Testul nr.11 Sub.1 Curtea de Justitie 1.1 Curtea de Justitie a fost nfiintat n virtutea art. 31-45 din Tratat.

Ea efectua n mod independent un control udiciar asupra actelor !naltei "utoritti si ale statelor comunitare. Ea era nsrcinat si cu suprave#$erea respectrii Tratatului si cu solutionarea diferendelor dintre trile membre sau dintre particulari si !nalta "utoritate. Curtea era compus din % udectori si & avocati #enerali numiti de comun acord de ctre #uvernele statelor membre pentru o perioad de ' ani. Ea avea n aparatul su un #refier( ales prin scrutin secret. )dat cu Tratatele semnate n 1*5% la +oma cele dou noi Comunitti au fost create cu o structur asemntoare cu cea a CEC)( dar cele trei Curti de Justitie astfel re,ultate s-au unificat ntr-o Curte de Justitie unic. Conform Tratatului de la -isabona( Curtea de Justi.ie a /niunii Europene 0CJ/E1 cuprinde Curtea de Justi.ie 0CJ1( Tribunalul 2i tribunale speciali,ate. "ceasta asi#ur3 respectarea dreptului n interpretarea 2i aplicarea tratatelor. 1.&
Curtea de Justi.ie este compus3 din &% de udec3tori 2i 4 avoca.i #enerali. Judec3torii 2i avoca.ii #enerali sunt desemna.i de comun acord de #uvernele statelor membre( dup3 consultarea unui comitet al c3rui rol este de a emite un avi, cu privire la capacitatea candida.ilor de a e5ercita func.iile respective. 6andatul acestora este de 2ase ani i poate fi rennoit. "ce2tia sunt ale2i din r7ndul personalit3ilor care ofer3 toate #aran.iile de independen.3 2i care ntrunesc condi.iile cerute pentru e5ercitarea( n .3rile lor( a celor mai nalte func.ii urisdic.ionale sau a c3ror competen.3 este recunoscut3. Judec3torii Cur.ii de Justiie l desemnea,3 din r7ndul lor pe pre2edinte( pentru o perioad3 de trei ani care poate fi rennoit3. 8re2edintele conduce lucr3rile Curii de Justiie 2i pre,idea,3 2edin.ele 2i deliber3rile n ca,ul celor mai mari complete de udecat3. Inainte de a intra in funcie, fiecare judector depune, in faa Curii de Justiie reunit in edin public, jurmantul c ii va exercita atribuiile cu deplin imparialitate i potrivit contiinei sale i c nu va divulga nimic din secretul deliberrilor. Judectorii beneficiaz de imunitate de jurisdicie. In ceea ce privete actele indeplinite de acetia, inclusiv cuvintele rostite i scrise in calitatea lor oficial, judectorii continu s beneficieze de imunitate dup incetarea funciei lor. Judectorii nu pot exercita nici o funcie politic sau administrativ. Acetia nu pot exercita nici o activitate profesional, fie c este sau nu remunerat, in afara cazului in care Consiliul, otrand cu majoritate simpl, acord o derogare cu titlu excepional. !a instalarea in funcie, judectorii ii iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funciei lor i dup incetarea acesteia, obligaiile care decurg din aceast funcie, in special indatoririle de a da dovad de onestitate i de discreie in acceptarea anumitor poziii sau avantaje, dup incetarea funciei lor.

In afar de sc imbarea ordinar i de deces, funcia de judector inceteaz in mod individual prin demisie. In caz de demisie a unui judector, scrisoarea de demisie se adreseaz preedintelui Curii de Justiie, pentru a fi transmis preedintelui Consiliului. Aceast ultim notificare antreneaz eliberarea postului. Judectorii pot fi inlturai din funcie sau declarai deczui din dreptul la pensie sau din alte avantaje ec ivalente numai in cazul in care, in opinia unanim a judectorilor i avocailor generali ai Curii de Justiie, nu mai corespund condiiilor cerute sau nu mai indeplinesc obligaiile aferente funciei lor. Judectorul in cauz nu ia parte la aceste deliberri. Judectorii ale cror funcii inceteaz inainte de expirarea mandatului sunt inlocuii pentru restul mandatului. In cazul in care, la fiecare trei ani, judectorii sunt inlocuii parial, se inlocuiesc alternativ cate paisprezece, respectiv treisprezece judectori. 1.3 Curtea de Justi"ie este compus # avoca"i generali. Avoca"ii generali asist Curtea. Ace$tia au rolul de a prezenta, cu deplin impar"ialitate $i %n deplin independen", opinie juridic numit &concluzii' %n cauzele care le sunt repartizate. !or li se aplica aceliasi dispozi"ii ca si judecatorilor, sunt la (.) Inlocuirea parial a avocailor generali, care are loc la fiecare trei ani, privete de fiecare dat patru avocai generali.
2.1 , 2.2
In noiembrie 2004, a aparut la Berlin un interesant studiu intitulat Republica Moldova in contextul noii politici de vecinatate a Uniunii Europene, semnat de doamna Anneli Ute Gabanyi, membra a Institutului German pentru Politica Internationala si Securitate. Apropierea guvernului de la Chisinau de Uniunea Europeana si Consiliul Europei a fost initiata curand dupa castigarea independentei fata de Uniunea Sovietica. Totusi, nou aparuta Republica Moldova a fost sprijinita extre de putin de !ccident in incercarea ei de a iesi de sub hege onia Moscovei, in od diferit fata de cele trei republici baltice, care au fost ocupate de trupele sovietice in anul "#$%, intoc ai ca si cea ai are parte a &asarabiei, toate fiind incluse intr'un protocol secret, anexat la pactul incheiat intre (itler si Stalin in anul "#)#. *nca din anul "##", pentru Republica Moldova, apropierea de institutiile europene a repre+entat directia principala a politicii sale externe. *n anul "##,, -arla entul de la Chisinau a elaborat Conceptia privind -olitica Externa a Republicii Moldova, in care integrarea in Uniunea Europeana a tarii a fost postulata ca repre+entand obiectivul supre . Ea a fost, de altfel, pri a dintre republicile din fosta URSS care a intrat in Consiliul Europei. *n dece brie "##., presedintele oldovean de atunci, -etru /ucinschi, a enuntat pentru pri a data dorinta Moldovei de a purta negocieri in vederea unui parteneriat cu Uniunea Europeana, expri andu'si speranta unei aderari depline la aceasta co unitate in viitor. -artidul Co unist din Moldova se expri ase, inainte de castigarea alegerilor parla entare din 0%%", in favoarea strangerii relatiilor cu Moscova. *nsa, de cand sperantele privind anu ite concesii econo ice facute de Moscova s'au spulberat si asteptatul sprijin al Rusiei in solutionarea conflictului transnistrean n'a fost obtinut, orientarea catre integrarea in Uniunea Europeana, indeosebi a guvernului care a ur at la conducerea tarii, a capatat noi accente. *n noie brie 0%%0, a fost infiintata Co isia 1ationala pentru *ntegrarea in Uniunea Europeana, insarcinata cu elaborarea strategiei de integrare. *ntre ti p, Uniunea Europeana a devenit unul dintre partenerii econo ici cei ai i portanti ai Chisinaului. *n anul 0%%0, exporturile in statele occidentale au repre+entat )",,2 din totalitatea exporturilor Republicii Moldova, iar i porturile din aceleasi tari ' )),,2 din totalul i porturilor. Moldova are acces la Sche a -referentiala 3enerala a Uniunii Europene, care contine si o regle entare speciala

pentru protectia drepturilor angajatilor. ! data cu extinderea Uniunii Europene catre Est 4 unele dintre statele nou intrate fiind partenere econo ice ale Republicii Moldova 4 volu ul schi burilor co erciale ale acesteia cu co unitatea europeana s'a dublat. *n ce priveste Ro ania, Moldova a incheiat un cuprin+ator acord de liber schi b cu aceasta. 5upa viitoarea aderare a Ro aniei la Uniunea Europeana, gradul de integrare econo ica in Uniune al Moldovei va creste si ai ult. &a+a legala a relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana o constituie Acordul de -arteneriat si Cooperare 6-CA7, incheiat la 0# noie brie "##$ si intrat in vigoare la " iulie "##8 pentru o perioada de +ece ani. -osibilitatile de cooperare bilaterala nu s'au epui+at o data cu acordul respectiv. *ntre do eniile in care se poate si trebuie reali+ata o ai stransa colaborare se nu ara si dialogul politic, investitiile, cooperarea econo ica , justitia, cultura si stiinta. Uniunea Europeana are o atitudine critica fata de lipsa transparentei 4 si nu doar in Transnistria 4 coruptia generali+ata, insuficienta protectie a proprietatii spirituale etc. 5in "##", Republica Moldova a pri it ca sprijin din partea Uniunii Europene aproxi ativ 0,) de ilioane euro. 5esi procesul de for are a opiniei in cadrul Uniunii Europene in ce priveste obiectivele si instru entele 1oii -olitici de 9ecinatate nu era incheiat in dece brie 0%%), in ur a vi+itei intreprinse de co isarul european 3:nther 9erheugen la Chisinau, au fost puse ba+ele negocierilor privind planul de actiune pentru configurarea viitoarelor relatii dintre Republica Moldova si co unitatea europeana. Au existat trei runde de negocieri; in ianuarie, februarie si artie 0%%$.

9mediat dupa publicarea documentului( repre,entantii #uvernului de la C$isinau au salutat Conceptul asupra :ecinatatii( elaborat de /niunea Europeana( considerandu-l o posibilitate binevenita de a participa la sc$imburile de pe piata interna a comunitatii europene. S-a luat de asemenea la cunostinta cu satisfactie despre intentia /niunii Europene de a se implica mai activ in solutionarea conflictului cu Transnistria si de a participa( dupa inc$eierea acestuia( la acordurile de securitate( precum si la pro#ramele de reconstructie. Conducerea de la C$isinau se an#a ea,a sa reali,e,e o consolidare a statului ; care presupune( nu in ultimul rand( o solutionare a conflictului transnistrean ;( precum si asi#urarea unei de,voltari economice si sociale a tarii. ) de,ama#ire a e5istat totusi la C$isinau in le#atura cu faptul ca statele europene nu au dat inca sperante +epublicii 6oldova in ce priveste aderarea la /niunea Europeana. 9ntr-o scrisoare adresata omolo#ului sau irlande,( ministrul de e5terne moldovean( "ndrei Stratan( se pronunta impotriva luarii prea devreme a unei deci,ii de catre /niunea Europeana cu privire la inc$eierea tratatelor de vecinatate( considerate sin#urul cadru posibil de manifestare a relatiilor bilaterale( deoarece( arata acesta( faptul respectiv ar putea avea o influenta ne#ativa asupra eforturilor +epubliicii 6oldova de a accelera politica de reforme. <uvernul de la C$isinau ar saluta o eventuala $otarare a /niunii Europene de a lua o deci,ie cu privire la viitorul statut al relatiilor bilaterale intr-un moment ulterior( dupa ce ar avea loc o evaluare a pro#reselor inre#istrate de +epublica 6oldova. 2.3 parerea proprie