Alexandru Lapusneanul

de Costache Negruzzi Aparuta in martie 1840 in primul numar al revistei Daica literara, opera literara Alexandru Lapusneanul este una intre cele mai cunoscute nuvele istorice ale lui C! Negruzzi! Acesta opera este o nuvela in primul rand datorita "aptului ca este o creatie epica, in proza cu actiune ampla! Nuvela, Alexandru Lapusneanul este mai intinsa decat povestirea si schita insa mai redusa decat romanul! Acesta creatie pune accentul pe caractere si pe con"licte, spre deose#ire de povestire care este caracterizata de epicul pur! Alexandru Lapusneanul este o scriere care se caracterizeaza prin o#iectivitatea relatarii, naratorul nu se implica in evenimente si nu le comenteaza, acesta nici macar nu$si "ace simtita prezenta! Naratorul acestei opere literare este neutru si ast"el nu se mai poate pune pro#lema unei legaturi intre cititor si acesta! %oate acestea indica "aptul ca Alexnadru Lapusneanul este o nuvela! &ursa de inspiratie a lui Negrizzi este istoria, ast"el, aceasta opera literara dovedeste ca este o nuvela istorica incercand sa reconstituie artistic o serie de evenimente relatate in cronica lui 'rigore (reche, si cea a lui )iron Costin! *ersonalitatile istorice prezente in aceste cronici devin persona+e ale nuvelei istorice, aceasta metamor"oza are loc prin intermediul trans"igurarii artistice care este datorata talentului autorului ale carui idei artistice sunt sustinute de aceste persona+e! , alta caracteristica a nuvelei istorice intanlita in aceasta creatie este "aptul ca, spre deose#ire de textul istoric a carui singura menire este relatarea "aptelor asa cum au avut loc, nuvela istorica uneori prezinta adevarul prin intermediul talentului artistic al autorului, sacri"icand ast"el adevarul istoric pentru a$l salva pe cel artistic! -aptul ca Alexnadru Lapusneanul este o nuvela istorica este indicat si de atentia deose#ita pe care Negruzzi o acorda detaliilor care o"era culoarea locala si atmos"era epocii respective! (tilizarea arhaismelor in scopul unei mai reconstituiri cat mai iz#utite a epocii relatate reprezinta un #un exemplu in acest sens! Alexnadru Lapusneanul a aparut intr$o perioada in care literatura autohtona era dominata de traduceri de o calitate indoielnica "iind un raspuns la apelul "acut de catre )ihail .ogalniceanu in /ntroductie la Dacia Literara ! /n acesta articol .ogalniceanu atragea atentia asupra pericolului pe care$l reprezinta traducerile, promova ideea unei literaturi originale 0propunand si eventuale surse de inspitatie1 istoria patriei, "rumusetea acesteia si "olclorul2, si nu in ultimul rand sugera realizarea unei lim#i unitare! Negruzii accepta propunerea "acuta de .ogalniceanu, alegand ca sursa de inspiratie pentru opera sa istoria patriei! Nuvela Alexnadru Lapusneanul este o creatie originala care se ridica nivelul pretentiilor impuse de catre .ogalniceanu deoarece are rolul de a intrai spiritul roman si de a promova o lim#a unitara1 lim#a romana! Nuvela este alcatuita din patru capitole, "iecare capitol avand cate un moto semni"icativ, care sugereaza, exprima tensiunea capitolului respectiv!

I Daca voi nu ma vreti io va vreu /nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde persona+ul ce o"era numele nuvelei intrand in )oldova intovarasit de vornicul 3ogdan si o armata numeroasa avand intentia de a$si recapata tronul pierdut din cauza tradarii #oierilor! Lapusneanul intentioneaza sa "aca acest lucru inlaturandu$l de la tron pe &te"an %omsa! La un moment dat Lapusneanu poposeste undeva in apropierea %ecuciului unde este intampinat de patru #oieri1 4ornicul )otoc, postelnicul 4everita si spatarul &pancioc si &troici, acestia vin din partea lui &te"an %omsa si incearca sa$l intoarca din drum pe Lapusneanu spunandu$i ca poporul nu il vrea! /nsa acesta intelegand ca #oierii doar incearca sa$l descura+eze se in"urie si le promite rasplata cuvenita de indata ce isi va recapata tronul! Dupa plecarea celorlalti trei #oieri, )otoc, impresionat "iind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si il roaga sa intre in )oldova "ara armata straina deoarece va "i spri+init de #oieri si de popor! Domnitorul nu are incredere insa in cuvintele amagitoare ale #atranului vornic, ramanand neclintit in hotararea sa! II Ai sa dai sama Doamna Acela de al doilea capitol al nuvelei reprezinta intriga acesteia! Alexnadru Lapusneanul nu intampina nici un "el de rezistenta din partea lui %omsa si instalandu$se la tronul )oldovei incepe sa duca la indeplinire ceea ce le promisese celor patru #oieri! Ast"el voievodul omora #oierii la cea mai mica a#atere si le distruge catatile! Doamna 5uxandra, ingrozita "iind de "aptele sotului sau il roaga pe acesta sa inceteze si o#tine promisiunea ca acest lucru se va intampla curand, Lapusneanul de asemenea ii promite sotiei sale ce ii va o"erii un leac pentru "rica! III Capul lui motoc vrem /n cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele /n acest capitol Lapusneanul ii invita pe toti #oierii la un ospat care are loc intr$o zi de sar#atoare dupa slu+#a religioasa la care domnitorul participa! Acesta intarzie la slu+#a, si dupa ce aceasta se incheie Lapusneanul se inchina la icoane si saruta cu mare smerenie moastele lui /oan! Acesta se suie din nou in strana si se caieste de "aptele sale promitandu$le #oierilor ca le va aduce pacea! )ai mult domnitorul le cere #oierilor iertare si apoi ii invita la un ospat! 3anuind intentiile necurate ale domnitorului, &pancioc si &troici nu se duc la masa domneasca! Com"irmand temerile celor doi #oieri ospatul se trans"orma pe neasteptate intr$un macel in care sunt ucisi 46 de #oieri! *oporul vine la palat amenintand sa "orteze portile! %oate nemultunirile multimii se indreapta impotriva lui )otoc, considerat a "ii cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intr$un glas capul lui )otoc! Alexnadru Lapusneanul il arunca pe motoc multimii care omorandul pe motoc se raz#una pentru su"erintele indurate! Acest moment constituie punctul culminant! Dupa ce 4ornicul )otoc este ucis de multime Alexnadru Lapusneanul porunceste sa "ie taiate capetele #oierilor din care "ace o piramida pe care o arata Doamnei 5uxandra pentru a$i da un leac de "rica! Dupa ce$ ucide pe #oieri, domnitorul porunceste sa "ie cautati &pancioc si &troici insa acestia reusesc da treaca granita nu inainte de a$i transmite domnitorului ca se vor vedea inainte de a muri!

IV De ma voi scula pre multi am sa popesc eu %imp de patru ani Lapusneanul nu mai porunceste nici o executie insa, totusi, ii schingiuieste pe unii #oieri considerati suspecti! /n timpul sederii sale la 7otin Lapusneanul se im#onlaveste si cazand la pat, intr$un moment de delir cere sa "ie calugarit! Dorinte ii este indeplinita si acesta primeste numele de *aisie! ,data revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l$au calugarit! Acesta o alunga si pe 5uxandra, care, la s"atul lui &pancioc pune otrava in #autura sotului sau care isi gaseste ast"el s"arsitul! Acest ultim capitol reprezinta, #ineinteles, deznodamantul nuvelei! Cele mai importante persona+e ale acestei opere literare sunt Alexnadru Lapusneanul, voievodul )oldovei, doamna 5uxandra sotia acestuia si #oieri 4everita, )otoc, &troici si &pancioc! /nteractiunea dintre aceste persona+e constituie con"lictul romanului1 Lapusneanul ii uraste pe #oieri pe care initial ii ameninta si ulterior ii omoara si ii schingiuieste! Atitudinea lui Lapusneanul in relatie cu #oierii si "aptele acestuia scot la iveala o "iinta sadica, aceasta delectandu$se cu su"erinta altora! Lapusneaul si sotiia acestuia sunt prezentati in antiteza1 in timp ce 5uxandra este ingrozita de ororile sotului sau acesta pune alte "apte ingrozitoare! )otoc sugereaza imaginea tipica a #oierului lingusitor care ar "ii in stare de orice pentru a$si apara interesele! Caracteristice acestei nuvele sunt1 im#inarea echili#rata dintre naratiune si dialog, Negruzzi reusind ast"el sa o#tina dinamica adecvata nuvelei sale *erspectiva auctoriala este o#iectiva naratiunea realizandu$se la persoana a treia, naratorul este ast"el omniscient iar "ocalizarea utilizata este de tip zero, aceasta caracteristica este speci"ica nuvelei! &peci"ica nuvelei este si o constructie echili#rata care aminteste de structura operelor clasice! /n opera lui C! Negruzzi pot "i intanlite o serie de particularitati speci"ice artei autorului, acesta are capacitatea de a realiza scene dialogate avand trasaturile unei autentice piese de teatru! , alta trasatura semni"icativa a stilului acestui autor este atentia deose#ita pe care acesta o acorda detaliului care are rolul de a anticipa uneori evenimentele, semni"icativa este secventa din #iserica unde, departe de a "i smerit Lapusneanul vine im#racat cu multa pompa si avand zalele care sugereaza macelul ce va urma! Autorul realizeaza scenele cu multa "inete si le com"era dinamism, ast"el Negruzzi isi dovedeste maiestria prin intermediul scenei uciderii celor 46 de #oieri care este realizata ca un adevarat spectacol totul este conturat din perspectiva lui Lapusneanul si a lui )otoc care privesc macelul de la palat in realizarea scenei scriitorul ver#e care asigura impresia de miscare, se apeleaza in special la timpul imper"ect al modului indicativ care imprima actiunii o valoare durativa! Autorul surprinde cu multa "inete psihologia multimii in secventa in care poporul adunat in "ata palatului isi exprima nemultumirea! /n aceasta nuvela sunt prezente si elemente romantice1 /nspiratia aceasta opera literara este inspirata din trecutul *atriei, autorul ascultand s"aturile o"erite de .ogalniceanu in /ntroductie la Dacia Literara ! Caracterul puternic al lui Alexnadru Lapusneaul reprezinta un alt element romantic deoarece personalitatea exceptionala este de "actura romantica! /ntroducerea in opera a poporului este tot un element romantic spre deose#ire de operele clasice in care persona+ele apartineau doar aristocratiei!