Poluarea mediului urban: Poluarea fonic, poluarea generat de transporturi, deeurile menajere

Ce este poluarea? - Termenul de poluare (lat. Pollo, polluere - a murdri, a profana) desemneaz orice activitate care, prin ea nsi sau prin consecinele sale, aduce modificri echilibrelor biologice, influennd negativ ecosistemele naturale i / sau artificiale cu urmri nefaste pentru activitatea economic, starea de sntate i confortul speciei umane. - Poluarea const n modificarea factorilor de mediu biotici i abiotici, ca urmare a eliberrii de substane poluante, de tipul deeurilor rezultate din diferite sectoare ale activitilor umane.

1.

2.

Cea mai importanta clasificare este cea care are la baz sursele de poluare i, potrivit creia, poluarea poate fi: natural artificial.

1. Poluarea aerului are un impact negativ asupra sntii

organismului, cu simptome minore cum ar fi: tuse, lcrimarea ochilor ajungnd la probleme de respiraie i chiar moarte.

2. Poluarea apelor depinde de substanele chimice deversate sau

de micro organismele din ap, dar de obicei au ca finalitate distrugerea ecosistemelor zonale, moartea psrilor i petilor.

3. Poluarea pmntului nu afecteaz direct sntatea

organismului, dar prin consumul de legume i fructe cultivate n zone poluate ne putem mbolnvi, gravitatea depinznd de concentraia i tipul poluantului, aa cum se regsete n plante.

1. Poluarea fonic

2. Poluarea generat de transporturi

3. Deeurile menajere

Apare indeosebi in zonele urbane aglomerate sau in aproprierea aeroporturilor, soselelor si zonelor industrial. Poluarea fonica reprezinta expunerea a oamenilor sau a animalelor la sunete de nivele deranjante, stresante sau daunatoare. Surse de provenien: masinarii, automobile, camionane siavioane. echipamentele de constructie, masinile agricole si amalgamul de masinariidin interiorul fabricilor pot fi periculos de zgomotoase. muzica, daca este ascultata la un volum foarte mare, in special in casti, poate fi la fel de daunatoare ca si zgomotul produs de o drujba. motoarele navelor, in specialal vapoarelor, produc mult sunet. platformele pentru forare la adancime sunt si ele zgomotoase si mai recent sunt sunetele foarte puternice de frecventa joasa

Mainariile i vehiculele pot fi construite astfel ncat vor produce mai puin zgomot. etichetele care indic nivelul zgomotului a unui produs pot ajuta consumatorii sa evite produsele zgomotoase si sa aleaga alternative mai silentioase. izolarea peretilor si instalarea geamurilor duble pot diminua sunetul traficului, a vecinilor si a altor surse de zgomote exterioare. Metode de protejare individuale sunt dopurile de urechi sau castile antifonice.

zgomote cu nivele de trie mai ridicate, ce depesc cu 40-50 dB pe cele corespunztoare gradului de audibilitate. n aceste cazuri apar modificri n starea i funcionarea organelor de sim i interne. zgomotele foarte puternice al cror nivel poate depi cu 85-90 dB pragul de audibilitate, pe lang faptul c pot reduce la 0 inteligibilitatea vorbirii, cauzeaz o pierdere treptat, pn la surditate, a sensibilitii auditive.

vibraiilor se manifest, de asemenea, n funcie de energia i direcia lor de aciune, prin deplasri relative, ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale organelor interne.

- Transporturile rutiere sunt, de departe, cele mai periculoase surse de emisii, cu o pondere de 93% in cantitatea de gaze de sera aruncate in atmosfera. Nici una dintre cele doua componente, transportul de calatori si cel de marfuri, nu s-au dovedit a fi prietenoase cu mediul. Ambele au emis din ce in ce mai multe gaze de sera. La finalul perioadei de timp monitorizate, s-a constatat ca mijloacele rutiere de transport a pasagerilor au atacat mediul cu 27% mai puternic, iar cele de transport marfuri cu 51%. - La nivelul Uniunii Europene, circa 28% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt datorate transportului, 84% din aceste emisii provenind din transportul rutier. Mai mult de 10% din emisiile de dioxid de carbon provin in UE din traficul rutier din zonele urbane.

1. Monoxidul de carbon: poate cauza malformaii ftului gravidei

i accentueaz afeciunile coronariene. n concentraii mari provoac moartea. 2. Oxizii de azot: afecteaz sistemul respirator, scad imunitatea organismului, particip la formarea ozonului troposferic. 3. Bioxidul de sulf: provine din combustibil intensific astmul i accentueaz bronitele, afectnd sistemul respirator. 4. Plumbul: provoac deficiene cerebrale, fizice, crete tensiunea arterial i genereaz insuficiena cardiac i renal. 5. Hidrocarburile nearse. cauzeaz cancerul i provoac leucemia n doze mari. 6. Ozonul: Este i cel mai toxic dintre poluani. Irit ochii i cile respiratorii

- Soluiile date de transportul alternativ se grupeaz astfel : 1. Mersul pe jos; 2. Utilizarea bicicletei; 3. Transportul public; 4. Reglementri locale (restricii de acces, parcarea, taxele de utilizare a infrastructurii, etc.).

Aceast categorie de deeuri cuprinde n special gunoaiele menajere propriu-zise,grmezile de deeuri, deeurile legate de folosirea automobilelor (epave, pneuri,bidoane) etc. Cantitile de deeuri casnice produse, difer de la o ar la alta, n funcie de nivelul de dezvoltare, tradiie, etc.

Sunt folosite curent trei metode: Compostajul, Incinerarea, Depozitarea, Reciclarea i colectarea selectiv a unor deeuri menajere. Ponderea acestora este foarte variabil de la o ar la alta, de la o epoc la alta. De exemplu, n Frana, incinerarea este folosit de 45% din populaie, fa de 8%care folosete compostajul i 45 %, descrcarea controlat. n Italia, compostajul nu privete dect 2-3% din gunoi; n Marea Britanie,incinerarea acestor deeuri vizeaz 40 % din populaia urban. n alte state dezvoltate,incinerarea variaz de la cca 10 % ( America de Nord) pn la peste 70% (Japonia,Elveia).

O ndeprtare ecologic a deeurilor poate fi obinut numai respectnd toate componentele sistemului unitar: - Colectare - Valorificare - Tratare - Depozitare Dup colectarea ordonat i regulat, n spiritul proteciei sntii n localitate, ar trebui s aib loc o valorificare maxim a componentelor rezidurilor, avnd n vedere beneficiile economice i ecologice. In acest caz se poate vorbi despre tratarea biologic i valorificarea corelat a deeurilor organice (deseuri din buctrie i din gradini),colectate separat.

Bucureti, primul ora al rii este i cel mai poluat fonic. Masurtorile fectate arat c valoarea medie a zgomotului n Bucureti este de 70dB, n timp ce limita este de 50 in timpul zilei i 40 in timpul noapii. Cele mai zgomotoase zone sunt Bulevardul Magheru i Cartierul Ghencea, unde valoarea zgomotului este de aproximativ 81 dB. Conform reglementrilor UE, Romnia este obligat s ntocmeasc hrti fonice-soft computerizate, care arat n timp real nivelul de zgomot din zona monitorizat. Expunerea prelungita la zgomot poate induce oamenilor stri de nervozitate, hipertensiune arterial, gastrit sau surditate temporar.

Activitatea de protecie a mediului nu se poate desfura n mod eficient dect n condiiile existenei unui cadru legislativ i instituional adecvat. Msurile concrete de protecie a mediului se aplic la nivel de firm, stat sau la nivel planetar. Pentru obinerea de rezultate eficiente este necesar monitoring-ul de mediu, audit-ul ecologic i dezvoltarea pieei ecoindustriilor.