbante de zgomot depinde in afar de absorbia lor fonic i de o serie de factori ca: greutate proprie, rezisten mecanic, posibilitai de monta%, mod de intreinere , comportare la foc, capacitate de reflexie a luminii.