Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Manualul Lacatusului SCB

    Încărcat de

    wranghel
    84 vizualizări188 pagini
    book

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    book

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    84 vizualizări188 pagini

    Manualul Lacatusului SCB

    Încărcat de

    wranghel
    book

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 188
    PARTEA A TRELA INSTALATII DE SEMNALIZARE, CENTRALIZARE SI BLOC DE LINIE Capitolul XI CALEA SI CIRCULATIA TRENURILOR A. NOFIUNI GENERALE Sporirea capac’ ii de transport in conditii depline de siguranté a circulatiei solicitd instalatii de semnalizare, centralizare si bloc de linie mereu mai corespunzatoare. La inceputul cdilor ferate, instalatiile de semnalizare, centralizare si bloc de Jinie (SCB) au adus o usurare in exploatare si un grad de siguranté a circulatiei (primele semnale fixe pentru reglarea de la distanté a circulatiei trenurilor sau montat inci din anul 1827). Semnalul indic&d mecanicului dac&é trebuie si opreasci trenul sau poate intra in statie. O data cu cresterea vitezelor de circulatie s-a trecut de la semnalele de distanté la semafoare care au o vizibilitate mai bund si mai tirziu la semnalele luminoase ; s-a trecut de la manevrarea manualad la fata locului a macazurilor la manevrarea de la distan{a prin intermediul trans- misiei de sirma, iar in prezent la manevrarea electrica. Folosirea energiei electrice in instalatiile SCB a dus la cresterea razei de actionare de la distanta a macazurilor si semnalelor, iar din anul 1872 a inceput s& fie folosit circuitul de cale pentru controlul starii de liber sau de ocupat a portiunii de cale cuprinsa in circuitul de cale. Energia electrici a permis actionarea macazurilor si semnalelor de la un singur aparat de comanda precum si realizarea inzavoririlor de excludere a parcursurilor incompatibile cu elemente mecanice in apara- tul de comanda sau numai electric prin contacte cu relee. Instalatiile SCB. din fara noastré au evoluat in timp de la instalatii cu chei pentru controlul pozitiei macazurilor si semnalelor, la instalatiile de centralizare electrodinamic& si la instalatiile de comanda centralizata a circulatiei tip dispecer. Conditiile de exploatare si de siguran{a a circulatiei au evoluat si ele o data cu instalatiile SCB trecind de la controlul prin chei a macazu- rilor si semnalelor la controlul electric cu realizarea dependentelor de 172 INSTALATIL DE SEMNALIZARE, CENTRALIZARE $I BLOC DE LINIE . pe RR I zavorire intre macazurile care intra in parcurs si semnalul care comanda parcursul, La instalatiile cu chei, controlul asupra corectei manevrari a maca- zurilor pentru trecerea trenului se face prin prezenta cheilor de control, la tabloul de chei sau prin prezenta chcii de parcurs la aparatul de ma- nevra. _ La instalatiile de centralizare elctrodinamica actionarea si controlul pozitiei macazurilor si semnalelor se fac electric de la un aparat de ~ comanda. Pentru excluderea posibilitatii de expediere de tren contra tren pe aceeasi linie de cale feraté s-au introdus instalatii de bloc de linie, care pun in dependen{& de inz&vorire reciprocé semnalele de expediere din cele doua statii vecine. Dezvoltarea instalatiilor SCB a favorizat trecerea pe unele sectil de cale ferata la comanda centralizaté a circulatiei tip dispecer. Comanda centralizata a circulatiei permite comanda macazurilor $1 semnalelor de la un post central, aflat la distanta de zeci de kilometri fata de aceste macazuri si semnale. Pentru cresterea continua a gradului de sigurantaé la calea ferata de la noi se introduc instalatii de autostop care controleaza viteza trenurilor cind trec pe lingd semnale si oprese trenurile la care mecanicii nu respecta indicatiile date de semnale. B. ELEMENTELE COMPONENTE ALE CAII Calea ferati este un mijloc de transport care foloseste vehicule spe- ciale ce se deplaseazd pe sine de fier prin rulare. Vehiculele cu roti metalice legate intre ele, avind una sau mai multe locomotive in functie, poarta denumirea de tren. Trenul poate fi format numai din locomotivi-automotor si dreziné-motor sau din una sau mai multe locomotive cu vagoane. Sinele de fier permit trenurilor sa se deplaseze lin si cu viteze mari. Pentru ca deplasarea trenurilor sa se faci in deplina siguranta, fara pericol de deraiere, trebuie ca toate elementele cdii si garanteze prin rezistenta si stabilitatea lor mersul lin al trenurilor si cu vitezi maxima. Cele doua fire metalice — sinele de cale-ferata sint fixate pe traverse, la o anumita distanta intre ele (fig. 145). Distanta dintre partea interioara a sinelor (largimea cail) se numeste ecartament. . Traversele sint asezate pe un strat de pietris sau piatra sparta, care poarta denumirea de balast (fig. 145). Balastul se gaseste asezat pe o suprafata de pdmint special amenajata, care poarta denumirea de plat- forma. cdi. Amenajarea pdmintului pentru a obtine platforma cali poarta denu- mirea de terasament. | Sinele si traversele impreund cu piesele de legdtura, denumite si + materialul mérunt de cale si balastul, alcdtuiesc ceea ce se cheama CALEA SE CIRCULAJIA TRENURILOR 173 suprastructura caii. Totalitatea constructiilor destinate sustinerii supra- structurii si sarcinilor transmise de materialul rulant se numeste infra- Fearfament lravers@ y ASS 1. Pat de balast sina. 4 cm > ve =e Supra ~ Platforma can . £3 oss vv Se oe D> structura FORSTER TINSIES . Infra~ shructura # ‘Fig. 145. Elementele componente ale cdii. structura citi, $i aceasta cuprinde : terasamentele, podurile, tunelurile $1 toate lucrarile de arta aferente cali ferate respective. In cele ce urmeazi se va dezvolta numai partea de suprastructura a caii, deoarece aceasta este strins legataé de problemele instalatiilor. SCB. Ecartamentul unei cai ferate nu este acelasi pentru toate caile ferate din lume, ci el are vaiori deosebite. Tarile din Europa centrala, pe baza unel conventii incheiate la Berna in anul 1887, au adoptat un singur ecartament, si anume de 1435 mm, care a fost denumit ecartament nor- mal. Adoptarea aceluiasl ecartament de catre mai multe tari din Europa s-a facut cu scopul de a se putea circula cu aceleasi vagoane pe toate ]i- niile din aceste tari. Exist& insd si alte ecartamente. Astfel, in U.R.S.S, ecartamentul este de 1524 mm, in Spania si Portugalia de 1 670 mm ete. Liniile care au ecartamentul mai mare de 1435 mm sint denumite linii largi, iar cele cu ecartament mai mic sint denumite linit inguste (1067 mm ; 1000'mm ; 760 mm; 750 mm si 600 mm). In exploatarea cailor ferate romane exista o Singura linie cu ecar- tament de 1000 mm si mai multe linii inguste cu ecartament de 760 mm. Liniile inguste cu ecartament mai mic de 600 mm se folosesc numai in exploatarile miniere, in cariere si pe diferite santiere de constructii sau in incinta uzinelor. Liniile: cu ecartament mic, formate din panouri demontabile, alcatuite din sine si traverse metalice (sau din lemn), sint denumite si linii decovil $i ele sint folosite pe distante relativ mici. Gabaritul caii. Pentru ca sa poata circula in conditii depline de sigu- rantd, materialul rulant de cale ferata trebuie sa se incadreze intr-un spatiu complet liber in jurul liniei, fixat inca de la constructia caii. Con- turul acestui spatiu poarta denumirea de gabarit. ExistA doud feluri de gabarite si anume: gabaritul de incarcare si gabaritul de libera trecere. In cele ce urmeazd, se va descrie numai gabaritul de libera trecere, intrucit din punctul de vedere al instalatiilor SCB, acesta intereseaza cel mai mult. 174 INSTALATIZ DE SEMNALIZARE, CENTRALIZARE $I BLOC DE LINIE Gabaritul de libera trecere. La constructia unei cai ferate se lasi un spatiu liber in jurul cdii pentru insarierea vehiculelor in curbe, precum si pentru eventualele oscilatii ale vehiculului denumit gabaritul de libera trecere (fig. 146). Pentru liniile cu ecartament nor- mal, litimea gabaritului este de 4000 mm si inaltimea de 4800 mm. Celelalte dimensiuni sint ardtate pe figura, si anume : gabarit de libera trecere pentru suprastructura podurilor, sche- lelor, parafumurilor etc. ; —-.—--—— AB — spatiu liber care trebuie respectat la toate cladirile, insta- latiile si lucrdrile de arta a caror lungime in jurul liniei depa- seste 06m; _.—--— CD — spatiu liber la toate obiectele, instalatiile si constructiile din statii si la semnalele plasate intre doua linii paralele in linie curenta, Pentru finfe curenta si lintife de primire st expediere a frenurilor de caldtari in stoi fentru celelalte inti din Statti 2290 160 Nivelul superior al sinei Traversa Legenda Gabarit de liberd trecere minimal pentru lucrari de arta (podur’, funeluri, posaje superioare eft.) C0 -Spativ-liber la toate obiectele, instofatile. sr constructiile din stati sila semnolele plosate intre doud lini poralele in linte cvrentad AB -Spatia liber lo toate obiectele, instalatiile sr constructiile din linie cureata (afara de luctarile de arid) peed & were & ene Fig. 146. Gabaritul de liberd trecere CFR pentru constructiile existente. CALEA $I CIRCULATIA TRENURILOR . 175 Gabaritul de libera trecere pentru constructiile noi (fig. 147) este gabaritul in exteriorul caruia trebuie amplasate lucrarile de arta, con- structiile si semnalele cu caracter definitiv si cele care se reconstruiesc. Linte curentd State Fig. 147. Gabaritul de libera trecere CFR pentru constructiile noi. In figura 148 este ardtata partea superioara a gabaritului de libera trecere pentru liniile cu tractiune electrica. Acest adaos trebuie sa4 asigure gabaritul de trecere al pantografului si al deplasarilor sale in timpul circulatiei locomotivelor electrice. Elementele geometrice ale unei cai ferate. Felul cum se desfasoara o linie de cale ferata pe suprafiata terenului poarta denumirea de traseu. Daca se face proiectia pe un plan orizontal a unei cai ferate se obtine traseul in plan, care apare ca o linie serpuita, formata dintr-o succe- siune de portiuni drepte denumite aliniamente, care sint racordate intre ele prin curbe (fig. 149). | Daca se face o proiectie a traseului pe un plan vertical care ar trece prin axul liniei si dacd acest plan de proiectie se rabate pe planul tablei, se obtine o linie frinta care determina traseul pe plan vertical. 176 INSTALATII DE SEMNALIZARE, CENTRALIZARE SI BLOC DE LINIE Desfasurarea traseului unei linii pe plan vertical poart’ denumirea de profil in lung al liniei. 300 2440(2300) ___ 300 -—+ ee 0 2 5720 (5450) in linie curenta > 7EE7O(6050) in stati 2” » 5250(5050) in linie curent¢ RS > 5800(5650) in stalt = y 4850 (4700) Fig. 148. Adaosul la partea superioaca a gabaritului de libera trecere CFR pentru liniile cu tractiune electriza vu conductor aerian si curent alternativ mo.aofazat de 25 kV si 50 Hz. Proiectia axei traseului pe planul vertical prezint& (in sensul de mers), portiuni in orizontal numite paliere, portiuni care urcd numite rampe $i portiuni care coboara numite pante. Succesiunea aceasta de paliere, rampe $i pante alcdtuieste ceea ce se cheama declivitéfile liniei (fig. 150,a). Declivitatile sint racordate intre ele prin suprafete cilindrice, dirijate dupa arce de cerc cu raza mare. Curha de racordare Afiniament. . eo "org, na \ Fig. 149. Traseul de cale ferata. CALEA $I CIRCULATIA TRENURILOR 177 ‘Orizontal Patier red. Rompa fa BR el Be N/STSTSTNTANTA ISIE ISTIISIOIS i™ a Fig. 151. Profile transversale ale liniei. — Manualul licdtusului 178 INSTALATIL DE SEMNALIZARE, CENTRALIZARE SI BLOC DE LINIE Marimea declivitatilor este daté de raportul dintre diferenta de nivel a doua puncte si distanta orizontala dintre cele douad puncte = (fig. 150,b). Acest raport se exprima in miimi, adica reprezinta diferenta de nivel in metri pentru distanta orizontala de 1000 m sau diferenta de nivel in milimetri pentru distanta de 1m. Pe teren, punctele unde se _ produc schimbari de declivitate sint marcate cu indicatori, care arata marimea declivitatii si distanta pe care se intinde aceasta (de exemplu, 1% pe 857 m). Daca se duce un plan vertical perpendicular pe axa longitudinala a liniei si se ia intersectia acestuia cu terenul, se obtine profilul transver- sal a) liniei. Profilul transversal al unei cai fenate, in raport cu terenul incon- juradtor, este foarte variat si se poate clasifica in trei categorii: —- profil transversal in umpluturd, sau rambleu, pe portiunile unde platforma cdii se situeaza deasupra nivelului terenului inconjurator (ca in fig. 151,a). — profil transversal in sdpéturd, sau debleu, pe portiunile unde platforma caii se situeaza sub nivelul terenului inconjurator (ca in fig. 151,b). — profil transversal mixt, pe portiunile unde platforma cali intersec- teaza linia terenului (ca in fig. 151,c), Pe portiunile in curba, cu raze sub 500 m, ecartamentul caii primeste un spor denumit supralirgirea cdii in curbé. Aceasta supralargire este necesara pentru inscrierea materialului rulant in curbele cu raze mici. Ea se realizeaza prin deplasarea firului interior al curbei. Pentru a inlétura efectul direct al fortei centrifuge care apare la circulatia vehiculelor in curbe, efect care consta in apdsarea rotilor asupra firului exterior al curbei, se procedeaza la ridicarea ginelor firu- lui exterior. Aceasté diferenté de nivel intre cele doua fire ale caii se numeste suprainiltarea céii in curbd. Suprastructura cdii este alcdtuita din urmatoarele elemente: sine, traverse, material madrunt de cale, balast si schimbatoare de cale. Sinele sint elementele suprastructurii cdii, care vin in contact direct cu rotile materialului rulant. Ele sint fabricate din ofel special cu rezis- itenta la rupere de 70—-80 kgf/mm?. | Sectiunea transversali a sinei poarta si denumirea de profil al sinei. Sinele care se folosesc azi in constructia suprastructurii caii au toate aun singur profil numit si profil Vignole. CALEA $I CIRCULATIA TRENURILOR 179 ee Profilul Vignole este alcatuit din trei parti (fig. 152): partea su- perioara denumitaé ciuperca sau cépatina sinei; partea centrald, care este subtire si inalté, denumité inima sinei si partea inferioara, denumita Sugar de rufere talpa sinei. _ Caracteristica fiecdrui profil de sina este determinata prin tipul de sina, care este dat de greutatea in kilograme a unui metru liniar de sind. De exem- plu, sina tip 45 reprezintaé.sina a cdrei greutate in kilograme pe un metru li- niar este de 45. Fiecare tip de sind are, in afard de greutatea data de denumirea tipului, anumite date caracteristice (tab. 7), si anume : latimea ciupercii b, grosimea inimii 2, latimea talpii L, indltimea sec- tiunii hk, suprafata totala a sectiunii S, momentele de inertie in raport cu axe- le principale care trec prin centrul de greutate si modulele de rezistenta. La cadile ferate romane sint stan- . dardizate actualmente patru tipuri de Fig. 152. Profilul sine. sine, folosite in raport cu importanta liniei si marimea sarcinilor pe osie ale materialului rulant. Traversele de cale feraté. Sinele de cale feraté se reazem& pe grinzi asezate in directia transversala lor, denumite traverse. Cruperca Umeru! Tabela 7 Caracteristicile sinei Tip | b i h L ! 5 kg/m mm mm mm mm em? 34,5 57 15 128 104 44,20 40 64 13 130 115 50,95 45 72 14 144 | 110 57,59 49 67 14 148 125 62,48 In constructia suprastructurii cdii ferate, traversele au un rol dublu, si anume : — de a transmite presiunile date de sind la stratul de balast si la platforma caii ; : — de amentine fix ecartamentul caii, ‘TEO INSTALATII DE SEMNALIZARE, CENTRALIZARE $1 BLOC DE LINIE Exista unele cazuri speciale insd, cind sinele sint asezate pe grinzi longitudinale, denumite longrine. In aceste cazuri, pentru mentinerea .ecartamentului se folosesc bare transversale. IG 6 14-16 Pe pg a 22-27 a b £ d Fig. 153. Traverse: a — sectiune dreptunghiulardé pe toate fetele; b — cu sectiune dreptunghiulard cu doud fete tesite;c — cu sectiune trapezoidala cu fata partial lateral4; d — cu sectiune tra- pezoidala cu fata complet laterala, Traversele folosite in constructia suprastructurii cadii ferate sint din ‘Jemn, metalice sau din beton armat. Cele mai bune sint traversele din lemn, deoarece satisfac cel mai bine conditiile tehnice care se cer unei traverse, si anume: sa fie rezis- -tente, elastice, sa asigure o prindere buna si o rezemare pe balast cu aderenta mare, Traversele de lemn sint cele mai bune si din punct de vedere al felului lor de comportare in: izolarea electricé a celor doua sine care valedtuiese calea, caci lemnul este rau conducator de electricitate si deci se Inlatura producerea ccntactului intre cele doua fire de cale, in cazul cind aceste fire servesc si ca conductori electrici pentru circuitele de -cale de semnalizare sau centralizare. Traversele de lemn folosite la CFR sint din lemn de esenta tare:

    S-ar putea să vă placă și