Fundatia Horia Rusu GRUPUL DE ANALIZA POLITICA 10 probleme ale tinerilor din Romnia

- Octombrie !!" -

Acest #roiect a $ost rea%i&at de membrii GRUPULUI DE ANALIZA POLITICA din cadru% FUNDATIEI HORIA RU'U si urmareste sa #re&inte #rinci#a%e%e (! #rob%eme a%e tineri%or din Romania )studenti si abso%*enti de $acu%tate+, #recum si so%utii%e #ro#use de A%ianta D-A- PNL-PD #entru re&o%*area acestor #rob%eme.embrii /ru#u%ui0 Dima 1o/dan - student anu% I2, Facu%tatea de Dre#t, Uni*ersitatea 1ucuresti coordonator #roiect Dima Cosmin - student anu% III, Facu%tatea Administratie Pub%ica, A'E Dinescu Andreea - student anu% III, Facu%tatea de 'tiinte Po%itice, 'N'PA O/aru Roberta - student anu% III, Facu%tatea de 'tiinte Po%itice, Uni*ersitatea 1ucuresti Par*u Loredana - student anu% III, Facu%tatea de 'tiinte Po%itice, Uni*ersitatea Dimitrie Cantemir 'troe .onica - student anu% III, Facu%tatea de 'tiinte Po%itice, 'N'PA '&i%a/3 Li%iana - student anu% III, Facu%tatea de .edicina Tudor Irina - student anu% III, Facu%tatea de 'tiinte Po%itice, 'N'PA 1ate Teodor - student anu% I2, Facu%tatea de Ar4itectura - /ra$ica si te4noredactare Tinerii sunt o cate/orie socia%a i/norata #ermanent de autoritati%e statu%uiProb%eme%e %or nu si-au /asit o re&o%*are com#%eta si e$icienta in cursu% /u*ernarii P'DProiecte%e initiate de autoritati in acest domeniu au s%u5it mai de/raba #romo*arii ima/inii #artidu%ui de /u*ernamant decat interese%or tineri%or- .u%te dintre e%e au $ost abandonate sau s%ab im#%ementateP'D a reusit sa arate tineri%or drumu% ce% mai scurt s#re reusita0 emi/rarea

CUPRIN'0 (- LIP'A LOCURILOR DE .UNCA PENTRU TINERI - DIFICULTATEA O1TINERII UNEI LOCUINTE PENTRU TINERI 6- ACCE'UL TINERILOR LA INFOR.ATIE "- ACCE'UL TINERILOR LA 2IATA PU1LICA 7- NEINCREDEREA TINERILOR IN IN'TITUTIILE 'TATULUI 8- CARENTELE IN2ATA.ANTULUI UNI2ER'ITAR 9- INEFICIENTA ORGANIZATIILOR DE PRO.O2ARE A INTERE'ELOR TINERILOR :- DIFICULTATILE TINERILOR DIN PRO2INCIE ;- CON'U.UL DE DROGURI IN RANDUL TINERILOR (!- E<ODUL TINERILOR IN 'TRAINATATE 'OLUTII PROPU'E DE ALIANTA D-A-

1. LIPSA LOCURILOR DE MUNCA PENTRU TINERI Problema In conditii%e in care tinerii studenti sau abso%*enti de $acu%tate incearca sa-si /aseasca un %oc de munca #entru a se #utea intretine, se %o*esc de numeroase di$icu%tati, ast$e% incat ma5oritatea a5un/ $ie someri, $ie se *ad ob%i/ati sa se an/a5e&e #e domenii di$erite $ata de ce%e #entru care s-au #re/atit, in tim# ce autoritati%e re$u&a o re&o%*are coerenta si e$icienta a acestei #rob%emeCa !ele Di$icu%tati%e de an/a5are se datorea&a, in #rinci#a%, ni*e%u%ui de sa%ari&are in$erior in ra#ort cu munca de#usa, incom#atibi%itatii dintre #re/atirea #ro$esiona%a a tineri%or si domeniu% #entru care so%icita an/a5are, %i#sa e=#erientei #ractice in*ocate de an/a5atori2idu% de in$ormare asu#ra #ietei $ortei de munca, %i#sa unor studii #ri*ind numaru% de tineri an/a5ati #e domeniu% studiat sau a %ocuri%or de munca o$erite #entru $iecare dintre se/mente%e de #iata, duc %a a/ra*area acestei #rob%eme- O a%ta cau&a este birocrati&area e=cesi*a a o$icii%or de an/a5are- Acest $enomen este accentuat si de #racticarea /enera%i&ata a ne#otismu%ui )an/a5ari%e nu se $ac in ba&a merite%or #ro#rii, ci a >re%atii%or> #e care %e au+- In acest conte=t, autoritati%e romane si or/ani&atii%e #entru #romo*area

interese%or tineri%or nu au #us in #ractica nici un #roiect concret de ame%iorare a e$ecte%or acestei #rob%emeE"e#tele Ni*e%u% de im#%icare a% tineri%or in *iata socia%a, #osibi%itatea intemeierii unei $ami%ii sau numaru% ca&uri%or de de*ianta si mar/ina%i&are sunt strict de#endente de #rocesu% de inte/rare #e #iata $ortei de munca- 'e a5un/e %a situatii de mar/ina%i&are socia%a, de inada#tare %a rea%itate sau de crestere a /radu%ui de *io%enta in randu% tineri%or- De asemenea, numaru% insu$icient de %ocuri de munca si saturarea cererii #entru anumite domenii, creea&a o stare /enera%a de nemu%tumire in randu% tineri%or, dar si un ni*e% din ce in ce mai ridicat a% muncii %a ne/ru- 'e #oate a$irma ca si/uranta cetateni%or, economia si societatea in ansamb%u% ei, sunt a$ectate de %i#sa %ocuri%or de muncaA toritatile Autoritati%e si or/ani&atii%e de tineret )#rin %i#sa de autoritate, interes si #re/atire+ sunt inre/imentate #o%itic- E%e nu mai urmaresc interese%e tineri%or, de*enind obediente #uterii+? an/a5atorii )doresc sa obtina #ro$it, cauta doar #ersoane cu e=#erienta sau care, in %i#sa a%tor o#tiuni, se mu%tumesc cu sa%arii $oarte mici, ce% mai adesea c4iar $ara a mai semna un contract de munca+? .inisteru% .uncii Fami%iei si 'o%idaritatii 'ocia%e )nu acorda #rob%emei an/a5arii tineri%or, nici s#ri5inu% nici atentia cu*enita+De!$oltarea problemei 'e obser*a o tendinta de a/ra*are a acestui $enomen, e=istand riscu% diminuarii /radu%ui de moderni&are a societatii romanesti- .ai mu%t, in conte=tu% aderarii Romaniei %a UE, se astea#ta e$ectuarea a numeroase modi$icari in ceea ce #ri*este #rocesu% de inte/rare #e #iata muncii si in s#ecia% asu#ra %iberei de#%asari a $ortei de munca%ntrebarile tinerilor Cat este sa%ariu% minim brut #e economie in Romania, com#arati* cu ce%e din UE sau din 'UA@ Care este #rocentu% tineri%or an/a5ati #e domeniu% studiat@ Cati dintre acestia %ucrea&a %a ne/ru@

&. DI'ICULTATEA O(TINERII UNEI LOCUINTE PENTRU TINERI Problema In conditii%e in care tinerii nu isi #ot #ermite o %ocuinta decenta, care sa %e asi/ure un con$ort socia% acce#tabi%, autoritati%e statu%ui nu au #utut re&o%*a e$icient aceasta #rob%ema acuta- Proiecte%e des$asurate de institutii%e cu atributii in domeniu nu asi/ura necesaru% de %ocuinte #entru ma5oritatea tineri%or, iar moda%itati%e de obtinere a acestor %ocuinte sunt birocratice si duc %a coru#tieCa !ele Pentru a-si intemeia o $ami%ie, #entru a creste un co#i%, #entru a #une ba&e%e unei cariere,

tinerii au ne*oie de o %ocuinta- Numaru% redus de s#atii %ocati*e acordate in re/im de c4irie de catre autoritati%e %oca%e, di$icu%tati%e %a acordarea terenuri%or de %ocuinte, %i#sa bani%or #entru ridicarea de %ocuinte #e aceste terenuri, birocratia si coru#tia din sistemu% de distribuire a %ocuinte%or construite de ANL, sunt cau&e care conturea&a dimensiuni%e /ra*e a%e acestei #rob%eme acute- E$ecte%e ne/ati*e a%e acestei #rob%eme sunt am#%i$icate de0 %i#sa de interes a c%asei #o%itice $ata de ne*oi%e tineri%or, %i#sa unui dia%o/ intre acestia si autoritati, di$icu%tatea de a obtine a unui %oc de munca bine #%atit, conditii%e restricti*e de acordarea de catre banci a credite%or #entru cum#ararea de %ocuinte- In aceste conditii, cererea de %ocuinte este cu mu%t #este numaru% de %ocuinte construite- In #%us, autoritati%e nu asi/ura o re#arti&are corecta a acestor %ocuinte #entru tineriE"e#tele .ediu% $ami%ia% este a$ectat cu #rioritate, in conditii%e in care este di$ici% #entru un tanar sa se intretina si sa creasca un co#i%- Nesi/uranta socia%a #e care %i#sa unei %ocuinte decente o am#%i$ica, determina cresterea numaru%ui de com#ortamente anorma%e in randu% tineri%or, de %a consumu% ridicat de dro/uri %a *io%enta in $ami%ie sau %a consumu% de a%coo%- De asemenea, tinerii sunt nemu%tumiti de autoritati%e si institutii%e statu%ui, ceea ce ii determina sa emi/re&e in Occident- E=odu% masi* a$ectea&a structura #e *arsta a #o#u%atiei si /radu% de moderni&are a societatii romanestiA toritatile Autoritati%e administrati*e %oca%e si centra%e /estionea&a acordarea de %ocuinte socia%e, a terenuri%or #entru construirea unor %ocuinte sau a %ocuinte%or construite #rin ANLFunctionea&a birocratic si coru#t, #romo*ea&a interese%e ce%or a$%ati in conducere sau a ce%or a#ro#iati c%asei #o%itice, $ara sa ame%iore&e situatia di$ici%a a tineri%or cu #rob%emeDe!$oltarea problemei In conditii%e in care #rioritati%e #o%itice a%e c%asei #o%itice sunt ce%e %e/ate de inte/rarea in UE in !!9, #rob%ema %i#sei %ocuinte%or #entru tineri nu isi *a /asi o re&o%*are #ractica, e$icienta si com#%eta, intr-o #erioada scurta de tim#- Aceasta #rob%ema a %ocuinte%or este strans %e/ata de emi/rarea tineri%or in strainatate, #roces care se am#%i$ica continuu si care a atins cote a%armante- De asemenea, $ara un #ro/ram coerent de inde#artare a coru#tiei si a c%iente%ismu%ui din domeniu% atribuirii de %ocuinte, o re&o%*are e$icienta si corecta nu se *a rea%i&a- La #resiuni%e institutii%or UE, se *or #une in a#%icare #ro/rame $inantate din $onduri euro#ene, care sa imbunatateasca ni*e%u% de trai a% tineri%or din Romania%ntrebarile tinerilor Cate %ocuinte se construiesc anua% #entru tineri si cati tineri au ne*oie de o %ocuinta@ Care sunt conditii%e #e care trebuie sa %e inde#%ineasca o $ami%ie de tineri #entru a dobandi o %ocuinta construita #rin ANL@ Care este costu% construirii unei case sau #retu% unui a#artament intr-un oras mare@ ). ACCESUL TINERILOR LA IN'ORMATIE Problema In conditii%e in care societatea actua%a se de&*o%ta $o%osindu-se de in$ormatie, accesu%

%imitat a% tineri%or %a aceasta in$ormatie re#re&inta o #rob%ema ce nu #re&inta un interes deosebit #entru autoritati%e statu%ui, atat tim# cat #ro/rame%e, #roiecte%e, actiuni%e intre#rinse de acestea, si-au do*edit ine$icienta si %i#sa de continutCa !ele Partici#area s%aba a tineri%or %a *iata economica, socia%a, cu%tura%a si #o%itica este o consecinta directa a %i#sei de in$ormare- Cei mai mu%ti tineri nu detin un ca%cu%ator #ersona%, ceea ce restran/e cam#u% de in$ormatie de care un tanar are ne*oie- Ast$e%, in$ormatii%e ne*eri$icate, in$ormarea distorsionata cu re/u%aritate de catre te%e*i&iunea #ub%ica sau #ri*ata, radio sau #resa, accesu% %imitat a% tineri%or %a internet, sunt cau&e care /enerea&a o de$icienta in de&*o%tarea tineri%or- Aceste #rob%eme nu isi /asesc re&o%*area in #ro/rame%e, #roiecte%e si actiuni%e #e care or/anisme%e de #romo*are a interese%or tineri%or %e intre#rind cu $onduri #ub%ice sau $inantari #ro*enite de %a Uniunea Euro#eanaLi#sa de obiecti*itate a mass media a$ectea&a ne/ati* ada#tarea tineri%or %a cerinte%e #ietei- In aceste conditii, autoritati%e statu%ui demarea&a #roiecte cu $inantare e=terna, a% caror im#act este %imitat si nu aco#era necesitati%e ma5oritatii tineri%or cu #ri*ire %a o in$ormare com#%eta si uti%a cerinte%or unei societati moderneE"e#tele Fara o in$ormatie corecta si constanta, tinerii nu au acces %a un %oc de munca adec*at #re/atirii #ro$esiona%e- De asemenea, aceasta #rob%ema /enerea&a mu%ti#%e e$ecte ne/ati*e )necunoasterea dre#turi%or si a $aci%itati%or acordate, cresterea /radu%ui de indi$erenta $ata de #rob%eme%e s#eci$ice *arstei si $ata de #rob%eme%e socia%e, scaderea interesu%ui #entru cu%tura, e=odu% tineri%or si consumu% de dro/uri ridicat+, ceea ce restran/e #osibi%itatea unei ada#tari norma%e in societate- Foarte mu%ti abso%*enti %ucrea&a #e #iata nea/ra a muncii deoarece nu cunosc e$ecte%e ne/ati*e #e care %i#sa unei carti de munca sau ne#%ata asi/urari%or socia%e %e im#%ica in *iitor- Aceste #rob%eme datorate %i#sei de in$ormatie nu #ot com#atibi%i&a Romania, ca tara in curs de aderare %a structuri%e Uniunii Euro#en, cu standarde%e im#use de aceastaA toritatile O$iciu% #entru Ocu#area Fortei de .unca nu $unctionea&a trans#arent si e$icient- Ce%e mai mu%te o$erte de munca nu a5un/ %a tineri datorita unei mediati&ari minime sau incom#%ete- Pro/rame%e adresate tineri%or cu #rob%eme socia%e0 ac4i&itionarea unui ca%cu%ator cu a5utoru% unor sub*entii acordate, intentia /u*ernu%ui de a dota toate institutii%e de in*atamant cu sa%i de ca%cu%atoare, nu au $ost $ina%i&ate decat intr-o mica masura? asociatii%e de tineret nu au rea%i&at nici un #roiect care sa aiba un im#act ma5or asu#ra re&o%*arii e$iciente a #rob%eme%or tineri%or, sunt conduse de #ersoane inre/imentate #o%itic sau incom#etenteDe!$oltarea problemei Actiuni%e intre#rinse #entru a diminua %i#sa de in$ormatie #e care tinerii o resimt nu au a*ut re&u%tate concrete-Totusi, tendinta este de diminuare a acestei #rob%eme, dar intr-un mod %ent si nesatis$acator, in conditii%e in care #artici#area Romaniei %a structuri%e comunitare necesita un /rad ridicat si corect de ras#andire a in$ormatiei%ntrebarile tinerilor

Cati dintre tinerii din Romania au un com#uter #ersona%@ Cati tineri au acces %a internet@ Care este /radu% de in$ormare a% tineri%or in Romania@ Dar in Uniunea Euro#eana@ Cate sa%i de ca%cu%atoare s-au construit in mediu% rura%@ *. ACCESUL TINERILOR LA +IATA PU(LICA Problema 2a%ori%e democratice nu sunt #e de#%in instituite, iar #o%itici%e #entru tineret sunt %i#site de coerenta- In aceste conditii, $a#tu% ca autoritati%e din Romania nu o$era #osibi%itatea tineri%or de a se im#%ica in *iata #ub%ica si in #rocesu% deci&iona%, re#re&inta o #rob%ema /ra*a, a carei re&o%*are se im#une cu #rioritateCa !ele Tinerii re#re&inta in Romania o cate/orie socia%a i/norata- Ni*e%u% de im#%icare in #rocesu% deci&iona% a% institutii%or statu%ui este $oarte sca&ut- Cau&e%e acestei situatii sunt %i#sa de armoni&are a #o%itici%or de tineret cu acti*itatea institutiona%a, cat si neincrederea tineri%or in institutii%e statu%ui- Tinerii au un statut socia% $ra/i% )nu sunt considerati un #artener rea% de discutii in ra#ort cu autoritati%e, iar o#inii%e %or nu sunt %uate in considerare+, in tim# ce *iata asociati*a in cadru% acestei cate/orii socia%e este marcata de neincrederea in or/ani&atii%e care ii re#re&inta- In acest conte=t, autoritati%e statu%ui nu acorda im#ortanta cerinte%or din #artea tineri%or, ter/i*ersea&a re&o%*area %or si $ac #resiuni asu#ra %ideri%or tineri%or, #e care ii inre/imentea&a #o%itic- Din aceasta cau&a, or/ani&atii%e de tineret sunt %i#site de autoritate si nu #ot ne/ocia cu autoritati%e statu%ui re&o%*area #rob%eme%orE"e#tele I/norarea acestei cate/orii socia%e, ne#artici#area %a #rocesu% deci&iona%, inseamna %i#sa unor so%utii concrete cu #ri*ire %a #rob%eme%e tineri%or %e/ate de %ocuinte, %ocuri de munca, educatie etc- Aceasta neim#%icare conduce %a de&interesu% tineri%or $ata de acti*itatea #ub%ica si determina e=odu% acestora in strainatate- De asemenea, creste absenteismu% %a *ot, iar institutii%e statu%ui isi #ierd autoritatea- Este a$ectat ast$e% com#ortamentu% socia% a% tineri%or #rin am#%i$icarea $enomenu%ui in$ractiona%, a consumu%ui de dro/uri si cresterea numaru%ui de com#ortamente anorma%e- Pe termen %un/, este a$ectata ca#acitatea Romaniei de moderni&are si se am#%i$ica deca%a5u% $ata de #ro/resu% state%or occidenta%eA toritatile Gu*ernu%, desi a creat numeroase a/entii #entru tineret, nu a%oca bani de %a bu/et #entru im#%ementarea unor #roiecte am#%e si coerente- De asemenea, menta%itatea actua%i%or /u*ernanti este in*ec4ita si re$ractara %a modern- Or/ani&atii%e de #romo*are a interese%or tineri%or sunt %i#site de autoritate, sunt conduse de #ersoane incom#etente si inre/imentate #o%itic- In ceea ce #ri*este re%atia tineri%or cu ONG-uri%e, *o%untariate%e nu sunt re%e*ante #entru o an/a5are u%terioara in cadru% acestora sau intr-un domeniu care are %e/atura cu munca de *o%untariat de#usaDe!$oltarea problemei

Im#%icarea tineri%or in #rocesu% deci&iona% nu se *a rea%i&a- Ce% mu%t, tinerii *or $i consu%tati de catre autoritati, in conditii%e inte/rarii in UE si a$i%ierii or/ani&atii%or de tineret %a structuri euro#ene de #romo*are a interese%or acestei cate/orii socia%eIm#%icarea %or in *iata #ub%ica *a $i acce#tata in momentu% in care c%asa #o%itica, cu o menta%itate in*ec4ita si de#asita de rea%itate, se *a sc4imba%ntrebarile tinerilor Cati dintre $ostii %ideri ai or/ani&atii%or de studenti sunt acum im#%icati #o%itic@ Care sunt #roiecte%e de re&o%*are a #rob%eme%or socia%e in care tinerii au $ost consu%tati@ Cati dintre tineri au incredere in institutii%e statu%ui@ Care este #rocedura de consu%tare a tineri%or in state%e membre UE@

,. NE%NCREDEREA TINERILOR %N INSTITUTIILE STATULUI Problema Cu toate ca au e=istat numeroase ra#oarte si s-au $ormu%at nenumarate o#inii in %e/atura cu scaderea increderii tineri%or in institutii%e statu%ui, c%asa #o%itica romaneasca nu a construit nici o strate/ie coerenta si constanta in *ederea imbunatatirii ima/inii sa%e in $ata tineri%or si #entru a-i im#%ica #e acestia in acti*itati #ub%ice de interes /enera%Ca !ele Tinerii nu sunt interesati de acti*itati%e des$asurate de institutii%e statu%ui deoarece increderea %or in aceste institutii este $oarte redusa- O serie de cau&e a determinat am#%i$icarea acestui $enomen intr-un tim# scurt, #rintre care0 coru#tia /enera%i&ata %a toate ni*e%uri%e )de %a micii $unctionari #ana %a #ar%amentari si ministri+, in/radirea constanta a %ibertatii de e=#rimare )te%e*i&iuni%e, #resa si #resa scrisa, cu cate*a e=ce#tii, sunt contro%ate #o%itic si denaturea&a ade*aru% obiecti*+ sau %i#sa de credibi%itate a 5ustitiei )este contro%ata #o%itic, ceea ce %asa %oc abu&uri%or si erori%or 5udiciare+- Li#sa de #ers#ecti*a in Romania )%ocuri de munca #utine si #rost #%atite, %ocuinte scum#e, ni*e% de trai sca&ut+ este o a%ta cau&a care diminuea&a /radu% de incredere in institutii%e statu%ui si in ca#acitatea acestora de a re&o%*a aceste #rob%eme- In aceste conditii, autoritati%e au a%te #rioritati, tinerii sunt inde#artati de %a *iata #ub%ica, iar $enomenu% mi/ratiei in tari%e occidenta%e se am#%i$icaE"e#tele Pe termen scurt, neincrederea tineri%or in institutii%e statu%ui #oate duce %a absenteism %a *ot- Pe termen mediu, tinerii nu se *or im#%ica in *iata ci*ica si #o%itica- Pe termen %un/, se *or con$irma %i#sa initiati*ei #ri*ate, am#%i$icarea e=odu%ui si scaderea /radu%ui de s#ecia%i&are a an/a5ati%or din sistemu% #ub%ic-#ri*at romanesc- Abandonarea *ietii #ub%ice auto4tone, #recum si scaderea /radu%ui de im#%icare in acti*itati de interes /enera% a% tineri%or, a$ectea&a ca#acitatea de moderni&are a Romaniei- Deca%a5u% intre societatea romaneasca si ce%e%a%te tari occidenta%e se *a am#%i$ica- De asemenea, este a$ectata si autoritatea institutii%or statu%ui, ceea ce duce %a cresterea $enomenu%ui in$ractiona% si am#%i$icarea com#ortamente%or anorma%e in randu% tineri%or-

A toritatile Gu*ernu% Romaniei nu conce#e si nu #une in #ractica #roiecte am#%e, interde#endente, din care sa re&u%te o *ointa #o%itica rea%a de re$orma- Or/ani&atii%e de tineret nu se im#%ica, $enomenu% este #rea am#%u #entru #osibi%itati%e %or reduse de re&o%*are a #rob%eme%or- Institutii%e statu%ui sunt coru#te, $unctionea&a #e ba&a cercuri%or c%iente%areDe!$oltarea problemei E=ista o tendinta de accentuare a neincrederii in institutii%e statu%ui datorata si e$orturi%or de#use de autoritati #entru inte/rarea in UE si a #rioritati%or asumate-Tinerii *or $i ne/%i5ati in continuare, nu %i se *a asi/ura accesu% %a #rocesu% deci&iona%, iar ni*e%u% de trai se *a imbunatati $oarte %ent%ntrebarile tinerilor Cati tineri au incredere in institutii%e statu%ui@ Cati nu au@ Care sunt candidatii e%i/ibi%i din randu% tineri%or si re#re&entati*i #entru acestia@ Cati tineri au incredere in or/ani&atii%e de #romo*are a interese%or tineri%or@ -. CARENTELE IN+ATAMANTULUI UNI+ERSITAR Problema Desi au e=istat numeroase #roteste si de&bateri #ub%ice cu #ri*ire %a #rob%eme%e in*atamantu%ui uni*ersitar, autoritati%e statu%ui im#reuna cu institutii%e de s#ecia%itate nu au #us in #ractica o re$orma serioasa, com#%eta, care sa re&o%*e #e termen %un/ %i#suri%e acestui im#ortant se/ment a% educatiei din RomaniaCa !ele .inisteru% Educatiei si Cercetarii contro%ea&a o#tiuni%e #%anu%ui de in*atamant, criterii%e de admitere, sistemu% de e*a%uare si #ro#une centra%i&area resurse%or $inanciare a%e uni*ersitati%or- 'tudentii se con$runta cu di$icu%tati %e/ate de ta=e%e mari, de conditii%e de ca&are in camine sub standarde%e minime acce#tate de UE, de burse%e deri&orii, de birocratia e=cesi*a, #recum si de re%atii%e cu #ro$esorii s%ab #re/atiti #ro$esiona% sau cu o menta%itate in*ec4ita- Toate aceste #rob%eme sunt determinate de i/noranta autoritati%or)re$orma uni*ersitara nu este o #rioritate+, de sume%e $oarte mici acordate de %a bu/et #entru educatie, de incom#etenta ce%or din $unctii%e de conducere a institutii%or cu atributii in domeniu, dar si de %i#sa autoritatii si or/ani&arii tineri%or studenti in asociatii neinre/imentate #o%itic si inde#endente $inanciar- 'istemu% actua% de in*atamant este anacronic, iar re$orma intar&ie- .asuri%e #ro#use sunt %acunare, raman neim#%ementate sau urmaresc rea%i&area unor interese #ersona%eE"e#tele 'tudentii sunt a$ectati cu #rioritate- Acestia nu bene$icia&a de un in*atamant de ca%itate, iar s#ecia%i&ari%e uni*ersitare in*ec4ite nu au a#%icabi%itate #e #iata muncii- In $iecare an a#ar abso%*enti cu studii su#erioare neinte/rati si neinte/rabi%i #ro$esiona%- Li#sa %ocuri%or de munca ii determina $ie sa acce#te s%u5be #entru care sunt su#raca%i$icati, $ie sa emi/re&e in tari%e occidenta%e- De asemenea, din cau&a di$icu%tati%or din sistemu% uni*ersitar, tinerii abso%*enti de %iceu nu sunt interesati sa isi continue studii%e si sa obtina

#er$ormante- Tinerii sunt un im#ortant $actor de #ro/res- De aceea, de&interesu% autoritati%or $ata de re&o%*area ra#ida si #ra/matica a #rob%eme%or din in*atamantu% uni*ersitar a$ectea&a #e termen %un/ ca#acitatea de moderni&are a Romaniei in ra#ort cu state occidenta%eA toritatile .inisteru% Educatiei si Cercetariii )nu de&*o%ta o re$orma unica si #ra/matica #entru re$acerea in*atamantu%ui romAnesc- 'uma a%ocata de %a bu/et este $oarte mica si este $o%osita cu #rioritate #entru cresterea sa%arii%or #ro$esori%or+? asociatii%e de studenti )nu au nici o autoritate, %iderii %or sunt cum#arati si inre/imentati #o%itic, au bu/ete minime-+? societatea ci*i%a )nu este o de&batere cu im#act %a #ub%ic, este #rob%ema secundara, atentia se indrea#ta s#re #rocesu% de inte/rare+De!$oltarea problemei Aceste #rob%eme %e/ate de in*atamantu% uni*ersitar se *or re&o%*a in tim# si in conditii%e inte/rarii in UE, datorita #resiuni%or care se *or $ace din #artea tari%or de&*o%tate- In acest conte=t, se *or rea%i&a re$orme concrete in #arteneriat cu institutii comunitare s#ecia%i&ate- 'c4imbu% de in$ormatii si #roiecte%e comune *or im#une un ni*e% ridicat a% in*atamantu%ui uni*ersitar%ntrebarile tinerilor Care este #o&itia institutii%or euro#ene cu #ri*ire %a modu% de asi/urare a autonomiei uni*ersitare@ Cat este bursa de merit a unui student roman si cat este in state%e membre UE@ Care este suma a%ocata de %a bu/et #entru in*atamant si cat din aceasta suma re#re&inta sa%arii #entru cadre%e didactice@ E=ista o de&batere #ub%ica cu #ri*ire %a #rob%eme%e in*atamantu%ui uni*ersitar@

.. INE'ICIENTA OR/ANI0ATIILOR DE PROMO+ARE A INTERESELOR TINERILOR Problema In conditii%e in care au e=istat numeroase studii si cercetari, #recum si nenumarate de&bateri #ub%ice cu #ri*ire %a #rob%eme%e tineri%or din Romania, institutii%e statu%ui, in %oc sa %e re&o%*e e$icient si #ra/matic, au sustinut in$iintarea unor or/anisme de #romo*are a interese%or tineri%or, a% caror sco# rea% nu este re&o%*area #rob%eme%or, ci imbunatatirea ima/inii acestor autoritatiCa !ele Tinerii re#re&inta o mi&a #o%itica de%oc ne/%i5abi%a- Aceasta cate/orie socia%a are o serie de #rob%eme s#eci$ice )%ocuri de munca, %ocuinte, im#%icarea in *iata #ub%ica etc-+ a caror re&o%*are necesita e$orturi $inanciare $oarte mari- Prioritati%e de /u*ernare sunt insa a%te%e, in conditii%e in care trebuie sa se inc4eie #rinci#a%e%e ca#ito%e de ne/ociere in *ederea inte/rarii in UE- In acest conte=t, or/anisme%e de #romo*are a interese%or tineri%or, desi sunt $oarte mu%te, $unctionea&a $ara ca s#ri5inu% din #artea institutii%or statu%ui sa $ie c%ar de$init- Ast$e%, din cau&a sub*entii%or reduse, a birocratiei e=cesi*e si

interese%or contrare din cadru% acestor or/anisme, a %i#sei s#ecia%isti%or si inconsistentei #roiecte%or, #recum si a sistemu%ui c%iente%ar de #romo*are in $unctii%e de conducere, s-au creat a/entii si ONG-uri, $ara ca e%e sa isi #oata des$asura obiectu% de acti*itate, de*enind ine$iciente- E%e e=ista statistic, doar #entru a ame%iora ima/inea autoritati%or statu%ui, $ara ca interese%e tineri%or sa isi re/aseasca o re&o%*are #ractica si obiecti*aE"e#tele 'tudentii si tinerii abso%*enti sunt a$ectati cu #rioritate- Re&o%*area #rob%eme%or este ter/i*ersata, ceea ce duce %a cresterea /radu%ui de nemu%tumire in randu% tineri%or $ata de institutii%e statu%ui- Aceasta nemu%tumire este cau&a determinanta a cresterii necontro%ate a numaru%ui de tineri emi/ranti romani, ceea ce ameninta ec4i%ibru% intre cate/orii%e socia%e- De asemenea, i/norarea ne*oi%or tineri%or a$ectea&a mediu% $ami%ia% #rin cresterea com#ortamente%or anorma%e sau #rin des$acerea casatorii%or- Din ce in ce mai mu%ti tineri abso%*enti de $acu%tate nu au #osibi%itatea intemeierii unei $ami%ii sau cresterii unui co#i%Toate aceste as#ecte ne/ati*e #ot a$ecta #e termen %un/ insasi ca#acitatea Romaniei de asi asi/ura o de&*o%tare moderna com#arati* cu ce%e%a%te tari occidenta%eA toritatile Or/anisme%e de #romo*are a interese%or tineri%or )e=ista trei a/entii, un $or care reuneste ONG-uri de tineret, dar si o structura #o%itica - Consi%iu% Tineretu%ui din Romania+ nu au #us in a#%icare nici un #roiect care sa aiba un im#act semni$icati* asu#ra unor #rob%eme ma5ore a%e tineri%or, sunt %i#site de s#ecia%isti bine #re/atiti, iar conducerea %or este asi/urata de #ersoane $ara autoritate, inre/imentate #o%itic- Gu*ernu% si ministere%e urmaresc re&o%*area a%tor #rioritati, sunt de&interesate de #rob%eme%e tineri%or, nu a%oca $onduri #entru #roiecte rea%eDe!$oltarea problemei Aceste or/anisme sunt create arti$icia%- De aceea, tendinta este ca e%e sa dis#ara in tim# si sa $ie in%ocuite de o sin/ura structura, cu atributii in domeniu, care sa des$asoare o acti*itate rea%a si care sa #romo*e&e so%utii e$iciente de re&o%*are a #rob%eme%or acestei cate/orii socia%e%ntrebarile tinerilor Cati dintre tineri considera ca aceste or/anisme %e #romo*ea&a cu ade*arat interese%e@ Cati tineri au emi/rat din Romania du#a re*o%utie@ Care este suma a%ocata de %a bu/et #entru $inantarea #roiecte%or %e/ate de re&o%*area #rob%eme%or tineri%or in Romania@ Dar in tari%e membre UE@ Cati dintre tineri au incredere in aceste a/entii si ONG-uri@ 1. DI'ICULTATILE TINERILOR DIN PRO+INCIE Problema Numaru% tineri%or din #ro*incie care isi $ac studii%e in centre%e uni*ersitare a crescut substantia%, dar numaru% %ocuri%or de munca si a% %ocuinte%or este insu$icient #entru ne*oi%e acestora- Autoritati%e statu%ui nu au de&*o%tat nici un #ro/ram coerent de re&o%*are a acestor #rob%eme, ceea ce determina am#%i$icarea nemu%tumirii acestei cate/orii socia%e $ata de c%asa #o%itica-

Ca !ele Cau&e%e acestui $enomen sunt de natura economica si #o%itica- Premise%e crearii unui ni*e% de trai decent #entru tineri sunt i/norate de catre autoritati%e cu atributii in domeniuOrase%e in a/onie din tara, industrii%e $a%imentare, soma5u% si e=tinderea muncii %a ne/ru, re#re&inta o #arte din cau&e%e #rob%eme%or acestor tineri- Pentru tinerii din #ro*incie, stabi%irea intr-un oras mare im#%ica #returi $oarte ridicate %a inc4irierea unei %ocuinte, sa%arii mici imediat du#a abso%*irea unei $acu%tati, dar si di$icu%tati %e/ate de dobandirea unor credite #entru a cum#ara o %ocuinta- In #%us, nu e=ista o com#atibi%i&are a #ietei muncii cu s#ecia%i&ari%e institutii%or de in*atamant- Prob%eme%e acestor tineri sunt i/norate de catre autoritati- Nu e=ista nici un #ro/ram concret care sa o$ere so%utii #entru re&o%*area di$icu%tati%or tineri%or din #ro*incie- Toate aceste #rob%eme se resimt #uternic, in s#ecia% in randu% tineri%or din mediu% rura%- Li#sa in$ormatiei, *enituri%e $oarte sca&ute, incom#etenta #ro$esori%or din sco%i%e satesti, sunt #rinci#a%e%e cau&e care ii determina #e acesti tineri sa renunte %a scoa%a, in sc4imbu% muncii in /os#odarie- In aceste conditii, autoritati%e statu%ui nu sunt ca#abi%e sa /estione&e situatia, urmaresc a%te #rioritati, iar #roiecte%e concrete nu sunt im#%ementateE"e#tele Tinerii din #ro*incie nu isi #ot #ermite un sa%ariu decent si o %ocuinta du#a terminarea studii%or, ei nu au #osibi%itatea sa intemeie&e o $ami%ie si sa creasca un co#i%- Din aceasta cau&a scade nata%itatea, iar mediu% $ami%ia% a% tineri%or de5a casatoriti este a$ectat #rin cresterea com#ortamentu%ui *io%ent- Aceste di$icu%tati resimtite de catre tinerii din #ro*incie ii determina sa emi/re&e in strainatate si sa isi construiasca o cariera aco%o- De asemenea, scade increderea acestei cate/orii in institutii%e statu%ui si autoritati, atata tim# cat e/a%itatea sanse%or nu este res#ectata- 'e am#%i$ica $enomenu% in$ractiona%, creste numaru% de com#ortamente anorma%e si se am#%i$ica munca %a ne/ru- E=ista riscu% ca *a%ori%e democratiei sa $ie contestate- E$ectu% #e termen %un/ este imbatranirea #o#u%atiei si #ierderea #atrimoniu%ui de resurse umaneA toritatile .inisteru% Educatiei si Cercetarii are un bu/et sca&ut, este inca#abi% sa #romo*e&e o re$orma in educatie care sa ras#unda ne*oi%or #ietei muncii, este condus de #ersoane $ara autoritate- Locuinte%e construite #rin #ro/ramu% ANL sunt acordate in $unctie de interese #o%itice- A/entii%e de tinere sunt $ara autoritate, nu au #roiecte am#%e si sunt inre/imentate #o%itic- In #ri*inta institutii%or #entru ocu#area $ortei de munca, nu e=ista nici o institutie care sa micsore&e deca%a5u% dintre cerere si o$erta #e #iata munciiDe!$oltarea problemei Prob%ema necesita re&o%*are ur/enta, deoarece tendinta sa este de am#%i$icare- Este una care *i&ea&a, #e termen %un/, Romania-Tinerii #ri*esc #ers#ecti*a inte/rarii euro#ene ca #e o #osibi%itate de a emi/ra %iber #e #iata $ortei de munca a Euro#ei%ntrebarile tinerilor Care este numaru% tota% a% tineri%or studenti din #ro*incie@ Cati dintre emi/rantii romani sunt din orase mici, de #ro*incie@ Cati tineri din mediu% rura% urmea&a o $acu%tate@ Care este o#inia dominanta in randu% tineri%or, cu #ri*ire %a o #osibi%a cariera in Romania@ Care este cuantumu% unei burse de studiu si cat este c4iria medie #e %una in orase%e mari@

2. CONSUMUL DE DRO/URI IN RANDUL TINERILOR Problema Desi or/anisme%e de s#ecia%itate internationa%e au #re&entat nenumarate semna%e de a%arma, insotite de critici cu #ri*ire %a cresterea consumu%ui de dro/uri in randu% tineri%or, autoritati%e romanesti com#etente in acest domeniu nu au %uat nici o #o&itie $erma #entru a reduce acest $enomen ne/ati*Ca !ele Cei mai mu%ti consumatori de stu#e$iante sunt tinerii %a *arsta ado%escentei- Con$orm studii%or rea%i&ate de or/ani&atii de s#ecia%itate din tara si strainatate, media de *arsta in randu% consumatori%or de dro/uri a sca&ut, in tim# ce numaru% consumatori%or a crescutAcest $enomen se mani$esta in randu% tineri%or )cu #rob%eme socia%e sau #ro*eniti din medii de$a*ori&ate+ in s#ecia% #rin consumu% de 4eroina, un dro/ #uternic care crea&a de#endenta $oarte usor si are un #ret $oarte sca&ut- E=ista mu%ti#%e cau&e care #ro*oaca e=tinderea acestui $enomen0 %i#sa unei intense mediati&ari cu #ri*ire %a e$ecte%e ne/ati*e #roduse de consumu% de dro/uri? #rin 5ustitie, ordine #ub%ica, sanatate, societatea romaneasca nu a ras#uns acestui $enomen? in orase%e mari, e=ista rete%e bine or/ani&ate, cu structuri #ro#rii? saracia #e care o su#orta une%e cate/orii socia%e si mar/ina%i&area socia%a- Ast$e%, consumu% de stu#e$iante a de*enit un $enomen /enera%i&at, $oarte /reu de #re*enit, a carui re&o%*are im#%ica costuri mariE"e#tele Consumu% ridicat de dro/uri a$ectea&a *iata si sanatatea tineri%or )e=ista numeroase ca&uri de su#rado&a, internari in stare critica, cresterea numaru%ui de bo%i #si4ice+- Cresterea ni*e%u%ui in$ractiona% in randu% acestei cate/orii, mar/ina%i&area socia%a, im#osibi%itatea ada#tarii in societate, cresterea /radu%ui de *io%enta #si4ica si $i&ica, a$ectarea si/urantei ce%or%a%te #ersoane, toate acestea sunt e$ecte ne/ati*e a%e consumu%ui de dro/uri- De asemenea, e=ista riscu% ca #ersoane%e ce intra in contact cu acesti consumatori de dro/uri sa se in$ecte&e cu *irusu% HI2B'IDA, sau cu a%te bo%i *enerice transmisibi%e- In #%us, se e=tind rete%e%e de distributie a dro/uri%or #e teritoriu% Romaniei, ceea ce determina o crestere a /radu%ui de in$ractiona%itateA toritatile Autoritati%e /u*ernamenta%e nu se im#%ica su$icient in re&o%*area acestei #rob%emePro/rame%e initiate nu au a#%icabi%itate- Fonduri%e #entru or/anisme%e s#ecia%i&ate in combaterea tra$icu%ui de dro/uri sunt insu$iciente- Consumatorii isi #ot #rocura cu usurinta dro/uri%e, deoarece nu e=ista un contro% ri/uros din #artea institutii%or statu%uiPo%itia si or/anisme%e de s#ecia%itate incearca sa $aca $ata cresterii constante de consum de stu#e$iante si a rete%e%or de distributie a dro/uri%or- Cetatenii sunt a$ectati, intrucat narcomanii comit acte de *io%enta si sunt #urtatori ai unor bo%i transmisibi%eDe!$oltarea problemei In conditii%e in care autoritati%e continua sa trate&e in mod su#er$icia% aceasta #rob%ema, #rin #ro/rame insu$icient $inantate si #rin %i#sa unor or/anisme #re/atite din #unct de

*edere #ro$esiona%, e=ista #osibi%itatea ca #e termen %un/ sa se am#%i$ice consumu% de dro/uri- Ast$e%, Romania se *a trans$orma dintr-o tara de tran&it intr-o tara de consum%ntrebarile tinerilor Care este numaru% tineri%or de#endenti de 4eroina, in Romania@ Ce $onduri sunt a%ocate or/anisme%or de #re*enire si combatere a tra$icu%ui de dro/uri in Romania@ Dar in UE@ Ce im#act au a*ut asu#ra tineri%or cam#anii%e im#otri*a consumu%ui de dro/uri@

10. E3ODUL TINERILOR %N STRAINATATE Problema Desi statistici%e dau ci$re in/ri5oratoare in ceea ce #ri*este emi/rarea tineri%or, autoritati%e statu%ui nu o$era so%utii e$iciente #entru a incetini e=odu%- De $a#t, #rob%ema #e care institutii%e cu atributii in domeniu nu sunt ca#abi%e sa o re&o%*e este inte/rarea #ro$esiona%a si socia%a a tineri%orCa !ele Tinerii abso%*enti de studii uni*ersitare recur/ in mu%te ca&uri %a so%utia emi/rarii- 'UA si Canada sunt tinte%e ce%e mai a/reate, tinerii a5un/and aco%o in mod inde#endent sau #rin contract de munca, in ca&u% 'UA- Acesti tineri au renuntat %a im#%inirea socia%a si #ro$esiona%a in Romania, de&ama/iti de$initi* de autoritati- Cei care ar trebui sa se #reocu#e de #rob%eme%e tineri%or nu reusesc sa e%abore&e strate/ii de re&o%*are care sa *i&e&e #ers#ecti*e%e acestora du#a abso%*irea studii%or- De aceea, de ce%e mai mu%te ori tinerii a%e/ so%utia emi/rarii dre#t sin/ura sansa #entru o *iata norma%a- Cau&e%e care determina am#%i$icarea acestui $enomen sunt %i#sa $aci%itati%or in *ederea inte/rarii #ro$esiona%e si socia%e, $aci%itati #e care autoritati%e intar&ie sa %e o$ere, %i#sa %ocuri%or de munca, sa%arii%e $oarte mici, conditii%e #recare de munca si educatie, #romo*area %enta in $unctie si descura5area #er$ormantei- De asemenea, %i#sa unei %ocuinte decente, a $aci%itati%or #entru intemeierea unei $ami%ii si a credite%or substantia%e #entru in*estitii sunt si e%e moti*e serioase care stau %a ba&a deci&iei tineri%or de a #arasi taraE"e#tele E$ecte%e e=odu%ui se #roiectea&a #e termen %un/- Romania #ierde in $a*oarea tari%or occidenta%e o serie de tineri #ro$esionisti, ne#utandu-se de&*o%ta intr-un ritm adec*at'tructura #e *arste a societatii romanesti este in #re&ent #uternic de&ec4i%ibrata, ba%anta inc%inand in directia #o#u%atiei *arstnice, a$%ate %a *arsta #ensiei- Cu cat aceasta #ro#ortie *a de*eni mai de&ec4i%ibrata, cu atat #ro/resu% economic *a a*ea mai mu%t de su$eritTinerii sunt o sursa de #ro/res economic, socia% si cu%tura%- Daca #%eaca, *or %ua cu ei si sanse%e de #ro/res a%e Romaniei- Ca atare, stabi%irea tineri%or in strainatate este o #rob%ema de ansamb%u, care nu #oate $i re&o%*ata decat #rintr-un e$ort co%ecti* a% tuturor $actori%or de deci&ieA toritatile Gu*ernu% Romaniei nu a tratat cu #rioritate rea%i&area socia%a a tineri%or, nu #oate $ace $ata e$ortu%ui $inanciar $oarte mare in *ederea im#%ementarii unei re$orme de ansamb%u in

acest domeniu? #o%itica de emi/rare a tari%or de ado#tie este un $actor secundar, #oate $i mai mu%t sau mai #utin #ermisi*a, in$%uentand ast$e% di$erit e=odu%De!$oltarea problemei Ci$re%e actua%e ne determina sa ne /andim #entru *iitor %a cresterea numaru%ui de emi/ranti in randu% tineri%or- Daca nu se im#%ementea&a #roiecte am#%e, coerente si coordonate cu a%te domenii a%e *ietii economice romanesti, ne #utem aste#ta %a o cri&a socia%a- Cu cat inte/rarea in Uniunea Euro#eana este mai a#roa#e, cu atat #osibi%itati%e de munca #este 4otare se di*ersi$ica, c4iar daca imediat du#a inte/rare se *or im#une anumite restrictii ce%or care urmaresc dobandirea unui %oc de munca in state%e membre de&*o%tate%ntrebarile tinerilor Cati romani sunt in a$ara /ranite%or tarii si cati dintre acestia sunt tineri@ Care este di$erenta dintre sa%ariu% minim in Romania si sa%ariu% minim in 'UA sau Canada@ Cat este c4iria #e o %una, intr-un oras mare din Romania si care este sa%ariu% mediu@ Care sunt costuri%e #entru intretinerea unui co#i% in Romania@ Care este *arsta medie %a care un tinar isi intemeia&a o $ami%ie in Romania@

Cele 10 probleme formeaza un intreg. Cauzele si efectele lor se intrepatrund. In programul de guvernare al Aliantei exista solutii pentru rezolvarea acestor probleme. Sol tii din pro4ram l Aliantei D.A. PNL 5 PD In domeniu% educatiei0 (- Asi/urarea in mod e$ecti* a accesu%ui e/a% %a educatie a% tuturor cetateni%or tarii, indi$erent de a#artenenta socia%a, etnica, de /en, con$esiune, &ona de re&identa0 C marirea #artici#arii sco%are si uni*ersitare #rin $orme de #re/atire di*ersi$icate in ra#ort de *arsta si de ne*oi%e e=istente de ca%i$icare, ast$e% incat $iecare cetatean sa se #oata bucura de sansa de a #utea in*ata? C e=tinderea educatiei ce%ei de a doua sanse, a recon*ersiei #ro$esiona%e sistematice, #recum si a educatiei adu%ti%or, #recum si crearea unui sistem e$icient de $ormare continua si de #re/atire antre#renoria%a - Asumarea de catre Gu*ernu% A%iantei D-A- a ro%u%ui de /arant a% autonomiei sco%are si uni*ersitare0 C e=tinderea autonomiei uni*ersitati%or in materie de #atrimoniu, in acumu%area si $o%osirea de resurse, in se%ectarea si an/a5area #ersona%u%ui didactic si nedidactic, in stabi%irea $ormei de admitere si a ci$re%or de sco%ari&are si in di$erentierea *enituri%or C de#o%iti&area administrarii in*atamantu%ui, con$orm #ractici%or euro#ene si re$acerea demnitatii socia%e si autonomiei #ro$esiona%e a institutori%or si #ro$esori%or, considerand dasca%u% dre#t inte%ectua% autonom si $orta a sc4imbarii C a#%icarea ace%eiasi %e/is%atii, ace%orasi criterii de e*a%uare si de recunoastere, tuturor $orme%or de in*atamant- de stat, #ub%ic, #ri*at ,con$orm #ractici%or euro#ene

6- Reconstructia sistemu%ui de in*atamant in mediu% rura%, #rioritate a /u*ernarii A%iantei D-A-0 C dotarea sco%i%or cu materia%e didactice si ec4i#amente in$ormatice destinate #rocesu%ui didactic )ca%cu%atoare, so$turi educationa%e, ec4i#amente mu%timedia+ C asi/urarea de #ersona% didactic ca%i$icat in mediu% rura% #rin s#oruri sa%aria%e stimu%ati*e )inc%u&and s#oru% de mediu rura%+, $aci%itati #entru trans#ort, ca&are si stabi%i&are? C s#ri5inirea $ormarii initia%e de cadre didactice din mediu% rura% #rin a%ocarea anua%a a inca (!-!!! de %ocuri distincte in in*atamantu% su#erior si or/ani&area $ormarii continue s#ecia%i&ate #entru cei care %ucrea&a in in*atamantu% rura% C reor/ani&area cadru%ui $o%osirii #e scara %ar/a a in*atamantu%ui %a distanta )$ormare continua, recon*ersie #ro$esiona%a, etc+ de catre %ocuitorii din mediu% rura% "- Cresterea ca%itatii educatiei C trans$ormarea in*atamantu%ui intr-o retea de unitati si institutii cu re&u%tate masurabi%e in ceea ce #ri*este dobandirea de catre e%e*i si studenti a cunostinte%or, com#etente%or si a#titudini%or necesare societatii cunoasterii? C adec*area sistemu%ui educationa% %a ne*oi%e #ietei $ortei de munca %oca%e, nationa%e si euro#ene? %ansarea #ro/ramu%ui in*atamantu%ui so%icitat de $irme si com#anii C sc4imbarea moda%itati%or de abso%*ire )e=amen de baca%aureat distribuit #e doi ani de %iceu, di$erentierea ti#uri%or de baca%aureat con$orm #ractici%or euro#ene, e%aborarea descri#tori%or de #er$ormanta, #romo*area de criterii com#atibi%i&ate de #er$ormanta #ro$esiona%a si stiinti$ica etc-+ si a moda%itati%or de acces in di$erite cic%uri a%e in*atamantu%ui )#rin cresterea #onderii e=amene%or de $ina% $ata de ce%e de intrare? trecerea %a un sistem cu e=amene mai #utine, dar mai demne de incredere, incura5area interdisci#%inaritatii, etc-+ C s#ri5inirea #artici#arii uni*ersitati%or %a com#etitia contem#orana din in*atamantu% su#erior asi/urand #redare de ca%itate, in*atare #er$ormanta, cercetare stiinti$ica com#etiti*a, ser*icii s#ecia%i&ate catre comunitate? C recore%area $ormarii continue si a $ormarii initia%e a cadre%or didactice si a#%icarea unui #ro/ram a% noi%or didactici si #eda/o/ii sco%are, in cadru% de&*o%tarii unui in*atamant centrat #e e%e* si student si orientat s#re $ormarea ca#acitati%or co/niti*e si actiona%e? C 5onctiunea cercetarii stiinti$ice uni*ersitare cu ne*oi%e te4no%o/iei, economiei si administratiei si crearea unui circuit natura% a% s#ecia%isti%or din economie, administratie, uni*ersitati si institute de cercetare? C e%iminarea in/erinte%or #o%itice in sistemu% de a#reciere si #romo*are a cadre%or didactice, inc%usi* in $unctii de conducere administrati*a 7- Reor/ani&area si stabi%irea c%ara a ro%uri%or, com#etente%or si res#onsabi%itati%or autoritati%or #ub%ice, centra%e si %oca%e, in %uarea deci&ii%or si a%ocarea resurse%or necesare des$asurarii #rocesu%ui de in*atamant0 C .inisteru% Educatiei *a e%abora standarde%e necesare #entru $inantarea de ba&a a #rocesu%ui instructi* - educati*, $inantarea urmandu-% #e ce% ce in*ata- 2or $i a%ocate din bu/etu% de stat, #rin intermediu% unor trans$eruri cu destinatie #recisa, resurse%e $inanciare cores#un&atoare acestor standarde? C *a $i creat cadru% %e/is%ati* si institutiona% #entru ca atat autoritati%e administratiei #ub%ice %oca%e, cat si conduceri%e unitati%or sco%are sa #oata a%oca, din bu/ete%e %oca%e si,

res#ecti*, din resurse%e e=trabu/etare a%e sco%i%or, $onduri #entru su#%imentarea *enituri%or #ersona%u%ui din in*atamant, in $unctie de #er$ormante%e obtinute in #rocesu% educati* 8- Com#atibi%i&area sistemu%ui educati* romanesc cu sisteme%e euro#ene de educatie si stimu%area cresterii coo#erari%or internationa%e0 C introducerea $orme%or contem#orane de coo#erare internationa%a0 e=tinderea acti*itati%or in comun )5oint acti*ities+? curricu%um asociat? unitati de cercetare stiinti$ica in comun )5oint researc4 units+? ca%i$icari academice in comun )doub%e de/rees+? student in doua uni*ersitati euro#ene? #ro$esor numit in doua uni*ersitati euro#ene? C cresterea mobi%itatii cadre%or didactice si a studenti%or atat intre uni*ersitati%e din tara, cat si #rin sc4imburi internationa%e? C de&*o%tarea $orme%or de coo#erare intre uni*ersitati%e romanesti, #ub%ice si #ri*ate 9- Cresterea substantia%a a $inantarii educatiei #rina%ocarea unor resurse crescute #entru educatie si cercetare care *or a5un/e in anu% !!: %a 8D din PI1In domeniu% %ocuri%or de munca0 - abso%*entii de in*atamant #reuni*ersitar si uni*ersitar *or $i stimu%ati #entru insertia #e #iata muncii #rin acordarea unei #rime de un sa%ariu minim brut #e economie %a care se adau/a o suma e/a%a cu *a%oarea indemni&atiei de soma5- An/a5atorii *or $i scutiti de #%ata contributiei %a $ondu% de soma5 a$erenta abso%*enti%or incadrati #e o #erioada de ( an? - #romo*area unor #ro/rame s#ecia%e in #arteneriat #entru diminuarea soma5u%ui de %un/a durata- se *a urmari $unctionarea si de&*o%tarea cabinete%or de consi%iere- $aci%itarea inte/rarii tineri%or #e #iata $ortei de munca #rin0 C scutirea an/a5atori%or de %a #%ata contributiei %a $ondu% de soma5 #e o #erioada de un an , a$erenta numaru%ui de abso%*enti an/a5ati C acordarea an/a5atoru%ui a unei #rime de un sa%ariu minim brut #e economie %a care se adau/a o suma e/a%a cu *a%oarea indemni&atiei de soma5 #entru $iecare tanar an/a5at, abso%*ent a% unei institutii de in*atamant su#erior sau %iceu Aceste #o%itici se *or corobora cu ce%e care #ri*esc *enituri%e sa%aria%e0 C stimu%area #er$ormantei si ca%itatii muncii, care sa conduca %a ma5orarea sa%ariu%ui mediu brut #e economie de %a (;7 de euro in !!", %a 6 ( de euro in !!:? sa%ariu% minim brut #e economie *a urma ce% #utin dinamica de crestere a sa%ariu%ui mediu brut #e economieC a#%icarea unui nou sistem de sa%ari&are in sistemu% bu/etar, care sa aiba %a ba&a criterii de di$erentiere si de core%are a sa%arii%or intre $unctii si domenii de acti*itate bu/etara )studii, com#etenta, acti*itate des$asurata, res#onsabi%itatea in e=ercitarea $unctiei etc-+, ast$e% incat in #erioada !!7- !!: sa%arii%e #ersona%u%ui bu/etar sa creasca in medie cu 8!D $ata de ni*e%u% din #re&ent, in termeni rea%i'e *or corobora, de asemenea, cu #o%itici%e care #ri*esc conso%idarea $ami%iei si s#orirea nata%itatii0 C ma5orarea a%ocatiei de stat #entru co#ii #ana %a circa (! EUROC acordarea unui s#ri5in $inanciar e/a% cu un sa%ariu mediu brut #e economie, %a constituirea $ami%iei %a #rima casatorie a $iecaruia dintre soti

C acordarea unei indemni&atii %unare in cuantum de 7! de euro #entru cresterea co#ii%or #ana %a )6+ ani $emei%or neasi/urate in sistemu% asi/urari%or socia%e #entru $iecare din #rimii trei co#ii? C acordarea unei indemni&atii %unare de 97 de euro #entru cresterea co#i%u%ui #ana %a )6+ ani, #ersoane%or asi/urate care isi reiau acti*itatea in acest inter*a% de tim#C /arantarea res#ectarii dre#turi%or tuturor co#ii%or $ara discriminare? continuarea #rocesu%ui de descentra%i&are si cresterea res#onsabi%itati%or comunitati%or %oca%e si a%e or/ani&atii%or societatii ci*i%e in domeniu% #rotectiei co#ii%orIn domeniu% %ocuinte%or0 'e *a asi/ura a#%icarea #rin A/entia Nationa%a a Locuinte%or a unui #ro/ram de constructie a %ocuinte%or #entru tineri si core%area acestuia cu #ro/rame%e administratiei #ub%ice %oca%e #ri*ind de&*o%tarea uti%itati%or #ub%ice si in$rastructurii, #entru a a#%ica in mod e$ecti* dis#o&itii%e %e/ii nr(7B !!6De asemenea, #entru studenti se *or construi camine #ri*ate, in conditii%e in care se *a rea%i&a o stimu%are, #rin acordarea unor $aci%itati, a in*estitori%or #ri*ati de a construi s#atii %ocati*e #entru acestiaTinerii au ne*oie de in$ormatie, au ne*oie sa $ie im#%icati #ermanent in *iata #ub%ica si sa des$asoare #roiecte #rin or/ani&atii%e de tineret care ii re#re&inta- In acest sens, A%ianta D-A#ro#une0 - reor/ani&area si e=#ansiunea centre%or de in$ormare si consu%tanta #entru tineri in toate munici#ii%e, crearea unei rete%e re/iona%e si nationa%e a acestor centre, in #arteneriat cu ONG - de&*o%tarea de #arteneriate intre or/ani&atii de tineret si autoritati %oca%e, institutii, structuri #ri*ate - descentra%i&area deci&iei de $inantare din banii #ub%ici a #roiecte%or destinate tineretu%ui %a ni*e% 5udetean - incura5area de&*o%tarii de #arteneriate internationa%e intre or/ani&atii ne/u*ernamenta%e de tineret din Romania si ce%e simi%are din a%te tari, in s#ecia% din s#atia% UE In domeniu% mediu%ui de a$aceri Tinerii *or $i s#ri5initi in a-si desc4ide #ro#rii%e $irme #rin anumite $aci%itati acordate de %a stat0 a- scutirea de %a #%ata im#o&itu%ui #e #ro$it #e o #erioada de ani din momentu% rea%i&arii #ro$itu%ui, dar nu mai tar&iu de 7 ani de %a in$iintarea res#ecti*e%or societati? b- scutirea de %a #%ata ta=e%or *ama%e #entru masini%e, uti%a5e%e, insta%atii%e, ec4i#amente%e, mi5%oace%e de trans#ort, #recum si a%te bunuri amorti&abi%e care se im#orta si care suntdestinate #entru de&*o%tarea acti*itatii #ro#rii? c- restituirea ta=e%or *ama%e #entru materii%e #rime necesare #entru $abricarea #roduse%or? d- #rioritatea in *ederea inc4irierii s#atii%or #entru des$asurarea acti*itatii? e- obtinerea de credite bancare cu acordarea unor #erioade de /ratie %a rambursare

Fundatia Horia Rusu

Gru#u% de Ana%i&a Po%itica Octombrie !!"