Tulburatoarele viziuni ale Staretului rus Antonie despre timpurile de pe urma, care nu sunt departe!

Posted on octombrie 9, 2008 by btiosu Din: Staretii despre vremurile de pe urma, Manastirea Sfintii Arhanghe i Mihai si !a"rii , Petru#$oda, 200%:

Sa le multumim fratilor de la http://www.razbointrucuvant.ro pentru munca si stradania lor de a ne fi facut partasi la viziunile acestui vrednic intru pomenire ostas de-al lui Dumnezeu.
iziunea Staretului Antonie!
Pe a ince&utu ani or '%0, in "remea oficierii Dumne(eiestii )iturghii, am a"ut &arte de &rima "i(iune* Si iata cum a fost* +n "remea aceea, a ince&ut atractia fata de ,ccident si, res&ecti", dis&areau trasaturi e &ro&rii s a"i or: sim& itatea, os&ita itatea, i&sa acomiei de bani* Lacomia banilor (iubirea de argint), de a tfe , este &usa in ca&u unghiu ui noii conce&tii des&re ume: banii si ucruri e sunt mai &resus decat mora itatea, s&iritua itatea* "el mai #roaznic s-a intamplat sa fie ca modul de viata al oamenilor ce-si zic ortodocsi, adesea, dintre cei care urmeaza cu ravna randuielile bisericesti, devine ca si al pa#anilor din $urul lor! Aceeasi lipsa de modestie in viata de zi cu zi, aceleasi tendinte de a face cariera, de a ocupa o pozitie inalta in societate.

Pentru co&iii din fami ii e de credinciosi de-a nu mai este chinuitoare intrarea in randu &ionieri or, a e comsomo u ui, a e &artidu ui* %ar $ustificarea le e la indemana: &dar cum se poate fara aceasta, doar nu traim in pustiu, ci intre oameni. Si-apoi, cand vine vorba de pacat si incerci sa intelegi, totul este pacat, asa ca vom merge si ne vom pocai* Atare atitudine usuratica a &ro"ocat mare ingri-orare &entru insasi &osibi itatea mantuirii* .u reciteam ."anghe ia, indeosebi pasajele despre vremea de la urma, Apocalipsa: nu ma lasa in pace intrebarea despre pustiul in care oamenii trebuie sa fuga. Si iata ca "ad o mare mu time de oameni ce ca atoresc* /nii se &are ca nici nu merg, unii chefuiesc, a tii desfranea(a, a tii e fac rau oameni or, dar, in egala masura, aceasta miscare ii atrage inainte, ca un rau. 0oti sunt foarte diferiti, fie mireni, fie c erici, mi itari, &o iticieni, toti, toti* 1ea mai mare &arte dintre oameni &ur si sim& u o iau inainte si numai unii merg inistit* %n calea lor e o prapastie infricosatoare, prapastia ce duce in iad. S#ar &area ca toti ar trebui sa se &rabuseasca in ea, dar nu* ' mare parte de oameni, e adevarat, se prabuseste. ad cum ii tra#e acolo, pe unii, automobilele, pe unii, chefurile, pe unii, banii, pe unii, hainele scumpe. (nii insa trec linistit peste aceasta prapastie, chiar pe deasupra ei, s-ar putea spune. 1ate cine"a nu se &rabuseste, dar se asa in &ra&astie 2 barbati uminosi ii a-uta sa iasa, ii sustin* Se prabusesc nu numai bo#atasii, dar si oameni care, in mod evident, nu dispun de cine stie ce mari bogatii. Dar toti au un singur idol pofta lumeasca. .ra ingro(itor* Din &ra&astie se au(eau nu gemete, ci ur etu ce or nimeriti aco osi se simtea duhoare. )u era pur si simplu un miros, nu* Asa cum buna mireasma nu &oate fi descrisa, nu mireasma f ori or sau a ierbii, ci mireasma haru ui daruit de Dumne(eu, &e care o ras&andesc moaste e, icoane e facatoare de minuni* Putoarea iadu ui nu e &ur si sim& u un miros urat, cum ar fi mirosu de &ucioasa, ci sen(atia groa(ei si a ne&utintei intoarcerii, intr#un cu"ant 2 iadu * Si iata un &ustiu* Aco o, &e &ustnici ii is&itea ucigasu , incercand sa e tre(easca patima agonisirii, poftei trupesti, mahnirii. Mu ti cadeau, mu ti* +n ace si tim&, cati domni si cati &uternici ai acestei umi s#au mantuit si nu doar s#au mantuit, ci au si fost &ros a"iti de 3iserica, cu sfintii: ei aveau totul, insa inima lor nu apartinea putreziciunii lumii acesteia, ci celor ceresti. 0im&u nostru &rin aceasta e infricosator: ispitele il pandesc pe om la orice pas si, de cele mai multe ori, sunt dintre acelea pe care si sa le intele#i e #reu. 1ati oameni "in a mine, mi se &are ca &e toti ii interesea(a una si aceeasi intrebare: cum sa se mantuiasca, cum sa &rocede(e intr#o situatie sau a ta4 Dar &oti oare sa iei binecu"antare &entru orice fa&ta &e care o faci nu numai in decursu unei (i e, ci macar a unei uni45 +nseamna ca trebuie sa ne inchi&uim caile ispitei, orientarile sale de baza* Dar e e sunt neschimbate de a facerea umii, &entru ca diavolul nu este creator. Alta e ca, pe parcursul a mii de ani, el a acumulat e*perienta, iar acum propunerile lui pentru omenire de a se cobori la el in iad au devenit mult mai viclene6 in esenta, lumea actuala e toata o propunere a lui. Pro&unere, &entru ca el nu te poate obli#a, nu-i sta in puteri, dar sa inveleasca pacatul intr-un ambala$ atra#ator pentru om, aceasta da, poftiti, slu#ile intunericului va stau mereu la dispozitie: e poftiti!" , a ta deosebire a (i e or de a(i e apropierea #rabnica a Antihristului. Mu ti oameni duho"nicesti s&un ca e de-a s#a nascut* Des&re aceasta e greu de -udecat* ra$masul e viclean, e viclean chiar si cu cei care il slu$esc. Dintre ei, multi s-au considerat antihristi,

erau asa in esenta conceptiilor lor despre lume, a faptelor lor, dar nu era cel despre care a vorbit +iserica. Poate ca s#a si nascut, &oate ca nu, nu aceasta e intrebarea* 1and Sfantu +gnatie 73riancianino"8 a fost intrebat des&re "enirea Antihristu ui e a ras&uns ca nu exista o data fixa, ca venirea Antihristului o determina oamenii cu rautatea lor. %ata ca acum este timpul ultimelor pre#atiri pentru venirea lui. , de fata si concentrarea puterii mondiale, el nu va fi doar conducatorul unei sin#ure tari, ci al intre#ii lumi, si este necesara &indobitocirea- omenirii. Dar &ana si aceasta e cam &utin &entru a &une toata omenirea in genunchi* Trebuie creat un astfel de sistem de viata, a carui oricat de mica incalcare ar conduce la urmari catastrofale pentru omenire . foame, fri#, distru#ere. Si sistemul acesta se creeaza acum. 1um se "a intam& a aceasta "edem mai tar(iu, du&a cati"a ani9*

&Antihristul va ap/rea ca un izb/vitor de nea$unsurile sociale, cu toate c/ anume 0n acest scop se vor produce ele. $a a"ea o &utere nemai"(ut aceast ta & a iadu ui* 'amenii ce pre#/tesc venirea lui de pe acum au 0n m1inile lor bo#/2iile de baz/ ale p/m1ntului. 3ira$ul bun/st/rii actuale se va spulbera tot at1t de repede cum trece apa. S ne aducem aminte unu dintre antrenamente, o re&eti:ie care s#a fcut cu oamenii ;n /niunea So"ietic # cei care s-au 0ncrezut 0n b/nci au devenit cer4etori 0ntr-o sin#ur/ zi. Au a#onisit cu anii, care 0n contul bur2ii, care 0n contul s/n/t/2ii, 4i p/rea c/ aceasta e pentru o via2/. Dar s-a dovedit a fi un mira$. Acum va fi mult mai r/u. a avea de suferit 0ntrea#a lume. #otul se va petrece prin intermediul institu$iilor bancare, de aceea trebuie avut c%t mai pu$ine contacte cu ele. Acesta e 4i z/lo#ul neaccept/rii codurilor, printre altele. )iciun fel de b/nci 4i credite, toate astea sunt controlate de aceea4i m1n/ 4i de acela4i cap. +ar dac "ei contro a, "ei "edea c m<na nu e m<n, ci o ab cu gheare, iar ca&u nu e sim& u ca&, ci unu ;ncornorat* +ar ;n oc de fa: are un bot de fiar cu un r<n-et ;nfrico=tor* De ce pe to2i 0i deprind acum cu b/ncile5 62i iei salariul de la banc/, pensia . de la banc/. 7epede vor fi aduna2i to2i 0n acela4i staul. Mare mirare "or a"ea oamenii s af e c =i u timu bnu: din &ortmoneu e este numrat, ucru care, ;n ,ccident, de-a se ;nt<m& 9* 7Staretu Antonie8

A doua viziune a Staretului Antonie!

!reu mi#a fost sa inte eg acei ani ai a&arentei bunastari so"ietice* >u m#am gandit atunci ca am sa a-ung in anii cand "oi "edea im& inindu#se mu te dintre ce e ce am "a(ut* Asadar, cum am mai s&us, a doua viziune n-a fost prelun#irea celei dintai, nu. Si, in timp, s-a produs destul de tarziu, si dupa continut e destul de deosebita. Prima "i(iune e, in fe u sau, o &o"ata, o inte e&tire, &arca* Am cerut un ras&uns si #am &rimit* A doua viziune e de cu totul alt #en, e cu totul altfel, pot spune. ,u nu am cerut nimic, a fost dat de sus sa vad despre ce ma intrebau oamenii care veneau la mine. Daca &rima "i(iune &utea fi &o"estita, mai mu t sau mai &utin, cu e?actitate, a doua, in &rinci&iu, este im&osibi de &o"estit* .u, &arinte A e?andru, in genera , &entru &rima data incerc sa iti e?&un acestea cat de cat consecuti", ori sa e sistemati(e(* Si anume sa e?&un intr#o anumita ordine, ci nu asa cum mi#a fost mie dat sa "ad* 1aci mi#a fost dat &entru "esnic fo os, &entru tine si enoriasii tai, banuiesc, intr#o a ta consecuti"itate* Pana a aceasta, tot ceea ce mi#a fost dat sa "ad am fo osit doar &entru a ras&unde a intrebari e & ine de nedumerire a e credinciosi or*

S%ST,3(8 SATA)%" A8 "% %8%9AT%,% "7,AT, D, '3 S, A A(T'D%ST7(:,

$reau sa mai s&un cate"a cu"inte, nu des&re "i(iune, ci des&re creatie, ca sa &oata fi mai bine inte ese ce e ce "or urma* Dumne(eu creea(a tot ceea ce este "iu intr#un sistem unitar, foarte dur* Tot universul este absolut le#at, prin fiece actiune, pana in cele mai mici amanunte, de cea mai umila parte a sa, iar pentru o fiinta rationala cum este omul, chiar si printr-o actiune ce nu face parte din lumea materiala . #andul. @a&te e fa&turi or inferioare nu &ot aduce nici o dauna uni"ersu ui* . e sunt imitate a &ro&rii e instincte si ace or asemenea or, a fe si &rin &ro&rietati e de autoreg are a naturii insasi* A tce"a e omu * . este creat du&a

chi&u si asemanarea ui Dumne(eu* Si oricat am &o emi(a des&re ce este chi& si ce este asemanare, des&re ce se sterge si ce nu, cu ce este in(estrat omu de a nastere si ce e chemat sa agoniseasca &e &arcursu intregii sa e "ieti, in ca(u de fata im&ortant este a tce"a # faptele sale, atat in lumea materiala, cat si in cea nevazuta, cum se reflecta ele asupra mediului incon$urator, asupra mediului in care traieste, cat si asupra intre#ului univers. >u Dumne(eu a sters de &e fata &amantu ui Sodoma si !omora, ci oamenii care s#au de(is de &ronia 1reatoru ui* S&un des&re aceasta &entru ca toate nenorocirile ce au sa se intample cu natura si cu omul nu sunt o urmare a maniei lui Dumnezeu, pentru ca ,l este Atotiubitor si Atotmilostiv, ci sunt urmare a actiunilor atotdistru#atoare a omenirii insasi. +ar acum "reau sa "orbesc &ro&riu (is des&re "i(iune, des&re ceea ce ii astea&ta &e toti, din &acate, intr#un "iitor nu &rea inde&artat, iar une e ucruri se si intam& a chiar in momentu de fata* Asadar, iata ce am "a(ut eu des&re "iitor* +ntai de toate, tot fe u de catastrofe tehno ogice* Sistemul de viata creat de om este, in esenta, satanic si, pentru ca vine in contradictie absoluta cu legile lui Dumnezeu, va incepe incetul cu incetul sa se distruga. or cadea avioane, se vor ineca corabii, vor e*ploda centrale atomice, uzine chimice. Si toate acestea pe fundalul unor fenomene naturale, care se vor intampla pe tot pamantul, dar mai ales in America. /ragane de o forta nemai"a(uta, cutremure de &amant, secete nemi oase si, in"ers, & oi torentia e, ce "or aminti de &oto&* $a fi stearsa de &e fata &amantu ui Sodoma contem&orana# >eA BorC#u * >u "a ramane fara ras& ata nici !omora# )os Ange es#u * Se pare ca #reu va fi de #asit pe pamant un loc unde omul se va simti linistit, in deplina si#uranta. 'mul isi va #asi linistea numai nada$duind in Dumnezeu, pamantul nu il va mai putea ocroti. 1e e mai gre e urmari a e de( antuiri or naturii e "or a"ea de su&ortat orasele, &entru ca e e s#au ru&t ce mai mu t de ea* (n sin#ur turn babilonian distrus, o casa contemporana, un bloc si iata . sute de morti fara pocainta, fara impartasanie, sute de suflete pierdute. Aceste case construite &e &ari, care sunt, in esenta, niste sageti ce au stra&uns &amantu , ca si cum s#ar indre&ta inco o, catre iad6 e e e "or aduce oameni or moartea gro(a"a sub ruine* Si ce care "a ramane in "iata ii "a in"idia &e cei care au murit intr#o c i&a, &entru ca soarta ui e si mai ins&aimantatoare# moartea de foame si &rin asfi?iere* 'rasele vor prezenta o priveliste #roaznica, chiar si cele ce vor fi ferite de o distru#ere capitala, lipsite de apa si electricitate, caldura si aprovizionarea alimentara. or aminti de niste imense cosciu#e de piatra, atat de multi oameni vor muri. +ande de ticalosi vor savarsi rautati, chiar si ziua. +n orase "a fi greu sa te de& ase(i, iar no&ti e oamenii se "or strange in gru&uri mari, ca im&reuna sa incerce sa a-unga &ana in (ori* 7asaritul soarelui va anunta nu bucuria unei zile, ci mahnirea necesitatii de a trai si aceasta zi. >u trebuie sa credeti ca a sat "a domni inistea si bunastarea* 'travite, slutite, arse de seceta sau inecate de ploi, campurile nu vor mai da roadele trebuincioase. %n vite vor da molime nemaivazute si oamenii, nemaifiind in stare sa le in#roape le vor lasa sa se descompuna, otravind aerul cu niste miasme #roaznice. 0aranii "or suferi din cau(a atacuri or oraseni or, care, in cautare de hrana, se "or im&rastia &rin sate, gata sa omoare omu &entru o bucata de &aine5 Da, pentru acea bucata pe care acum nu o pot in#hiti fara condimente si sosuri, vor fi varsari de san#e. "anibalismul va fi un fenomen frecvent; primind pecetea Antihristului, omenirea va ster#e toate hotarele moralitatii. Si &entru sateni noa&tea "a fi un tim& a groa(ei, &entru ca anume noa&tea se "or intam& a ce e mai crunte -afuri* Dar trebuie nu doar sa su&ra"ietuiesti, ci si sa &astre(e a"erea &entru ucru, a tfe amenintarea mortii de foame "a fi o rea itate* +nsisi oamenii, a fe ca in oras, "or fi "anati*

Dintr-o parte, va parea ca s-au intors vremurile de dinainte de potop. Dar nu. <e atunci, asupra lumii, dainuia cuvantul lui Dumnezeu: & resteti si va inmultiti&. Acum, insasi viata omenirii, esenta sa, e indreptata spre ne#area harului si a lucrarii lui Dumnezeu. Dar nici acesta nu este sfarsitul.

T'AT, %)",< D, 8A ",8, 3%"%. <,7 ,7T%7,A 3'7A8%TAT%% <A)A 8A "(83% D, ),%3A:%)AT, +AT='"'7%7,A "7,D%)T,%, %)"(7A=A7,A S(%"%D(8(%
)a ince&utu &o"estirii am re(umat tot ceea ce a &recedat toate acestea, si nu intam& ator* >oarte des, mai bine zis, aproape intotdeauna, de dupa lucrurile marunte nu le distin#em pe cele cu adevarat mari. +n sensu acesta, nu obser"am cum un mic &acat inca ca egi e fundamenta e a e ui Dumne(eu* Dumne(eu a creat umea aceasta si, ca un 1reator, a creat#o in de& ina armonie cu Sine* $a amintiti cu"antu s&us des&re umea abia creata: E buna!9 Dumne(eu a s&us aceasta, Dumne(eu ce Atotsuficient, Atotiubitor, Atot&uternic, Atotdesa"arsit, 1reatoru Atotmi osti" a gasit creatia ca este buna, adica umea se af a in armonie cu 3ine e, cu Dragostea, &entru ca umnezeu este ragoste* ,mu este singura fiinta ca&abi a sa inf uente(e e?istenta umii, cununa creatiei, creata de asemenea du&a chi&u si asemanarea 3ine ui si a Dragostei* Si &orunci e care i#au fost date de catre 1reator nu sunt nimic a tce"a decat niste indrumari &entru o "iata inistita si fericita, in armonie cu . * Tot ce vine in contradictie cu aceste porunci este pierzator pentru lume, pentru tot ce este vital pentru ea, care depinde de ea. Toate incep parca de la niste fleacuri: de a o rochie mai ibertina, de a in"atamantu co ecti" a fete or si a baieti or, si nu sub indrumarea unei fete duho"nicesti, ci sub cea a unui in"atator mirean* Degraba si acest nume se "a sterge, ramanand tot unu in"atator D&rofesorE5 +n"atator de ce si a ce4 Mu ti dintre acesti in"atatori, in genera , sunt din &unct de "edere mora u(ati* A tii nu stiu si nici nu "or sa stie nimic des&re regu i e de con"ietuire in aceasta ume creata de Dumne(eu* 1e#i &ot in"ata ei &e a tii4 +i in"ata des&re ume, insa nu ca o creatie a ui Dumne(eu, ci &entru a trai intr#o ume su&usa unor duhuri dia"o esti5 +ata &utinu din care reiese mu tu * &ervertirea moralitatii. De cate ori a incercat satana s#o faca genera a, atotcu&rin(atoare, s#a ciocnit de fiecare data de demascarea amenintatoare a 3isericii* Dar pentru duhurile intunericului cea mai #roaznica este demascarea, scoaterea la lumina. Precum hotu se furisea(a in intuneric, fiindu#i frica de umina, asa si in"a(ii e dracesti sunt mai eficiente si mai is&ititoare cand i&seste umina ade"aru ui* 8umea e in intunericul placerilor unei duzini de tari &dezvoltate-, pe care vra$masul le-a ales ca spri$in in misiunea de innebunire a intregii lumi. Arma principala in aceasta afacere este lozinca libertatii. 1at sange a fost "arsat in re"o utii si rasturnari de &utere, in actiuni socia e si &seudore igioase,

rafuie i &o itice si mistice &e a taru dia"o u ui !libertate"5 Acesta este el, diavolul rasculat si invins, zidirea care a vrut sa ia locul "reatorului- acesta este cel mai de seama iubitor de libertate. Si ibertatea9 ui nu e ca&acitatea daruita omu ui de a fi desa"arsit in "irtuti* )u, &libertatea- lui sunt cele mai #rele lanturi, al caror scop e ca, lipsindu-l pe om de orice posibilitate de a ale#e intre bine si rau, sa-i lase liber doar drumul spre iad.7F8 ,senta acestei miscari e sa faca drum, intai de toate pentru tineri, catre satan. 'bservati, parinte, un drum intr-un sin#ur sens. %ncearca sa te opui: imediat vei fi stopat. 3iserica ,rtodo?a 2 ea nu#i asa &e toti sa doarma inistit* 0oti cato icii sunt gata &entru orice, ei &rimesc ci"i i(atia draceasca, &rogresu 9* Sustinand sionismu , ei s&un, de fa&t, da9 "enirii ui Antihrist* Si am "a(ut eu cate incercari face rau mondia &entru a &ata Sfanta 3iserica, &reacurat 0ru&u ui Gristos5 %ntai de toate o vor defaima in toate ziarele, la radio si televiziune. %udei cu nume slave vor defaima in fel si chip clerul si pe crestini, isi vor bate $oc de randuieli, de posturi, de modul de viata, de tot ceea ce a fost intotdeauna baza viabilitatii poporului. "hiar in +iserica, in mediul duhovnicesc vor patrunde mii si mii de distru#atori catoliciti ai 'rtodo*iei. Aparent evlaviosi, duhul lor e altul, strain, si &o&oru "a &arasi acasuri e or* $or sta restaurate si &roas&at construite, dar &ustii* /nde "a stra uci uminita ade"aratei sfintenii si credinciosiei duhu ui credintei stramosesti4 Dar cine cauta #aseste. )imeni nu se va putea indreptati spunand: &Doamne, am cautat dar n-am #asit!- +n intunericu necredintei si a ateismu ui, &e tot &amantu ard uminite e ade"aru ui* Si vor fi pri#onitii si stramtorati dreptii slu$itori 4i supu4i hulelor de tot felul. Slu#ile diavolului nu se vor sfii nici s/ ucid/, dac/ va 0n#/dui Dumnezeu unui cuvios s/ primeasc/ cununa muceniceasc/. 3ul2i vor fi ei, drep2ii mucenici ai timpului de pe urm/! Dar cei de duh strin ;=i "or a=te&ta conductoru , &e antihrist* ?i lor 0ns/ li se va mai oferi posibilitatea de a se salva, adic/ s/-4i dea seama cine este el, numai c/ puterea 'i banii le vor (nchide multora ochii. 1um& ite "remuri5 Dar toate (ncep de la m)run$i'uri. "lerul a 0ncetat s/ mai poarte hainele cuvenite cinului. De acum 4i b/rbile rase, dup/ moda catolicilor 4i a protestan2ilor, nu mai st1rnesc mirare. A doua H ibertate9, umf at ;n fe =i chi&, e ibertatea &er"ertirii mora it:ii* Din &cate, oamenii au &rimit#o =i ea a de"enit o &arte organic a (i e or noastre* Desfr1narea nu mai e desfr1nare, ci emancipare se*ual) @uita2i-v/ cum ascunde vr/$ma4ul fapta dup/ cuvinte, la prima vedere, frumoase: nu desfr1nare, ci se*; nu ho2ie, ci e*propriere 4.a.m.d.A. "oruperea 0ncepe la cea mai fra#ed/ v1rst/, educ1nd, chipurile, cultura se*elor 4i a rela2iilor dintre ele. or 0ncepe @iar pe alocuri aceasta de$a se 0nt1mpl/A s/ le arate copiilor corpuri dez#olite, actul se*ual 0n desf/4urare, aprinz1nd poftele, l/s1nd aceasta s/ treac/ drept ceva normal. )r$ile 'i televizorul vor fi pline de oameni goi, scene groaznice de desfr%nare. Dezgolirea din zilele noastre e doar (nceputul. Scopul e mult mai spurcat: #r/dinile Astartei 4i ale lui +aal, unde se 0mperecheau ame2i2i de b/utur/ 4i de dro#uri sute 4i sute de p/#1ni. +at aco o, s&re ;nchinare draci or, t<rsc umea u&ttorii &entru ibertate* e cine e#ti $nvins, aceluia $i e#ti rob. De aceast robie ;n amba a- de ibertate se as is&iti:i oamenii*

Dar 4i desfr1narea propriu-zis/ le pare pu2in/ slu#ilor 0ntunericului. "a o manifestare a culmii iubirii de libertate, a desc/tu4/rii #1ndirii, se va servi sodomia 4i zoofilia. <ropa#area acestei sc1rbo4enii va atin#e propor2ii de necrezut, poate mai mult chiar dec1t coruperea se*ual/. "azurile c/s/toriilor 0ntre homose*uali vor beneficia de tot at1ta publicitate ca 4i inventarea, pe timpuri, a antibioticelor! Sodomi2ii vor ap/rea peste tot: vor fi arti4ti, 0nt1i de toate, politicieni, administratori. </catul sodomiei va deveni eticheta viitorului apropiat. De-a acum au oc orgii e or s batice, carna"a uri e anua e ;n America* 0oate astea se "or ;nt<m& a =i a noi, ;ntr#un chi& nu mai &u:in res&ingtor* To2i cei care se vor 0mpotrivi acestei invazii dr/ce4ti vor fi declara2i potrivnici ai libert/2ii altora, 0napoia2i 4i persoane antisociale, fiindc/ toate statele, 0n fruntea activit/2ilor lor, pun nu ap/rarea moralit/2ii, ci ap/rarea libert/2ilor dr/ce4ti. Anume drce=ti, &entru c nici acum nu &rea ;nt< ne=ti o &ub ica:ie ortodo?, dec<t ce e &ro&riu#(is biserice=ti* +ar a te e"i(iune, arhiereii au acces numai de srbtori e ce e mari* "1te prostii se scriu 4i se spun, dar nu e nicio confruntare de idei, puncte de vedere privitor la concep2iile despre lume. +un/ libertate, c1nd po2i numai s/-2i ba2i $oc de sfin2enie! 7estul e tabu. Dar =i aceasta s#a ;nce&ut de a f eacuri =i, "ai, ce demu t* S#a ;nce&ut aceasta odat cu transmiterea =co i or &arohia e ;n administrarea (emst"e or, a &uterii aice* Ii au mers aco o ateii ca s educe cadre &entru re"o u:ia din J9J%5 0inerii, nimerind sub &uterea satanei, din cau(a &cate or s"<r=ite, ame:i:i de butur =i droguri, nu "or &utea re(ista u timei chemri ctre iad a uciga=u ui din "eac =i ;=i "or &une ca&t (i e or* )um/rul cazurilor de suicid va cre4te peste m/sur/. ?i va cre4te 0ntr-at1t, 0nc1t nu va mai trezi mirarea nim/nui, ca o consecin2/ fireasc/ a celor ce se petrec. 1u at<t mai mu t cu c<t num/rul celor care sufer/ de boli 0nfrico4/toare, ca rezultat al pl/cerilor desfr1nate sau al necump/t/rii, va fi at1t de mare, iar suferin2ele acestora . at1t de #roaznice, c/ sinuciderea va p/rea societ/2ii ceva de #enul unui act caritabil. +or a,unge p%n) acolo (nc%t vor propune oamenilor aceast) cale, fapt ce s-ar e*plica doar (ntrun singur fel totul este orientat spre pierderea sufletelor r)t)cite.

T7,<T,8, S"A7%% S<7, A)T%B7%ST. "A<"A)A S%ST,3(8(% D, D,<,)D,)T,. 8A"'3%A S% ATASA3,)T(8 <,)T7( +()(7% 3AT,7%A8,

, a t ;nfrico=toare =i drceasc ca&can "a fi 0ndemnarea oamenilor c/tre c14ti#uri, c/tre m/rirea veniturilor personale. Aceast &atim a iubirii de a"u:ie este &guboas, ca orice necum&tare* +ar necum&tarea duce a distrugerea naturii, ;n orice sfer ar fi c<=tiga:i ace=ti bani, =i se ref ect asu&ra mediu ui ;ncon-urtor* A doua &arte a acestei ca&cane const ;n fo osirea acestor bani, a acestor mi- oace* Mai re&et ;nc o dat c acest sistem de via2/ e nemaipomenit de fra#il, monstruos de fra#il. Deci 4i folosirea de c/tre oameni a banilor e supus/ acestei fra#ilit/2i. "e prezint/, 0n sine, banii actuali5 ' 0n4elare, o fantom/, o iluzie, ca 4i acele Cminunidiabolice. Toat/ tehnica produs/ devine ceva semnificativ doar 0n prezen2a a o mul2ime de Cdac)&: dac/ este combustibil, dac/ sunt piese de schimb etc. Pe <ng toate acestea, automobi u modern, ;n absen:a unor ate iere s&ecia i(ate, nici nu &oate fi re&arat5 ;nsemn c, 0n cazul 0n care dispare un Cdac/-, toate acestea devin o #r/mad/ de metal inutil. .?em& u este de fa:: ce are un :ran acum mai de &re: 2 ca u =i "aca* +ar mai de&arte e =i mai =i: cea mai mare &arte de bani se &strea( fie a banc, fie ;n h<rtii de "a oare* or disp/rea aceste b/nci, vor da faliment, ca s/ poat/ fi 0n#enunchea2i oamenii. or disp/rea 0ntr-o clipit/; asemenea repeti2ii au mai avut loc 4i cu destul succes. +ar ;ntre&rinderi e se "or sto&a din cau(a catac isme or natura e =i a r(boaie or* ?i cu ce se va ale#e omul5 "u o #roaz/ de lucruri inutile, pentru achizi2ionarea c/rora s-au cheltuit ani de via2/, a c/ror valoare c/rora e destul de relativ/ chiar 4i 0ntr-o lume mai reu4it/, iar 0ntr-o lume a catastrofelor e praf, e nimic.

Kmi amintesc c femei e m ;ntrebau: s ai ;n cas co"oare =i crista uri e &cat sau nu4 0oat /niunea a grmdit acestea &rin case, chiar mai mu t dec<t a a"ut ne"oie* Ii mai de&arte4 +ar acum imagina:i#" c se deconectea( e ectricitatea, ga(e e =i c dura* Pe ce "a schimba omu co"oare e =i crista u 4 Pentru un to&or =i o sob4 Dar cine mai are asemenea ucruri4 /nu sau doi dintr#o sut, &oate* Ii dac a "enit "orba de ucruri, c1t de ra2ional era construit/ lumea p1n/ la nebunia secolelor DE 4i FG. Bainele se f/ceau trainice, de n/de$de. Se depunea efort pentru a le face 4i se 0nt1mpla s/ le r/m1n/ 4i nepo2ilor, (ntr-at%t ('i pre$uiau oamenii timpul. ?i timpul, poate de aceasta, le a$un#ea pentru toate, s/ dovedeasc/ 4i la c1mp, 4i la biseric/,

4i de s/rb/tori s/ stea cu rudele la mas/. Dar acum4 Knc :mintea 2 &entru un se(on, haine e 2 &entru dou, ei hai, trei5 Dar nu mai e timp pentru ru#/ciune, nici pentru biseric/ . las/ c/ m/ ro# acas/ -, nici pentru copii. Din p/cate, ace4tia cresc f/r/ suprave#here, p/rin2ii doar sunt preocupa2i s/ c14ti#e bani. Kn schimb, nu trim mai ru dec<t a :ii. Dar tr)im!. %r&ie#te doar omu iber, iar ce din robie, robu , doar exist&. Dumne(eu )#a dat &e @iu su /nu >scut ca s ne scoat din robie, din robia &catu ui =i a &atimi or, iar noi, ca e"reii ie=i:i din robia egi&tean, c<rtim =i "rem ;na&oi, ;n ca&ti"itate* 8asH s/ ne moar/ copiii 4i apropia2ii s/ fie umili2i, numai supa s/ fie la vreme! )umai c/ supa aceasta e tocmai ca4cavalul din capcan/. "1nd u4a s-a 0nchis, iar ca4caval mai este, 4oarecele oare 4tie c/ s-a prins5 %-a venit ceasul, dar ca4caval mai este 4i el 0l roade cu r1vn/, fericit de pr1nzul c/zut nu 4tiu de unde! Dar ce ce a &us ca&cana a au(it cum s#a ;nchis u=a =i =tie c -ertfa e aco o* . &oate "eni ;ndat s ucid "ictima, dar o &oate sa s#=i digere ;n "oie &r<n(u * <entru moment, poate c/ 0i va fi str1mt, iar apoi se va obi4nui. Li#e foame4 Mai a es c nici nu te ucide* +ar sf<r=itu e bine =tiut* 3nuiesc c =i =oarece e ;=i d seama de aceasta* Da, cum& ite "remuri* De e?em& u, u timu r(boi, de ce s#a de( n:uit4 +at: Git er, r(boinicu &o&or german, refacerea .uro&ei =i a umii* 1omuni=tii mai adaug a aceasta im&eria ismu =i u&ta &entru co onii* Ii ;nc mu te a te e, numai c nu aceasta contea(* ,ste, mai cur1nd, vorba despre posibilitatea de a centraliza puterea, puterea asupra 0ntre#ii lumi. ,rice co&ac se cunoa=te du& rod6 orice :i#ar s&une "<n(toru de &uie:i de a &ia:, "ei af a =i "ei &re:ui totu abia atunci c<nd, ;n sf<r=it, "ei cu ege rodu * Dar care sunt roade e r(boiu ui4 Mi ioane de ortodoc=i omor<:i =i schi odi:i, at<t ;n Musia, c<t =i ;n 3a cani* Princi&a u bastion a ,rtodo?iei a sud#"est, Serbia, a a-uns ;n m<ini e croa:i or, a cato ici or 2 +osif 3ro( 0ito e croat =i 1roa:ia de"ine cea mai de("o tat re&ub ic* 7e#iunile ortodo*e ale %u#oslaviei nu sunt doar 0n uitare, ci Iosovo se populeaz/ intens cu musulmani, precum ast/zi 7usia 4i 3oscova. Alt bilan2 e %sraelul. <ropa#anda a fost astfel or#anizat/ ca s/ se cread/ c/ principalele victime ale r/zboiului au fost evreii =i nicidecum s a"ii sau, s (icem, france(ii* Me"enind a 3a cani, &entru 0ito au u&tat s<rbii, crea:ii au fost cu nem:ii, iar, ;n fine, au c<=tigat croa:ii* A=a =i e"reii* ;nt<i de toate, &e cine au nimicit nem:ii4 1ea mai mare &arte au fost e"reii &e -umtate, fie bote(a:i, fie to eran:i ;n &ri"in:a a tor re igii, nu iudeii, =i, cu at<t mai mu t, nici unu dintre ca&ii sionismu ui n#a nimerit ;n temni:e e ui Git er, ei au reu=it s & ece, &entru c =tiau dinainte ce e ce se "or ;nt<m& a* Dar persecu2iile, 0ntr-un fel anume trat1nd cele 0nt1mplate, au avut ca rezultat crearea statului %srael. </m1nt li s-a dat . pu2in de tot, dar, cum se zice pe la noi, pune-i 4i la mas/. Au luat p/m1ntul /sta cu $apca de la arabi. ?i, iar/4i, arabii sunt terori4ti, iar evreii . nu! Al treilea considerent 2ine de ,uropa. "e altceva ar fi silit-o s/ se uneasc/ dac/ nu un r/zboi #lobal5 ?i, iat/, acum o putem considera o 2ar/ unic/, din Turcia p1n/ 0n )orve#ia. Totul va fi comun . :uvernul, banii, le#ile. #otul este pus de acord cu America, astfel (nc%t, (n cazul unei uniuni comune, s) nu apar) probleme. 1are dintre aceste considerente e ce mai im&ortant &entru satani=ti4 >u &utem =ti* :1ndesc 4i am v/zut c/ acestea sunt treptele uneia 4i aceleia4i sc/ri ce duc 0n 0mp/r/2ia lui antihrist. 8a venirea lui aici, totul de$a e pre#/tit, centralizarea e deplin), poporul e num/rat, fiecare e cu num)rul s)u 'i cu cartela sa, iar (n ea e inclus totul, p%n) 'i opiniile omului 'i concep$ia lui despre lume. "u aceast/ cartel/ se va putea controla orice mi4care a omului 4i pe p/m1nt, 4i sub p/m1nt, 4i sub ap/. Totul va fi.

Desigur, e "a "rea ca umea s i se ;nchine de bun"oie, a=a cum )#a &rimit &e Gristos* Dar aceasta va fi voia liber/ a animalului dus spre t/iere. De mers, mer#e el sin#ur, numai c/ 0n $ur stau ciobanii cu bicele. 'menirea e de$a 0n capcan/, chiar dac/ a mai r/mas o buc/2ic/ de ca4caval, fa&t des&re care a =i s&us M<ntuitoru , c greu se va mai g&si un suflet credincios. )oi de$a am acceptat condi2iile acestei lumi. 'amenii nu pur 4i simplu au fost de acord, ci sin#uri 04i zidesc sistemul dependen$ei de lume 4i, dac/ ai intrat 0n hor/, trebuie s/ $oci p1n/ la cap/t, iar 0n cazul de fa2/, p1n/ la =udecata de Apoi. Asemenea gro("enii :i#am &o"estit, de nici nu =tiu* 1e mai ;nfrico=tor, ;ns, e fa&tu c a au(i nu ;nseamn a si "edea, iar la vedere toate sunt mai #roaznice 4i mai m1r4ave. Ii#a&oi nu trebuie s&us totu , ca nu cum"a imagini e "iitoru ui s um& e de m<hnire &re(entu * Da, se &are c ce mai rea fa&t e?istent ;n umea aceasta e moartea. )umai c/ 0n realitatea aceasta nu vrea nimeni s/ cread/ 4i, mai e*act, s/ m/soare realitatea mor2ii cu iluzia vie2ii omene4ti. + u(ia nu ;n sens de minciun, a Dumne(eu nu e?ist minciun, Dumne(eu este Ade"ru * Kn=e area "ie:ii const ;n grabnica ei trecere =i ;n atitudinea &e care o are omu fa: de ea, ori, cum se mai (ice, cauza tuturor nenorocirilor se afl& $n noi $n#ine. 'mul se uit/ la trecerea vie2ii ca la o ve4nicie, uit1nd de realitatea mor2ii. orbe4te-i cuiva despre moarte, mai ales despre propria sa moarte, 4i 2i-l vei face du4man. Dar ce, &arc e "a tri "e=nic, sau eu, sau oricare a tu 4 )oi, pur 4i simplu, ne str/duim s/ nu ne #1ndim la moarte 4i s/ fu#im de ea dup/ metoda stru2ului . 2i-ai v1r1t capul 0n nisip 4i-2i pare c/ nu mai e*ist/ niciun pericol! Dar aminte=te#:i c<:i sfin:i au trit cu sicriu ;n chi ii e or* De ce4 Pentru amintirea mor:ii, des&re care Sf<nta 0radi:ie s&une c e z&logul m'ntuirii5 1e oameni au fost, ade"ra:i oameni, fii ai ui Dumne(eu, dar a"eau mereu ;nainte o amintire a mor:ii 2 sicriu 5 ?i pentru ei, dar 4i pentru noi, p/c/to4ii, oamenii vremurilor de pe urm/, pentru c/ tare ne mai atra#e o via2/ ve4nic/ pe p/m1nt, a4a ne-am mai 0nv/2at s/ ne am/#im, 0nc1t ni se pare c/ iat/-iat/, 0nc/ pu2in, 4i vom c/p/ta eli*irul tinere2ii ve4nice. "um i se lea#/ m/#arului un morcov 0n fa2a ochilor, ca s/ aler#e dup/ d1nsul tot drumul 4i s/ nu-l supere pe st/p1n cu opririle, tot a4a satan mome4te omenirea cu morcovul vie$ii ve'nice 'i p)c)toase pe p)m%nt. Adic, ce s te mai ne"oie=ti cu ucrri e duhu ui, cu rugciunea =i &ostu , sau, mai a es, cu iubirea a&roa&e ui, tu ori cre(i c du& co=ciug e numai &m<ntu rece ;n care ai s &utre(e=ti =i tu, =i sicriu se "a face &utregai, sau ;n aceea c e?ist de-a diferite moda it:i de ;ntinerire, de &re ungire a "ie:ii, de &re"enire a btr<ne:ii, tot ce "re:i* .i, dar dac sunte:i &rea ne;ncre(tori, iar de trit, "re:i s tri:i, " ;nghe:m5 1<nd " "om de(ghe:a, atunci totu "a fi de-a desco&erit =i "e:i tri "e=nic* Aiure i de om nebun, dar cred, sracii, cred* Da, &e &m<nt &o:i s< te une=ti cu "e=nicia =i cu ochii ti s te con"ingi de rea itatea "e=niciei, dar nu de mira-u satanic* A&osto u Pa"e , Sf<ntu Serafim de Saro" =i c<:i a :ii s#au ;n"rednicit s "ad frumuse:i e grdini or raiu ui5 0ot a=a &recum un =i mai mare numr de rugtori au fost umina:i de umina necreat a 0aboru ui* Dar 0ns/4i 0nf/2i4area oamenilor lui Dumnezeu 4i a oamenilor lui satan nu e un z/lo# al realit/2ii5

(um, deci, s& ne m'ntuim $n aceast& vreme de pieire) Au s&us ni=te teoreticieni cum c nu se &oate omu m<ntui6 dac "a "rea Dumne(eu, ; "a m<ntui, dac nu, e im&osibi * Ii toate acestea inde&endent de ne"oin:e e omu ui* 1a "inism, nu a tce"a, dar &rinci&a u e c nici s tin(i s&re m<ntuire nu are sens, de "reme ce nu te &o:i m<ntui* Pctuie=te, frate a meu, c<t ;:i &ofte=te suf etu 2 "ei fi &e & ac sau nu, nu de&inde de tine* >umai c nu, tocmai c nu este de oc a=a* Da, f/r/ a$utorul lui Dumnezeu, nimeni nu se poate m1ntui. Knsu=i M<ntuitoru e#a s&us aceasta ucenici or, ce s ne mai frm<ntm (adarnic min:i e* Dar a-utoru Domnu ui se adaug a r<"na omu ui, a munca =i a strduin:e e ui* 1um mare e ierarh +oan !ur de Aur s&unea c tu trebuie s aduci tot ce e a tu, iar ce nu a-unge, "a ;m& ini Dumne(eu5 ?i pentru c/ r1vn/ nu este, ne m1ntuim cu necazuri 4i boli. "ump/tare trebuie, cump/tare 0n toate. /oala boarfelor, consumismul, iat &o"ara satanic ce struie asu&ra oameni or* Toate sunt puse 0n slu$ba a#oniselii 4i nu mai au cap/t. Am ;nce&ut &o"estirea mea cu &rima "i(iune, cum se &rbu=eau oamenii ;n iad, ce#i trgea &e ei ;nco o* 1e ;nseamn aceasta4 1 nu trebuie s ai nici ma=in, nici cas, nici mobi 4 1u "reo doi ani ;n urm, au "enit a mine, &entru rugciuni, dou fami ii de ru=i care au fugit din !eorgia* M#a uimit e"adarea or, fe u cum s#au &etrecut toate* .ra de-a im&osibi de & ecat* 0o:i cei care "oiau s#o fac ega , adic s res&ecte toate forma it:i e, ca s aib &osibi itatea s#=i ia cu ei tot ce#au agonisit, ma=ini =i ce mai a"eau de &re:, fie a hotaru :rii, fie ;n drum s&re e , au fost -efui:i =i su&u=i "io en:e or, iar ;n une e ca(uri 2 omor<:i* $i(itatorii mei au -udecat cu ;n:e e&ciune: H omnul a dat, omnul a luat, noi s& supravie*uim, celelalte ni se vor ad&uga* A=a cum erau ;mbrca:i s#au urcat ;n ma=ini, =i#au uat doar haine c duroase ;n &ortbaga- =i au fugit* Dumne(eu, cu &urtarea )ui de gri-, e#a dat atunci =i ocuin:e, =i ma=ini e =i e#au ega i(at, a=a a fost s fie* %at/, a4a stau lucrurile cu ata'amentul fa$) de obiecte. (nul le salveaz/ f/r/ a se mai #1ndi la propria si#uran2/, cum altfel, doar toat/ via2a a muncit pentru ele. <entru altul, ele sunt ni4te mi$loace, nu un scop 0n sine. De aceea, un asemenea om cu o asemenea atitudine fa: de ucruri nu se "a orienta niciodat a ceea ce se cheam Hdemnitate9* S&-mi fie comod, #i-at't. +at o menta itate &otri"it, mai a es &entru "remuri e noastre* )u trebuie s/ aduna2i lucruri a c/ror 0nsemn/tate nu v/ e clar/ sau de care v/ pute2i lipsi. i le procura2i doar pentru c/ to2i le au. )u e bine a4a. 3ul2umi2i-v/ cu ceea ce e absolut necesar, nu foarte scump, ci simplu 4i trainic. Aceasta se refer ;ndeosebi a haine =i a haine e c duroase, de iarn* <rincipiul este acesta . s/ fie trainice, din fibre naturale 4i s/ 2in/ cald.

8%<SA D, T%3< S% D, "'3()%"A7,. <,7%"'8(8 T,8, %9'7(8(%. <7,:AT%7,A <,)T7( <7%3%7,A 8(% A)T%B7%ST.
0oarte aten$i trebuie s) fim cu aparatele electronice. Acestea, din a4a-zi4i prieteni, 0ntr-o clip/ se pot transforma 0n du4mani nemilo4i; orice receptor este 0n acela4i timp 4i un emi2/tor. >u o singur dat am discutat des&re aceasta cu oameni com&eten:i* Aceasta &ri"e=te ;ndeosebi te e"i(oru * Aceast Hminune9 a ci"i i(a:iei isc mari bt ii ;n -uru su* . "orba, cred, nu at<t de te e"i(or, c<t de ;ntrebuin:area ui* <e de o parte, oamenii timpului nostru au un surplus de comunicare cu oamenii, iar pe de alt/ parte, oric1t ar p/rea de straniu, simt lipsa comunic/rii. Ii iat din ce cau(: comunicarea, ca, de altfel, tot ce face omul zilelor noastre, se produce (n fug). 1omunicare6 are oc fie a ser"iciu, fie &e drum, c<nd omu e ;ntr#o dis&o(i:ie nu tocmai &a=nic 2 e ne ini=tit, obosit* 8ipse4te atmosfera necesar/ pentru o comunicare lini4tit/. 'mul zilelor noastre are o cantitate imens/ de timp 0n plus; nu #re4esc, pentru c/ Cliber- 0nseamn/ C0n plus-. Ii a=a ;n toate: ;n ceea ce :ine de hran, de haine, de ocuin:* Peste tot, ceea ce este ;n & us este duntor &entru suf et* Dar ce mai mare &erico const ;n tim&u de &risos, &entru c 0ns/4i apari2ia timpului liber este o m/rturie a lipsei vie2ii duhovnice4ti 4i a unui mare r/sf/2 0n via2a de zi cu zi. %n contul a ce apare timpul liber5 0n contul lucrului5 )u, orice altceva, numai nu lucrul va r/m1ne pe ultimul loc. Des&re oamenii dec(u:i, desigur, nu "reau s "orbesc, des&re a coo ici =i narcomani* 0ema aceasta, chiar dac se ;nrude=te cu a noastr, e totu=i diferit de ea* Deci, pentru omul societ/2ii contemporane, lucrul se afl/ pe primul loc. Mai mu t dec<t at<t, chiar =i credincio=ii, &rim"ara, se ocu& de ucrri e &m<ntu ui =i ;n (i e e de duminic =i ;n s&tm<na Patimi or =i ;n s&tm<na )uminat6 se &roduce un fe de ni"e are, un fe de mitocnie genera * ;nseamn c nu e tim& de &ierdut* 3ai mult dec1t at1t, to2i, literalmente, sufer/ din cauza lipsei de timp. Dar, totu4i, acest timp liber e*ist/ 4i 0nc/ e foarte mult, 0ns/ de unde se ia5 Acesta e timpul care trebuie folosit pentru lucr/rile duhovnice4ti . fie ru#/ciune, fie lecturi duhovnice4ti . 4i pentru comunicarea duhovniceasc/, folositoare pentru suflet.

1umai c) timpul acesta se folose'te numai pentru distrac$ii. A4a l-a 0nv/2at satana pe om s/-4i or#anizeze via2a, ca din ea s/ lipseasc/ cu des/v1r4ire timpul de lini4tire, de cu#etare asupra celor ce s-au 0nt1mplat peste zi, pe parcursul s/pt/m1nii, a lunii. Toate acestea sunt 0nlocuite de distrac2ii. +ar ;n acest sistem de distrac:ii televizorul ;=i are ocu su de onoare, &ri"i egiat* "ea mai mare parte a timpului liber el o C0n#hite-, acest idol al civiliza2iei contemporane. +ar eu a= (ice c e un tiran ;nfrico=tor =i un des&ot care :ine sub domina:ia sa cea mai mare &arte a omenirii, af at ;ntr#o robie nemai"(ut, &entru c robii ;=i simt situa:ia ;n-ositoare ;n care au nimerit, cci au a-uns a aceasta fiind for:a:i* +ar aceasta e o robie bene"o =i, a &rima "edere, chiar & cut* ?i doar roadele amare ale desacraliz/rii, ale cruzimii 4i desfr1ului dovedesc c/ 4i 0n acest caz, ca 0n orice alt/ robie, de c14ti#at are doar st/p1nul. %ar coarnele st/p1nului se i2esc de dup/ ecran. De aceea, 0n acest sistem de preg)tire a oamenilor pentru venirea lui antihrist, televizorului 0i este destinat rolul nu doar de m1nc/tor al timpului liber . rolul s/u distructiv e mult mai mare* Se uit omu a =tiri, chiar =i ortodo?u , =i i se &are c ucru acesta e necesar =i uti sau, ;n orice ca(, neduntor* )umai ca propriu-zis 4tirile ocup/ pu2in loc, iar restul e ocupat de analiza celor 0nt1mplate, adic/ o anumit/ viziune asupra lucrurilor, care trebuie s/ i se induc/ consumatorului tele-produsului. >ume e ce or ce comand aceste o&inii, a ce or ce comand informa:ia ser"it, nici nu trebuie numite 2 =i a=a este c ar* De aceea, sub ac2iunea pro#ramelor T , omul 04i pierde capacitatea de a #1ndi independent 4i de a recepta ma*im con4tient evenimentele ce au loc 4i, 0n sf1r4it, s/-4i creeze propria concep2ie despre lume. Knce&usem a "orbi des&re caren:e e actua ei comunicri dintre oameni* Mdcini e acestor s biciuni sunt de cutat ;n lipsa unei #1ndiri individuale 4i a deprinderii de a medita asupra celor ce se 0nt1mpl/, ;n core a:ie cu modu &ro&riu de a "edea umea* Aceasta nu e nicidecum o ;ndre&t:ire &entru cutri e Hindi"idu ui9 actua , nu* Am mai s&us c ;n buctria mamei ;ntotdeauna se af a cine"a* Seara, du& cin, se &unea un samo"ar enorm =i, ;m&reun cu to:i cei care rm<neau &este noa&te, ne a=e(am s bem ceai* Knce&eau discu:ii e* 1<t de interesant era5 1<te a"eam de ;n":at din &o"estiri e ace or oameni sim& i* 0ata ironi(a &e seama & cerii noastre de a ne &etrece seri e a buctrie, consider<nd c un om instruit nu are ce ;n":a de a ni=te oameni cu &u:in =tiin: de carte* Dar, &etrec<nd c<te"a seri cu noi, =i#a schimbat &rerea* ,amenii care "eneau a noi erau cu to:ii ortodoc=i =i cuno=teau umea nu din comunicate e crainici or de te e"i(iune* .i &o"esteau des&re e"enimente, fa&te din "ia:, a care fuseser martori ei ;n=i=i sau des&re care au(iser din gura oameni or care au fost de fa:* Kn toate ace e ;nt<m& ri cutam &artea mora i(atoare, ceea ce s#a ;nt<m& at =i ca ac:iune a Pro"iden:ei Di"ine, =i ca manifestare a iberei "oin:e a omu ui* 6n acele $udec/2i se manifesta varietatea #1ndurilor omene4ti, diferen2ele 0n concep2iile despre lume. 'amenii, pe atunci, 4tiau nu doar s/ vorbeasc/, ci 4i s/ asculte 4i, 0n #eneral, le pl/cea mai mult s/ asculte dec1t s/ vorbeasc/. 1u toate c, am s m re&et, to:i cei &re(en:i a"eau ce"a de &o"estit* Am s m ;nde&rte( de subiect, dar este interesant fa&tu c ace4ti oameni simpli, cu toat/ aparenta bun/stare din imperiu, 0nc/ de pe atunci vedeau c/ se apropie dezastrul. ?i aceasta nu doar ca o urmare a comunic/rii lor cu stare2ii de la 'ptina 4i de la Iiev 4i a ascult/rii predicilor dreptului %oan din Ironstadt, ci 4i ca urmare a deprinderii de a observa cele ce se 0nt1mpl/ 4i a tra#e concluzii nu reie4ind din abunden2a material/ a celor din $ur, ci 0n baza p/str/rii duhovniciei 0n societate* 2mpu$inarea credin$ei (i ducea pe ace'ti oameni cu g%ndul c) se apropie o nenorocire de neocolit. M "oi ;ntoarce a aceast comunicare Hde buctrie9, dar acum "reau s "orbesc des&re "ia:a noastr*

Da, comunicarea actua , a ni"e u ace eia de atunci, e im&osibi * "hiar 4i atunci c1nd oamenii se adun/ 0mpreun/ la o mas/, 0i deosebe4te, 0nt1i de toate, atitudinea lor fa2/ de credin2/. 1um a s&us ;n:e e&tu Da"id: H+is-a cel nebun $n inima sa: nu este umnezeu!9 Kns=i negarea e?isten:ei ui Dumne(eu e =i nebunie, =i un drum sigur ctre nebunie* Ii aceasta nu e nebunia ace or &g<ni &e care ;i uminau A&osto ii =i Sfin:ii Prin:i din &rime e "eacuri a e cre=tint:ii* Des&re &g<nii de ast(i, A&osto u a s&us c Hnu vor primi $nv&*&tura s&n&toas&, dar dup& poftele lor $#i vor alege $nv&*&tori care le vor m'ng'ia auzul, #i $#i vor $ntoarce auzul de la adev&r #i vor crede basmelor"* 1e fe de comunicare &oate a"ea oc ;n asemenea condi:ii45 'amenilor le place s/ vorbeasc/, dar nu s/ asculte, s/ dea 0nv/2/turi, dar nu s/ 0nve2e. 1e#i adun &e to:i a aceea=i mas4 3uturi e ame:itoare, m<ncarea abundent, adic ceea ce se af &e mas =i nu cei aduna:i ;n -uru mesei* >imic fo ositor &entru suf et nu se &oate i"i ;n acest mediu, &entru c despre Dumnezeu, dup/ cum ne 0nva2/ sfin2ii, nu se vorbe4te cu burta plin/, iar cu capul ame2it . cu at1t mai pu2in! Ii ;nc un mare ru ce "ine de a te e"i(or =i, din &cate, nu u timu * Acest ru const ;n subminarea autorit)$ii /isericii. Subminarea sistematic/ 4i diabolic-viclean/ e 0n toate: 0n bat$ocorirea clerului, a obiceiurilor ortodo*e, 0n contrapunerea cre4tinismului cu ocultismul, cu p/#1nismul, cu toate. Totul e 0mbibat cu ur/ fa2/ de Adev/r. >u "a trece ;nc mu t tim& =i &roductorii de te e"i(iune "or ;nce&e s#=i bat -oc &e fa: de Gristos, de sfin:i* De o ur mare "or fi &trunse emisiuni e des&re Preasf<nta >sctoare de Dumne(eu, totu "a fi & in cu otra"a rut:ii inferna e* Abia acoperit cu v/lul umorului, al comediei, Ciadul atotr1z/tor- va duce lucrarea de luare 0n der1dere a tot ce este dumnezeiesc, duhovnicesc la bun sf1r4it* +ar sf<r=itu "a fi ace a c "a a&rea ace a care "a ;ncerca s ia ocu ui Dumne(eu. 3i va intra (n acela'i moment (n toate casele. "um, cum poate intra un om dintr-odat/ 0n toate casele5 )oi spunem c/ aceasta e una dintre calit/2ile lui Dumnezeu . omniprezen2a, c/ci 0n#erii se deplaseaz/ 0n spa2iu 4i e*ist/ 0n timp. %ar +iserica 0nva2/ c/ antihristul va intra dintr-odat/ 0n toate casele 4i aici parc/ am avea de-a face cu o contradic2ie. Dar nu, 3iserica, Sf<nta, Soborniceasca =i A&osto easca este "asu ade"ru ui, a ade"ru ui Di"in* "a s/ mimeze omniprezen2a, antihristul va intra 0n toate casele 0n acela4i timp cu a$utorul televizorului. >iecare om 0l va primi 0n locuin2a sa 4i-l va primi de bun/voie! Ii# "a &rimi, ; "a &rimi, &entru c a "rut s fie &regtit de aceasta =i s#a &regtit cum trebuie, &entru c n#a acce&tat ;n":tura Pstoru ui ce 3un de a fugi $n pustie, nu 0i e pe plac . se plictise4te de usc/ciune, 4i mai ales 0nc/ (n pustie!

"(3 A >% <7%3%T A)T%B7%ST S% "(3 A >% S>A7S%T(8. "A(9A ),)'7'"%7%8'7. %)D7A"%7,A 'A3,)%8'7 S% "B%)(7%8, (8T%3%8'7 "7,ST%)%
7F8 .h, ra:iunea aceasta5 /nii taie cu cu:itu &<ine, iar a tu ;i ia cu e omu ui "ia:a* +ar ra:iunea, ra$iunea e un lucru alunecos, nu e*ist/ tic/lo4ie 4i m1r4/vie pe care ra2iunea s/ nu le poat/ $ustifica, s nu gseasc cau(a din care toate acestea n#ar trebui fcute* A=a "a gsi o scu( =i &entru numere e &ersona e =i &entru &a=a&oarte =i &entru F NNN5 1 doar nu &e cada"re "or fi &use numere e astea =i nici nu "or adormi sim:uri e oameni or, nu, nicidecum* To2i, to2i vor 0n2ele#e, dar ra2iunea va #/si $ustific/ri, numaidec1t va #/si, iar omul, preg)tit de,a (n forul s)u interior s) tr)deze, se va autolini4ti cu ar#umentele ra2iunii.

Amar ;mi este mie, unui btr<n de o sut de ani, s s&un aceasta, dar &regtiri e "or fi de a=a natur c des&re materii ;na te, " rog s m crede:i, nici "orb nu "a fi5 "e vorb/ mai poate fi de Ciube'te-L pe Domnul Dumnezeul t)u&5 <e sine 0nsu4i se vor tr/da, pe nevestele 4i copiii lor, trup din trupul lor. A&osto u +ubirii ;i demasca &e cei care se bteau cu &umnu ;n &ie&t c#) iubesc &e Dumne(eu =i# urau &e a&roa&e e, (ic<nd: (el care nu-l iube#te pe aproapele s&u pe care $l vede, cum $l poate iubi pe umnezeu, pe (are nu-, vede) 7+oan O: 208 A&roa&e e, nu ca rud de s<nge, ci to:i oamenii care ne ;ncon-oar* Tr/d/torul timpurilor de pe urm/ e 4i tr/d/torul s1n#elui s/u, #ata s/ distru#/ totul pentru o clip/ de via2/ p/m1nteasc/, care nu "rea s#=i ia de seam, s ;n:e eag c, ;nt<i de toate, &e sine se trdea(, c se d nu ;n m<ini e des&o:i or de &e &m<nt, ci a chinuri "e=nice ;n iad* Se trdea(, se trdea(* +at# nscut =i bote(at &<n se af ;n m<ini e Domnu ui* ;ns e are "oin: iber de a egere =i ;n:e egere a bine ui =i ru ui, =i con=tient se ea&d de dre&tu de fiu a +ubirii =i trece ;n robia ru ui5 Dar c<t e de ;nfrico=tor aco o5 7F8 Stare:u s#a sat &e &ern =i a tcut* De sub & eoa&e e sate cdeau acrimi 2 una, dou, treiF 3u(e e i se mi=cau mute ;n rugciune* Tu crezi, continu/ el peste c1teva minute, c/ f/c/torului de minuni de la Sarov, at1t de simplu 0n/l2at p1n/ la s/la4urile raiului, i-a fost u4or s/ fie #ata s/ mear#/ 0n iad, doar ca al2ii s/ se salveze5! )u, aceasta e treapta cea mai 0nalt/ a %ubirii, e o tota itate a tuturor "irtu:i or, dac "rei, $edere a ui Dumne(eu, 1unoa=tere a ui Dumne(eu* Dumne(eu &e @iu Su )#a adus ca -ertf &entru &cate e noastre, &entru &cate e ;ntregii omeniri* A&osto u Pa"e se ofer &e sine ca -ertf &entru neamu iudei or, &reafericitu Serafim 2 &entru cre=tinii din &g<ni* .i =i a :ii ca ei, mii, care au mers &e ca ea agonisirii "irtu:i or, &e ca ea asemnrii cu Dumne(eu, au fost #ata s/ se $ertfeasc/ pentru oile r/t/cite* .i nu doar au citit, ci au =i cunoscut, cci Dumne(eu a=a a iubit umea, ;nc<t &e @iu Su 1e /nu #>scut )#a dat 7+oan P: JN8* # Printe Antonie, ;ntreb, dar, totu=i r(boi "a mai fi4 Stare:u a (<mbit cu amrciune. 4, neam pu$in credincios, p%n) c%nd voi fi cu voi!. 2 ;:i aminte=ti aceste cu"inte, &rinte e4 Des&re ce "orbesc eu, &rinte A e?andru45 7/zboiul mer#e de la facerea lumii 4i va continua p1n/ la a Doua enire a lui Bristos 7/scump/r/torul! $or &artici&a sau nu oamenii a acest r(boi, nu e chiar at<t de im&ortant, mai e?act, aceasta este urmarea, nu cauza. 1au(a e ;n s&iritua itate, ;n eforturi e s&iritu ui* Aminte=te#:i, 1onstantino&o u asediat de ctre &g<ni, de strmo=ii no=tri s a"i* Dar asedia2ilor, cu toat/ dec/derea lor, li se p/streaz/ con4tiin2a faptului c/ motivul nenorocirilor sunt anume p/catele, ele sunt pricina acestor necazuri* Dumnezeu e cu noi at1ta timp c1t noi suntem cu ,l. Se ;ntorc grecii de a &cat, cu &ost =i rugciune, =i Dumne(eu arat o astfe de minune a Maicii Domnu ui c ;nce&e o furtun =i corbii e &g<ni or sunt ;m&r=tiate ;n toate &r:i e* 1<t de minunate sunt ucruri e Domnu ui o do"ede=te fa&tu c du& aceast minune o mare &arte din s a"i au &rimit bote(u * +at =i r(boiu * >iecare trebuie s/ duc/ r/zboi cu propriile sale p/cate. %ar de rezultatele acestei lupte 0n plan duhovnicesc vor depinde 4i succesele 0n via2a p/m1nteasc/. -remurile de pe urm&. De cum ,van#helistul 0ncepe a povesti despre ele, dintr-odat/ dispare meticulozitatea e*punerii* /ite cum Scri&tura e & in de mici deta ii, ce e?actitate a e?&unerii, ucru de ;n:e es, cci =tim c scriau oameni ins&ira:i de Duhu Sf<nt* . cu totu a tce"a c<nd "ine "orba des&re tim&u din &rea-ma $enirii a Doua a ui Gristos* Des&re ce scriu ."anghe i=tii4 ,i vorbesc despre s/r/cirea spiritual/ a oamenilor. Aceasta de$a nici

s/r/cire nu mai poate fi numit/, e un fel de (ndr)cire a omenirii. Pentru c e e, duhuri e c(ute, sunt &urttoare a tuturor "icii or: m<ndria, be:ia, desfr<narea, iubirea de argin:i, setea de &utere, ateismu * ?i de acum, ca urmare a acestora . catastrofele terestre, cutremurele de p/m1nt, ar/t/ri cere4ti 0nfrico4/toare, boli necunoscute, r/zboaie 4i altele. Distrugerea s&iritua it:ii "a duce a &ieirea "ie:ii &e &m<nt* ;nsu=i M<ntuitoru s&unea c (iua =i ora sf<r=itu ui nimeni nu o =tie, doar 0at * Trebuie s/ ve#hezi ca s/ nu fii luat prin surprindere, ca #ospodarul cel r/u c1nd dau buzna t1lharii. )u e nicio aluzie 0n Scriptur/ la o dat/ anume, sau la un soroc l/sat, ca s/ poat/ fi f/cut vreun calcul. Dar omu ;ntotdeauna se strduie=te s &trund cu mintea sa ci e Domnu ui* 1<te ;ncercri au fcut s numeasc anu cu &ricina 2 ;n (adar5 Subit va fi acest sf1r4it, adic/ nea4teptat. Ii aici a&are sen(a:ia contradic:iei 2 ."anghe ia "a fi &ro&o"duit ;ntregii crea:ii, =tim c acesta este unu dintre semne e sf<r=itu ui umii, iar g asu tr<mbi:ei Arhanghe u ui "a fi nea=te&tat* >u e nimic de mirare aici =i nu#i nicio contradic:ie* ?i iudeii au a4teptat mii de ani venirea lui 3esia, au studiat Testamentul 4i proorocirile, dar a venit 31ntuitorul 4i nici 0ntr-o locuin2/ omeneasc/ nu s-a #/sit un loc pentru Dumnezeiescul <runc! .i &rimii a"eau s aud $estea cea 3un din gura Domnu ui Knsu=i* Ii ce4 ;nt<i Hosana, iar &este c<te"a (i e 2 Hr&stigne#te-,, r&stigne#te-,!9 Aceast/ este +un/ le era incomod/, le strica lini4tea, modul obi4nuit de via2/. 3ai simpl/ 4i mai accesibil/ era 0nv/2/tura omeneasc/, 0nv/2/turile b/tr1nilor, pe care le-au 4i urmat. "onform lor, a4teapt/ 4i acum venirea lui mesia ca 0mp/rat al 0mp/ra2ilor, pe care poporul evreu 0l va face re#e al 0ntre#ii omeniri. ?i 0l vor primi. %l vor primi pe antihrist. A=a =i acum, to:i "or au(i cu"inte e ."anghe iei, mai e?act, le vor asculta, dar nu le vor auzi. >u e "or au(i* )u vor auzi 0nv/2/turile +isericii, "orabia salvatoare a vremurilor din urm/, 4i vor mer#e dup/ 0nv/2/turile omene4ti, vor respin#e adev/rul, se vor mul2umi cu pove4ti, a4a cum ne avertizeaz/ Apostolul. )u le e comod/ lor, le 0ncurc/ modul de via2/ format din deprinderea de a-4i satisface poftele. ?i vor huli, 4i vor bat$ocori peste m/sur/ +iserica ce le-a dat Sf1nta Scriptur/. &)catele slu,itorilor nevrednici vor fi luate drept vicii ale /isericii. .a or e ;ncurc* Pentru c 3iserica este "asu & in de Duhu Sf<nt, iar e este uhul Adev&rului! Demascatorul lumii 0n lume. >u a umii create de Dumne(eu, a ne&rihnitei umi a naturii &rimordia e =i a duhu ui, ci a umii c(ute ;n &cat* A umii desfigurate de &oft, muribunde, care "rea s =i#i fac co&rta=i ai &ieirii sa e &e c<t mai mu :i oameni, iar ca re(u tat, &ieirea suf ete or or* 7F8 Ii ce din urm care "a duce suf ete e oameni or a &ieire nu &oart un nume a su 2 &entru ru, aceasta e &rea mu t =i &ur =i sim& u im&osibi , de aceea antihrist 0nseamn/ anti 5ristos, du4man al lui Bristos. Toate ac2iunile lui, pe de o parte, sunt 0ndreptate c/tre o imitare a lui Bristos. 0nt1i de toate, s/ atra#/ oamenii de partea sa, astfel 0nc1t ei s/-l urmeze de bun/voie, nu for2a2i, cu toate c/ nici a4a nu se va lipsi de Canti-. <e de alt/ parte, aceasta e o cale cu totul opus/ celei a lui Bristos. 1a ea ui Gristos e ducerea crucii &e &m<nt, =i e du ce, ;ncununat ;n 1er, ;n ca=uri e ;m&ratu ui S a"ei* Drumu &uturos a antihristu ui nici &e &m<nt nu e du ce, iar sf<r=itu ui e ;n iad5 1u aceasta totu e s&us, iar fiecare a ege ce "rea* Dar mul2i vor vrea s/ fie atra4i de am/#eala falselor lui minuni. >u antihristu , dar ;n=i=i oamenii care "or fi de acord s &rimeasc semnu satanei, semnu de ;m&otri"ire fa: de Dumne(eu, ;i "or desco&eri &e cei care nu #au &rimit =i ;i "or trimite &e cei dre&:i a chinuri* Primii cre=tini &rimeau chinuri e ;n fa:a tuturor oameni or* :roaznice vor fi chinurile m/rturisitorilor ultimelor vremuri, chinurile le vor fi pricinuite pe

ascuns de restul lumii, de c/tre oameni 0nv/2a2i de duhurile r/ut/2ii, care se vor afla de fa2/. +at ;nc un ru &ricinuit de st&<nii te e"i(iunii 2 fa&tu c (i deprind pe oameni cu chipurile dracilor. Aceast ;n":tur se desf=oar din & in: din toate &r:i e oamenii sunt &ri"i:i de mon=tri5 0i numesc acum e*traterestri sau nu mai 4tiu cum, dar ace4tia sunt draci. a trece timpul 4i ei se vor ar/ta liber oamenilor, fiind 0n slu$ba antihristului 4i a slu#ilor lui. "u mult mai #reu va fi atunci de luptat cu ei!

D, 8A %3+(%+A7, 8A >'A3,T,. "(3 '7 >% =(D,"ATA S% %AD(8. "AT D, %3<'7TA)T ,ST, SA )( <%,7D,3 T%3<(8 S% SA ), 'ST,)%3 <,)T7( D'+A)D%7,A D(B(8(% S>A)T
Ii &este toate acestea "a domina foamea. , foame dub 2 =i fi(ic, =i, ;n &rinci&a , s&iritua * or fi c12iva ani neroditori, secete, toate acestea vor duce la o foame cumplit/. Dar nici acesta nu este motivul principal, doar oamenii s-au deprins s/ consume mai mult/ hran/ dec1t le este necesar pentru 0ntre2inerea vie2ii, cu mult mai mult/. 1u"ioasei Mria .gi&teanca ;i erau de a-uns c<te"a boabe de gr<u =i &u:in rou, ca s triasc =i s re(iste c durii &ustiu ui* 1u"iosu Serafim de a Saro", fctoru de minuni, se hrnea cu ierburi, iar ;n fiecare (i muncea fi(ic din greu* .i erau & ini de har* Dar oare numai ei4 Mes&ing<nd &utre(iciunea, ei se uneau cu $ia:a, &<n =i tru&uri e or rm<neau neatinse de &utre(iciune, contrar egi or mor:ii, aduse ;n natur de ctre &cat* 1u oamenii u time or tim&uri se ;nt<m& ce"a contrar: unu dintre ido ii or este m<ncarea* 3/n1nc/ nu atunci c1nd le e foame, ci pentru c/ au ce m1nca. Kncearc, cunoa=te oare omu contem&oran ade"rata sen(a:ie de foame4 Pu:in &robabi , a tfe de ce i#ar mai trebui at<tea condimente, mirodenii, sosuri, re:ete de m<ncruri rafinate* 1ci menirea or e s tre(easc dorin:a de a m<nca ce e &re&arate* 1e care are, ;ntr#ade"r, ne"oie de m<ncare &entru a#=i men:ine &uteri e nu are ne"oie de toate acestea* , buc:ic de &<ine =i o ;nghi:itur de a& ;i sunt de a-uns* Dar buturi e s&irtoase care inhib sen(a:ia de satura:ie4 Toate acestea sunt o repetare a or#iilor p/#1ne. Dar noi uit/m c/, de fapt, consum%nd moarte, ne logodim cu ea, devenim ostaticii ei. Acum are loc (ndoparea omenirii. A4a cum 2/ranul 0ndoap/ vitele 4i p/s/rile, pre#/tindu-le de moarte, de t/iere, a4a 4i omenirea se pre#/te4te de moarte, de moarte spiritual/, 0nt1i de toate. Diferen:a e doar c anima e e nu au ibertatea de a a ege =i nici ra:iune, iar omu =terge imite e natura e, a eg<nd indi"i(ii ce ;nca c aceste imite* Dar omu are ra:iune =i ibertatea de a a ege =i nimeni nu &oate s# ob ige6 tot ce face, face de bun"oie* +at $ia:a =i iat moartea* +at .iserica-Adev&rul, &entru c este 0ru&u ui Gristos =i e & in

de Duhu Sf<nt, =i iat orgia mor:ii, atot"ic ene e egi =i is&ite a e umii* @iecare a ege iber una dintre e e* Despre ziua de azi, mul2i 04i vor aminti la =udecata de Apoi cu mare c/in2/ 4i am/r/ciune, pentru c/ nu s-au folosit de ea ca s/ a#oniseasc/ Duhul Sf1nt. )u au ascultat chem/rile +isericii s/ se adape din r1urile cu ap/ vie ale harului lui Dumnezeu. >#au "rut s se de&rind cu rugciunea =i &ostu , cu fa&te e bune, cu ucrarea duho"niceasc* Au agonisit moarte =i &e ea o "or &rimi* De aceea s#a =i s&us c nu se "a ;ndre&ta tot ce "iu* "/ doar nu va fi o $udecat/ a4a cum 4tie lumea . cu procuror, avocat, cu ultimul cuv1nt al inculpatului, nu. or acuza sau 0ndrept/2i 0nse4i faptele omului . faptele 4i #1ndurile. ?i va primi fiecare ce a ales 0n aceast/ vale a pl1n#erii 4i a pribe#iei, spre ce a tins, ce a dorit, aceea va primi. 1e care a a es "ia:a "a &rimi "ia:a "e=nic =i fericirea, iar cui moartea i s#a &rut mai du ce 2 iadu =i chinuri e "e=nice* Ii, du& cum ne ;n"a: Sfin:ii Prin:i, &rinci&a u chin nu este tigaia D9cazanul cu smoala", n*n*E, ci lipsa lui Dumnezeu! Acum, "rem noi aceasta sau nu, a"em ;n &ermanen: dre&t s&ri-in )ucrarea )ui dttoare de $ia:* A=a ori a tfe , suntem ad&a:i de Garu Su* Mcar =i &rin 1u"<ntu s&us a facerea umii & ante or =i anima e or, omu ui =i uni"ersu ui* @r ucrarea ui Dumne(eu, umea nu ar &utea e?ista nicio c i&* 0im&u din urm de aceea =i este ce din urm, &entru c ac:iuni e omu ui ;n=e at de mira-e e dia"o e=ti sunt ;ndre&tate ctre des&rinderea de umea Proniei* ?i iat/ c/ devine clar c1t de important este s/ dob1ndim Duhul Sf1nt acum. )umai 0n aceasta e z/lo#ul m1ntuirii* Scri&tura s&une c ar c domnia antihristu ui "a dura trei ani =i -umtate* S# ar &rea c ce sunt &u:ini trei ani, dar =i at<ta "a fi de a-uns ca s nu mai rm<n niciun suf et credincios, a=a u&t ;nfrico=toare "a fi =i at<t de ru "or fi &regti:i de ea oamenii* )u ve#hem, ne-am rela*at, l/s/m totul pentru mai t1rziu. <entru mai t1rziu postul, pentru mai t1rziu ru#/ciunea, pentru mai t1rziu r1vna de a primi Sfintele Taine, pentru mai t1rziu smerenia, pentru mai t1rziu . faptele bune. %n schimb hran/, 4i mai mult/ acum, locuin2/, chiar 0n clipa aceasta, ma4in/ . e foarte de dorit. Dar se va pr/bu4i lumea, va disp/rea aceast/ invazie a nimicniciei 4i se va v/di c/ e4ti #ol-#olu2.

3%7A=(8 +()ASTA7%% S, S<(8+,7A. "'8A<S(8 +A)"%8'7. D(<A BA'S(8 :,),7A8, A)T%B7%ST %), "A SA8 AT'7 S% =(ST%T%A7, >A", 3%)()% A3A:%T'A7,, A >% S'"'T%T D(3),9,( S% A >% <7%3%T "B%A7 S% %) +%S,7%"%. %3<'T7% A '7%"A7(% "'3<7'3%S "( D%A '8(8.
Antihristul va ap/rea ca un izb/vitor de nea$unsurile sociale, cu toate c/ anume 0n acest scop se vor produce ele. $a a"ea o &utere nemai"(ut aceast ta & a iadu ui* ,amenii ce &regtesc "enirea ui de &e acum au ;n m<ini e or bog:ii e de ba( a e &m<ntu ui* 3ira$ul

bun/st/rii actuale se va spulbera tot at1t de repede cum trece apa. S ne aducem aminte unu dintre antrenamente, o re&eti:ie care s#a fcut cu oamenii ;n /niunea So"ietic # cei care s-au 0ncrezut 0n b/nci au devenit cer4etori 0ntr-o sin#ur/ zi. Au a#onisit cu anii, care 0n contul bur2ii, care 0n contul s/n/t/2ii, 4i p/rea c/ aceasta e pentru o via2/. Dar s-a dovedit a fi un mira$. Acum va fi mult mai r/u. a avea de suferit 0ntrea#a lume. #otul se va petrece prin intermediul institu$iilor bancare, de aceea trebuie avut c%t mai pu$ine contacte cu ele. Acesta e 4i z/lo#ul neaccept/rii codurilor, printre altele. )iciun fel de b/nci 4i credite, toate astea sunt controlate de aceea4i m1n/ 4i de acela4i cap. +ar dac "ei contro a, "ei "edea c m<na nu e m<n, ci o ab cu gheare, iar ca&u nu e sim& u ca&, ci unu ;ncornorat* +ar ;n oc de fa: are un bot de fiar cu un r<n-et ;nfrico=tor* De ce pe to2i 0i deprind acum cu b/ncile5 62i iei salariul de la banc/, pensia . de la banc/. 7epede vor fi aduna2i to2i 0n acela4i staul. Mare mirare "or a"ea oamenii s af e c =i u timu bnu: din &ortmoneu e este numrat, ucru care, ;n ,ccident, de-a se ;nt<m& * +ar acesta, din &cate, nu "a fi u timu &ri e- de mirare* Toat/ aceast/ carcas) de bun/stare construit/ de omul modern se va dovedi a fi o capcan/ de o2el pentru el 0nsu4i. .i, dar ce s mai "orbim, ca&cana are ce &u:in arcuri, a&as &e e e =i e=ti iber* 1hiar =i anima e or ;nchise e reu=e=te uneori s fac aceasta* Aici a=a ce"a nu "a fi &osibi * Ii#i "a ;m&inge dracu &e oamenii necredincio=i sau &e cei cu &u:in credin: s#=i fac seama, ;ngro(itor e fa&tu c "or fi &rohodi:i =i ;nmorm<nta:i 2 se "a scrie c a fost ;n stare de ires&onsabi itate =i, gata, ucru e ca =i fcut* 1a =i cum -udecata asu&ra unui asemenea ucru, "i(<nd iertarea sau &edea&sa, s#ar &utea face &e &m<nt5 . ce"a de fe u indu gen:ei cato ice 2 ai cum&rat#o =i e=ti de-a iertat* Ii a tui nenorocit i se &are mai &u:in ;nfrico=tor 2 #au &rohodit doar &e &recedentu : H1u sfin:ii odihne=te#)F9, e iertat, iar mie ce#mi ;ncurc45 Mu :i, mu :i oameni "or merge ;n iad cu c<ntarea aceasta, &un<ndu#=i singuri ca&t (i e or, i&sindu#se de orice &osibi itate de a u&ta &entru "ia:a "e=nic, &entru "ia:a ;n $ia:* Am v/zut 4iruri de sicrie. <e p/m1nt pl1n#, bocesc, se c1nt/ prohodul, iar 0n $ur $oac/ dracii, mul2umi2i c/ au putut s/ piard/ at1tea suflete! +ar "iii ;i "or in"idia &e cei mor:i* Da, frica de boli 4i de r/zboaie, de moartea celor apropia2i. Trebuie s/ ai mult/ credin2/ 4i n/de$de 0n Dumnezeu ca s/ po2i suporta toate acestea. "um un om plin de m1ndrie 4i iubitor de ar#int s/ 0ndure umilin2a5 Doar ieri e ;nsu=i striga: HDac e=ti de=te&t, de ce nu e=ti bogat4*Q9 %eri, mul2umirea de sine d/dea din el, iar ast/zi e un nimeni. $a acce&ta orice6 =i coduri e, =i HNNNR, =i cu s<nge "a semna contractu cu satana* Dar e nu mai are ne"oie de aceasta5 Ii a=a e=ti a ui, te mai (ba:i, mai sari ;n sus, dar g<tu de acum :i#e ;n a: # e=ti a nostru5 (milin2a 0ndurat/ cu smerenie 0n zilele bun/st/rii himerice, iat/ pode2ul peste cei trei ani 4i $um/tate de putere ai lui antihrist. Asu&ra cui ;ns "a :inti atunci gheara is&itei du=mne=ti4 Asu&ra ce or credincio=i* )u i-au putut ispiti cu confortul 4i aurul, cu bun/t/2i 4i ma4ini, s/ 0ncerc/m acum, sub amenin2area mor2ii de foame, s/-i ispitim cu o bucat/ de p1ine. :reu, oh, ce #reu va mai fi s/-2i p/strezi sufletul c1nd cei apropia2i, copiii, demult nu au mai pus o f/r1m/ de p1ine 0n #ur/. )umai cel care crede 0n Dumnezeu, care %l crede pe Dumnezeu se va putea st/p1ni s/ nu fac/ pasul ireversibil. a da ceva antihristul lumii5 )u, pentru c/ nu va fi nimic de dat. 1e "a a"ea e mai mu t dec<t bog:ii e str<nse, bog:ii &re:uite ;n acea ume organizat& de diavol #i tot de el distrus&, &entru instaurarea mai comod a fa su ui mesia5 Ace=ti -indui:i do ari "or fi numra:i cu metru * Aurul va a$un#e la pre2ul s/u adev/rat . zero. 1a meta , nu e bun de nimic, iar ;n rest, nici de foame, nici de frig nu :ine*

Pre: "or a"ea doar ucruri e func:iona e, ucruri fr de care nu e &osibi su&ra"ie:uirea omu ui 2 to&oare, fierstraie, orice instrument, & ite sim& e de fier* Stare:u a ;nchis ochii* +ar=i s#a strecurat o acrim* Prea c doarme, dar bu(e e i se mi=cau du& obi=nuin: ;n rugciuni* 6n a$unul venirii antihristului va fi un haos 0n via2a tuturor 2/rilor. or prospera cei care, 0n virtutea reli#iei pe care o practic/, a4teapt/ venirea antihristului Jca 3esiaK. Ace4tia sunt, 0nt1i de toate, iudeii 4i musulmanii. Dup/ ei, acei protestan2i care, ne#1nd Dumnezeirea Domnului nostru %isus Bristos, propov/duiesc 0mp/r/2ia lui Dumnezeu pe p/m1nt. "re4terea influen2ei lor se vede de pe acum, iar mai departe va fi 4i mai mare. Princi&a u &entru ei acum e s ia ;n st&<nire &m<ntu * Kn tain, "or cum&ra tot 2 =i &duri, =i c<m&uri, =i r<uri* Siberia "a fi uat de chine(i =i &oate =i mai mu t* CAtunci, unde e mai bine s) ne salv)m!&, ; ;ntreru& &e stare:* (nde va ar/ta Dumnezeu. Princi&a u e m<ntuirea, nu discu:ii e DteoreticeE des&re m<ntuire* ,sen2a Cminunilor- antihristului va consta 0n seduc2ia pe care o vor emana. Adic/, atr/#/toare vor fi aceste false minuni, vor vr/$i ochiul. De aceea, p%n) 'i s) te ui$i la ele e p)cat 'i prime,die de moarte. Trebuie s/ te ascunzi 4i privirea s/ 2i-o ascunzi. Dar nici aceasta nu e tot* Sensul venirii sale va fi dreptatea absolut/. A venit 31ntuitorul nu 0n )umele S/u, ci 0n )umele Tat/lui. )u 8-au primit, ci, mai mult dec1t at1t . 8-au r/sti#nit. Dac e s -udecm dre&t, =i acum ; bat-ocoresc =i#) rstignesc, neg<nd Dumne(eirea )ui =i schimonosind ;n":tura )ui* %ar acesta va veni ca dumnezeu, nu dumnezeu, dar ca dumnezeu, 4i 0l vor primi 4i-l vor crede dumnezeu pentru minunile sale mincinoase, pentru faptele sale 0n4el/toare. Adic/ pentru ceea ce va fi pl/cut 4i atr/#/tor pentru oameni. +s&ititor, ne s&une imba s a"on, bisericeasc* De aceea se =i s&une c nu se va $ndrepta tot cel viu # nu "a a"ea ;ndre&t:ire* Acum sunt din cale afar/ de vorb/re2i pseudo0nv/2/torii. Atunci 0ns/ c1nd faptele 4i cuvintele lor vor fi verificate de Adev/r, se va v/di toat/ minciuna. Dar va fi primit antihristul 0n orice biseric/ din lume 4i i se vor 0nchina lui ca unui dumnezeu. +a aminte, cinstite &rinte, nu e se "a dec ara dumne(eu, dar cu minuni am/#itoare va face astfel 0nc1t i se vor 0nchina ca unui dumnezeu! +at ;n ce const gro("ia, iat de ce "a i&si orice moti" de ;ndre&t:ire5 Dar cei care ; "or &rimi "or fi oamenii &entru care ."anghe ia se sf<r=e=te a 1ina cea de 0ain* <entru :ol#ota, ei sunt surzi. 1hinuri e &e cruce sunt &entru . , toate astea se ;nt<m& aco o, ;n +erusa im, cu 2000 de ani ;n urm* Itii, c<nd ne uau 1S, eram ca ni=te oi, nu "reau s s&un miei, ca nici mcar astfe s nu m com&ar cu M<ntuitoru * 3er#eam t/cu2i la abator; pur 4i simplu era #reu s/-2i ima#inezi c/ e posibil/ o asemenea f/r/dele#e. ?i doar 4tiam cine sunt ei. "1t au proorocit stare2ii despre aceste vremuri, despre puterea slu#ilor 0ntunericului. Dar =edeam =i a=te&tam 2 cine "a fi urmtoru * Doar mu :i au nimerit ;n aceste mre-e a e minciunii* 1<t de mari =i de de=te&:i erau =i arhie&isco&u + arion, ;n":toru meu, =i mitro&o itu Serghie, =i mu :i a :ii* Dar au #re4it c1nd au crezut c/ te po2i 0n2ele#e cu dracii 4i cu slu#ile lor. 8e p/rea c/, p/str1nd forma, con2inutul va r/m1ne de la sine. >umai c nu a fost a=a, dar aceasta s#a "(ut mai t<r(iu* Tot aceasta se 0nt1mpl/ 4i acum, numai c/ se va vedea mai t1rziu.

S(<(),7,A >ATA D, <(T,7,A SATA)%"A5 )( , D, A=()S SA "%T%3 S% SA D%S"(TA3, "% SA >A<T(%3 ",8, "A7, D(" 8A D'+A)D%7,A BA7(8(%
H/erta*i-m&, p&rinte Antonie, dar cum r&m'ne cu cuvintele Apostolului despre putere #i despre supunerea $n fa*a ei), ; ;ntreru& eu iar=i* .#e#eh, suf ete a meu 2 a (is stare:u * Dar A&osto u Petru n#a fugit e , oare, din Moma, c<nd )#a ;nt< nit M<ntuitoru 4 Dar &e A&osto u Pa"e nu #au sa "at oare ;ntr#o co=ni:, d<ndu# -os de &e (id4 "e are a face aici acceptarea realit/2ilor 4i opunerea satanismului5 1e s#:i aduc eu e?em& e 2 aminte=te#:i de marea muceni: .caterina, sau de mare e mucenic !heorghe* Supunerea e posibil/ doar 0n lucrurile ce 2in de puterea laic/ . s/-2i faci meseria, s/ nu faci r/scoale armate. Dar =i aceasta, du& cum "ede fiecare* @ra:ii Macabei sunt un e?em& u bun de fo osire a for:ei ;m&otri"a ce or ce#) insu t &e Dumne(eu =i tot ce este Dumne(eiesc* Dac a&uci drumu smereniei &roste=ti, a=a =i "ei ;nce&e a &une ;ntrebri des&re &ros "irea ;n r<ndu sfin:i or a ui A e?andru >e"sCi, biruitoru , =i a ui Dimitrie, ce care i#a &r&dit &e ttari &e c<m&ia Su iCo"o* Kntrebri e ca ;ntrebri e, dar de &ros "it, i#a &ros "it Dumne(eu5 .u, c<nd aud asemenea ;ntrebri He" a"ioase9, ;mi amintesc de "ia:a Sf<ntu ui $asi e ce Mare =i a 1u"iosu ui +o" de a Poceae", fctoru de minuni* 1e "reme ;nfrico=toare e#a dat Dumne(eu &entru "ia:* .i, =i ce4 )u s-a ru#at, oare, Sf1ntul asile s/ moar/ 0mp/ratul %ulian5 /d c/ vrei s/ spui c/ %ulian a fost un apostat, dar era 0mp/rat 4i 0mp/rat le#itim, ba#/ de seam/! 4are nu de fric) pentru comoditatea noastr) ne rug)m pentru 6puterea" satanic)!. Ii doar Dumne(eu a artat c Sf<ntu $asi e a a"ut dre&tate 2 ui +u ian i s#a tras moartea nu de a o arma &m<nteasc, ci a fost str&uns de ancea unui so dat ceresc* Dar 1u"iosu +o" a fcut com&romisuri cu &o one(ii4 >u, e a u&tat cu ei =i cu aco i:ii or ;n fe =i chi&* >ici de -udec:i nu s#a ferit dre&tu 5 Dar tu#mi s&ui de &utere5 )ucrarea ui Dumne(eu trebuie s se fac cu chib(uin:* Dac ;n re a:ii e de &utere, &erechea =ef#suba tern ar ;nsemna doar atot&uternicia unuia =i ad<nca smerenie a ce ui a t, n#ar mai fi ne"oie de Sobornicitatea 3isericii* Dar dac n#ar fi Sobornicitatea, n#ar mai rm<ne 3iserica nici ,rtodo? # de c1te ori s-a 0nt1mplat ca cel care era 0n adev/r s/ fie un sin#ur om, 0n timp ce ierarhia superioar/ era 0n erezie5! "e s/ mai vorbim despre puterea laic/ -mitropolitul >ilip 4i patriarhul )icon, de e*emplu. ?i ace4ti drep2i, 0nseta2i de adev/r, sunt prosl/vi2i ca sfin2i: Sf1ntul asile cel 3are, Sf1ntul :ri#ore Teolo#ul, "uviosul

3a*im 3/rturisitorul, "uviosul %osif olo2Li, dar parc/ po2i s/-i enumeri pe to2i. Dar mai trebuie :inut minte c, u&t<ndu#se &entru cur:enia credin:ei, ei, Sfin:ii Prin:i, singuri erau ;m& initori & ini de r<"n ai )egi or ui Dumne(eu* Supunerea smerit/ 0n fa2a oric/rei puteri 0i convine celui care nu este atras de via2a dup/ "uv1nt. Pentru c drumu mrturisirii, chiar dac e &e unde"a =i a=ternut cu ro(e, neschimbat, dup/ C4sana7&, va r/suna 4i C8)stigne'te-L, r)stigne'te-L&* Aceast/ incomoditate va servi drept motiv pentru $ustificarea de sine 4i primirea antihristului . 'tiin$) avem, dar ra$iunea s-a (ntunecat din cauza p)catelor. Adic/, dac/ orice putere e de la Dumnezeu, ne-om supune 4i antihristului, n-avem 0ncotro. ?i 0nc/ vor ad/u#a c/ toate se fac cu voia Domnului. De aceea, se 4i spune c/ se va 0ntrona necuratul 0n orice biseric/ 4i niciun cuv1nt despre cei care au slu$it acolo mai 0nainte* Line minte e?em& u mare ui stare:, fctoru de minuni de a Saro"* 1<te icoane a"ea e 4 /na* 1r:i4 $reo (ece* Dar a dob<ndit mare s a", =i nu de a oameni, ci de a Dumne(eu* Acum to2i au pe-acas/ iconostase, rafturi 0ntre#i de c/r2i, numai c/ nu se s/v1r4e4te fapta cu#etat/! 3ul2i ascult/, dar pu2ini aud, p/rinte. H a, m-am g'ndit eu, e o piatr& #i $n gr&dina mea, ce mai bucurie $mi aduce biblioteca de vreo mie #i jum&tate de c&r*i!9 K:i mai s&un ;nc o dat: nu e nevoie de discu2ii despre m1ntuire, ci de fapte pentru m1ntuire - at1t acum, c1t 4i atunci, ceva mai t1rziu. A trecut timpul 0ndrept/2irilor, dac/ a mai fost vreodat/. >u numai m<ntuirea, toate trebuie su&use acestui sco&* A l/sat Domnul timp lini4tit pentru a ne deschide mintea 4i a auzi cuv1ntul lui Dumnezeu 4i, principalul, pentru dob1ndirea harului Dumnezeiesc 0nainte de anii 0nfrico4/tori. 1ine "a fo osi aceasta s&re bine, iar cine s&re ru* Primii "or mai &rimi, iar cei din urm =i ce#au a"ut "or &ierde5 1um s#a =i s&us: c celui ce are i se va mai da, iar celui ce n-are i se va lua #i pu*inul ce-l are* e#heaz/!9 TStaretul Antonie a fost un batran duho"nicesc, &reot de mir de rang ina t care a s u-it, du& deten:ia din agre e so"ietice, ;n &arohii e 3isericii ,rtodo?e Muse a Patriarhiei Mosco"ei =i care s#a ;n"rednicit de dou "i(iuni de a Dumne(eu des&re tim&uri e de a urm 7a"ea in -ur de J00 de ani a data acestor con"orbiri, a carei an este ne&reci(at, dar este foarte a&roa&e de (i e e noastre8, iar a scurt tim& a trecut a Domnu * Sursa origina a de unde a fost &re uat te?tu o constituie cartea: onvorbiri duhovnicesti si invataturi ale Staretului Antonie de <r. Ale*ander Irasnov, care este dis&onibi a si in imba eng e(a, on ine*

,egaturi:

Stati in credinta ortodo?a &ana a u tima suf are5 2 Sf* SuCsa a ,desei . $M.M.A D. A S0MA>!. MA>D/M+). S@A>0/) )A$M.>0+. A) 1.M>+!,$/)/+: $ai, c<t de mu :i sunt ;n focuri e iadu uiF* dac i#a:i "edea, "i s#ar ru&e suf etu de durere9 Sf* )a"rentie de 1ernigo": $or fi mu ti sur(i si mu ti orbiF9 Sfantu Serafim de $iri:a: 3anii si inse aciuni e umii "or &ierde mai mu te suf ete decat &rigoana ateista59 Sf* $arsanufie de a ,&tina: A(i este foarte usor sa ca(i de a GristosF9 Sfantu .frem Siru des&re inse aciunea &er"ersa si insidioasa a Antihristu ui si des&re dureri e ce e din urma Parinte e Sofronie 2 1u"inte duho"nicesti de cea mai mare adancime des&re umea contem&orana 1u"iosu Serafim Mose: Ast(i in Musia, m<ine ;n America9 Sfantu +oan Ma?imo"ici des&re sfarsitu umii si du ceata com&romisu ui a u timii crestini Parinte e Proc u: Anii dureri or au ince&ut9 1and oceanu rau ui "a inunda intreaga ume, atunci "a "eni sfarsitu umii9

Stati in credinta ortodo*a pana la ultima suflare!

Proorocia 1u"iosu ui SuCsa a ,desei

Schiegumenul 0u1sa al 2desei 34567-489:; a fost canonizat in 488:. &)u peste mult timp va avea loc Sinodul ,cumenic, numit &sfant-* %nsa acest Sinod nu va fi cel de-al optulea, fiind o adunatura de necredinciosi. %n cadrul lui toate credintele se vor uni in una. <osturile vor fi anulate, calu#aria anulata, calu#arilor si episcopilor li se va permite sa se casatoreasca, iar preotilor, sa se recasatoreasca. >oi insa nu trebuie sa acce&tam aceste schimbari* Sti u nou "a fi introdus in toata 3iserica /ni"ersa a*

>iti vi#ilenti! Straduiti-va sa mer#eti la +isericile lui Dumnezeu acum, cat ele sunt inca ale noastre. $a "eni tim&u cand nu e "om mai &utea frec"enta* )umai cei alesi vor intele#e ce se intampla. <e oameni ii vor obli#a sa se duca la biserica apostata, insa nu trebuie sa mer#em intr-acolo in niciun caz. a ro#, stati in credinta ortodo*a pana la ultima suflare si va veti mantui-. 7Uiaru Pra"os a"n<i SimbirsC9, >r* 2J#22VJ9988 # .?tras din: Staretii despre vremurile de pe urma, Manastirea Sfintii Arhanghe i Mihai si !a"rii , Petru#$oda, 200%*

, 7,3,A D, A ST7A):, 7A)D(7%8,

Kn":tura ce or Dois&re(ece A&osto i 7Didahii8:

H e#hea2i asupra vie2ii voastre. "andelele voastre s/ nu se stin#/ 4i mi$locul vostru s/ fie 0ncins, fi2i #ata* Pentru c nu =ti:i ceasu c<nd "a "eni Domnu nostru* Aduna2i-v/ mai des cu cei de o credin2/ cu voi, pentru c/ 0ntre# timpul petrecut 0n credin2/ nu v/ va putea a$uta, dac/ nu ve2i fi des/v1r4i2i 0n vremurile de pe urm/. "/ci 0n ultimele zile se vor 0nmul2i proorocii mincino4i 4i p/#ubitori, iar oile se vor preface 0n lupi 4i dra#ostea se va preface 0n ur/* Pentru c din cau(a ;nmu :irii ne egiuiri or se "or ur; unii &e a :ii =i se vor persecuta 4i se vor vinde unul pe altul, =i atunci se "a arta =i amgitoru umii, &recum @iu ui Dumne(eu, =i "a face semne =i minuni, iar &m<ntu se "a &reda ;n m<ini e ui, =i 7e 8 "a face ne egiuiri de care n#au mai fost din "eac* Atunci va trece zidirea omeneasca prin focul ispitirii 4i mul2i se vor ispiti 4i vor muri, iar cei tari 0n credin2/ se vor m1ntui de acest blestem. Atunci se "a arta &e cer semnu ade"ru ui6 a ;nce&ut semnu se "a "edea c ar ;ntins &e cer 7&robabi semnu crucii # n*a*8, urmat de semnu sunetu ui tr<mbi:ei =i, ;n ce e din urm, ;n"ierea mor:i or6 ;ns nu a tuturor, dar du& cum s#a &rofe:it: -a veni omnul #i to*i sfin*ii $mpreun& cu El* Atunci "a "edea umea &e Domnu care "ine &e norii ceru uiF9

A&osto u $arna"a 7W %N8:

HSe cu"ine s fim cu uare aminte a (i e e de &e urm* "/ci tot timpul vie2ii noastre petrecut 0n credin2/ nu ne va fi de niciun folos dac/ nu vom ur0 neadev/rul 4i ispitirile ce au s/ vin/, du& cum ne ;n"a: @iu ui Dumne(eu: S) ne (mpotrivim oric)rui neadev)r 'i s)-l ur%m pe el. A=adar, urmri:i cu mu t bgare de seam fa&te e ci or ru ui* oi nu trebuie s/ v/ 0ndep/rta2i de al2ii, ca 4i cum a2i fi de acum 0ndrept/2i2i; dar, adun1ndu-v/ 0mpreun/, cerceta2i ce este cuviincios 4i folositor pentru to2i apropia2ii vo4tri. 1ci s&une Scri&tura: -ai de cei care se cred $n*elep*i #i sunt plini de $n*elepciune $n ochii lor* 7.?tras din: Staretii despre vremurile de pe urma, Manastirea Sfintii Arhanghe i Mihai si !a"rii , Petru#$oda, 200%8

"uviosul <aisie A#hioritul: &8(3,A A7D,. <7%",<,T% ASTA5DURERE, TREZVIE SI DRAGOSTE FRATEASCA - ARME PENTRU RAZBOIUL NEVAZUT AL VREMURILOR DIN URMA IN CARE TRAIM
@selectie de cuvinte din cartea parintelui <aisie A#hioritul, &Trezire duhovniceasca-A

1-am constientizat ca diavolul a hotarat sa distruga fapturile lui Dumnezeu. ,ste hotarat sa lucreze astfel ca sa distru#a lumea. A turbat, pentru ca a inceput sa intre in lume nelinistea cea buna. ,ste foarte salbaticit, pentru ca stie ca timpul lui e scurt 7A&oc* J2,J28* 8umea arde. <ricepeti asta5 Au cuprins-o multe ispite. ' astfel de vapaie a aprins diavolul incat de s-ar aduna toti pompierii, n-o pot stin#e. apaie duhovnicesca. )-a ramas nimic. )umai de ru#aciune e nevoie, ca sa se milostiveasca Dumnezeu spre noi. $e(i, atunci cand se a&rinde un foc mare nici &om&ierii nu mai &ot face nimic, ci oamenii sunt ne"oiti sa se intoarca a Dumne(eu si sa#) roage sa trimita o & oaie &uternica, ca sa se stinga* Asa si &entru "a&aia duho"niceasca &e care a a&rins#o dia"o u e ne"oie numai de rugaciune ca Dumne(eu sa a-ute* Toata lumea se indreapta spre a a$un#e un singur caz. ' incurcatura #enerala. )u poti spune: &%ntr-o casa s-a stricat putin fereastra, sau altceva, sa o repar-. #oata casa este in dezordine. S-a stricat tot satul. Situatia a scapat de sub control, numai de sus mai e nade$de, la ceea ce face Dumnezeu. Acum e "remea ca Dumne(eu sa ucre(e cu surube nita, cu mangaierea mainii Sa e ca sa re&are* )umea are o rana care s#a inga benit si trebuie s&arta, dar inca nu s#a co&t bine* Se coace raul, ca atunci in +erihon 7+sus >a"i N,2O8 cand a fost gata &entru de(infectie*

Suferintele lumii sunt fara sfarsit. ' descompunere #enerala, pe familii, si mici si mari. %n fiecare zi inima mea mi se toaca. "ele mai multe case sunt pline de suparari, de neliniste, de stres. >umai in case e care traiesc du&a Dumne(eu oamenii sunt bine* +n ce e a te, di"orturi, unii fa imentari, a tii bo na"i, unii accidentati, a tii cu &siho#medicamente, cu droguri5 Mai mu t sau mai &utin cu totii, sarmanii, au o durere* Mai a es acum, nu au de ucru6 datorii de aici, suferinte de dinco o, ii trag banci e, ii scot din case, cu gramada si nu &entru o (i sau &entru doua* Sau daca un co&i sau doi dintr#o astfe de fami ie sunt sanatosi, se imbo na"esc din &ricina acestei situatii* Mu te fami ii de acestea daca ar a"ea i&sa de gri-a a monahi or, ar &etrece ce mai bun Paste5 "ata nefericire e*ista in lume! "and pe cineva il doare si se intereseza de ceilalti si nu de sine, atunci el vede intrea#a lume ca la radio#rafie, cu raze duhovnicesti.. * De mu te ori, atunci cand rostesc rugaciunea: Doamne +isuse9 # "ad co&i asi mici, sarmanii, cum trec &e dinaintea mea mahniti si se roaga ui Dumne(eu* Mame e or ii &un sa faca rugaciune, &entru ca au &rob eme, greutati in fami ie si cer a-utor de a Dumne(eu* +ntorc butonu &e aceeasi frec"enta, si astfe comunicam* Linistea care stapaneste ma nelinisteste. Se pregateste ceva. 1-am inteles bine in ce ani traim, nici nu ne gandim ca vom muri. 7F8 ,ste trebuinta sa facem multa ru#aciune cu durere, ca Dumnezeu sa intervina. S-o luam in serios si sa traim duhovniceste. Anii sunt foarte #rei. A cazut multa cenusa, z#ura, nepasare. , nevoie de mult suflet, ca ele sa dispara* 7F8 +ntra une e bo i euro&ene si inaintea(a s&re mai rau* 7F8 +ar noi dormim in o&inci* >u s&un sa uam &ancarte, ci sa intoarcem rugaciunea noastra, &reintam&inand mare e &erico ce i aste&tam si sa ne ina tam maini e catre Dumne(eu* 7F8 "eea ce va a$uta foarte mult este sa intre inlauntrul vostru nelinistea cea buna: unde ne aflam, ce ne va astepta, ca sa luam masurile necesare si sa ne pre#atim. iata noastra sa fie mai calculata. Sa traim mai duhovniceste. Sa fim mai iubitori. Sa a$utam pe cei indurerati si pe saraci cu dra#oste, cu durere si cu bunatateM 0rec anii si ce ani grei5 >u s#au terminat subiecte e* "azanul fierbe. Daca cineva nu este putin intarit, cum va putea oare infrunta o situatie #rea5 Dumne(eu nu i#a facut &e oameni ne&rico&siti* 0rebuie sa cu ti"am marimea de suf et* +ntr#ade"ar, daca se va face o z#uduitura, Doamne fereste, cati vor sta in picioare5 7F8 1autati sa "a imbarbatati* Stran#eti-va putin. ad ce ne asteapta si de aceea ma doare. )u va lasati slobozi. Stiti ce tra# alti crestini in alte parti5 @MA Acest duh slobod care e*ista M este o mare lipsa de recunostinta. Astazi vezi o lume fiarta @MA <e crestini trebuie sa-i caracterizeze a#erimea duhovniceasca si nobletea, $ertfa. 7F8 +nsa acesti ani sunt ca o oa a care fierbe si suiera* . ne"oie de o obisnuinta cu "iata grea, de "ioiciune, de barbatie 7F8 Sa "a &regatiti de acum, ca sa &uteti infrunta o greutate* Gristos ce a s&us4 >u a s&us: @iti gata94 Astazi, cand traim in niste ani atat de #rei, cu atat mai mult trebuie sa fim de trei ori mai pre#atiti. )u este numai moartea napraznica cea pe care va trebui sa o infruntam, ci sunt si alte prime$dii. Sa alun#am asadar aran$area noastra. Sa lucreze marimea de suflet. Sa e*iste duh de $ertfa. Acum vad ceva care este aproape sa se intample, dar se amana mereu. )umai amanari mici* 1ine e face4 ,are Dumne(eu imbranceste4 Gai, inca o una, douaF Situatia asa merge* Dar deoarece nu stim ce ne asteapta, pe cat puteti, sa cultivati dra#ostea. Acesta este lucrul cel mai important decat toate: sa aveti intre voi dra#oste adevarata, frateasca, nu mincinoasa* 7F8

Sa ne pregatim. Daca nu seamana omu , cum "a da Dumne(eu sa creasca grau sau4 ,mu trebuie sa semene si &otri"it cu ce "a semana, Dumne(eu "a da* Si in armata se s&une: <=ii gata!'* 1and este cine"a gata4 Atunci cand armata este in aste&tare, si mi itarii sunt mereu gata, cu inca taminte e or, cu arme e or, cu corturi e, aste&tand ordinu *7F8 Astazi traim in anii Apocalipsei. )u este nevoie ca cineva sa fie prooroc pentru ca sa intelea#a asta. )ucruri e inaintea(a tac#tac* 1e ne astea&ta nu stim* 0oata aceasta situatie ce s#a insta&anit ne "orbeste in acest sens* De aceea cu atat mai mult acum trebuie sa ne spri$inim pe ru#aciune si sa luptam impotriva raului prin ru#aciune. 7F8 #rebuie sa ne doara. ,are &oate &ersista o is&ita sau o stare grea daca se roaga ca ugarii cu inima4 "u toate ca trecem prin ani #rei vad ca in manastiri domneste un duhM de veselie! 8umea arde. @MA )oi ne trecem vremea cu placere si celalalt intre timp moare * 7F8 0oata teme ia este ca itatea rugaciunii* Mugaciunea trebuie sa fie din inima, sa se faca din durere* 7F8 "heia reusitei este ca pe om sa-l doara. Daca nu-l doare, poate sta ore intre#i cu metania in mana si ru#aciunea lui sa nu aduca nici un rezultat. Daca e*ista durere pentru problema pentru care te ro#i, chiar si cu un suspin faci ru#aciune din inima. @MA Din &acate, unii Hcunoscatori9 $nfasa pe fiii lor duhovnicesti ca pe niste prunci, chipurile, ca sa nu-i m'hneasca. H>u "atama asta6 nu#i nimic* . suficient sa credeti auntric9* Sau s&un: H>u "orbiti des&re subiectu acesta # des&re bu etine si &ecet uire # ca sa nu se m<hneasca oamenii9* Kn tim& ce de e#ar s&une: CSa 0ncercam sa traim mai duhovniceste, sa fim mai aproape de Bristos si sa nu va temeti de nimic, si de va trebui vom si marturisi- # ;i "or &regati oarecum* Daca cineva cunoaste adevarul, (si face probleme si se trezeste* 6l doare &entru situatia de asta(i, se roa#a si ia aminte sa nu cada ;n cursa*9

S>A)T(8 8A 7,)T%, A8 ",7)%:' (8(%: & ai, cat de multi sunt in focurile iaduluiM. daca iati vedea, vi s-ar rupe sufletul de durere

Sf. 8avrentie de "erni#ov: +or fi multi surzi si multi orbi7" @proorocii despre vremurile din urmaA

&)rintele tot timpul ne repeta c) sufletele merg (n iad a'a cum merg oamenii duminica de la biseric) la chefuri, iar (n rai precum oamenii merg la biseric) (n zilele de lucru. Spun%nd aceste lucruri, &)rintele pl%ngea amarnic, g%ndindu-se la sufletele ce se pierd9 +ai, c%t de mul$i sunt (n focurile iadului, 'i to$i stau precum pe'ti'orii pu'i la saramur) (n butoaie. :)icu$ele (ncercau s)-l lini'teasc), dar el le zicea printre lacrimi9 - +oi nu-i pute$i vedea, c)ci dac) i-a$i vedea, vi s-ar rupe sufletul de durere".

Daca ai vazut ca un om plange, cum ai putut sa mai mananci!" 3Sf. (uv. ,avrentie al (ernigovului;.

FG ianuarie este data de &ra(nuire a unui mare Sfant rus foarte a&ro&iat de noi ca tim& 7a trecut a Domnu acum X8 de ani8, "uviosul 8avrentie de la "erni#ov, daruit de Dumne(eu cu harisme e deosebite a e Sfinti or din "echime: vazator cu Duhul in inimile oamenilor, prooroc al vremurilor din urma si facator de minuni. Dinco o de toate, insa, Sfantu )a"rentie era o inima care ardea de iubire pentru fiecare suflet si care, asemenea Sfantului %saac Sirul, a Sfantului Siluan Athonitul si a altor sfinti, nu numai ca era de o sensibilitate duhovniceasca e*traordinara la suferintele oamenilor si plangea impreuna cu ei, ci plangea neincetat si pentru cei care se afla in iad, precum si pentru cei care7 prin neascultarea lor de Dumnezeu isi pregateau acelasi chin vesnic* >ealitatea iadu ui este descrisa a egoric, dar cutremurator de catre Sfantu caruia Domnu i#a aratat taine e ne"a(ute de ochi omenesti6 am cautat sa nu cen(uram, ci chiar sa accentuam 7&rin ase(area inca din tit u si din motto a res&ecti"e or cu"inte8 acest ucru &entru a contracara tendinta care e*ista astazi de aM i#nora pana la necredinta realitatea iadului (e*ista un origenism tacit in credinta foarte multora dintre noi si, asa cum spunea un alt parinte, poate ca de aceea si suntem atat de nepasatori, pentru ca ni se pare ca iadul nu are cum sa mai e*iste, de vreme ce Dumnnezeu e atotmilostiv). Am &re(entat cu a ta oca(ie ceea ce Duhu Sfant i#a desco&erit in mai mu te randuri Sfantu ui 1u"ios )a"rentie des&re ceea ce ne astea&ta &e noi, 3iserica acestor (i e si &e generatii e &remergatoare "remuri or de &e urma, cat si referitor a "enirea ui Antihrist* Din sfaturi e, minuni e si intam& ari e &i duitoare des&rinse din $iata ui am se ectat acum numai o mica &arte, ine"itabi &e considerente subiecti"e, &e teme dintre ce e mai diferite, dar toate foarte im&ortante &entru oricine* (ei care nu ati citit inca intreaga carte si nu l-ati !cunoscut" pana acum pe Sfantul ,avrentie, va invitam cu caldura sa incercati sa o faceti acum. E foarte posibil sa va ramana adanc in inima si sa? ramaneti prieteni cu el!

Extrase din: Sfantul Lavrentie al ernigovului, +iata, invataturile si minunile (versiunea online, care se poate descarca integral dand clic; pe titlu, iar cartea se poate comanda de la Libraria Agnos dand clic; pe coperta ei de mai sus):

</rintele interzicea foarte sever tuturor c/lu#/rilor, diaconilor 4i preo2ilor s/-4i tund/ p/rul 4i b/rbile, zic1nd c/ mare e ru4inea pentru arhierei s/ fie tun4i 4i b/rbieri2i, ;nc s&unea des&re s u-itorii bisericii: YYSunt Apostoli, dar sunt 'i <ude, doar fe$ele 'i le-au schimbat, iar vremurile 'i vicleniile sunt acelea'i!* .ra foarte r<"nitor Printe e, un mare &ro&o"duitor a 1redin:ei ,rtodo?e, =i un mare a&rtor a 3isericii =i a r<nduie i or ei* </rintele 8avrentie se sup/ra foarte tare pe cei ce binecuv1ntau vreo schimbare 0n r1nduiala bisericeasc/: 0n c/r2i, slu$be de prive#here, botezuri, Sfinte 8itur#hii sau slu$be de 0nmorm1ntare. De asemenea era foarte nemul2umit de cei care scurtau slu$bele duhovnice4ti @chiar 4i pe l/dicaA. Printe e s&unea c a fost mult mai #reu ca acestea s/ fie scrise dec1t s/ fie citite 4i c1ntate. .ra foarte nemu :umit c nu se citea Psa tirea, dar strigau YYSlav&!ZZ fr fric de Dumne(eu, iar a Sf<nta )iturghie ;ntreru&eau rugciunea ce se cite=te ;naintea Sfintei Km&rt=anii deschi(<nd &or:i e ;m&rte=ti iar ce ce citea netermin<nd rugciunea s&unea YYAmin5ZZ, iar &reotu s&unea YY1u fric de Dumne(euFZZ* NN=ste oare aici fric) de Dumnezeu! Aici este negli,en$), aici nu numai c) nu se respect) legea ci este vorba de superficialitate 'i (nfruntare a bunului Dumnezeu. Asemenea slu,itori ai /isericii nici ei nu se salveaz) 'i nici pe al$ii nu-i las) s) se m%ntuiasc)>>. Ii mai s&unea Printe e, c ;n ocu acestor &reo:i nedemni =i c<rtitori ai r<nduie i or biserice=ti, s u-esc Kngerii, ;m&reun s u-itori cu ei, =i com& etea( ceea ce ei 7&reo:ii8 nu ;nde& inesc* Arhiereii =i s u-itorii 3isericii, crora e & ace s scurte(e r<nduia a bisericeasc, "or merge ;n focu ce "e=nic, iar acei credincio=i ce au stat a aceste s u-be se "or m<ntui doar &rin rugciune, &ost =i mi ostenie* Din cau(a acestor s u-itori, &o&oru nu "ine a Sf<nta 3iseric* Amar, amar =i -a e &entru ace=ti c<rtitori, cci focu ce "e=nic =i ;ntunericu fr de sf<r=it ;i a=tea&t9* 1u"iosu s&unea ca preotii vor scurta slu$bele: la inceput <saltirea, iar apoi "easurile. Domnul nu va rabda si ne va pedepsi. De frica multi vor chema numele Domnului si se vor mantui prin credinta*

,dat, ;n tim& ce#=i fcea rugciunea ;n chi ie, Printe e a fost ;ntreru&t de o mare g gie* A ie=it afar din chi ie =i a "(ut un brbat ce striga c e a "enit de de&arte =i c "rea s# "ad &e Printe* Printe e s#a uitat a e =i i#a s&us: # ??#u vrei s) m)n%nci p%ine u'oar). Dar dac) vei a,unge pe nedrept la 6scaunul" pe care (l r%vne'ti, ce s)-$i spun, vei tr)i vreo doi ani, dar te vei ardeOO. NN- Dar eu vreau s) m) fac preot, a r)spuns b)rbatulOO. YY- Atunci du-te la arhiereu. S& fac& el cum va voi, eu unul nu te binecuv%ntezZZ* Ace a s#a dus a $ dica 3oris, care #a binecu"<ntat* Au(ind Printe e )a"rentie des&re aceasta, a (is: YY# =l nu va putea face nimic 'i ('i va pierde 'i sufletulOZ* ,*act peste doi ani, dup/ cum a proorocit </rintele, a murit 0n mari 4i #rele chinuri* Printe e adesea re&eta: # [#are (mi este mil) de tinerii preo$i f)r) e*perien$), pentru c) nu au destul) (n$elepciune 'i cura, ca s) (ntrebe. Stau la ei pomelnicele aruncate pe geam 'i peste tot prin toat) chilia 'i toate pomelnicele pe care nu le citesc aici, la Sf%nta &roscomidie, le vor duce (n spate (n via$a cealalt) (viitoare) 'i va fi foarte grea povara lor. 3Ei, fiind f&r& experien*&, scot p&rticele, iar pomelnicele stau aruncate peste tot;. Dac) ar 'ti ei ce (i a'teapt), atunci ar aduna toate pomelnicele aruncate 'i necitite, le-ar pune cu gri,) unul peste altul, 'i cu fric), f)c%nd semnul Sfintei ruci peste ele, ar spune9 6&omene'te, Doamne, pe to$i cei trecu$i (n aceste pomelnice nepomenite de mine la rug)ciune pentru sl)biciunea omeneasc)". @i atunci ei n-ar mai r&spunde $naintea lui umnezeu pentru marea dragoste pe care o are A'ntuitorul pentru noi.\ A=a s&unea bunu nostru Printe =i i se umpleau ochii de lacrimi amare* $ adica 3oris a"ea obiceiu sa scurte(e s u-be e* )ucru acesta s#a intam& at de nenumarate ori* )a o astfe de s u-ba, &arinte e s#a neca-it, a dat deo&arte carti e de s u-ba si a s&us: ??De ce s-a scris tipicul si dupa el cartile!ZZ A&oi a continuat cu as&rime: YYBn astfel de vladica nu va ramane aici mai mult de doi ani si jumatateCC. Parinte e )a"rentie se intrista, de asemenea, cand nu se citeau toate catisme e: ??:ai bine sa inceteze lumina soarelui, decat sa nu se citeasca catismeleZZ* $ adica 3oris nu i res&ecta &e staret si adesea ii facea im&otri"a* ,data, in tim&u unei discutii s#a com&ortat fara res&ect fata de dansu si chiar a f uierat, aratand ca "a &roceda asa cum doreste* 1and a iesit, &arinte e a s&us, in au(u tuturor surori or, ca &este doua#trei (i e "a fi mare (ar"a in casa e&isco&u ui* +ntr#ade"ar, &este trei (i e, ne&otu sau, un tanar &e care i intretinea e&isco&u , s#a sinucis* Aceasta intamplare l-a smerit pe vladica, care s-a adresat staretului, in marea sa amaraciune, pentru a-l a$uta cu ru#aciunile lui. Staretul l-a primit cu caldura si dra#oste si a ru#at surorile sa faca ru#aciuni pentru vladica* Au "enit a &arinte e maica diri-oare si a te surori si "orbeau rasfoind ca endaru bisericesc: '&arinte, priviti cati arhierei sunt.'* Dar &arinte e a &ri"it si a s&us: <Eu vad doar patru si va mai fi si al cincilea'* ,ftand din greu, a ince&ut sa ne s&una, stergandu#si acrimi e: @+a veni timpul cand si preotimea va fi atrasa de bogatia lumeasca, desarta. +or avea masini, vile, vor vizita statiunile climaterice si rugaciunea lui <isus li se va lua. hiar vor uita de aceasta. Apoi nu vor mai merge pe calea care trebuie sa mearga, iar oamenii slabi de fire vor merge dupa ei. ar voi sa fiti intelepti si cuminti. uvintele lor frumoase sa le ascultati, dar sa nu urmati faptele lor. Eu va spun si va compatimesc ca veti cumpara case mari si frumoase din manastire. 1u va va a,unge timpul pentru rugaciune si doar ati facut fagaduinte calugaresti. <n ultimele timpuri oamenii nu se vor mantui cu truda, ci cu intelepciune. /ntelepciunea va fi in randul celor dintai. Drimii vor fi ca luminatorii, iar ultimii ca soareleE*9

Pentru iubirea sa &uternic fa: de oameni =i smerenia sa, bunu Dumne(eu #a ;n"rednicit &e Printe e cu daru rugciunii inimii, a ;nainte#"ederii =i cu daru "indecrii de bo i suf ete=ti =i tru&e=ti* Printe e tare & <ngea c<nd &ctosu care se s&o"edea a d<nsu desco&erea &cate de moarte* Amare lacrimi v/rsa c1nd mama care se spovedea m/rturisea marele p/cat al uciderii de prunci @avortulA. ,l spunea c/: NN:ama ce a s)v%r'it acest p)cat trebuie s) verse multe lacrimi (ndurerate 'i s) se roage zi 'i noapte, c)ci greu este p)catul acesta. S) v) fereasc) Dumnezeu de el.OO 3ai spunea c/ trebuie s/ ne fie fric/ de acest p/cat ca de foc* +n manastire era un obicei: ce e care isi serbau nume e se im&artaseau cu Sfinte e ui Gristos 0aine, a&oi uau o &rescura si mergeau a &arinte e* . ru&ea o bucatica, e fe icita de (iua nume ui si deseori e o&rea a masa* >oi eram douas&re(ece surori* Parinte e manca dintr#un b id de ut cu o ingura rotunda de emn* Deodata si#a ridicat ca&u si a s&us, adresandu#se maicii P*: YYAergi si vezi cine a venit! Spune-i sa intre si sa stea la masa!ZZ Maica a iesit si a "a(ut o femeie care plan#ea foarte tare. @emeia a rugat#o sa#i ingaduie sa intre a &arinte e, dar maica P*, a"and mi a de staret, i#a s&us: YY upa ce termina de mancat, sa veniti caci va primesteZZ* @emeia a continuat sa & anga* Maica, intorandu#se a tra&e(a, i#a s&us &arinte ui: YYAancati, nu este nimeniZZ* Parinte e )a"rentie a mai uat cate"a inguri de bors, si#a intors ca&u si a s&us din nou: YYAcolo este cineva, chemati-o aici!ZZ* YY ar nu este nimeni afara, mancati linistitZZ, a insistat maica* Parinte e a mai uat o ingura, a&oi, indis&us, a ase(at ingura &e masa si a &ronuntat cu "oce tare: YY=u ti-am spus ca acolo este o femeie care plange, mergi si adu-o aici.ZZ* ,l insusi s-a ridicat vrand para sa o intam&ine &e femeia ce & angeaF +n fata noastra a a&arut o femeie de "arsta mi- ocie, toata numai acrimiF* Probabi ca un mare neca( o adusese aici si staretu s#a dus a chi ie sa "orbeasca cu ea* Peste "reo (ece minute femeia a iesit* S#a inc inat bucuroasa in fata tuturor si a & ecat cu &ace in suf et* Parinte e s#a ase(at a masa si adresandu#se maicii P* a intrebat#o: Daca ai vazut ca un om plange, cum ai putut sa mai mananci!* Asa era staretu )a"rentie9* Parinte e re&eta adesea ca YYrugaciunea mamei nu arde in foc si nu se scufunda in apaZZ9* ,dat, ;n tim&u r(boiu ui, micu:a M* "eni a Printe e ca s cear binecu"<ntare &entru a#i face &rocesiune de ;nmorm<ntare surorii ei, ce ocuia ;ntr#un sat distrus de nem:i, =i des&re care credea c murise ;n bombardament, a care Printe e a ;ntrebat#o: - Ea te ajuta pe tine cu ceva) - a, D&rinte, $ntotdeauna mi-aducea lapte #i p'ine. Atunci nu va arde (n foc 'i nu se va (neca (n ap). Micu:a insista ;ns ;n continuare &entru binecu"<ntare ca s#i fac s u-b de ;nmorm<ntare* # u-te cu umnezeu, *i-am spus, #i las&-m& s&-mi v&d de ale mele, ;i s&use Printe e =i s#a a&ucat de treab* Micu:a n#a cre(ut cu"inte or Printe ui =i s#a dus a un a t &reot care i#a dat binecu"<ntare &entru ;nmorm<ntare* .a a fcut tot ce era de fcut &entru ;nmorm<ntare, dar mare i#a fost mirarea c<nd a doua (i du& ;nmorm<ntare o "ede &e sora sa c "ine a d<nsa "ie =i ne"tmat, aduc<ndu#i &<ine =i a&te* </rintele 8avrentie s-a sup/rat foarte tare c1nd a aflat de neascultarea m/icu2ei, spun1nd: NN<entru ce mai veni2i la mine s/ 0ntreba2i dac/ p1n/ la urm/ face2i tot cum v/ duce capul, dac/ face2i tot ce vre2i voi5OO-. , femeie a "enit a Printe e )a"rentie &entru a cere binecu"<ntare s mearg ;n ora=* </rintele nu a binecuv1ntat-o. ,a neascult1nd s-a pornit spre ora4. <e drum 0ns/ a avut loc un accident, o mare nenorocire, 4i ea a fost la un pas de moarte. 6ntorc1ndu-se la </rintele, 0i ceru iertare printre lacrimi 4i 0i spuse ceea ce s-a petrecut. 8a care </rintele 0i r/spunde: ??Asta-i pentru neascultarea ta. De ce-ai mai venit dup) binecuv%ntare dac) tot faci dup) capul t)u!ZZ9*

.ra ;nc ;n "ia: Printe e c<nd micu:e e se ocu&au din ce ;n ce mai mu t cu ucru manua , fc<nd icoane, iar e era nemu :umit =i mereu e s&unea: # YY#oate c%te le face$i, le face$i f)r) rug)ciunea lui <isus 'i f)r) de r%nduiala /isericii 'i, pentru aceasta, m)n)stirile nu vor d)inui c%t trebuie 'i multe se vor (nchide, ceea ce s#a =i ;m& init* Diminea:a, c<nd se a&rindeau umini e &rin chi ii, Printe e, cu mintea sa c ar"(toare, =tia unde =i ce se ;nt<m& , =tia cine se roag =i cine se ocu& cu a tce"a* ,dat, c<nd Printe e se ;ndre&ta s&re biseric, i#a s&us micu:ei ce# ;nso:ea s intre ;n chi ia de <ng biseric =i s "ad cu ce se ocu& aco o micu:e e* Kntr#ade"r, ele se ocupau cu diferite treburi 4i nimeni nu se #r/bea s/ mear#/ la biseric/. </rintele s-a sup/rat foarte tare 4i a spus: - NN2n felul acesta m)n)stirea nu o va mai duce multOO ceea ce s-a 4i 0mplinit* . mereu e s&unea c pentru monah ru#/ciunea este la fel de necesar/ ca 4i aerul, altfel el se va asem/na cu o Cstatuie nea#r/- r/u mirositoare. Ii e mai s&unea: # YY=erici*i sunt cei care sunt scri#i $n (artea -ie*iiZZ +ar a ;ntrebarea surori or: YY(ine este scris $n (artea -ie*ii)CC, e e rs&undea: YY ei care au r%vn) 'i merg cu bucurie la biseric), aceia sunt scri'i (n artea +ie$iiZZ9* A"ea, de asemenea, daru rugciunii ne;ncetate cu rugciunea ui +isus* ,dat, &e c<nd s& am ho u # ;=i aminte=te una din micu:e # Printe e, trec<nd &e <ng mine, mi#a s&us: YY,ucreaz&, lucreaz&, dar s& nu ui*i de rug&ciunea lui /isus! Fn minte trebuie introdus& permanent rug&ciunea, altfel mintea umbl& pe unde se nimere#te, #i acest lucru ni-l repeta fiec&reia c'nd ne porneam la drumCC* Des&re Sf<nta )iturghie, Printe e ne s&unea mereu: # YYDac) trebuie neap)rat s) pleci de la Sf%nta Liturghie, atunci pleac) dup) 6#at)l 1ostru", iar dac) s-au scos Sfintele Daruri, atunci s) stai cu fric) 'i s) te rogi pentru c) aici este prezent 2nsu'i Dumnezeu cu :aica Domnului 'i cu toate puterile cere'ti, iar dac) po$i, vars) m)car o lacrim) c%t de mic) pentru nemernicia ta. (&ci $ngerul t&u p&zitor se va bucura pentru tine. Dac) te (ntreab) atunci cineva ceva, tu r)spunde-i, dar foarte scurt. <ar tu singur) s) stai (n biseric) precum st) lum%nareaZZ9* A a&rut &rin ocuri e noastre o YY&re(ictoareZZ =i toat umea mergea a ea, ne &o"este=te +*M** M#am dus =i eu dar c<nd m#am a&ro&iat, ea a ;nce&ut s bo boroseasc ce"a sub nas* S&un<ndu#i Printe ui de ce e ;nt<m& ate, e mi#a (is: # YYGici s& nu pomeni*i despre ea $n chilia mea! %rebuie s& fi*i foarte aten*i, c& uite, va veni a'a un timp c%nd prezic)torii de acest fel se vor (nmul$i ca ciupercile dup) ploaie. S) v) p)zi$i de ei. ite'te rug)ciunea lui <isus, dar nu uita nici pe :aica DomnuluiZZ9* Kn tim&u r(boiu ui, &e &m<ntu mnstirii a fost semnat secar =i, iat, "enise tim&u cu esu ui, dar nu &uteau face nimic, cci &m<ntu era bine &(it de so da:i* Maica iconom a mers cu & <ngere a &rimrie s cear a-utor, dar au a ungat#o cu ru=ine =i au fugrit#o cu "orbe bat-ocoritoare* 1u acrimi ;n ochi ea s#a ;ntors a mnstire =i =i#a "rsat tot neca(u Printe ui* A doua (i, s&re diminea:, Printe e a binecu"<ntat#o =i i#a s&us s mearg din nou a &rimrie, poruncindu-i s/ nu vorbeasc/ cu nimeni pe drum* 1u credin: ;n Dumne(eu =i ;n rugciuni e Printe ui, &(ind tcerea, micu:a a mers din nou, a aceia=i =efi* De ;ndat ce a a-uns a &rimrie =i e#a cerut din nou s o a-ute, a =i &rimit &ermisiunea &entru str<ngerea roade or, ba mai mu t, to:i s#au &urtat foarte frumos cu ea =i i#au "orbit amabi * .a, bucuroas, se ;ntoarse re&ede a mnstire =i#i &o"esti Printe ui cum s#au schimbat ;n bine ucruri e, a care stare:u (<mbi =i#i (ise: # YY=i, iat), c%nd omul este r)u atunci cu el este satana, cel viclean, 'i (i (ntunec) sufletul, iar c%nd te vei ruga pentru acela, dracul fuge de la el iar omul devine bun 'i (n$eleg)torZZ*

Se a&ro&ia iarna cu &a=i re&e(i iar micu:e e, de=i au ;ncercat, nu reu=iser s aduc f<n &entru ca * Maica .* se & <nse Printe ui s&un<ndu#i c a fost a &re=edinte e sfatu ui s#i dea a&robare &entru f<n, dar e a refu(at#o =i a a ungat#o fr nimic* Printe e o ascu t cu aten:ie, dar nu#i ddu nici un rs&uns* Peste dou (i e o chem a d<nsu =i ;i s&use: YY ac& nu acela, atunci altul te va ajuta, dar te vei $ntoarce cu f'nCZ* Micu:a a & ecat cu ;ncredere =i ;ntr#ade"r s#a ;ntors cu f<n, cci "echiu &re=edinte fusese ;n ocuit cu o (i ;n urm9* Printe e M* M* ne &o"este=te c : YYAtunci c<nd tat meu murea, eu #am rugat s mi se arate ;n "is, &entru rugciuni e Printe ui )a"rentie* Kntr#o noa&te #am "isat, s&un<ndu#mi: F*i mul*umesc pentru prescuri, mai mult dec't at't nu-mi trebuie nimic, ele m& ajut&. Eu #tiu c& tu ai mari datorii, dar f&r& prescuri eu voi muri. Atunci eu am & ecat a Printe e =i i#am &o"estit "isu iar e mi#a e?& icat c ace e &rescuri se ;m&art a &roscomidie =i cu e e se s&a &cate e omu ui* Du& O0 de (i e #am "isat din nou &e tat meu =i #am ;ntrebat: HH%u e#ti mort)ZZ iar e mi#a rs&uns: YYEu sunt #i mort #i viuZZ* A&oi #am ;ntrebat: YYBnde-i locul t&u)ZZ +ar e mi#a rs&uns: YYFnc& nu m& aflu nic&ieriZZ* Kntreb<ndu# &e Printe e des&re ce e "isate e mi#a e?& icat, s&un<ndu#mi c tat/l meu 0nc/ n-a trecut v/mile. Depinde de #reutatea p/catelor 4i de vama la care a fost oprit. <entru ace4tia trebuie f/cut/ foarte mult/ ru#/ciune, milostenie 4i date prescuri la Sf1nta 8itur#hie, la biserici de mir 4i m/n/stiri. Mitro&o itu +oan 7Soco o"8 a Sie"u ui a "enit in "i(ita a &arinte e* Au stat de "orba, au baut ceai, du&a care mitro&o itu s#a &regatit de & ecare* 1erand binecu"antare de a &arinte e, acesta i#a &ro&us sa amane & ecarea &ana a doua (i* +na t Prea Sfintitu insa a insistat sa & ece* >u a trecut mu t tim& si staretu e#a s&us surori or sa# intam&ine &e mitro&o it* Maici e au ras&uns: Aitropolitul a plecat de mult* Parinte e a insistat: Aergeti si deschideti portile* Au iesit, iar mitro&o itu , tu burat, stand anga &orti, e# a s&us: HHSoseaua a fost surpata de ape si nu se poate merge pana maineCC* M#au trimis ;n Donbass, iar eu am "enit a Printe e du& binecu"<ntare, ne &o"este=te a t micu:* Printe e m binecu"<nt =i ;mi s&use: # YY u-te, vei c&l&tori tu de colo-colo, dar apoi tot la noi te vei $ntoarce ZZ* Aceste cu"inte s#au ;nde& init ;ntocmai* 1<nd Printe e s#a stins din "ia: =i a trecut a ce e "e=nice eu nu m af am ;n 1ernigo"* Am "rsat mu te acrimi amare c nu #am &utut &etrece &e u timu drum =i nam reu=it s# ;ntreb nimic des&re "ia:a mea* Du& c<te"a no&:i &etrecute ;n rugciune mi s#a artat Printe e ;n "is* $isam c merg a Printe e )a"rentie du& binecu"<ntare =i duceam =i &u:ine merinde* 0ot merg<nd a=a, am nimerit ;ntr#o grdin de o frumuse:e rar, totu fiind ;n" uit de o c<ntare di"in* )a un moment dat, "d ;n fa:a mea o csu: =i am ;n:e es c aceasta era csu:a Printe ui* A&ro&iindu#m, #am "(ut ;nuntru, iar e m#a binecu"<ntat =i a&oi mi#a &us am<ndou m<ini e &e ca& ;n semnu Sfintei 1ruci =i m#a tras a &ie&tu su* .u m#am g<ndit c m#a str<ns at<t de tare &entru c eram at<t de &ctoas* A&oi am ie=it ;m&reun din chi ie =i am v/zut 0n fa2a casei dou/ drumuri: un drum lat 4i drept, iar altul 0n#ust 4i pietros. ,u am vrut s/-l conduc pe drumul cel mare 'i lat, dar </rintele m-a 0ntors la dreapta, pe drumul cel (ngust 'i pietros, s&un<ndu#mi: HDe acum (ncolo s) mergi doar pe drumul acesta9 aceasta este binecuv%ntarea ta.9 du& care eu m#am tre(it* 1u mi a bunu ui Dumne(eu a=a s#au r<nduit ucruri e c ; am ca duho"nic &e unu din ucenicii Printe ui )a"rentie, &e Printe e >ichifor, care mi#a artat calea cea Cdreapt) 'i lat)care duce la iad 4i calea cea C(ngust) 'i pietroas)- care duce la rai. Acum eu m/ ro# bunului Dumnezeu 4i 3aicii Domnului s/ m/ 0nvredniceasc/ s/ mer# pe acest drum 0n#ust 4i pietros p%n) la cap)t*

- ititi si9

Sf1ntul 8avrentie, ia2a, 0nv/2/turile 4i minunile Acatistul Sfantului 8avrentie <roorociile unui <rooroc al )oului Testament M Despre e*amenul bolii - Danion asile povestind din intamplarile reale ale Sf. 8avrentie cu cateva fiice duhovnicesti @despre rostul necazurilorA

Sf. 8avrentie de "erni#ov: & or fi multi surzi si multi orbiM-

Printe e deseori ;=i arta dorin:a s discute cu ucenicii si, 7Hcu co&iii si iubi:i98, des&re "remuri e de a&oi, ca s#i ;n"e:e cum s se fereasc de crri e gre=ite =i s fie "eghetori* # Acum, c<nd noi ;i "otm &e conductorii no=tri suntem fie cu cei Hde drea&ta9 fie cu cei Hde st<nga9* Dar nu sta e amaru , cci va veni o vreme c1nd vor impune lumii s/-4i alea#/ un sin#ur 0mp/rat. %ar c1nd omenirea va vota pentru un sin#ur 0mp/rat, s/ 4ti2i c/ acela Cel e- - antihristul - 4i s/ te fereasc/ sf1ntul de vei vota. A&oi aduga: # a fi un asemenea r/zboi mare 0nc1t at1t de mul2i se vor pierde, c/ vor r/m1ne foarte pu2ini care vor supravie2ui, dar cei ce "or rm<ne nu "or &utea sc&a dec<t dac se "or ad&osti &rin cr&turi e &m<ntu ui, &rin &e=teri* S&unea c ;n acest r(boi se "or distruge at<tea state ;nc<t &<n a urm "or mai rm<ne doar dou sau trei* Atunci ei se vor hot/r0 s/4i alea#/ un sin#ur 0mp/rat peste tot p/m1ntul. Kn u time e tim&uri, la sf1r4it, va 0ncepe pri#oana 0mpotriva adev/ra2ilor cre4tini, care vor trebui s/ scape fu#ind, 7e"ad<nd8, iar cei neputincio4i 4i b/tr1ni m/car de remorcile lor s/ se prind/ 4i s/ fu#/. Deseori stare:u re&eta cu triste:e ;n discu:ii e des&re antihrist urmtoare e cu"inte: # H or veni a4a vremuri c1nd vor umbla din cas/ 0n cas/ ca lumea s/ semneze pentru acel Psin#ur 0mp/ratQ pe p/m1nt 4i se va face un recens/m1nt al popula2iei foarte drastic. or intra 0n casa omului iar acolo sunt so2ul, so2ia 4i copiii, 4i so2ia 0l va ru#a pe so2 s/ semneze c/ci altfel nu va putea cump/ra nimic pentru copii: Phai, so$ule, s) ne (nscriem 'i noi c)ci avem copii 'i dac) nu ne (nscriem nu vom putea face nimic Q, iar so2ul 0i va r/spunde: Piubita mea so$ie, tu f) cum vrei, eu (ns) sunt preg)tit s) mor mai bine pentru 5ristos, dec%t s) semnez ceva pentru antihristQ. A4a de tra#ic viitor v/ a4teapt/*

ine timpul, 4i nu e departe, povestea stare2ul, c1nd foarte multe biserici 4i m/n/stiri se vor deschide 0n slu$ba Domnului 4i se vor repara, le vor reface nu numai pe din/untru ci 4i pe dinafar/. +or auri 'i acoperi'urile at%t ale bisericilor, c%t 'i ale clopotni$elor, dar preo$imea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la c)r)mizile lui 0araon. <reotul nu va mai face 4i misiune. %nd vor termina lucr)rile nu se vor putea bucura de slu,be duhovnice'ti (n ele c) va veni vremea (mp)r)$iei lui antihrist 'i el va fi pus (mp)rat. 8uga$i-v) ca /unul Dumnezeu s) mai lungeasc) acest timp ca s) ne putem (nt)ri (n credin$), c)ci vremuri groaznice ne a'teapt). )ua:i aminte a toate ce e ce " s&un cci totul se preg&te#te cu foarte mare viclenie 3perfidie;. 0oate biserici e =i mnstiri e "or fi ;ntr#o bunstare imens, & ine de bog:ii, ca niciodat, dar s nu merge:i ;n e e* Antihrist va fi 0ncununat ca 0mp/rat 0n marea biseric/ din %erusalim cu participarea clerului 4i a <atriarhului. +ntrarea =i ie=irea din +erusa im "a fi iber &entru orice om, dar atunci s " strdui:i s/ nu v/ duce2i, c/ci totul va fi spre a v/ lin#u4i pe voi, ca s/ v/ atra#/ 0n ispit/. Antihrist va proveni dintr-o femeie curv/, o evreic/ dintr#a dois&re(ece ea neam de &readesfr<na:i* De-a de a ado escen: se "a deosebi de semenii si &rin ca&acit:i e sa e inte ectua e deosebite, care se "or manifesta a e mai a es du& "<rsta de J2 ani c<nd, & imb<ndu#se &rin &arc cu mama ui, se "a ;nt< ni cu satana care ie=ind din be(n 7din ad<ncu iadu ui8 "a intra ;n e * 3iatu se "a cutremura de s&aim dar satana ;i "a s&une: Hnu te teme =i nu te ;ns&im<nta, eu te "oi ;n :a &e tine9* Acest copil 0i va uimi pe to2i cu inteli#en2a sa. ?i a4a, din el va 0ncol2i 4i se va coace 0n chipul omului Cantihristul-* "1nd satana va fi 0ntronat, 0n timpul punerii coroanei se va citi Simbolul "redin2ei - "rezul -, dar el nu va permite ca acesta s/ fie citit corect, iar acolo unde vor fi scrise cuvintele 6'i (ntru Anul Domn <isus 5ristos, 0iul lui Dumnezeu" el se va lep/da de acestea 4i se va recunoa4te doar pe sine. )a ;ncoronare, antihristu "a a"ea mnu=i &e m<ini, iar c<nd e "a da -os ca s#=i fac Sf<nta 1ruce, <atriarhul va observa c/ el 0n loc de un#hii are #heare 4i aceasta 0i va 0nt/ri b/nuiala sa c/ acesta este antihristul. Atunci <atriarhul va e*clama: C Acesta este antihristul" pentru care <atriarhul va fi omor1t. Din cer se "or cobori &roorocii .noh =i + ie care de asemeni "or e?& ica umii =i "or striga: IAcesta este antihristul! S& nu-l crede*i!" +ar e ;i "a omor; &e ei, ;ns du& P (i e, cu &uterea ui Dumne(eu, "or ;n"ia =i se "or ;n :a a ceruri* Antihrist "a fi foarte ;n":at =i "a cunoa=te toate "ic enii e satanice=ti =i "a face mu te minuni fa se =i semne amgitoare* <e el 0l vor vedea to2i 4i 0l va auzi lumea 0ntrea#/ @prin televiziune, radio, etc., n.ed.A. <e oamenii s/i el 0i va 4tampila cu semnul s/u. 6ns/ pe adev/ra2ii cre4tini, care i se vor opune, are s/-i urasc/ cu ur/ mare. Atunci va 0ncepe ultima 4i cea mai mare pri#oan/ a cre4tinilor care vor refuza 4tampila satanei @semnul RRRA. Prigoana "a ;nce&e ;ndat de &e &m<ntu +erusa imu ui iar a&oi se "a e?tinde &e tot g obu =i se "a "rsa u tima &ictur de s<nge ;n nume e M<ntuitoru ui nostru +isus Gristos* Dintre voi, copiii mei, mul2i ve2i a$un#e aceste vremuri 0n#rozitoare. Itam&i a ui satana 7NNN8 "a fi de a=a natur ;nc<t to:i "or "edea dac a &rimit omu sau nu semnu satanicesc* re'tinul care nu va primi semnul satanei (BBB) nu va putea nici s) v%nd) 'i nici s) cumpere nimic. Dar nu v/ pierde2i n/de$dea 4i nu v/ descura$a2i, c/ Dumnezeu nu-?i va p/r/si turma Sa. S/ nu v/ fie fric/, nu cumva s/ v/ dezn/d/$dui2i! 3iserici e "or fi deschise, dar cre=tinu ortodo? 7tritor, "iu cu suf etu 8 nu "a &utea intra ;n e e s se roage, cci ;n e e nu se "a mai aduce -ertfa fr de s<nge a ui +isus Gristos* Kn e e "a fi toat Hadunarea satanic9* Ii iat c, pentru aceste f)r)delegi, p)m%ntul nu-'i va mai da roada sa 'i va fi o secet) a'a de mare, (nc%t p)m%ntul va face a'a ni'te cr)p)turi c) va

putea s) cad) omul (ntr-(nsele* 1re=tinii "or fi omor<:i sau i(goni:i ;n ocuri &ustii, dar Dumne(eu are s#Ii ;ngri-easc turma Sa, d<ndu# e de m<ncare =i a& de but ce or ce urmea( )ui* Pe e"rei de asemenea ;i "a goni ;ntr#un oc* Mu :i e"rei care au trit cu ade"rat du& egea ui Moise, nu "or &rimi &ecetea ui antihrist* .i "or sta ;n a=te&tare, urmrindu#i toate acti"it:i e ui* .i =tiu c strmo=ii or nu )#au recunoscut &e Gristos dre&t Mesia, dar aici "a ucra Dumne(eu, cci ochii or se "or deschide =i ei nu "or &rimi =tam&i a ui satana, iar ;n ce de#a uns&re(ece ea ceas ; "or recunoa=te &e +isus Gristos dre&t Mesia, "or trece a ortodo?ie, iar &entru credin:a or se "or m<ntui* Mestu &o&oru ui, fiind s ab ;n credin:, "a merge du& satana* +ar c<nd &m<ntu nu "a mai rodi, oamenii "or merge a satana cer<ndu#i &<ine, a care e e "a rs&unde: Hdac &m<ntu n#a rodit, eu nu &ot face nimic9* $or seca r<uri e =i acuri e, =i nu "a mai fi nici a& ;n f<nt<ni* Acest dezastru se va lun#i vreme de trei ani 4i $um/tate, dar pentru ale4ii S/i Dumnezeu va scurta aceste zile. 6n aceste #rele vremuri 0nc/ vor fi lupt/tori puternici, adev/ra2i st1lpi ai +isericii 'rtodo*e care vor avea harul 7u#/ciunii lui %isus @ru#/ciunea inimiiA 4i Dumnezeu 0i va acoperi pe ei cu harul S/u cel sf1nt 4i binefacerea Sa cea atotputernic/ 4i ei nu vor vedea acele minuni 4i semne false care vor fi pre#/tite de antihrist pentru to2i oamenii 4i pe care le va vedea restul lumii, unele chiar 0n bisericile cre4tinilor. 6nc/ o dat/ v/ repet s/ nu mer#e2i 0n aceste biserici, c/ci Bristos 4i binefacerea 8ui nu va fi acolo&. /na din surori, ascu t<nd aceast discu:ie, a ;ntrebat: - (e s& fac, D&rinte) %are n-a# vrea s& ajung vremurile acelea! - %u e#ti $nc& t'n&r&, s-ar putea s& ajungi, i#a rs&uns Printe e* Atunci sora, ;ngro(it, a c(ut a &icioare e Printe ui, e?c am<nd: - D&rinte, mi-e fric&, ce s& fac) # Pi, tu alege una din dou), sau cele cere'ti sau cele p)m%nte'ti. a fi r/zboi, continua Printe e &o"estirea, iar locurile prin care el va trece vor fi pustiite, vor disp/rea 4i oamenii 4i toate vie2uitoarele. Dar 0nainte de aceasta Dumnezeu va trimite tot felul de boli pentru oamenii cei slabi 4i ei vor muri* 1<nd "a "eni antihrist a &utere, bo i e ;ns "or dis&rea* (el de-al treilea r&zboi mondial nu va fi pentru poc&in*&, ci pentru nimicire, pentru distrugere* , sor #a ;ntrebat &e Printe e: - Asta $nseamn& c& vom pieri cu to*ii) # >u, a rs&uns Printe e* 1ei credincio=i ;=i "or "rsa s<nge e &entru credin: =i atunci ei "or trece ;n r<ndu mucenici or, iar cei necredincio=i "or merge direct ;n iad* P<n c<nd nu se "or com& eta r<nduri e ;ngeri or c(u:i, Dumne(eu nu "a "eni a -udecat* Kn tim&uri e ce e de a&oi, Dumne(eu =i &e cei "ii ;nscri=i ;n cartea "ie:ii ;i "a trece ;n r<nduri e ;ngeri or, com& et<nd astfe r<nduri e*

8estaurarea bisericilor se va face p%n) la venirea antihristului 'i (n toate va fi o bun)stare material) nemaipomenit). %ar voi, cu repara2iile 0n biserica noastr/ s/ mai 0n#/dui2i, fi2i mode4ti 4i cu m/sur/ 0n aspectul ei e*terior, ci mai bine s) v) ruga$i mai mult 'i s) umbla$i la biseric) at%ta timp c%t (nc) se mai poate, 'i mai ales s) veni$i la Sf%nta Liturghie unde se aduce Certfa f)r) de s%nge a :%ntuitorului pentru p)catele (ntregii lumi. S) v) spovedi$i c%t mai des 'i s) v) (mp)rt)'i$i cu trupul 'i s%ngele lui 5ristos, 'i Dumnezeu v) va (nt)ri. Dumne(eu este mu t mi osti"* . ;i "a m<ntui =i &e e"reii care "or refu(a s &rimeasc =tam&i a ui antihrist =i "or e?c ama c: asta e amgire =i minciun, c acesta este necuratu =i nu Mesia nostru, =i nu# "or recunoa=te de mesia* Printe e discuta cu ierodiaconu !heorghe des&re tim&uri e de a&oi =i "rs<nd acrimi amare, s&unea: # 3ul2i duhovnici 4i slu$itori ai +isericii 04i vor pierde sufletul 0n vremea antihristului! +erodiaconu !heorghe ;ntreb: - D&rinte, spune*i-mi, eu cum s& fac s& nu pier, sunt doar diacon. )a care e i#a rs&uns c nu =tie* Atunci ierodiaconu !heorghe a ;nce&ut s & <ng c(<nd a &icioare e stare:u ui =i# ruga &e Printe e )a"rentie s se roage bunu ui Dumne(eu &entru e ca s nu a-ung ;n iad* Printe e )a"rentie s#a ridicat =i a ;n :at o rugciune a 1eruri, a&oi i#a s&us: # Se mai 0nt1mpl/ 4i a4a, c/ omul se 0mboln/ve4te, moare 4i a$un#e 0n 6mp/r/2ia "erurilor* Aceast &roorocie s#a ;m& init ;ntocmai* >oi ; cunoa=tem &e acest diacon de a )a"ra din Sie"* .ra un c ugr foarte r<"nitor =i fcea mu t mi ostenie* S#a ;mbo n"it a=a, dintr#o dat, =i a scurt tim& a murit* De f ecare dat c<nd Printe e se ruga sau c<nd &o"estea des&re "ia:a de dinco o & <ngea amarnic* Surorile (l lini'teau, dar el le r)spundea v)rs%nd 'i mai multe lacrimi9 # um s) nu pl%ng, c%nd (ntunericul cel ve'nic (bezna- iadul) este plin de suflete omene'ti. Printe e )a"rentie a a"ut o dragoste duho"niceasc &uternic ctre to:i =i 3unu Dumne(eu # a ;n(estrat cu daru rugciunii inimii =i ce a ;nainte#"ederii* Kn u timu tim&, Printe e, st<nd &e <ng cori=ti, ne &o"estea foarte des des&re tim&uri e de a&oi =i des&re sf<r=itu umii acesteia* 6n timpurile acelea nu vor mai fi draci 0n iad, ci to2i vor fi pe p/m1nt 4i 0n oameni. a fi o mare calamitate atuncea pe p/m1nt, nici m/car ap/ nu va mai fi, apoi va fi r/zboiul mondial 7a trei ea n* ed*8* $or fi ni=e bombe at<t de &uternice, ;nc<t =i fieru =i &ietre e se "or to&i* >ocul 4i fumul se vor ridica p1n/ la cer 4i p/m1ntul va arde, vor r/m1ne foarte pu2ini oameni, 4i atunci ei vor stri#a: C#ermina$i cu r)zboiul 'i s) ne alegem un singur (mp)rat pe tot globul." Ii "or a ege de ;m&rat &e unu ce "a fi nscut dintr#o desfr<nat e"reic din ce de#a dois&re(ece ea neam de desfr<na:i,

din neamu ;m&rtesc, 4i va fi Cel- frumos pentru cei necredincio4i, iar cei dreptcredincio4i 0i vor vedea fa2a lui adev/rat/: ur1t/ 4i 0nsp/im1nt/toare. 1<nd se "a & imba ;n mantie ;m&rteasc &rin grdin cu mama sa, =i se "a g<ndi cum "a fi e ;n "iitor s#=i conduc ;m&r:ia, deodat se "a deschide &m<ntu , "a i("or; a&, iar din a& "a sri ce"a, =i ui ;i "a &rea c cine"a e ;n s&ate e ui =i se "a ;ntoarce cu fa:a ;na&oi s "ad* Atunci "a "edea ce"a groa(nic, o gro("ie, =i, de fric, "a deschide gura s :i&e6 atunci dia"o u se "a s = ui ;n e =i din ace moment e "a de"eni antihrist* >u o dat Printe e ne s&unea: Hantihristul va fi (ncoronat la <erusalim. Acum $ns& diavolul este legat $n iad, dar umnezeu $l va dezlega #i el se va s&l&#lui $n $mp&ratul-antihrist* +ereu >echifor, !rigorie =i &rotoiereu $asi e !an(in ; contra(ic &e Printe e )a"rentie, c e des&re asta a mai s&us o dat, dar &u:in diferit, iar e e#a rs&uns: # >ra2ii mei 4i onora2i p/rin2i, voi un lucru nu-l pricepe2i 4i nu-l 4ti2i. ,u nu spun doar pentru 7usia noastr/, ci pentru 0ntrea#a lume. 1u"inte e me e sunt ade"rate, iar mie mi e#a artat &e toate Duhu Sf<nt, &rim mi osti"irea 3unu ui Dumne(eu asu&ra mea* >oi, ortodocsii, nu urmarim decat sa "area suf etu ui si castigarea +m&aratiei 1eruri or si acest ucru ni# &oate oferi 3iserica ,rtodo?a* (na este doar +iserica 'rtodo*a Soborniceasca si Apostoleasca, celelalte ce se numesc &biserici- nu sunt biserici, ci samanta stearpa a diavolului in lanul de #rau al lui Bristos* 0erminand aceasta discutie a adaugat: cei ce au urechi sa auda si cei care au ochi sa vada9 dar a&oi a adaugat cu tristete: dar vor fi multi surzi si multi orbi* 3din Sf%ntul Lavrentie al ernigovului, !-iata, $nvataturile, minunile si acatistul", Editura Egumenita;

Sfantul Serafim de iri2a: &+anii si inselaciunile lumii vor pierde mai multe suflete decat pri#oana ateista!Domnul este puternic sa ridice lucratori ai Sai daca l vom ruga. Hai sa ne rugam si sa cerem, si atunci si din pietre Domnul i va ridica pe alesii Sai!.

H2n cele mai grele timpuri se va m%ntui mai usor acela care (n masura puterilor sale se va nevoi cu rugaciunea lui <isus, trec%nd de la chemarea numelui 0iului lui Dumnezeu la rugaciunea ne(ncetata*

)a ;ntrebarea unui fiu duho"nicesc des&re "iitoru Musiei, staretu i#a (is sa se a&ro&ie de geam si sa &ri"easca* Ace a a "a(ut !o fu @inic si o mu time de "a&oare care na"igau sub diferite &a"i ioane* # 1um sa ;nte eg aceasta4 #a ;ntrebat e &e batiusCa* Staretu a ras&uns: - a veni o vreme c1nd va fi 0n 7usia o 0nflorire duhovniceasca. Se vor deschide multe biserici si manastiri si chiar cei de alte credinte vor veni sa se boteze la noi pe astfel de corabii. Dar aceasta nu va fi pentru mult timp, ci pentru apro*imativ DE ani, iar apoi va veni antihristul. - +a veni vremea c%nd 8usia va fi sf%siata (n bucati. La (nceput o vor (mparti, iar apoi vor (ncepe sa ,efuiasca bogatiile ei. ,ccidentu "a concura ;n toate fe uri e &osibi e a distrugerea ei si "a da &artea ei rasariteana &<na a o "reme ;n sta&<nirea 1hinei* .?tremu ,rient ; "or aca&ara ;n m<ini e or -a&one(ii, iar Siberia # chine(ii, care "or "eni ;n Musia, se "or face casatorii mi?te, iar ;n fina &rin "ic enie si &erfidie "or ua teritoriu Siberiei &<na a /ra i* 1<nd 1hina "a "oi sa treaca mai de&arte, ,ccidentu se "a o&une si nu "a &ermite* Mu te tari se "or ;ntoarce ;m&otri"a Musiei, dar ea "a re(ista, &ier(<nd mare &arte din &am<nturi e sa e*

Acesta este razboiul despre care spune Sf1nta Scriptura si proorocii ca va deveni pricina pentru unirea 0ntre#ii omeniri. 4amenii vor (ntelege ca nu se poate trai asa pe mai departe fiindca tot ce este viu va pieri si vor alege un guvern unic care va fi antecamera (mparatiei lui Antihrist. Apoi vor 0ncepe pri#oanele asupra crestinilor 6 c<nd ;n ad<ncu Musiei "or iesi &rime e esa oane din orase trebuie sa se grabeasca cine"a sa iasa ;ntre &rimii, caci mu ti dintre cei ce "or ram<ne "or &ieri* a veni 0mparatia minciunii si raului. a fi at1t de #reu, at1t de dificil si 0n#rozitor 0nc1t sa nu dea Dumnezeu sa traiesti p1na atunci. Dar noi nu "om &rinde ace e "remuri* aca oamenii din toata lumea, toti p'na la unul, $n acelasi timp s-ar fi pus $n genunchi sa se roage macar cinci minute lui Dumnezeu spre a prelungi viata, ca sa mai dea Domnul vreme de pocainta?. Daca &o&oru rus nu "a "eni a &ocainta, se &oate ;nt<m& a iarasi sa se ridice frate e ;m&otri"a frate ui* a veni vremea c1nd nu pri#oana, ci banii si 0nselaciunile lumii acesteia 0i vor 0ndeparta pe oameni de Dumnezeu si vor pieri mai multe suflete ca 0n vremea pri#oanei ateiste. &e de o parte vor (nalta cruci si vor auri cupole, iar pe de alta parte se va instaura (mparatia minciunii si raului. /iserica adevarata totdeauna va fi prigonita, iar sa se m%ntuiasca cineva va putea numai prin boli si amaraciuni, caci pri#oanele vor avea un caracter c1t mai subtil si neprevazut; ;nfricosator "a fi sa a-unga cine"a a acei ani9. Staretu "orbea des&re ro u im&ortant a tineretu ui ;n "iitoarea renastere a 3isericii* ,l spunea ca vor veni vremuri @si de$a au venit!!A c1nd destrabalarea si decaderea moravurilor tinerilor vor atin#e ultimele limite, cele mai de $os. Aproape ca nu vor ram1ne din cei nedepravati. .i "or considera ca totu e este &ermis &entru satisfacerea &ofte or si & aceri or, ;n bande si gasti, "or -efui si coru&e* ar va veni vremea c'nd se va auzi glasul lui umnezeu, c'nd va $ntelege tineretul ca $n continuare nu se mai poate trai asa si vor ajunge la credinta pe diferite cai, se va $ntari r'vna pentru nevointa. 1ei care erau &<na atunci &acatosi, beti"i "or merge a biserica, "or simti o mare sete de "iata duho"niceasca, mu ti se "or face monahi, se "or deschide manastiri e, iar biserici e "or fi & ine de credinciosi* Atunci "or merge tinerii ;n &e erina- &rin Sfinte e )ocuri, "a fi o "reme s a"ita* +ar &entru fa&tu ca acum &acatuiesc, mai a&oi se "or &ocai fierbinte* "a si lum1narea care 0nainte de a se stin#e p1lp1ie mai luminos, lumin1nd totul cu ultima lumina, asa va fi si viata +isericii. Si acest timp este aproape. Sfantul Serafim de iri2a, @DSRR-DETEA

(in9 &rofetii si marturii crestine pentru vremea de acum", vol <)

Sf. arsanufie de la 'ptina: &Azi este foarte usor sa cazi de la BristosM-

H/neori, atunci c<nd am "i(itatori, nu ca acum -umatate si -umatate, ci numai barbati, care traiesc ;n mare &arte cu mintea 7femei e traiesc mai mu t cu inima si sentimentu 8, 0i aud adeseori pl1n#1ndu-se ca traim 0ntr-o epoca #rea, ca azi are libertate completa orice fel de 0nvatatura ateista si erezie, ca +iserica s-a facut tinta atacurilor multor dusmani. Si ca 0ncepe sa stap1neasca frica ca nu cumva aceste valuri salbatice ale necredintei si ale eresurilor s-o 0nece. .u ;nsa e s&un: # >u "a ne inistiti* >u "a temeti &entru 3iserica* .a nu se "a &ierde* HDortile iadului n-o vor birui* .a "a re(ista &<na a a doua $enire* )u purtati #ri$a pentru +iserica, ci trebuie sa va temeti mai degraba pentru voi (nsiva. <entru ce epoca noastra este foarte #rea5 "e anume o face sa fie #rea5 %ata ce: faptul ca azi este foarte usor ca cineva sa apostazieze de la 5ristos. <ar c%nd se (nt%mpla asa ceva - a venit pierzarea. 0oti cei ce urmea(a ui Gristos, cu"iosii )ui, "or ;m&arati ;m&reuna cu . * Dar cunoastem si a ti oameni, care s#au ;ngri-it sa urme(e si sa imite nu &e Gristos, ci &e satana* 1u siguranta cunoasteti si astfe de &redicatori si ;n"atatori* Daca nu si ucrari e or, ce &utin nume e or: >iet(sche, Menan si a tii* 1e au facut4 Au rasturnat principiile morale. "are va fi partea lor c1nd ei au facut tot ce au putut ca sa semene diavolului 0n orice cruzime si 0n orice murdarie5 Dupa moartea lor, ce altceva i-a putut astepta dec1t caderea 0n stap1nirea aceluia5 /n &ro"erb rusesc s&une: C=a-te cu sila frate fratelui tau". ei ce se silesc a-< placea lui 5ristos, vor (mparati cu =l. I=a-te cu sila frate fratelui tau".

Azi este foarte usor sa cazi de la Bristos si sa a$un#i 0n #hearele stap1nitorului 0ntunericului. Mergi &e strada si ;ntr#o "itrina "e(i e?&usa o carte, care se &are ca "orbeste des&re dumne(eirea ui Gristos* Atunci g<ndu ;ti s&une: IJai, cumpar-o si citeste-o!". . bine ca omu sa nu dea im&ortanta unui astfe de g<nd, ci sa cugete: I(ine mi-a adus acest g'nd)" 1ine a tu dec<t dia"o u , de "reme ce cartea are ca sco& sa defaime ;n"atatura 3isericii4 /n a tu a mers, a cum&arat#o, a citit#o si a trecut de &artea cea a ta6 s#a e&adat de Gristos* (nde este 0nceputul caderii5 6n #1ndul viclean. ,are 0o stoi nu s#a &ierdut din &ricina g<nduri or "ic ene4 A tfe ar fi &utut si e sa fie sf<nt* !!!!! )u trebuie sa deznada$duim niciodata. Sa nu uitam ca si 0n cele mai 0nfricosatoare caderi se ascunde mila cea nesf1rsita a lui Domnului. 6ntr-un chip de ne0nteles si de nepatruns noua Domnul Cne zideste-. "hiar si pierderea parintilor duhovnicesti este, 0n planurile sfinte ale lui Dumnezeu, pentru m1ntuirea noastra. "rede-ma! !!! ,data a "enit a mine 7 a marturisire8 un schimonah si mi#a s&us: # Darinte, am ajuns la deznadejde. Gu vad $n mine nici o schimbare spre mai bine. Si am mai luat pe deasupra si marea schima $ngereasca. Si stiu ca omnul va cerceta ce de-amanuntul care a fost cu adevarat monah si care a fost numai un purtator de schima. (um sa ma $ndrept) (um sa mor pacatului) Fmi simt toata slabiciunea.

# Ai dre&tate, i#am s&us* Am dat Cfaliment- cu totul. Daca Domnul ne va $udeca dupa lucrurile noastre, ne vom pierde 0n vecii vecilor, deoarece nu avem nimic sa-% aducem. # Mai este oare "reo nade-de de m<ntuire4 # Sigur ca este* 7osteste c1t poti de des ru#aciunea si le lasa pe toate 0n m1inile lui Dumnezeu. # Dar care este fo osu rugaciunii, daca nu &artici&a a ea si mintea si inima4 # (n folos urias. Se stie ca ru#aciunea are mai multe trepte. De la rostirea simpla a cuvintelor ru#aciunii p1na la ru#aciunea facatoare de minuni. Si chiar de ne-am afla pe treapta cea mai de jos a rugaciunii, dar si atunci ea ne este foarte folositoare si m'ntuitoare. Aneltirile vra,masului nostru se departeaza de la omul care rosteste rugaciunea. <ar unul ca acesta cu siguranta se va m%ntui. # Am ;n"iat, a strigat schimonahu * De acum ;nainte nu "oi mai cadea ;n tr<nda"ie si ;n de(nade-de*9

7in: Drofetii si marturii crestine pentru vremea de acum, "o +, .d* 3iserica ,rtodo?a, A e?andria8

Sfantul ,frem Sirul despre inselaciunea perversa si insidioasa a Antihristului si despre durerile cele din urma
elor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune" 7Sf* .frem Siru 8

.u, .frem ce &rea mic si &acatos si & in de grese i, cum "oi &utea sa s&un ce e mai &resus de &uterea mea 4 Dar de "reme ce Mantuitoru & in de a Sa mi osti"ire, &e cei neinte e&ti i#a in"atat inte e&ciunea si &rin ei &e credinciosii de &retutindeni i#a )uminat6 si &e a noastra imba cu indestu are o "a amuri s&re fo osu si (idirea mea, a ce ui ce (ic, si a tuturor ascu tatori or, si voi #rai intru durere si voi spune intru suspinuri pentru sfarsitul lumii acesteia de acum, si pentru cel fara de rusine si cumplit balaur @adica AntihristA cel ce va tulbura toate de sub cer, si sa ba#e teama si spaima si cumplita necredinta in inimile oamenilorF a face aratari, semne si infricosari, incat, de ar putea sa amageasca si pe cei alesi. Si se "a sargui ca &e toti sa#i inse e cu mincinoase e semne, cu na uciri de aratari "ra-itoresti si cu fermecatorii e care se "or face de e F 1aci cu ingaduinta ui Dumne(eu "a ua sta&anire ca sa inse e umea, fiindca s-au inmultit pa#anatatile oamenilor, si pretutindeni se lucreaza tot felul de lucruri cumpliteM &entru aceasta Dumnezeu va slobozi a fi ispitita lumea cu duhul inselaciunii, pentru pa#anatatea oamenilor* De vreme ce asa au voit oamenii a se departa de Dumnezeu si a iubi pe vicleanul. Mare ne"ointa "a fi frati or in "remuri e ace ea, mai a es ce or credinciosi, cand se "or sa"arsi semne si minuni de insusi ba auru ce cu mu te sta&aniri6 cand se va arata ca un Dumnezeu, cu naluciri infricosate, zburand in vazduh, si toti dracii ca in#erii inaltandu-se inaintea tiranului* Si "a striga cu tarie schimbandu#si chi&u si infricosand fara de masura &e toti oamenii* Atunci fratilor, oare cine se va afla ingradit si neclintit petrecand! Avand in sufletul sau semnul (nuia-)ascut >iului lui Dumnezeu, adica sfanta 8ui venire. Si in "remea aceea nu "a fi s abire &e &amant, si marea "a(andu#o toata umea tu burata, va fugi fiecare sa se ascunda in munti. Anii vor muri de foame, altii de sete se vor topi ca ceara. Si nu va fi cine sa-i miluiasca pe ei. Atunci vor vedea toate fetele lacrimand si cu

durere intreband: 1u cumva se afla vreun grai a lui Dumnezeu pe pamant! Si nu vor auzi de nicaieri raspunsM 1ine "a suferi (i e e ace ea4 Si cine "a rabda neca(u ce nesuferit, cand "or "edea amestecarea &o&oare or care "or "eni de a margini e &amantu ui, &entru "ederea tiranu ui* 3ulti se vor inchina inaintea spurcatului si vor stri#a cu cutremur, incat si locul se va clatina de stri#atele lor, zicand: #u esti mantuitorul nostru7 Atunci marea se "a tu bura si &amantu se "a usca* 1eruri e nu "or & oua si saduri e se "or usca* Si toti cei ce "or fi &e &amant, de a rasarit &ana a a&us "or fugi cu mu ta frica* Si iarasi cei ce "or fi in &arti e de a&us "or fugi in rasarit cu cutremurF 8uand atunci obraznicul stapanirea, va trimite pe draci in toata lumea, ca sa propovaduiasca cu indrazneala, ca s-a aratat cu slava: +eniti de-l vedeti pe el. ine oare va avea suflet de diamant, ca sa sufere vite,este toate smintelile acelea! 1ine oare "a fi acest om &recum am (is, ca toti ingerii sa# fericeasca &e e 4 1aci eu frati or, iubitor de Gristos, desa"arsit m#am infricosat numai din &omenirea ba auru ui, cugetand intru sine neca(u ce "a sa fie asu&ra oameni or in "remea aceea, si in ce fe se "a arata acest ba aur &angarit asu&ra neamu ui omenesc* %nsa sfintilor mai cumplit se va arata. "a vor fi multi cei ce se vor arata bine placuti lui Dumnezeu, care vor putea scapa prin munti si dealuri si locuri pustii, cu multe rugaciuni si plangeri nesuferite. "a vazandu-i Dumnezeu in asa plan#ere neman#aiata si intru credinta curata, se va milostivi spre dansii ca un <arinte milostiv, iubitor de fii, si-i va pazi pe ei unde se vor ascunde. 1a &rea &angaritu nu va inceta sa caute pe sfinti pe pamant si pe mare, socotind ca sta&aneste tot &amantu * Si &e toti ii "a su&une, si va socoti ca se poate impotrivi lui Dumnezeu din cer, nestiind tica osu ne&utinta sa si mandria &entru care a ca(utF 1u toate acestea "a tu bura &amantu , "a infricosa cu semne e sa e "ra-itoresti &e toti* Si in "remea aceea nu va fi slabire pe pamant, ci necaz mare, tulburare si necaz, moarte si foamete peste tot pamantul. 1a insusi Domnu a (is: !(a unele ca acestea nu s-au facut de la intemeierea lumii". +ar noi &acatosii, cu ce "om asemana ace e ne"oi &este masura de mari4 %nsa, sa-si puna fiecare in mintea sa cuvintele 3antuitorului, cum ca, pentru nevoia si necazul cel prea mare, va scurta zilele acelea prin milostivirea Sa. iteaz suflet va fi acela care va putea sa-si tina viata atunci in mi$locul smintelilor; "a daca putin va slabi credinta sa, lesne va fi incon$urat si va fi robit de semnele balaurului celui rau si viclean* Si neiertat se "a af a unu ca acesta in (iua -udecatii, ca insusi ui#si "an(ator se "a af a, ca ce ce a cre(ut tiranu ui de buna "oie* De multe ru#aciuni si lacrimi avem trebuinta, o, fratilor! ca sa fie cineva dintre noi intarit intru ispite. @iindca mu te "or fi na uciri e fiarei* 1aci u&tator im&otri"a ui Dumne(eu fiind, "a "oi sa e &iarda &e toate F )uati aminte, fratii mei5 "ovarsirea fiarei si mestesu#irea ei de la pantece incepe. "aci dupa ce va fi stramtorat cineva, de lipsa de bucate, sa fie silit a primi pecetea lui. >u oricum, ci &e mana drea&ta si &e frunte "a fi &us semnu * 1a sa nu mai aiba sta&anire omu a se &ecet ui cu mana drea&ta, cu semnu Sfintei 1ruci, si nici &e frunte a se mai insemna cu >ume e Sfant a Domu ui, nici cu &reasfanta si s a"ita cruce a Domnu ui nostru +isus Gristos* "a stie ticalosul ca daca se va pecetlui cineva cu crucea Domnului, ii risipeste toata puterea lui. <entru aceasta pecetluieste dreapta omului, ca aceasta este care pecetluieste toate madularele noastre* Asemenea si fruntea care este ca un sfesnic ce poarta faclia luminii. Deci fratii mei, infricosata ne"ointa "a fi tuturor oameni or ce or iubitori de Gristos,

si &ana in ceasu mortii sa nu se teama, nici sa stea cu molesire cand balaurul va incepe a pune pecetea sa, in locul crucii 3antuitorului. Si va face in asa fel incat sa nu se mai faca nici un fel de pomenire Domnului si :antuitorului nostru <isus 5ristos. Si aceasta o "a face, fiindca se teme si se cutremura de &uterea Mantuitoru ui nostru* "a de nu se va pecetlui cineva cu pecetea sa, nu va putea fi robit de nalucirile vicleanului, si nici Dumnezeu nu-i va parasi, ci ii va lumina si-i va atra#e la Sine. )i se cade, noua fratilor, a intele#e nalucirile vicleanului, ca nemilostiv si fara de omenie este* %ar Domnul nostru cu liniste va veni la noi, ca sa #oneasca mestesu#irile balaurului. Deci noi tinand neabatuta si curata credinta in Bristos, lesne vom birui puterea vra$masului; si se va departa de la noi neputinciosul, neavand ce sa ne faca* 1a eu, frati or, "a rog &e "oi iubitori or de Gristos, sa nu ne molesim, ci mai ales puternici sa ne facem cu puterea crucii* "u toate acestea ni se cade noua a ne ru#a, ca sa nu cadem in ispita. Deci fiti #ata ca niste credinciosi robi, neprimind pe altul. 1a de "reme ce furu si &ier(atoru si ce fara de omenie, mai intai "a "eni intru a e sa e "remuri, "rand sa fure si sa -unghie si sa &iarda turma cea a easa a ui Gristos, ade"aratu Pastor6 "aci se va da pe sine drept adevaratul <astor, ca sa insele oile turmei lui Bristos. Aceasta cunoscand-o vra$masul, ca iarasi va sa vina din cer Domnul cu slava, a socotit aceasta ca sa ia asupra sa chipul venirii Lui, ca sa ne insele pe noi. +ar Domnu nostru "a "eni ca un fu ger infricosat &e &amant* Dar "ra-masu nu "a "eni asa* Se va naste cu adevarat dintr-o femeie spurcata, care va fi unealta a lui. Deci nu se va intrupa diavolul, ci in acest fel va veni ca sa insele pe toti* 0iind smerit, linistit, urand cele nedrepte, spre iudei intorcandu-se, bun, iubitor de saraci, peste masura de frumos, cu buna asezare, lin catre toti, cinstind in mod special pe evrei @caci ei asteapta venirea luiA. %ar intru toate acestea se vor face semne, aratari si infricosari cu multa stapanire, si se va mestesugi cu viclesug ca sa placa tuturor, si sa fie iubit de multi. Si daruri nu va lua, cu manie nu va grai, mahnit nu se va arata, si cu chipul bunei randuieli va amagi lumea, pana ce se va face imparat* Si du&a ce "or "edea mu te &o&oare niste fa&te bune ca acestea, toti im&reuna cu o socotea a se "or face, si cu bucurie mare il vor propovadui pe el imparat, zicand unii catre altii: Au doara se mai afla vreun om ca acesta bun si drept! Si mai mult poporul cel uci#as al evreilor il vor cinsti si se vor bucura de imparatia lui. <entru aceea si ca unul ce va cinsti mai mult locul si templul, va arata tuturor ca are #ri$a de ei. Si cand "a im&arati ba auru &e &amant, cu mare sirguinta, toate &o&oare e ii "or "eni in a-utor: .dom si iarasi Moab, inca si fiii ui Amon, ca unui ade"arat im&arat i se "or inchina ui cu bucurie, si ei se "or face cei dintai a&aratori ai ui* A&oi im&aratia ace uia se "a intari si "a bate cu manie &e trei im&arati mari* +ar du&a aceasta se "e ina ta inima ui, si#i "a "arsa amaraciunea ui, &unand inainte, din Sion, "eninu mortii, tulburand lumea, va clatina mar#inile, va neca$i toate, va pan#ari sufletele. )u se va arata ca un cucernic, ci in toate ca unul fara de omenie: manios, cumplit, nestatornic, infricosat, urat, uracios, salbatic, pierzator si silindu-se a arunca in #roapa pa#anatatii tot neamul omenesc, prin a sa nebunie. Si stand mu timea inaintea ui si a te &o&oare mu te, audandu# &e e &entru na uciri, "or striga cu g as mare, incat se "a c atina ocu in care &o&oare e "or sta inaintea ui* Si e "a grai cu indra(nea a: (unoasteti toate popoarele puterea si stapanirea mea) /ata dar inaintea voastra a tuturor, poruncesc acestui munte mare ce este de cealalta parte ca sa vina aici la noi. Si "a (ice s&urcatu : si "a a erga, adica munte e in &ri"irea tuturor, insa nicidecum din teme ii e ui mutandu#se* 1aci ce e ce Dumne(eu Prea +na t dintru ince&utu (idirii e#a

intemeiat si e#a ina tat, asu&ra acestora s&urcatu Antihrist, sta&anire nu are, ci va ama#i lumea cu naluciri vra$itoresti* Si iarasi a tui munte ce "a sta in adancu marii, ostro" foarte mare fiind, ii "a &orunci sa se duca &e uscat* Dar ostro"u nu se va misca nicidecum, ci nalucire va fi. Si iarasi isi "a intinde maini e ui, si "a aduna mu time de taratoare si &asari* Asi-derea inca "a &asi &e deasu&ra adancu ui, si &e mare si &e uscat "a umb a6 insa toate acestea vor fi naluciri* Si mu ti "or crede intru e si# "or s a"i ca &e un Dumne(eu tare* %ar cei ce vor avea pe adevaratul Dumnezeu, li se vor lumina ochii inimii lor, si cu deamanuntul vor privi prin credinta curata si vor cunoaste inselaciunea lui. Acestea, toate facandu# e, "a inse a umea si mu ti "or crede ui, s a"indu# ca &e un Dumne(eu tare* %ar cati vor avea frica lui Dumnezeu in ei si ochii inimii luminati, vor cunoaste ca nici muntele nu s-a mutat din locul sau, nici ostrovul nu a iesit din mare pe pamant. Si toate acestea intru nume e sau e "a sa"arsi Antihrist si nu "or fi ade"arate, &recum am (is mai sus* aci cu farmece va savarsi toate mincinoasele lui minuni, fermecand vederile oamenilor ce se vor pleca a crede lui. Si acestea asa facandu#se, si &o&oare e inchinandu#se ui, audandu# ca &e un Dumne(eu, din (i in (i se "a mania 1e Prea +na t in ceruri si isi "a intoarce fata Sa de a e * Si dupa aceea se vor face cumplite semne: foamete neintrerupta, cutremur neincetat, morti necontenite si temeri infricosate* Atunci cerul nu va mai ploua, pamantul nu va mai rodi, izvoarele vor seca, raurile se vor usca, iarba nu va mai rasari, verdeata nu va fi, copacii din radacina se vor usca si nu vor odrasli. <estii si chitii marii in ea vor muri si putoare pierzatoare va trimite marea si sunete infricosate, si de huietul valurilor vor muri oamenii de frica.)icaieri nu vor afla sa se sature de mancare, caci se vor pune peste tot conducatori tirani* Si daca cineva va aduce cu sine pecetea tiranului insemnata pe frunte si pe mana dreapta, va cumpara putine din cele ce se vor afla* Atunci "a & ange si "a sus&ina cum& it tot suf etu , si (iua si noa&tea se "or chinui* Atunci "or muri &runcii a sanu mame or, "or muri si mame e deasu&ra &runci or or* $a muri tata cu fiii si femeia &e drum, si nu "a fi cine sa#i ingroa&e sau sa#i stranga in morminte* Putoare rea "a fi din cau(a mu timii morminte or, si a tru&uri or ce "or fi aruncate &e stra(i si &retutindeni, care mu t "or neca-i &e cei "ii* Dimineata toti "or (ice cu sus&inuri si cu durere: cand se "a face seara ca sa dobandim odihna4 Si "enind seara, iarasi cu acrimi &rea amare "or grai intre dansii: oare cand se "a umina, ca de neca(u ce ne sta deasu&ra sa sca&am4 Atunci se "a "este-i frumusetea fetei tuturor, si "or fi fete e or ca de morti, si "a fi urata frumusetea femei or* Si toti cei ce s-au plecat cumplit fiarei si au luat pecetea aceluia, adica pa#anescul chip al spurcatului, aler#and catre el, vor zice cu durere: da-ne noua sa mancam si sa bem, ca toti murim de foame, si goneste de la noi fiarele cele veninoase* Si nea"and ce ras&unde tica osu , "a (ice cu mu ta as&rime: de unde sa "a dau eu, oameni or, ca sa mancati si sa beti4 1a ceru nu "oieste sa dea &amantu ui & oaie, si &amantu nicidecum n#a dat seceris sau roada* Si au(ind acestea mu timi e, "or & ange si se "or tangui cu totu , nea"and nici o mangaiere* >eca( &este neca( "a fi or nemangaierea, caci de buna "oie au cre(ut tiranu ui* Si tica osu nu "a &utea nici ui sa#si a-ute, si cum ar &utea sa#i mi uiasca &e ei4 +ntru ace e (i e "or fi ne"oi mari din cau(a ba auru ui, de frica, si de cutremuru ce mare si huietu marii, de foamete, de sete si de muscari e fiare or* Toti cei ce vor lua pecetea lui Antihrist si se vor inchina lui, nu vor avea nici o parte de %mparatia lui Bristos, ci dimpreuna cu balaurul se vor arunca in iad. >ericit va fi acela ce se va afla curat si credincios, si va avea in inima lui credinta fara de indoiala catre Dumnezeu, ca fara de frica vor lepada intrebarile lui Antihrist, defaimand muncile si nalucirile lui. %ar mai inainte de acestea, va trimite Dumnezeu pe %lie

Tesviteanul si pe ,noh, ca un milostiv ca sa propovaduiasca cu indrazneala cunostinta de Dumnezeu tuturor, ca sa nu creada lui Antihrist. "a vor stri#a si vor zice: <nselator este, o, oamenilor. 1imeni sa nu creada lui nicidecum, sau sa-l asculte pe acest luptator de Dumnezeu. 1imeni din voi sa nu se infricoseze, ca degrab se va surpa. <ar Domnul cel Sfant vine din cer, sa ,udece pe toti cei ce s-au plecat semnelor lui. %nsa putini vor fi cei ce vor asculta si vor crede propovaduirea proorocilor. +ar aceasta o "a face Mantuitoru ca sa#si arate negraita Sa iubire de oameni, ca nici odata nu "oieste moartea &acatosu ui, ci "oieste ca toti sa se mantuiasca* "a nici in vremea aceea nu va lasa neamul omenesc fara de propovaduire, ca fara de raspuns sa fie toti la =udecata. Deci mu ti din sfintii care se "or af a atunci "or "arsa rauri de acrimi cu sus&inuri catre Dumne(eu 1e Sfant, ca sa fie i(ba"iti de ba aur, si cu mare sarguinta "or fugi in &ustietati, in munti si in &esteri si cu frica se "or ascunde* Si i se "a darui aceasta de a Dumne(eu 1e Sfant, si#i "a &o"atui &e ei haru in ocuri hotarate si se "or mantui, fiind ascunsi in gauri si in &esteri, ne"a(and semne e si infricosari e ui Antihrist* "a celor ce au cunostinta, cu lesnire le va fi cunoscuta venirea lui. %ar celor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune. Pentru aceasta sfintii &rimesc &utere de a sca&a, &entru ca toata in"a uirea si gri-ii e "ietii acesteia e#au e&adat* Atunci "a & ange tot &amantu * Marea si aeru "or & ange im&reuna, si dobitoace e ce e sa batice cu &asari e ceru ui* $or & ange muntii si dea uri e si emne e cam&u ui* $or & ange si uminatorii ceru ui dim&reuna cu ste e e &entru neamu omenesc* 1aci toti s#au abatut de a Dumne(eu 1e Sfant si (iditoru tuturor, si au cre(ut inse atoru ui, &rimind &ecetea s&urcatu ui Antihrist, in ocu facatoarei de "iata 1ruci* or plan#e toate bisericile lui Bristos cu plan#ere mare, ca nu va mai slu$i sfintirea si prinosul! %ar dupa ce se vor implini trei ani si $umatate ai stapanirii spurcatului si dupa ce se vor implini toate smintelile in tot pamantul, dupa cum zice #ura Domnului, atunci va veni Domnul si 3antuitorul nostru ca un ful#er stralucind, din cerul cel sfant, eel prea curat si infricosat si prea slavit. Dumne(eu nostru si +m&aratu si Mire e ce fara de moarte, &e nori cu s a"a neasemanata, a ergand inaintea ui ingerii si arhanghe ii, toti "a&aie de foc fiind* Geru"imii a"and ochii in -os, si Serafimii (burand si fete e si &icioare e ascun(andu# e cu ari&i e, strigand cu frica unu catre a tu : Sfant, Sfant, Sfant, omnul Savaot. Si g as de trambita graind cu frica: Sculati-va cei ce dormiti, iata a venit Airele. Atunci se "or deschide morminte e si "a au(i tarina cea &utre(ita acea mare si infricosata "enire a Mantuitoru ui, si intr-o clipa se vor scula toate semintiile si vor cauta la frumusetea cea sfanta a 3irelui. Si mi ioane si mii de mii de ingeri si de arhanghe i si nenumarate ostiri se "or bucura cu bucurie mare* Atunci sfintii, dre&tii si toti care nu "or ua &ecetea ba auru ui ce ui &agan, se "or bucura foarte mu t* Si se "a aduce tiranu egat de ingeri cu dracii im&reuna inaintea di"anu ui* +ar cei ce "or fi uat &ecetea ui si toti &aganii si &acatosii "or fi adusi egati* Si "a da +m&aratu hotararea asu&ra or, aceea a osandei ce ei "esnice in focu ce nestins* Amin9* 7Sursa de &e internet: ,rthodo?&hotos*com8

<arintele Sofronie - "uvinte duhovnicesti de cea mai mare adancime despre lumea contemporana

Lumea contemporana nu a putut sa-si organizeze viata asa incat sa aiba destul ragaz, destul timp liber pentru rugaciune si pentru contemplarea vietii Dumnezeiesti. Pricina acestora este o patima arzanda de a avea. Aceasta patima a iubirii de agonisire, Sfantul Pavel a numit-o inchinare la idoli (Col. 3:5 , iar Sfantul !oan Scararul - fiica

necredintei,

"ula

impotriva

#vang"eliei,

indepartare

de

la

$umne%eu& (Cuv. al '(-lea . Adevarata neagonisire crestina este necunoscuta, neinteleasa lumii. Si daca am adauga ca ea a)unge sa cuprinda nu numai agonisirea celor materialnice, ci chiar pe cea a celor intelectuale, atunci ma)oritatea oamenilor ar considera-o curata nebunie. Oamenii vad in cunostintele lor stiintifice bogatia lor duhovniceasca (spirituala , fara sa banuiasca ca e!ista o alta cunoastere mai inalta si o bogatie cu adevarat neasemuita, aducatoare de adanca odihna. !n goana dupa confortul material oamenii si-au pierdut confortul du"ovnicesc, si asta%i dinamismul materialist, din ce in ce mai mult isi asuma un caracter dracesc. Si nu este de mirare, caci aceasta nu este alta decat dinamica pacatului&. "and vedem suferintele a milioane de oameni, nu putem sa ramanem nepasatori. Cum putem sa-i a)utam* Din punct de vedere crestinesc, aceasta tragedie de pe pamant este urmarea neascultarii. Adam a ravnit la indumne%eire, la viata vesnica, rupand legatura cu +atal si Creatorul sau. ,ristos--mul, primul in istoria lumii, Sa suit pe .olgota/ a ales moartea pe cruce pentru a de%lega acest blestem. # te hotari sa-L urmezi inseamna a te e!pune la suferinta. $ste inevitabil% &n masura in care suntem, de la crearea lumii, un madular din imensul trup al umanitatii, insufletiti de viata cosmica ce ne strabate, traim tragedia umanitatii ca pe propria noastra nenorocire. !n lume ne scaldam in atmosfera si admiratia pacatului. 'raim cu usurinta si foarte adesea, ne rusinam sa ne marturisim credinta, sa spunem ca suntem crestini.& &Sa nu aveti prea multa incredere in educatia aleasa pe care ati primit-o in lume. "ivilizatia in care traim este o cultura a caderii.-

Dupa doua razboaie mondiale - si razboaiele sunt, prin e!celenta, consecinta pacatului - lumea contemporana a pierdut harul Sfantului Duh*9

"uviosul Serafim 7ose: &Astazi in 7usia, maine in America/n cartea !-iata si lucrarile parintelui Serafim >ose", unul din capitole poarta titlul: !Astazi in >usia, maine in America". in el am selectat cateva fragmente care ar trebui sa ne dea mult, foarte mult de gandit?

Pr* Serafim a"ea mereu in "edere &rorocia Staretului <gnatie din 5arbin (:anciuria), un parinte vazator cu duhul, care inca din anii UVG spunea: W eea ce a inceput in 8usia se va incheia in AmericaW* +n cu"antu rostit a Manastirea Sf* 0reime din ]ordan"i e, Parinte e Serafim a "orbit mai mu t des&re neca(uri e ce se "or abate asu&ra Americii si des&re &regatirea &entru e e* Du&a ce a descris suferinte e crestini or din Musia si din a te tari ortodo?e, a s&us: >u "reau sa "a s&erii, insa este mai bine sa constienti(am fa&tu ca ceea ce sufera ei acum, sau ce"a asemanator, "a "eni &robabi si aici, si cat de curand* )oi traim vremurile de pe urma, Antihrist este aproape, iar ceea ce se petrece in 7usia si in alte tari asemenea ei reprezinta e*perienta normala a vremurilor noastre* Aici, in 'ccident, noi traim intr-un paradis al nebunilor, care oricand se poate pierde si, foarte probabil, asa se va si intampla. Sa incepem dar sa ne pre#atim - nu facand stocuri de alimente sau alte lucruri, asa cum s-au apucat unii sa faca in America, ci cu o pregatire launtrica de crestini ortodocsi* +ata, de &i da, v-ati intrebat oare vreodata cum ati supravietui daca ati fi aruncati in inchisoare sau intr-un la#ar de concentrare, si mai ales daca ati fi izolati in carcere de pedeapsa5 "um ati supravietui5 Ati innebuni in scurt tim&, daca nu ati a"ea cu ce sa "a ocu&ati mintea* 1e oare ati &utea a"ea in minte4 Daca sunteti & ini de im&resii umesti si nu a"eti nimic duho"nicesc in minte6 daca traiti de &e o (i &e a ta, fara a "a gandi cu serio(itate a crestinism si a 3iserica, fara a constienti(a ce este ,rtodo?ia, si daca ati a-unge intr#o situatie de i(o are intr#o ce u a, unde nu este nimic de facut, nu ai unde sa te duci, nu sunt fi me de "a(ut, ci trebuie sa stai intre &atru &ereti # este &utin &robabi ca ati su&ra"ietui*

Pastoru &rotestant roman Michard ^urmbrand are o caseta foarte interesanta &e aceasta tema* +ntr#o asemenea situatie de cri(a, cand ni se iau toate cartile si lucrurile e*terioare de care ne spri$inim, nu mai depindem de nimic altceva decat de ceea ce am adunat inlauntrul nostru* . s&une ca nici unu dintre "ersete e bib ice &e care e stia nu #au a-utat &rea mu t6 cunoasterea abstracta a dogme or nu i#a fost de nici un a-utor* +m&ortant este ceea ce ai in suf et* Trebuie sa il ai pe Bristos in sufletul tau. Daca . este aco o, atunci noi, crestinii ortodocsi, a"em un intreg &rogram &e care &utem sa# fo osim in inchisoare* >e &utem aminti de ca endaru ortodo? # cand anume se tin anumiti sfinti si &ra(nice* >u este ne"oie sa stim tot ca endaru , dar, din "iata noastra de (i cu (i in 3iserica, ne "om aminti &ietre e de hotar a e anu ui bisericesc6 ne "om aduce aminte tot ceea ce am inmaga(inat in inimi e si in minti e noastre* >e vor a$uta toate ru#aciunile si cantarile pe care le stim pe de rost si va trebui sa le cantam in fiecare zi. Si, de asemenea, avem oameni pentru care sa ne rugam* (hiar si acum, sub inia &arinte e Serafim, ru#andu-ne pentru crestinii ortodocsi ce sufera in intrea#a lume, putem fi intr-un suflet cu ei, putem fi partasi la necazurile lor : <uteti incon$ura #lobul cu mintea, luand la rand tarile si continentele, si sa va ru#ati pentru cei pe care ii cunoasteti, chiar si fara a va #andi la numele lor # e&isco&i, manastiri, &arohii si &reoti, atat rusi cat si misionari, &entru manastiri e din 0ara Sfanta, &entru detinutii din Musia, Momania si a te tari af ate sub -ugu comunist, &entru misiuni e din /ganda si din a te &arti a e Africii, unde este foarte greu, &entru ca ugarii de a Munte e Athos* DFE "u cat sunteti mai constienti de aceste lucruri si va ru#ati pentru ele acum, cu atat mai bine va va fi atunci cand veti avea voi insiva de suferit, si cu atat mai multe veti avea de luat cu voi in inchisoare. 0ruda &arinti or de a P atina de a face cunoscuta in 'ccidentul liber istoria )oilor 3ucenici de sub $u#ul comunist era inchinata tocmai pre#atirii confratilor lor occidentali in vederea pri#oanelor viitoare* Parinte e !herman scria intr#un artico din (uvantul 2rtodox: Avem trebuinta de 1oii :ucenici spre a ne chema la o adevarata viata duhovniceasca. =i ating in noi un lucru atat de adanc si de esential, incat sufletele si mintile noastre, devenite superficiale prin @luminareaF modernista, de-abia daca il mai pot intrezariK si totusi i cunoastem* Sa ne a aturam asadar ostirii or in marsu catre fericirea "esnica, cu hotararea de a a&ara Ade"aru chiar si cu &retu mortii tru&u ui* DFE Sa ne plecam deci urechea la stri#atul )oilor 3ucenici! +n J982, &arintii, a-utati de Mary Mansur, au i(butit sa adune intr#un singur "o um toate artico e e din uvantul 4rtodo* des&re >oii Mucenici si des&re marturisitorii contem&orani af ati inca in "iata* Acest "o um a de"enit Sfintii din catacombele 7usiei. Parinte e Serafim socotea aceasta carte ca &e un ade"arat manual pentru crestinii ortodocsi contemporani. Si chiar asa s#a si "adit a fi: un manual despre cum sa-ti pastrezi credinta in conditii cumplite si in pri#oane de nedescris; un manual din care se vede cat se poate de limpede ca %isus Bristos este real si ca merita sa mori pentru ,l. /n com&endiu de NPX de &agini, Sfintii din catacombele >usiei era de de&arte cartea origina a cea mai "o uminoasa &e care @ratia o &ub icase &ana atunci* .a tocmai se ti&area cand Parinte e Serafim a fos doborat de chinuitoarea boa a care a"ea sa# ra&una6 si ne intrebam daca nu "a fi fost "reo egatura intre aceste doua ucruri* Du&a ce unga si cum& ita bata ie a Parinte ui Serafim cu moartea s#a sfarsit, Parinte e !herman a s&us: Parinte e Serafim a a"ut &arte de aceasta suferinta &entru a &rimi s a"a mucenici or9*

+n conformitate cu atitudinea Parinte ui Serafim, Sfintii din catacombele >usiei era o carte cu totu ne&artinitoare in fe u cum trata 3iserica Musa, s a"ind &i de e de sfintenie si de eroism crestin indiferent unde se gaseau: in 3iserica Musa din 1atacombe, in 3iserica Musa din Afara !ranite or sau in Patriarhia Mosco"ei* Desi acest ti& de abordare i#a determinat &e unii sa res&inga sau sa ignore Sfintii din catacombele >usiei, asu&ra mu tora cartea a a"ut efectu &e care i intentionase Parinte e Serafim* ,amenii din $est au au(it intr#ade"ar !strigatul Goilor Aucenici" si nu au mai putut sa fie niciodata la fel* )a trei ani du&a moartea Parinte ui Serafim a a&arut o recen(ie a Sfintii din catacombele >usiei intr#un &eriodic re igios american, a carei autor marturisea: (artea pe care o voi recenza L?M este o carte care m-a gasit singura. Ea mi-a schimbat viata. Gu am pretentia ca voi putea scrie despre ea cu impartialitate. Gu o voi compara cu alte carti despre mucenici, nici nu voi face observatii referitoare la stil sau la forma. (artea aceasta este, dupa parerea mea, pur si simplu mult prea importanta pentru asemenea fleacuri. (ei ce prefera sa citeasca recenzii al caror autor pastreaza o <obiectivitateE detasata si un moderat ton superior care capteaza interesul cititorului fara a-i tulbura confortul, poate sari peste urmatoarele pagini. /ar cei ce vor sa aiba parte de o marturie fara ocolisuri, sa citeasca inainte! ar sa ia aminte: (artea aceasta iti poate tulbura pacea mintii, pentru ca vorbeste despre <chestiuni de viata si de moarteE intr-un fel care <ravaseste pe cei linistiti si linisteste pe cei ravasitiE. Dentru unii poate fi o constientizare socanta - cum a fost si pentru mine - ca crestinismul este intr-adevar o chestiune de viata si de moarte!* Pentru americanii ortodocsi, &oate ca &artea cea mai tre("itoare a acestei carti este tocmai &agina de dedicatie* "a un ecou al prorociei Staretului %#natie din Barbin, <arintele Serafim si <arintele :herman scriau aici: "artea aceasta este inchinata 3ucenicilor crestini ASTA9% %) 7(S%A, 3A%), %) A3,7%"A Parinte e Serafim nu a s&ecu at &rea mu t asu&ra fe u ui in care iubitoarea de ibertate America "a intra intr#o (i in e&oca de &rigoana anticrestina, in e&oca catacombe or* "eea ce a trait 7usia si alte tari va veni si aici , s&unea e * )u putem spune in ce forma anume si nu trebuie sa ne isterizam pentru acest lucru* +nsa in decenii e care s#au scurs de a moartea ui "edem ca, in tim& ce oamenii din Musia isi redobandesc ibertati e re igioase, americanii si e &ierd* +n J9N2, rugaciunea comuna a fost a ungata din sco i e de stat &rintr#o deci(ie a 1urtii Su&reme a State or /nite* Asta(i, orice manifestare de credinta crestina in sco i # ca de &i da, studii e bib ice "o untare din tim&u &au(ei de &ran(, rugaciunea a masa, fo osirea unui ro(ariu in autobu(e e sco are, organi(area de inta niri crestine du&a ore sau chiar tinerea unei 3ib ii &e banca # ar &utea fi si au fost inter(ise de autoritati e sco are, iar -ustitia e#a s&ri-init si sustinut actiuni e* 1ei ce a catuiesc & anuri e de in"atamant au mers atat de de&arte incat au e iminat orice fe de mentionare a nume ui ui Dumne(eu din editii e c asici or care trebuie cititi de e e"i* Sa nu uitam ca aceasta se intam& a e?act in centre e unde se formea(a "iitoare e generatii*

+ata ce obser"a in J989 0a 3rooCe, un autor crestin: 'Pentru americanii care ce ebrea(a ibertati e re igioase, ingradirea acestor ibertati &are a fi ce"a mu t &rea inde&artat # daca nu uam in seama un ucru abso ut e"ident: sistemu in"atamantu ui &ub ic* Sa ne imaginam ca ceea ce se &etrece intr#o scoa a de stat obisnuita din America ar cu&rinde brusc intreaga natiune ca dimensiune si ca functionare* Dintr#o data studii e bib ice "o untare si rugaciuni e, intruniri e bisericesti si orice a te acti"itati re igioase ar trebui inter(ise si o&rite &entru bine e tuturor* 0oti cei care ar dori sa se im& ice in astfe de acti"itati ar fi ne"oiti sa fuga &este granita # daca ar fi ca America sa urme(e inia uneia dintre scolile sale de stat* +ata ce"a ce ar trebui sa ne dea de gandit* Pentru o "iitoare ume argita, fara mostenirea 1onstitutiei State or /nite sau a Dec aratiei Dre&turi or ,mu ui, ace asi ti& de imitari &e care e &unem asu&ra sco i or noastre &ub ice ar putea parea ceva de bun simt intr-o atmosfera #lobalist-pluralista. 7eli#ia ar fi total privatizata. )eindoielnic, la ora actuala sistemul nostru le#islativ incearca sa faca e*act acest lucru - sa limiteze total reli#ia la sfera privata. Mu tumita organi(atiei A*1*)*/* 7American (ivil ,iberties Bnion - Bniunea americana pentru libertati civile8, numeroase ima#ini ale )asterii Domnului care, de cand e*ista aceasta tara, erau prezente fatis in parcuri publice etc., au fost eliminate, si toate orasele din tara au fost silite sa dea $os ima#inile "raciunului* DFE +ntre tim&, noi sa utam cu nai"itate subti a dis&aritie a acestor ibertati, s&re deosebire de imigrantii "eniti din .uro&a de .st, care dau din ca& cu ingri-orare* .i au "a(ut ce &oate face un stat atot&uternicQ* )a ora actua a, in sco i e &ub ice finantate de stat din intreaga Musie e iberata se &reda re igia* +n America secu ari(ata, dim&otri"a, oamenii se u&ta in tribuna e ca sa se dea -os cruci e si sa se modifice nume e crestine de stra(i, fiindca "ederea or i#ar ofensa, chi&uri e, &e unii* @ara indoia a, ne af am in &ragu unei ciudate rasturnari de situatie*9 7>u "a suna fami iar45 # nota mea8* Desi Parinte e Serafim nu a facut &re(iceri anume &ri"itoare a America, e a prezis caderea comunismului ateu din 7usia, precum si ridicarea unui nou sistem #lobalizant care se va cladi pe temeliile puse de comunism. >u mai e ne"oie sa s&unem ca &re(icerea aceasta s#a confirmat in chi& i(bitor in anii care au urmat adormirii sa e si continua sa se confirme* +ntr# o prele#ere tinuta in luna mai a anului DESD - cu e*act zece ani inainte de prabusirea re#imului sovietic din 7usia # Parinte e Serafim s&unea: '<ricina pentru care comunismul cuprinde lumea nu se datoreaza faptului ca ar fi mai inteli#ent decat capitalismul sau democratiile sau altceva similar, ci faptului ca 'ccidentul este intr-un vid spiritual, iar cand vidul acesta este prezent, comunismul nu face decat sa inainteze, cucerind teritoriu dupa teritoriu, a$un#and ca in prezent sa cucereasca aproape o $umatate de lume. %nsa comunismul nu are raspunsul final, pentru ca este ceva cu totul ne#ativ. +n fa&t, daca ne uitam a ceea ce s#a &etrecut in Musia in u timii (ece sau doua(eci de ani, asistam a o re"o ta tota a in ce &ri"este menta itatea &o&oru ui, indre&tata im&otri"a intregu ui sistem comunist* 1hiar daca dictatura este a fe de &uternica ca intotdeauna # mai a es in u timii doi ani, cand au ince&ut din nou arestari e # si chiar daca &o itia este foarte &uternica si atot&re(enta, totusi &o&oru se ridica tot mai mu t* Si nu se ridica a o u&ta armata, ci a una in cugete, de"enind de sine statator* 1eea ce inseamna ca, mai de"reme sau mai tar(iu, intreg sistemu se "a &rabusi. Deci comunismul nu are solutia; nu &oate cuceri umea, aducandu#i fericirea, asa cum &retinde* Dar, in ace asi tim&, el

pre#ateste terenul pentru un lucru foarte important ce trebuie sa se produca inainte de sfarsitul lumii, iar acesta este #uvernul mondial unic si unificat, din care crestinismul a fost cumva dat afara. +ar &ana acum comunismu a facut acest ucru cu foarte mu t succes 7F8Q* Afirmatii e Parinte ui Serafim des&re temeiu s&iritua 9 a unui gu"ern mondia du&a caderea comunismu ui si#au gasit un straniu ecou in u timii ani a de-a mentionatu Mobert Mu er, fost secretar genera ad-unct a >atiuni or /nite* Mi itand &entru asa#numita +nitiati"a a Me igii or /nite, infiintata in J99X ca un &andant s&iritua 9 a ,>/, Mu er afirma: W8olul si responsabilitatea 4rganizatiei 8eligiilor Anite si a &arlamentului :ondial al 8eligiilor G7H va fi nici mai mult nici mai putin decat acela de a da omenirii o noua ideologie spirituala, planetara si cosmica, menita sa succeada mostenirii comunismului si capitalismuluiF* +n ace asi tim&, afrma Mu er, ')( va trebui sa &actioneze vi#urosimpotriva &fundamentalismului reli#ios-. 7F8 1at a trait, Parinte e Serafim a "a(ut un moti" de nade-de in fa&tu ca g asu tari or ortodo?e &rigonite # a >oi or Mucenici, a ui Serghie SourdaCo" si a ui A e?ander So -enitin, a Parinte ui Dimitrie DudCo, a Parinte ui !heorghe 1a ciu si a a tora # ince&ea sa se auda in ,ccident, cu un mesa- mai c ar ca oricand in e&oca terorii comuniste* +m&reuna cu Parinte e Dimitri DudCo, e credea ca samanta semanata de )oii 3ucenici va provoca o inflorire a adevaratului crestinism, nu numai in 7usia, ci &in orice loc care pune la inima patimirile crestinilor rusi&. +naintea !o gotei &e care o "edea "enind asu&ra Americii, Parinte e Serafim "edea in ace asi tim& &utinta unei rein"ieri a ade"aratu ui crestinism in &atria sa # daca nu in e?terior, &recum in Musia, atunci ce &utin auntric, in &rofun(imi e suf etu ui american* +ncheindu#si &re egerea des&re >enasterea 2rtodoxiei, e s&unea: '.ste o ege a "ietii duho"nicesti care s&une ca acolo unde este Iolgota - adica unde e*ista patimire adevarata pentru 5ristos - acolo va fi si <nviere. %nvierea aceasta are loc mai intai in inimile oamenilor si nu trebuie sa ne in#ri$im prea mult de forma e*terioara pe care o va lua, prin voia lui Dumnezeu. Toate semnele arata ca traim la sfarsitul lumii si orice refacere e?terioara a Sfintei Musii &ra"os a"nice "a fi de scurta durata* +nsa ucru pentru care ar trebui sa ne straduim este invierea noastra duhovniceasca launtrica, iar e"enimente e din Musia ne dau nade-de ca, in ciuda tuturor imitatii or si simu acre or de crestinism si de ortodo?ie de care este & ina umea de a(i, "a a"ea oc totusi o in"iere a adevaratului crestinism patimitor, nu numai in Musia, ci oriunde au mai ramas inimi ce nu au inghetat cu totu * %nsa trebuie sa fim #ata pentru suferintele ce vor veni mai inainte* DFE ,are suntem noi, cei din ,ccident, &regatiti &entru aceasta4 :ol#ota nu este totuna cu suferintele inevitabile prin care trecem cu totii in viata aceasta! ,ste ceva urias si adanc, ce nu se poate alina luand o aspirina sau mer#and la un film. ,ste un lucru prin care 7usia a trecut, iar acum incearca sa ni-l comunice si noua. Sa nu fim surzi la acest mesa$! Pentru rugaciuni e tuturor >oi or Mucenici, fie ca Dumne(eu sa ne intareasca, sa &utem indura incercari e ce se "or abate asu&ra noastra si sa af am in e e in"ierea suf ete or noastre5Q*9

Sfantul %oan 3a*imovici despre sfarsitul lumii si dulceata compromisului la ultimii crestini

,a cateva zile de la praznuirea Sfantului <oan :a*imovici, 0acatorul-de-minuni, Episcop de Shanghai si San =rancisco, publicam aici un fragment revelator dintr-o densa, faimoasa si foarte importanta predica a Sfantului /oan Aaximovici despre Sfarsitul lumii, Antihrist, Nudecata de Apoi si despre starea noastra, a crestinilor de pe urma:

>imeni nu cunoaste (iua aceea, afara de Dumne(eu#0ata , dar semnele apropierii ei sunt date si in ."anghe ie, si in A&oca i&sa Sfantu ui +oan 0eo ogu * A&oca i&sa "orbeste des&re e"enimente e sfarsitu ui umii si des&re infricosata ]udecata cu &recadere in simbo uri si in ghicitura, dar Sfintii Parinti au ta cuit#o si e?ista o traditie autentica a 3isericii care ne "orbeste si des&re semne e a&ro&ierii sfarsitu ui umii, si des&re ]udecata de A&oiF +nainte de sfarsitu "ietii &e &amant "or fi tu burare, ra(boaie, framantari ci"i e, foamete, cutremure* ,amenii "or suferi de s&aima, "or muri de aste&tarea nenorociri or 7)uca, 2J, 2N8* )u va fi nici viata, nici bucuria vietii, ci o stare chinuitoare de pierdere a le#aturii cu viata. Dar nu se va pierde numai le#atura cu viata, ci si cu credinta: NN 0iul omului, venind, va gasi oare credinta pe pamant!>> 7)uca J8, 88* 4amenii vor fi mandri, vor fi nemultumitori, vor respinge Legea lui Dumnezeu: a aturi de &ierderea egaturii cu "iata, "a s abi si mora a* +inele va slabi si raul va creste* Des&re aceste "remuri "orbeste si Sfantu A&osto +oan 0eo ogu in ucrarea sa insuf ata de Dumne(eu, numita A&oca i&sa* . insusi marturiseste ca 'a fost in DuhQ, ceea ce inseamna ca insusi Duhu Sfant era in e cand i s#au desco&erit in diferite imagini simbo ice destine e 3isericii si a e umii6 de aceea A&oca i&sa este o desco&erire a ui Dumne(eu* . &re(inta destinul +isericii in chipul unei femei care se ascunde in acele zile in pustie 7F8 or avea importanta hotaratoare fortele care pre#atesc venirea lui AntihristF Antihrist "a fi un om, iar nu dia"o u intru&at* 7F8 Acel om doreste sa fie in locul lui Bristos, sa

ocupe locul Sau si sa aiba ceea ce ar trebui sa aiba Gristos* . doreste sa aiba aceeasi &utere de fascinatie si aceeasi sta&anire asu&ra intregii umi* . "a &rimi acea &utere inainte de &ieirea sa si a intregii umi* . i "a a"ea ca un a-utor &e un mag care, &rin &uterea fa se or minuni, ii "a im& ini toata "oia si#i "a ucide &e cei ce nu recunosc sta&anirea ui Antihrist* +nainte de moartea ui Antihrist "or a&area doi dre&ti, care i "or da in "i eag* Magu ii "a omori si tim& de trei (i e tru&uri e or "or ramane neingro&ate* Aceasta "a fi cea mai mare -ubi are a ui Antihrist si a tuturor s u-itori or ui* Dar, deodata acei dre&ti "or in"ia si toata ostirea ui Antihrist "a fi in mare tu burare si se "a ingro(i, iar Antihrist "a cadea deodata mort, omorat de &uterea Duhu ui* Dar ce se stie des&re omu #Antihrist4 ,riginea ui e?acta nu se cunoaste* 0ata este cu totu necunoscut, iar mama este o femeie stricata care se da dre&t fecioara* ,l va fi evreu din semintia lui Dan. Pentru aceasta a"em semn ca +aco", murind, a s&us ca, &rintre urmasii sai, an va fi sarpe la drum, vipera la poteca, $nvenin'nd piciorul calului, ca sa cada calaretul 9 7@acerea O9, J%8* Aceasta ne indica metaforic ca e va actiona prin viclenie si rautate* %oan Teolo#ul vorbeste 0n Apocalipsa despre m1ntuirea fiilor lui %srael, ca 0nainte de sf1rsitul lumii o multime de evrei se vor 0ntoarce la Bristos, dar din sirul semintiilor m1ntuite lipseste semintia lui Dan. Antihrist va fi foarte inteli#ent si va sti cum sa se poarte cu oamenii. a fi fermecator si prietenos.F F <1na la venirea lui Antihrist 0n lume, venirea lui este de$a pre#atita * '%aina lucreaza deja' si forte e care#i &regatesc a&aritia se u&ta, ;n &rimu r<nd, ;m&otri"a ;m&aratiei egiuite* Sf<ntu A&osto Pa"e s&une ca Antihrist nu &oate a&area &<na nu "a fi inde&artat ' cel care o $mpiedica' 7++ 0esa oniceni 2, %8* Sf<ntu +oan !ura de Aur t< cuieste ca 'cea care o ;m&iedicaQ este stap'nirea legiuita cinstitoare de umnezeu. Aceasta sta&<nire 7>egalitatea8 se u&ta cu rau * '0ainaQ 7)ucrarea ui Antihrist8 care ucrea(a ;n ume nu doreste aceasta, nu doreste u&ta cu rau &rin mi- oace e fortei: dim&otri"a, ea doreste sta&<nirea farade egii si c<nd o "a obtine, nimic nu "a mai ;m&iedica "enirea ui Antihrist* ,l nu va fi doar inteli#ent si fermecator, dar va fi milostiv, va face acte de caritate si fapte bune pentru 0ntarirea stap1nirii sale. +ar c<nd si#o "a ;ntari ;ntr#at<t, ;nc<t ; "a recunoaste ;ntreaga ume, atunci ;si "a arata fata* "apitala pe care o va ale#e va fi %erusalimul, &entru ca aici M<ntuitoru si#a desco&erit ;n"atatura dumne(eiasca si Persoana Sa, aici ;ntreaga ume a fost chemata sa guste fericirea bine ui si a m<ntuirii* Dar umea nu )#a &rimit &e Gristos si )#a rastignit a +erusa im* 6n timpul lui Antihrist, %erusalimul va deveni capitala lumii, care i-a recunoscut stap1nirea. F F ,l XAntihristulY va crea conditii de viata +isericii, ii va in#adui sa slu$easca, va promite ca va construi biserici splendide, cu conditia recunoasterii lui ca Wfiinta supremaH si ca lumea sa i se inchine. 7F8 a fi o apostazie generala si, pe deasupra, multi episcopi vor trada credinta, iar ca ,ustificare, vor arata spre starea stralucita a +isericii. autarea compromisului va fi atitudinea caracteristica a oamenilor. >ermitatea marturisirii va disparea. 4amenii vor cauta cu asiduitate sa-si motiveze caderea, iar raul, ca o moleseala maligna, va sustine aceasta stare #enerala. 'amenii vor avea obisnuinta lepadarii de dreptate, a dulcetii compromisului si a pacatului. @MA

Antihrist "a ;ngadui oameni or totu , numai ca ei Hcaz'nd $n fata lui, sa i se $nchine* >u este o atitudine noua fata de oameni: si ;m&aratii romani erau gata sa e redea ibertatea crestini or cu conditia ca ei sa e recunoasca di"initatea si su&rema &utere di"ina si ;i chinuiau doar &entru ca ei marturiseau ca H omnului umnezeului tau sa te $nchini si ,ui Singur sa-i slujesti9 7Matei O, 9#J08* Kntreaga ume i se "a su&une si atunci e ;si "a desco&eri fata si ura fata de Gristos si de crestinism* Sf<ntu +oan 0eo ogu s&une ca toti cei ce i se "or ;nchina "or a"ea un semn &e frunte si &e m<na drea&ta* >u se stie daca aceasta "a fi cu ade"arat un semn &e tru& sau este o e?&rimare simbo ica a fa&tu ui ca oamenii "or recunoaste si cu mintea necesitatea ;nchinarii a Antihrist si ca ;ntreaga or "ointa ;i "a fi su&usa* 7F8 Proorocu Danie , "orbind des&re ]udecata de A&oi, &o"esteste des&re un 3atr<n ]udecator ase(at &e tron, ;n fata caruia este un r<u de foc* @ocu este e ementu curatitor* >ocul mistuie pacatul, 0l arde si daca pacatul s-a altoit de sufletul omului, atunci 0l mistuie si pe om. Acest foc se va aprinde 0nlauntrul omului: vaz1nd "rucea, unii se vor bucura iar altii vor cadea 0n disperare, se vor tulbura, se vor 0n#rozi. Astfel, oamenii se vor desparti dintr-o data: ;n re atarea e"anghe ica unii se asea(a a drea&ta, ;n fata ]udecatoru ui, iar a tii a st<nga: i#a des&artit constiinta* 2nsasi starea sufleteasca a omului (l arunca (ntr-o parte sau (n cealalta, la dreapta sau la st%nga. ]udecata de A&oi nu cunoaste martori sau ista de &rotoco * Totul este scris 0n sufletele oamenilor si aceste 0nsemnari, aceste 6carti" se vor deschide. 1<nd se "or deschide Hcarti e9, toti "or ;nte ege im&ede ca radacini e tuturor "icii or sunt ;n suf etu omu ui* +ata beti"u , desfr<natu : c<nd moare tru&u , unii cred ca moare si &acatu * >u e asa, ;n suf et e?ista o ;nc inatie, &entru suf et &acatu era du ce* Si daca nu s#a &ocait de &acatu res&ecti", daca nu s#a e iberat de e , suf etu "a "eni a ]udecata de A&oi cu aceeasi dorinta a du cetii &acatu ui si niciodata nu ;si "a satisface dorinta* $a suferi de ura si de rautate* Si aceasta e o stare inferna a* C:heena de foc- este focul launtric, este flacara viciului, flacara neputintei si a rautatii si aici va fi Cpl1nsul si scr1snirea dintilor- rautatii neputincioase* (Sf%ntul <oan :a*imovici, !Dredici si $ndrumari duhovnicesti, .ditura So&hia, 3ucuresti, 200J8

<arintele <roclu: &Anii durerilor au inceput-

)e#am s&us a mu :i c amu to2i diavolii au ie4it din iad, sunt pe fa2a p/m1ntului. ,dat a "enit un autobu( a M<nstirea Sihstria cu oameni ;ndrci:i* S#a ;nt<m& at c, ;n tim&u ace a, s fie "reo O#X ani de atunci, eram =i eu aco o* 3i am v)zut cum ie'ea din cursa aceea fiecare om chinuit de duhuri 'i c%nd ie'eau ei, eu m) sim$eam ca la gura iadului. .ra aco o cine"a care se "indecase &rin Sf<ntu Mas u, &rin rugciune, &rin smerenie =i &ost de duhuri re e =i omu ace a ;i adunase &e to:i ca s#i aduc a mnstire* ,mu ace a o (is a=a: H-ezi lumea asta, numai #oferul nu-i $ndr&cit, $ncolo to*i sunt $ndr&ci*i. /-am adus la Sf'ntul Aaslu* Ii eu

am (is: H-ai de mine, ce s-a $nt'mplat) 1enorocire mare, c)-i iad pe fa$a p)m%ntului, dac) (i chinuie a'a de grozav* Ii e a rs&uns: H#o$i ace'tia avem crime, avorturi..*9 =i a s&us o mu :ime de &cate &e care e s"<r=iser aceia* H(e zici, ne va m'ntui umnezeu sau nu)* .u i#am s&us: HJristos a venit pentru cei p&c&to#i dintre care cel dint'i sunt eu * A&oi i#am sftuit cum s/ se m/rturiseasc/, pentru c/ persoanele care au duhuri obi4nuiesc s/ dea vina pe altul, c/, uite, eu din cauza cut/ruia suf/r, c/ cineva a trimis duhurile cu vr/$i 4i au intrat 0n mine 4i m/ chinuie. 8e-am r/spuns c/ nu trebuie s/ mai spun/ vorba asta, ci s/ spun/ a4a: C&entru p)catele mele.& 1 nu#i mai mare "r-itoru ca Dumne(eu, dar Duhul Sf1nt a4a ne a$ut/, pe m/sura smereniei. Ii orice i s#ar ;nt<m& a omu ui, s (ic a=a: HDentru p&catele mele!9 S/ nu zic niciodat/ c/ din cauza cut/ruia eu suf/r, nu, pentru c/, de spun a4a, atunci ispitele se 0ndelun#/, Duhul Sf1nt vine cu 0nt1rziere sau defel, dac/ n-am smerenie. ?i voi fi pedepsit 4i chinuit de duhuri, c/ Dumnezeu nu m/ va a$uta 4i le 0n#/duie s/ m/ munceasc/. "u c1t dau vina pe mine, cu c1t m/ smeresc 4i caut s/ fac ru#/ciune tot timpul, 0ncepe s/ m/ a$ute. Dac adorm cu mintea ;m&r=tiat, foarte &u:in m a-ut sau defe * Secretu aicea st: un cre=tin, ori un c ugr, ori un &reot care are nca(uri, acela va reu4i care dore4te s/ adoarm/ cu mintea 0n ru#/ciune* Dac eu m#am rugat (i =i noa&te, iar c<nd m#am cu cat, am adormit cu mintea ;n a t &arte, degeaba m#am ostenit* Totodat/ trebuie s/ m/ 0nv/2 a ierta. Ast toamn au "enit aici, a mine, trei domni* Stteau aco o, ;n fa:a mea, dar nu (icea nici unu nimica* Se uitau a mine =i tceau* Mi, mare comedie, am g<ndit eu, mai a es c mai a=te&ta cine"a a &oart* Ii, ce s "e(i, e#am (is: H omnii mei, s& #ti*i, fiindc& a*i venit p'n& ici, plat& ave*i, c& v-a*i ostenit. (&ta*i un adev&r, dar nu-l ve*i g&si. =u sunt un om p)c)tos 'i dac) mor amu, diavolii m) iau. 1u-mi place cum tr)iesc. Dar nici lui Dumnezeu nu-i place cum tr)iesc eu* /nu dintre ei a (is a=a: HDac& dumneata spui c& te ia diavolul la iad, noi ce vom face)9 )e#am rs&uns: H%reaba dumneavoastr&! -& prive#te! Sunte*i oameni de#tep*i, nu ca mine prost. a, eu s& fiu $n locul dumneavoastr&, a# c&uta un duhovnic bun #i m-a# duce la m&rturisit* @i acel duhovnic a s& m& $nve*e cum s& m& m&rturisesc, cum s& m& smeresc #i a nu da vina pe altul. @i c'nd voi merge la biseric& s& pun $n minte c& to*i de acolo sunt mai buni dec't mine iar eu sunt cel mai p&c&tos #i nevrednic. ac& $mi pun astfel de g'nduri #i zic #i o rug&ciune $n tain&, f&r& s& #tie lumea de acolo ce g'ndesc eu, #i stau $n biseric& a#a cum a# fi $n fa*a lui umnezeu, atunci uhul Sf'nt $mi va lumina mintea #i $mi va descoperi cum trebuie s& caut ve#nicia. Dar c%t timp eu m) uit de sus (n ,os la ceilal$i, mai bine nu m-a' duce acolo. Fns& dac& ascult Sf'nta ,iturghie cu mult dor de umnezeu, uhul Sf'nt nu m& va p&r&si. umneavoastr& v& ajunge dac& pute*i p&stra porunca aceasta: 1e :ie nu#:i & ace, a tuia nu#i face5 ac& fac bine la altul, eu simt c& umnezeu nu m& las& $n p&r&sire. Dar dac) eu caut s)-l ,umulesc, s)-l tulbur, s)-l n)p)stuiesc, atunci Duhul Sf%nt m) va l)sa (n p)r)sire* S =ti:i c a=a ;i ;ndemn &e mu :i: (e *ie nu-*i place, altuia nu-i face! 1um, un ucru care mie nu#mi & ace, &e ace a s# fac eu omenirii4 'ri cu cine m-a4 0nt1lni s/ nu aib/ de pl1ns din cauza mea. De multe ori, c1nd diavolul d/ n/val/ asupra mea, 0l mai sperii pe suflet: C S) 'tii c) dac) nu vreau s) rabd aicea, ce voi face (n iad cu dracii! - Atunci se treze4te sufletul 4i caut/ s/ repare. /ite, cu#etarea la moarte e un ucru minunat* A=a s&une un Sf<nt Printe: H2, moarte, mai bine te-a# numi via*&. e c'te ori cuget la moarte se treze#te sufletul * Acestea "i e s&un, &entru c au dat n"a to:i dia"o ii din iad &e fa:a &m<ntu ui* (nde sunt doi-trei cre4tini, caut/ s/-i tulbure, s/ ba#e 0n du4m/nie. 3ulte duhuri ba#/ 0n capul cre4tinilor

b/nuieli, p/reri* De aicea se iau a ceart, se fac crime, Doamne fere=te, ce#au mai a-uns cre=tinii5 - 2ncotro merge lumea aceasta, &)rinte! # _, fiecare unde vrea! "are la iad, care la rai, cultul e liber* Prin cine"a, am ;n:e es a=a, c 3unu Dumne(eu nu "rea s robeasc "oia omu ui* K as s fac e?act ce "rea e * 1 are Sf<nta Scri&tur, are 3iserica =i nu &oate (ice nimeni: H oamne, eu n-am #tiut!9 >u* 'mul e liber, chiar r/u de vrea s/ fac/, nu-i oprit. Dar dup/ ce a f/cut acel r/u, cafeaua o ia. )-o ia c1nd vrea el, 02i st/ mintea 0n loc c1nd o prime4te. Dar, dac/ se poc/ie4te, dac/ 0i pare r/u 4i caut/ 0ndreptare, poate s/ scape nepedepsit, c/ bunul Dumnezeu e prea bun. Dar at<ta " s&un: c%nd o s) auzi$i c) /iserica 4rtodo*) a fost robit) de alte credin$e, s) 'ti$i, s) nu mai a'tepta$i altceva, c) este sf%r'itul lumii. /nii Prin:i a=a au s&us: '/unul Dumnezeu at%ta $ine &)m%ntul c%t a fi oameni sfin$iF * 1<nd nu "or mai fi, grbe=te sf<r=itu * Anii durerilor au 0nceput. Asta v/ spun, au 0nceput. 6mi pare r/u de timpul pierdut, c am "(ut un Printe care, atunci c<nd era s moar =i au "enit monahii s#=i ia rmas bun de a e , a fost gsit tare m<hnit* )#au ;ntrebat: HD&rinte, de ce e#ti a#a m'hnit) %e temi de moarte)9 HGu, e#a rs&uns e , Hacesta-i drumul. ar (mi pare r)u de timpul pierdut. Dac) (l foloseam, acum aveam o bucurie 'i o mul$umire (n suflet* Mi#a rmas ;n minte &rob ema asta cu tim&u &ierdut* 7F8 Spunea$i c) unii merg la iad, al$ii la rai. are este calea raiului! # To2i care duc via$) de poc)in$) au apucat pe drumul de-a dreptul. +ar care "rea s triasc ;n distrac:ii =i cu bunt:i, aceia se af &e un drum foarte &e ;ncon-urate, a ca&tu cruia a&ar mai mu te drumuri =i nu "or =ti &e care s a-ung unde trebuie* Amu, cine s-a trezit, n-are altceva de f/cut dec1t s/ pl1n#/. A nu pl1n#e ce e aicea, ci a pl1n#e ce ne a4teapt/ la $udecat/. (ite, asta-i! ai de capul meu, felul cum sunt nu-mi place 4i pace bun/-.

7Sursa: Me"ista 1redinta ortodo?a98

&"and oceanul raului va inunda intrea#a lume, atunci va veni sfarsitul lumiiExtras din cartea ! ugetarile unei inimi smerite. An document din secolul al J+-lea despre viata duhovniceasca!, continand profetia cutremuratoare, de o insemnatate exceptionala, a unui batran duhovnicesc anonim din zona (onstantinopolului de pe la 4:OO, consemnata de un anume monah -asile:

Din aceeasi carte: T%),-T, D, D(3),9,( si D(-T, S% 8(<TA!

Monahu $asi e scrie: Asa cum am (is mai#nainte, batranu de "rednica &omenire arareori iesea din singuratate, si numai dintr#o ne"oie oarecare, miscat de dragostea &entru ucenicii sai, "enea a noi si ne (idea cu du ceata si inte e&ciunea cu"inte or sa e* @usesem & ecat tim& de mu ti ani si, du&a ce m#am intors in 1onstantino&o , am af at ca batranu cu"ios nu se simtea bine, dre&t care am dorit tare mu t sa# "ad inainte ca Domnu sa# cheme din "iata aceasta* 1ati"a dintre fratii nostri au "rut sa# "i(ite(e im&reuna cu mine* Sosind a usa chi iei sa e, #am intrebat &e batran &rin s u-itoru chi iei daca ne#ar &utea fo osi cu binecu"antarea si cu une e cu"inte de in"atatura* 3atranu si#a aratat buna"ointa sa se su&una cererii noastre si, cerand sa ni se aduca ce"a de#a e gurii, ne#a indemnat sa sedem &e iarba, a&roa&e de chi ia sa, si sa ne odihnim de ca atorie* +ndata a "enit si e * .ra tot numai &ar a b, era de statura medie, oarecum a& ecat de s&ate6 a"ea un (ambet ca duros si se uita cu bunatate in -ur a fiecare dintre noi* Adesea ochii lui se umpleau de tristete, caci i se facea mila de intrea#a lume care se afundase in pacate si nenorociri * 'ri de cate ori vorbea de acestea, batranul isi pleca capul si plan#ea.

>e#am ase(at in semicerc si #am ascu tat &e batran atent cufundati in cu"inte e ui* >e "orbea de cat de mu t doreste Dumne(eu mantuirea noastra, si cum a facut toate ce e de trebuinta &entru aceasta* 3ila si a$utorul Sau plin de har sunt fara masura si se intind atat catre pacatosi, cat si catre drepti, fara partinire, cerand din parte-ne foarte putin pentru mantuirea sufletelor noastre* Masa os&atu ui credintei este & ina &ana a refu(, dar oamenii nu se ingri,esc de mantuirea sufletelor lor si nu vor sa auda chemarile Domnului* 1hiar cu"inte e mantuire9 si a te mantui9 arata o &rime-die cum& ita: a aturam aceste cu"inte unei inte egeri conform careia e e ar &re"esti o mare &rime-die sau nenorocire6 de &i da mantuit de foc9, mantuit de a &ieire9, mantuit in tim&u unui atac "ra-mas9 etc* +ar e e trebuie sa dea &ricina omu ui sa fie deosebit de prevazator in "iata si sa aiba o dorinta arzatoare de a se mantui6 e e trebuie sa ne a&rinda credinta in Mantuitoru si dragostea &entru . * Dar acum, oamenii nu au nici o #ri$a de aceasta, zicand ca aceasta lume pamanteasca, cea care ni se arata ochilor, este sin#ura lume care e*ista. .i nu stiu ca umea inte egatoare este temeiu si esenta ucruri or* Asadar intreaga ume &amanteasca, materia nica, cu&rinsa in masuri &recum ina timea, atimea, adancimea si greutatea, fiintea(a &e taramu tim&u ui, care &e toate e duce s&re nimicire, caci tim&u este s u-itoru mortii* 0im&u a ince&ut odata cu caderea omu ui in &acat si "a dainui numai &ana a sfarsitu istoriei acestei omeniri muritoare* Prin contrast, umea inte egatoare este in afara acestor marginiri, in afara egaturi or si masuri or6 este nesfarsit de imbe sugata, "esnica si nestricacioasa* 1u"iosu batran mai (icea si ca vremuri #roaznice se apropie* $ra-masii Domnu ui +isus Gristos "or ua in ca&ti"itate intreg &amantu , iar Marea 3isericaDJE "a inceta sa fie biserica a ui Dumne(eu* Mari nenorociri se "or abate &e &amantu romei orD2E, si, &rin marea -udecata a ui Dumne(eu, "a inceta sa mai fie* ,amenii "or &ieri, orase "or fi nimicite, chiar neamuri intregi "or &ieri, caci nimic nu este nou sub soare decat suf etu omu ui, care este facut du&a chi&u si Ds&reE asemanarea ui cu Dumne(eu. )u cautati a$utor la crestinii din Apus, nada$duind ca ei sa ia armele si sa apere mostenirea crestina obsteasca. )u nada$duiti in aceasta. aci crestinii apuseni nu sunt crestiniK ei sunt pagani. "hiar si noi, ortodocsii, avem multe lucruri care sunt pa#ane. >rate, nu te intrista la cuvintele mele, ci cerceteaza-ti sufletul. (ita-te numai cati idoli primesti: Mercur # (eu acomiei6 Afrodita # (eita concu&iscentei6 Ares # (eu maniei etc*6 si, in centru, Ueus # tu cu iubirea de sine si iubirea & aceri or* Da, frate, avem multe pa#anatati, caci noi, ortodocsii, suntem pacatosi, atat din parte cat si ca neam* %otusi, noi suntem pagani la suprafata, in vreme ce in adancul sufletelor suntem crestini, caci in smerenia noastra noi i a"em &e Gristos in inimi e noastre* Si, de aceea, in ciuda &acate or noastre, intru smerenia noastra adusu-Si-a aminte de noi omnulDPE* >eamuri e a&usene sunt crestine a su&rafata, dar in inim e or, in suf ete e or, ei sunt &agani* >oi, ortodocsii, ne intristam &entru ido ii care traiesc in suf ete e noastre, dar intru smerenia noastra cadem inchinandu#ne inaintea Domnu ui, dorind din toata inima sa fim ai )ui* "u toate acestea, in cazul apusenilor, crestinismul lor este ca o arama cu un strat subtire de aur; restul este cu totul pa#an, caci inauntrul sufletelor lor ei se pleaca idolilor lor, iar acesti idoli imparatesc intru ei* Sunt mandri, si Bristos nu locuieste in inimile lor* Din aceasta &ricina, noi, ortodocsii, suntem cu ade"arat &agani # a su&rafata # dar in adanc suntem crestini6 in "reme ce atinii a&useni sunt crestini a su&rafata, dar &agani &e dinauntru* De aceea, nu va asteptati ca ei sa ne a$ute. )oi, ortodocsii, le suntem straini. 3ineinte es, in fiecare neam e?ista oameni buni si smeriti care#) &oarta &e Gristos in inimi e or si in modu or de "iata* Dar nu e?ista nimic in stare sa ega e(e sau care sa se com&are cu

haru ,rtodo?iei* Aceasta este o credinta de#suf et#mantuitoare6 aceasta este o credinta care ne aduce smerenie6 aceasta este o credinta care ne ridica a Gristos6 aceasta este o credinta & ina de bucurie, o credinta care imbratisea(a &e toti oamenii, o credinta de o frumusete de negrait, o credinta dumne(eiasca5 ', crestini ortodocsi, fiti recunoscatori lui Dumnezeu ca sunteti ortodocsi! ,, ce fericiti suntem noi, crestinii ortodocsi, ca suntem ortodocsi5 Dar aceasta inca nu este sfarsitu umii* Sfarsitul lumii va veni mai tarziu, iar timpul venirii sfarsitului sta in mainile lui umnezeu - dar si in mainile oamenilor. Atunci cand raul omenesc isi atin#e punctul culminant, Dumnezeu %si va trimite secera pentru seceris. 1ata "reme sunt im&reuna cu cei rai, dre&tii inca "or trai &e &amant, si cata vreme +iserica lui Bristos va dainui, fara a-Si man,i hainele @cf. Apoc. V: TA, raul din lume n-are nici o putere sa se desavarseasca. Dar atunci cand nici un dre&t nu "a mai fi &e &amant, cand oceanul raului va inunda intreaga lume, atunci va veni sfarsitul lumiiK va arde si va disparea in uitare pentru ca o lume noua si desavarsita sa se nasca si in care dreptatea sa locuiasca 3cf. // Detru P: 8-4Q;. )a "enirea sfarsitu ui umii, toate suferinte e &rin care umea si neamuri e au trecut &ana atunci nu se &ot com&ara cu ace e suferinte care "or "eni asu&ra or in aceasta "reme* /n tim& de nenorociri "a cu&rinde intreaga ume6 oamenii se "or uri unii &e a tii, se "or teme unii de a tii, nu se "or increde unii intr#a tii6 suferinte e "or asa oc a tor suferinte si mai mari: frica # unei frici mai mari6 &rime-dia # unei &rime-dii mai mari6 durerea # unei dureri mai mari6 tristetea # unei tristeti mai mari* Dar oamenii nu se vor invata minte; nu vor aler#a la Dumnezeu, "are-i poate izbavi. Dimpotriva, oamenii se vor impietri din ce in ce mai mult, si toata viata duhovniceasca se va veste$i. ,mu "a de"eni at<t de & in de rutate, at<t de ;n-osit ca urmare a ;ntr<trii =i st&<nirii &atimi or ce or -osnice asu&ra sa, at<t de ;m&ietrit a inim, ;ntunecat =i cu totul epuizat de sin#ura #ri$/ de a supravie2ui, 0nc1t pentru via2a duhovniceasc/ el nu va avea nici bun/voin2/, nici loc 0n inima sa. )u va mai r/m1ne nici o c/l/uz/ duhovniceasc/, deoarece 4i ace4tia vor urma c/ile lumii. 3iserici e ui Dumne(eu "or de"eni fie goa e, fie duho"nice=te &rofanate de ctre &stori ne"rednici* 8a apo#eul acestor suferin2e 4i al haosului din lume va ap/rea Antihrist. ,l va veni ca un f/c/tor de pace, un conduc/tor bun 4i 0n2elept, care poate aduce lumea (n r%nduial). 1u toate acestea, de fa&t, e "a fi un "r-ma= a tuturor, un ur<tor a tot ceea ce este bun, un tiran =i un fctor de ru, un distrugtor a toate; asemenea lui, lumea n-a v/zut pe nimeni niciodat/ =i nici nu "a "edea "reodat* >iecare persoan/ va fi pecetluit/; fiecare am/nunt sau element al muncii sale 4i al vie2ii acesteia, ba 4i fiecare cuv1nt, fiecare mi4care a facult/2ilor mintale va fi sub suprave#here ne0ncetat/, astfel 0nc1t ea JpersoanaK nu va mai avea obiceiul de a cu#eta la sine, de team/ ca nu cumva 0nf/2i4area fe2ei s/ reflecte f/r/ voia sa ceva nepotrivit cu autoritatea conduc/torului lumii, adic/ a Antihristului.0oat umea "a &urta Hm=ti de &iatr9* Toat/ munca, fiecare metru p/trat de p/m1nt, fiecare bob de #r1u va fi sub controlul lui Antihrist* or fi dezastre naturale: valuri chinuitoare de c/ldur/ vor alterna cu perioade de #er aspru, seceta cu inunda2iile; tornade 4i furtuni cumplite vor pricinui distru#eri 0nsp/im1nt/toare; erup2ii vulcanice, cutremure 4i boli 0ntre oameni, animale 4i plante; toate acestea vor fi at1t de 0n#rozitoare, 0nc1t 0i vor duce pe oameni la disperare. </m1ntul, nemaiprimindu-4i binecuv1ntarea pentru a da roade, va fi lovit de foamete 0n#rozitoare, 4i astfel se va s/r/ci cu totul. Ii numai ce or care au &rimit &ecetea @iarei, adic a Satanei, i se "a ;ngdui s e?iste &entru o "reme, de#i $n cele mai slugarnice #i

josnice condi*ii de s&r&cie total& #i dispre* pentru demnitatea uman&, pe care omul a primit-o de la =&c&torul s&u. 0oate se um& u de Antihrist: &m<ntu , marea, aeru * #oate se vor face cu singurul scop de a (nl)tura cu totul numele lui 5ristos din inima omului. Aceasta "a fi cu ade"rat o ;m&r:ie drceasc &e &m<nt* $or "eni nenorociri cum n#au mai fost, un tim& de agonie intens nu numai &e &m<nt, ci ;n tot uni"ersu , cci e e Dstihii eE sunt ;m&reunate ;ntr#un singur & an a crea:iei, iar tot acest uni"ers urmea( s &iar &entru ca, du& aceasta, s &oat fi ;mbrcat ;n nestricciune, ;n statornicie, ;n "e=nicie, du& cu"inte e A&osto u ui: (&ci trebuie ca acest trup stric&cios s& se $mbrace $n nestric&ciune 3/ (or. 47: 7P;". Ati au(it cu"inte e Mantuitoru ui: /ar indata dupa stramtorarea acelor zile, soarele se va intuneca si luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cadea din cer si puterile cerurilor se vor zgudui 7Matei 2O: 298* +ar Proorocu (ice: Soarele se va intuneca si luna va fi rosie ca sangele, inainte de venirea zilei celei mari si infricosatoare a omnului 7+oi 2:PJ8* /n a t Prooroc (ice: ,uceferii de pe cer si gramezile de stele nu-si vor mai da lumina lorK soarele se va intuneca in rasaritul lui si luna nu va mai straluci 7+s* JP: J08* Si iarasi: Dentru aceea, blestem va manca pamantul, ca au pacatuit cei ce locuiesc pe dansul: pentru aceea, saraci vor fi cei ce locuiesc pe dansul, si vor ramane oameni putini?%recut-a toata bucuria pamantului?%ulbura-se-vor apele marii? Se vor clatina temeliile pamantului, cu tulburare se va tulbura pamantul, si cu lipsa se va lipsi pamantul? Si se vor cutremura toate puterile cerului, si se va invalui cerul ca o hartie. Si toate stelele vor cadea ca frunzele pe vita, si cum cad frunzele de smochin 7+s* 2O: N, JJ, JO, J8#J96 PO: O8* +ar in A&oca i&sa citim: Si m-am uitat cand a deschis pecetea a sasea si s-a facut cutremur mare, soarele s-a facut negru ca un sac de par si luna intreaga s-a facut ca sangele. Si stelele cerului au cazut pe pamant, precum smochinul isi leapada smochinele sale verzi, cand este zguduit de vijelie. /ar cerul s-a dat in laturi, ca o carte de piele pe care o faci sul, si toti muntii si toate insulele s-au miscat din locurile lor 7A&oc* N: J2#JO8* Du&a cu"inte e unui "echi scriitor, "a "eni !o astfel de vreme in care nimeni nu va mai dori sa traiascaK nelinistea va creste de pe-o noapte pe alta, iar ingrijorarea de pe-o zi pe alta". +nainte de sfarsitu umii, neamurile vor vedea a#onia universului care trebuie sa piara pentru ca Dumnezeu sa le faca din nou pe toate nestricacioase si nepieritoare* Si intocmai cum tru&uri e noastre se "or face a +n"iere nestricacioase, tot astfe este cu &utinta ca si nou uni"ers sa fie &atruns de materia duho"niceasca* +n (i e e noastre, &rin materie9 si duh9 inte egem doua ucruri fara egatura intre e e, dar e e se "or uni intr#o singura inte egere, fara deosebire* Aceasta ume a imbatranit si s#a isto"it din &ricina &acatu ui si a rau ui din umea intreaga* >oua ume "a fi condusa &rin dre&tatea ui Dumne(eu, dre&t care ea "a fi "esnica si frumoasa* Mare e A&osto (ice: Si am vazut cer nou si pamant nou. (aci cerul cel dantai si pamantul cel dintai au trecut.. Si (el ce sedea pe tron a grait: /ata, noi le facem pe toate 7A&oc* 2J: J, X8* Dar inainte ca aceasta sa vina, vor fi nenorociri infricosatoare, iar +iserica lui Bristos va fi pri#onita pana la limita, pana la a incerca sa o stear#a de pe fata pamantului, dar atata "reme cat dumne(eiasca )iturghie se "a sa"arsi de catre &reoti & ini de har, im&aratia ui Satan nu se &oate instaura &e &amant* +n fiecare dumne(eiasca )iturghie, Dumne(eu este &re(ent &e &amant, iar )iturghia este o "estire a biruintei ui Gristos asu&ra dia"o u ui si a mortii. <ri#onirea +isericii va fi pe fata si intr-ascuns, in taina si aratata, lovind in oameni luati in parte si lovind in toti, peste tot si prin toate mi$loacele. $or fi un anumit numar de mucenici: cati a numar, numai Dumne(eu stie6 "or fi de asemenea si mu ti a&ostati, care "or &rimi &ecetea @iarei6 intr-un numar foarte mare vor fi cei indiferenti, care si

ei se vor supune in toate lui Antihrist* Puteri e rau ui i#au &regatit &e acesti a&ostati cu mu t tim& in urma, &e aceste fiinte s abe si bune de nimic* Secole de-a randul puterile raului au sapat la temelia +isericii* Asa cum a trebuit sa treaca secole pentru a se pre#ati venirea lui Bristos, tot asa si pre#atirile pentru venirea lui Antihrist au inceput inca din primii ani ai crestinismului, du&a cum scrie Sfantu A&osto Pa"e : %aina faradelegii se si lucreaza 7 ++ 0esa * 2: %8* Dar sa stiti ca chiar si cele mai mari puteri ale iadului, portile iadului, nu vor birui /iserica @3t. DR: DSA, impreuna cu care Domnul nostru %isus Bristos a fa#aduit sa fie pana la sfarsitul veacului @cf. 3t. FS: FGA. Aceasta 3iserica "a fi &rigonita neincetat si fara mila6 ea se "a ascunde in &esteri e si adancuri e deserturi or* Garu ui Dumne(eu se "a odihni &este s u-itorii .i, si Dumne(eu nu "a ingadui ca mare e "ra-mas sa#i ucida* Dumne(eiasca )iturghie "a fi sa"arsita &ana in u tima (i a e?istentei acestei umi* >ratilor, luati aminte la semnele venirii sfarsitului lumii, semne pe care Domnul %isus Bristos ni le-a descoperit, si nu va slabiti credinta in Dumnezeu-.

DJE Sfanta Sofia D2E 3i(antinii se numeau &e sine romei9, 1onstantino&o u fiind considerat a doua Moma* DPE Ps* JPN: 2P*

Puteti citi si o recen(ie a aceasta carte in re"ista (redinta 2rtodoxa: 0oate se "or um& e de Antihrist