LUMINITA SCRIPCARIU TULIAN-DRAGOS SCRIPCARIU RETELE DE CALCULATOARE ETP resorss IASI - 2003Referenti stiinfifici: Prof. dr. ing. Petrut DUMA Universitatea Tehnicd ,Gh.Asachi” Iasi Prof. dr. ing. Daniela TARNICERIU Universitatea Tehnied ,Gh.Asachi” asi EDITURA TEHNOPRESS Str, Zimbrolui nr.17 700047 Tesi Tel /fax: 0232 260092 E-mail: tehnopress@k.ro Editura Tehnopress lagi este acreditaté CN.S.IS ——— Deserierea CIP a Biblioteett Nafionale a Romaniei | SCRIPCARIU, LUMINITA ‘Refele de caleulatoare/ Luminija Scripcariu, lulian-Dragos Scripeariu ~ Iasi: Tehnopress, 2003 250 p.; 24 em. Bibliogr. ISBN 973-8377-12-9 1. Scripeariu, lulian-Dragos eat ISBN 973-8377-12-9 ulian-Dragos SCRIPCARIL) PREFATA ‘Volumul de fu preints prncpiles elementele fundamental, dar gio seri de concepte complexe ale reeblor de eaoustore locale gi ale celor de aie lar ale protocoselor de comuniceti i servisior deren Cartes est ruta intel pc eliiod o ttre gradual problematic eeelor de calculate. Prima pare, cupinzind eeptoele I, I, I si 1V, este dedicat modeelor de refea (OST, TCPMP, clietsere), stelor de protooale de comunicaii (TCPIP, IPXISPX, ATM), sandardelor de reele loesle (Ethernet, Fast Ethernet, GignBsheret, Token-Bus, Token Ring, FDDI,IsoEtheret LAN) $i echipamentelorspectcereesor locale (cablur, inter, hub-a, svc. Anex A presi algoritii de refea fan mod eplca, cae pemiteinflegerea functions difeilor pus de refle,« metodlor de acces Ia media 9 a eelr de sohtionare & problemelor 6 trafic (colicin, congesti). Cea dew deus pate, respctv capitol V, tleat sla succnt sitemele de oprare de soja si hverele fen plicile de ree. fn complere, mex B prezin 0 seie de comenzi specfcesitemului UND, prin ca ctor se fmiirizezt eu sitemul defies modal de Tost sub UNE. In pertn a cin csi cpreventt de ulimele dou capitol, sun dca reelele do erie larg echipamentes de introoecare a relelor eae (bigs, rater, frowal),prcum i diferite servic, protooae gi standarde specfice WAN (Frame Relay, VLAN, ISDN, VaP, X25, TDM, PPP, xDSL). Suatindiete retenfe bibliogatce wile, documentle RFC specifats pe percucul expunsi find displ pe web (WWW). Refer In sdresarea IP, sunt propuse o Sere de epic pent aprofindsrea moduli de adresae fn ree ga eli de define a subetleor. Lista de brevis este deosbit de wilt penta emisres ugar mateilull sf ovivea teeminologie specie retell. :‘ umine SCRIPCARTU Iblian-Dragos SCRIPCARIU \Numeroase exemple sunt date pentraaprofundarea conceptlor prezestate gi flegerea rmosialitiilor de configurare @ echipamentelor de rees. Evident este nesesad efectunrea unct Iori practice pentru eunoasterea fn detalivaechipementelor. De asemenes, este tla consultarea ocumentatilor temice ofevte de fimele producttoae care preznts aspectele paniculare le fieciruiechipament de reea. Tn ansamblu, occas carte st adescarA atit steno, ets specs silor din domeniul ‘elelor de caleuatoare. AUTORIT RETELE DE CALCULATOARE. CUPRINS CUPRINS Capitola 1. NOTIUNI DE BAZA PRIVIND RETELELE DE CALCULATOARE 11 Ineoducere 1.2 Modelul de rete strtificatt SO/OSt 13 Modelal TCPAP 1 Arhitecturereeelor de comunicati 1.4.1 Modal de aces la medi fic de transmis 142 Topolegia logis. 143 Topolegia fizid Capitolul 1. PROTOCOALE DE COMUNICATIL LI Suita de prosocoale TCPAP TLL. Protoolul INTERNET, Adresarea IP 11.2 DNS. Sistemal numetor de domeni Inteet IL13 Protocoae de adresare (ARP, RARP, BOOTP, DHCP) 11.4 Prowocoale de transport (TCP, UDP) TLL Protocol Telnet. 1.1.6 Protocol Finger 11.7 Protacoate de post electronic (SMTP, POP) . 11.1.8 Protocoale peotm transfert Sierelor (FTP, TFTP, SFTP) . TLL.9 Protooale de inp pent Internet 1.1.10 Protecotul ICMP TLL.I1 Proteoate de management aretele TL1.12 Proteconle de seeuritate fn ntemet cen 12 Suita de protocoale Novell TPXISPX sense 113 Suita de protoceale ATM. Capitol IML, STANDARDE DE RETELE LOCALE, {ILA Standacde ETHERNET. Standadul IEEE 802.3 IL? Standerdul IEEE 802.4. Refea Token-Bus .ita SCRIPCARID Iulian-Dragos SCRIPCARII 113 Standardul TEBE 802.5, Rees Tokeo-Ring 90 94 m4 FDDI 2 on : LS 1SO-ETHERNET seer ILS Standardul IEEE 802.11. Rete WLAN wncsnacnn 9 [HLT Analizastandardclor pe baza moselulai OS! 9 Capitolul IV. ECHIPAMENTE DE COMUNICATII PENTRU LAN 00 IVA Cabri de transmis za 1V2 Imterfefe de comunicatic 5 i 1V.3 Repetoare multiport (Hub). TV Comutatoare de re}en (Switch) renee = 7 IVS Modem sn a Capitolul V. SISTEME DE OPERARE Z sees 131 ‘V.1 Generalitati privind sistemele de operae ‘V.2 Tipur de sisteme de operaze ann : 'V.3 Modell stracturat sl unui sistem de operare de retea ‘VA Tipur de deivere pent plcile 8 ree a V.5 Windows NT. ‘VS Domenii NT " V52 Senicii NT. ~ “ aot V6 UNIX enn ~ a a (Capitolul VI. INTERCONECTAREA RETELELOR LOCALE Vit Punti de reten (Bridge). VL2 Echipamente de dinere Router) VL3 Protocole de rut. : ‘VIB, Protocole de tare eu vector de distant. ‘V13.2 Protocole de rutare buzate pe starealegtu VI33 Rute Bn . ‘VIA Refelelocle virtuale (VLAN) sn ‘VLS Echipamente de seurizare (Firewall. = RETELE DE CALCULATOARE ‘CAPITOLUL VIL. SERVICH $I TEHNOLOGI WAN \VILI Schimtu! de cadre (FRAME RELAY) wuss ven 19 ‘VILL! Tocapsulare Frame Relay se see 1D \VILL2 Identiicareeconexiunior Frame ReBY nmin 18D VILL Gestionaren reeleor Frame REY oo. sen 18D VILLA Interfoe Frame Relay a o von 184 ‘VILLS Congestiarejelelor Frame Relay . 184 Vil2 Transmisia vost tn pachete(VoP).. 187 VIL2.1 InteroperabitateaServicahtl VOP aes vs vee 187 VIL2.2 Calitatea serviiul de voce : 189 ‘VUL2.3 Achitecturasistemulai VoIP 190 \VIL2.4 Caracteristicile serviciului VoATM 19 ‘VUL25 Echipamente de tansmisie Vo? .. VIS ISDN enn VIL3.1 Intertoto BRE. ‘VIL3.2Interfee PRI ViI33 LAPD... VIL 3.44001... VI4X25.. VILE LAPB can : ‘VILA? tncapsulare datelor in rfeaua X28 VILS TDM en VOL PPP vce . \VIL6.1 Incapsulrea datelor prin PPP VIL6.2 Frotocoale de contd ennun ‘VIL63 Modaliit de alocare a benz. ILS. Legtturi PPP prin modem telefonice VIL Tebnoog XDSL none ANEXA A. ALGORITMIDE RETEA sw 13 A. Algorimnul rodului master « 24 ‘A2 Algoritul wna nod slave .. se 216 ‘AG Algoritmul unui nod dint-o rejeadescentralizat. 216 ‘A Algoritmul CSMAJCD 218RIPCARIU PCA AS Algoritmul Token-Bus 20 AG Algorimnul Token-Ring vo 21 ANEXA B. COMENZI UNIX UZUALE... —— ry BA Generalitat : seven 2S 1B. Organizarea sistemului de fsiere sub UNIX . sm 28 1B.3 Comenzi de operare cu diretoerele e = 29 B4 Comenzi de operae cu fipcrele.. 232 ABREVIERT BIBLIOGRAFIE 237 29 ALCULATOARE __—MOTIUNI DE Az PRIVINE ELE DE NOTIUNI DE BAZA PRIVIND RETELELE DE CALCULATOARE LL INTRODUCERE Usliatea ealoulstoruui este de necontestst fn toate domeniile de activitate, In plus, interconectrea calculatoarelor devine necesart pentru eatzarea comunicatic inte wtlizatori Acces! Ie paginile web ale difritelor persone, firme si institu ori Ia bazele de date publice sau private rprezinta un benefichu pentru obtinerea fntr-un mod comod si rapid a informasilos dorte, Prin realzarea uneirefele de ealeulatoare (internet) se impart (sharing) fie esusele informational (oftware), fie cele fzice (hardware). Tntemet-ul exe ora mai larg colestic de reele de calculatoare. din fume, care euprinde tote reslele nationale si regionale de pe glob. act se interconecteara caleulstoarele dint-o factpere, cldire sau campus astfel Init intemational, mit - militar, 0: organiza nonprofit, net ~ rejele de ceomunicati). Causarea adresei IP a unei destinati se face prin interogarea iteraivi, recusiva sau nerecursiva, a serverelor de mume (name server), responsable de anunite zone di Internet, Indiferent care sunt fimele producatoare de calelatoare side echipamente de comuniati, refeaus de comunicojiebuie st asigureIegiura inte tot utliaatori, Astfel a apart conceptal de sistem deschis (Open System) care poste interconeciaechipamentele produse fa dieritetebnologi, de dives roducttr, pe baza modelulul de refea OSI (Open Systems Interconnection) cu sta de protocol specifica prin standard 1S0 (Intemational Organisation for Standardisation) {In gneral prin protocols intelege osu de repli i formate impuse pentru reprezenarea atelor si tranferl lor intr dout sau mai multe calelatonre, ‘Transmisia informatei se realizesza prin diferite medii Szice de twasmisie (conductor ‘metalic fn caba torndat sau coaxial br optics ts). Penru transmsit de date In mare distant, pe linie teléfonica san prin und redio penta comunicai fit? (wireless), se impune utilizrea unor modem-uri (DCE - Data Communication Equipment) care s converteest srl de biti generat de calculator fn semnal anslogic modulat adaptat beni de transmis a canslului de comunicai CControlul comunictiei dinte terminalele sau calculetoarele dint-o rejee (DTE - Data Terminal Equipment s restizeazt prin intermedia echipamentelor de comuniate (interie, hub, owtch, bridge, frewal, gateway sau route) sal serverelor, care dispun de puternice resurse ‘hardware si software (Fig). ‘In Sigur, este reprezenaté 0 nejea local de calculatoare eu dout subrejele A si B care deservese daut departamente,Fiecae hub asigurt accesul multipla a ulizatoilor dino subreea 1a un canal de transmisie eprezeatat de ceblal de legturt dinte switch si hub, Evident se poate ‘extinge reenua in functie de oumiral de porturi eu care este previzt switch, CCalelatoral server este conectat direct fn switch asfel cA viteza de transmisie @ datelor Inspre si dispre sever este maxim. [mprimanta de refea poate f actvat de la istana de cate oricare utilizator din retea, Integrrea aoesteirejcle locale fnt-una de are extinst se face prin intermedi rowte-lu, care particular poate functiona ca "zi de protectie" frewall).Luminiia SCRIPCARTU, Iulian-Dragos SCRIPCARIU RETELE DE CALCULATOARE Beg | f oS = 5 gea8 FFigL1. Exempla de rejealocalécu legit le distant pe line de radorelew Legitura I distant cu alte reel locle se poate implementa fe pe cab, Se fn eter prin und radio, In particular, 2 considera o legit la distanyé "fick fi, Modem-ul extern este necesar doar dact nu se folosegte un router rad. ‘Un riorelew de micdcapacitae amplasstcorespunzitr (la nttime, pe o claire sau pe un pion), va asigura conexiunea cu uo alt nodal rele WAN, Observatit: 1, Se prefers adoptarsa si utinares direct a termenifor din limbs englesl intrucit achiitonarea echipamentelor se face de obicet cu documenaa teknica oftrits de firma prodacitoare, redactattSnt-una din Limbile de largh circa, dine care mu lipsste cea englezt. 2. Ineluderea unui LAN inte-un WAN se face prin intermediul router, acesta nefiind considera o component @ LAN-ului 3.0 rejea de calcultosre poste fi reprezentat grafic sub form de graf. Nodurile terminale corespund DTE-rilor iar cele intermediare DCE-urilor. Arcurile, orientate su neorentate, inte nodusi reprezintt legiturile Gzice dintre echipamente, Metoda este utils pentru splcarea eficent a algoritilor de rutere, bazti pe metoda deduceci "drumului minim” ite-un graf (STA ~ Spanning Tre Algorithm), 2 (Capitol __NOTIUNT DE BAZA PRIVIND RETELELE DE CALCULATOARE Securiten refelelor de comunicatie privind integritatea datelor stocate in retea si restitionarea acesutu persoanelor neatorizate ese 0 problema stringent fn condi fn care tot ‘mai multe strur aper pe Intere, dar si fn retelele locale gi regionale, © alt problems acu a (locaje de trafic). In principal, aceste probleme se soluioneaza prin configurarea adocvath a echipamentelor reteleloro constitu asigurarea fuenfeitaficulu informational sevitarea conge communicate (server, ride, router) in rete. La nivel as-numitull reall su "2d de foe (Ge protect, echipament care sable Tinie prvind comusicata dine dout sau mai multe reel, ee poi controll accra uisilor de date prin irae pachetlor (packets filtering), 1 ulate prin atetfcne (authentication) po baza unr parole (password: passphrase), eventual al deepilor de eccesare a enumitor aplca prin inehuderea nor pom de aplicaie Gare). Se pot wiliza metode combinste de compresc si crptare (ENCO - ENenprion & CCOmpression of earl do acces cu suport magnatic su opti (MAC - Minidccelerator Car, pent cxptaa 9 derptarea datlor, liitind hardware accesul i informatie al difritilor uilzstod, Peuru conidznialitea mesajelortassnst prin poy eleconict se post utliza schema decipare PGP (Pretty Good Privacy). Prin adoptrea unor algortni software tmzati pe proocoale specice de contol a comunicaist gf rutae & datelor, se relizeez8 contol trafcului infomation (dept de acces, vita de tans, lie de bac alocat te) se pot eva 6 soluona eventual congesti inreen APLICATIE 1. fata de pe Internet dcumentul RFC 1736, Uniform Resource Locator (URL), tor BemersLee, Masintr yi MEH (1954 si studi caraceristiile de bank ale URL. Realza eventual tnaera fer de pe steal wew.w3.0rg. Ctutatidocumente RFC refeitoare I ‘URI (Uniform Resource Identifier. Celeghtr exit fie URI, URL gi URN? 2, Refsitor la metoda PGP, icici de pe Ince i studi documentl pgpfaq? .e5, acces prin FTP anonim la /pub/ob/gbe. pesiteul £tp.netcom. com. Se pot acces i informatie dare POP, disponibile lt grupl des din atemet alt socurity.pgp Bsminita SCRIPCARIU, lulin-Dragos SCRIPCARIU RETBLE DE CALCULATOARE 1.2 MODELUL DE RETEA STRATIFICATA ISO/OSI Proectarea nireinerea si adniuistraree relelr de comunicai se poate face mal ficient ca se au in vedere cbiectvele de wilizare a acestora, ‘emule ori, cercelil efectat i acest domeniy ns au avat un eect substanfal asp perfonnarslor si efcente de wz 2 retelelor de comuncai, Asst pt ete coset sub vamele de paradoxul prodactvis, adic uncle progesetchnolgice mari nu deternins © vresere cosierbid 8 productvnisitemulu, De acen, pnt analiza i proietre reeelor de comaniaitrébuie aot fn vedere modelal suse (Top-Down Model) prezzntat in figure 12+ ‘azat pe principle. o rete ofert soli cre rebut sic ceri cient SOLUTIL Fig. 12 Modell 'sujos In fmote de activate desfguraa, cient sfc o enum aplcaie care poate rate toto rea de calulatore. Se srg soi informa despre natura datlor care vor veut ‘Termenal generic de date semniel, po lings gl de biti genet de un eeuinal d= dvs repreenaren tn forma Giga bins a sermallor (oe, suo, wide, imag xe cc), Nature idatclor este esenialt tn alegerea unsi aumit mediu xc de transmise, precum gi erhtectrt rele Saplinentar as module plemenae are a depinde de castle maxim Anise, tence vaimpune alegre nei ante variant telagce (hardware). Aes duce sais ‘optim care corespunde cernfeloreientlui, Ponind dei acest mode, pe prncipil svat, ISO «propus modell sraifiet OST d= ‘eteeonectare a echipamentlor poduse de Givere fe, per elizaeasstemelor deste de ccomunicai. “ witly)]___ NOTIN DE 8424 PRIVIND RETELELE DE CALCULATOARE “Modelul OSE (Open Stems Interconnection) prevede sape nivele (layers), in care mediul ficic de tansmisie ou este inelus (Fig), Acesor nivele i se esocinz’ wn set de protccoale speifie,denumite protoeoate OSI, cre mu sunt inctuse in modetul OSL Unitatea a Procol sve apliai cede 7 [apteane p——P ‘plicate Ceptrvirasi) apDU Proje de prezetare pepu Protea de ive sesune 5 roti " smu 4 TU 3 Pacet 2 Tegan sass udu 1 Prowealdeaivel ice _| pe ) Bit Cater A Colesator Fig. 1.3 Modelul de retea OSI gi sita de protocoale OSI in figura 13, calouletosrele A si B sunt reprezeniate pe baza modelului OSI, Transferal atelor de a 4 18, respect de la B la A, se face pe euscele marats eu fniecomtinnt, sie si Sngrosi. Datele sunt rasmiseftre echipamente prin legitura ic ite nivelee similare ale teminelelo, comunicaia se realizeaxA pe baza unt protocol specific, denunst dup namelenivellu. Cu except protocoluhi de a nivell fii, toate ceelate sunt asocate unor eomunicati virtuale pin legturlle virtuale (virtual path) deoerece mu exists 0 ‘egitur rea inte nivelele respective, datele tansferindu-ss doa la nivel fzic, acolo unde are loc ‘comunicafia real (2H) dintrecalulatoare,prnt-un un elruit fic. ‘Dack cele dou calclatore na apantin aceleay reel, atunciprotocoalle de nivele 1,281 5 se aplit prin intermediul echipamentelor de comunicaie care interconecteaza refcele (witch, bridge, roster sau gateway), a su-numita subretea de comunicatie(subnetwort). 18Luninita SCRIPCARTU, Inlign-Dragos SCRIPCARIU RETELE DE CALCULATOARE Se observ cl pe fiecare nivel se demumeste altel unitatea de date (DU - Data Unit) Denumirea unitai de date pe flecare nivel al modelului OSI depinde de protocol splice fn Sigua 1. 3, sav folosit pentru ni (Application Protoco! Data Uni), PPDU (Presentation Protocol DU), SPDU (Session Protocol DU), TPDU (Transport Protocol DU) care vor ciptte denamisi specifice functie de suite de protocoae folosist{nr-o anumitareea, De exemplu, in prtocoalele TCPIP se folosesetermeni le superioare, temeni generici cum ar APDU de datagram, mesa}, segment. Pe nivel fzicdatele sant ransmise sub form de bit, Pe niveul logituri de date se transfert cadre de date (fame), ir a nivel de retea se foloseytetermenul consacrt de pachet (packet), La nivelul aplicatie se implementeaza algorimil software care convertese mesgjle tn formal acceptat de un anumitrerminal de date real Transmisia se realizeazA fn formatul standard specific retelei. Pat de aceste tandarde de comunicatie, DTE-ul real devine un terminal virtual care ooeptlstandarde deren specifice (de exemplu VTIOO/ANSD. [Nivelul de prezentare se ocuph de respectreasintaxe gi semantce impuse d sistem, de I {oa} e]> {in eceeairetea se foloseste un singur ID de rejen dar ID-uri de gazd diferite. Se spune o& adresse declast A, B sau C sunt de tip unicast eoorece identities in mod uni gazde, Simboli edresle IP pot fi srise ast 1. adres de clas A: ONNN NNN, BHHH HAGE, HHH HBHH, HHH HHH, 2. adrese de clas B: ION NNNN. NNNN NNN, HHHH HEH, HHH HABE 4 Captoful PROTOCOALE DE COMUNICATIL S.adnse de ast C: TON NNN. NNNN NNN. NNNNNNNN, HMB HHH De exemply, reeava cu 4 coleulatoare avind adresele IP: 192.110.1215 192.110.12.2, 192,110,123; 192,110,124 are identfiaiorl de reten 192.110.12.0, intregului spain de adrese din Internet este practi imposibila, find vorba de circa 4 miliande de ndrese, De aoeca +a procedat a dvizarea acestuia in rele mai ric, eu morte redus de adrese care sunt administrate local de ISP (Internet Service Provider) ‘Acestfapt« determinatreducerea mumarului de adrese din Internet la cirea 3,7 miliarde dar ma. Adtinistarea fn mod unic consttuie un devavans} major deoerece slocarea adreselor se poate face dinamic, nu static (ecesate finda guzelor),numai penta wtlizatri activ lun moment dat din rete. Adtesares in ineroral LANului poate f feu ex adrese locale locate de administrator de retea si nu prin DNS, adrese care mu au legiturl cu adesele IP real date de DNS refele respective Obseprait 1, Ades IPs alot si unor interfee ice din echipamentele de comunicatie (de exempta, ‘unui outers pt loce mai multe adrese IP, intrutt are mai multe interfeje de comunicate) 2, Pentre apical care necesita adresarea multicast se utilizeaza adrese de clas D, in baza protocol IGMP, Exist adrese de grupuri prestabilite (wellinown) de catre IANA. (Internet Assigned Nianbers Authority) sibordonaté.societii ISOC (Internet SOCiety) care coordoncaza fctionarea ntegubi Internet. Exemple de adrese multicast permanente (conform RFC 1112) 224.00.1 mukicest cate toate sistem dint-un LAN. 224.00.2 mulicst cate toate rutereledint-an LAN. 224.00.5 mks cate toute ruteele OSPF dintt-un LAN, 224.00.9 mukicest penta toate ruterele RIP? dint LAN. 224,0..1 multicast pera protooolul NTP (Network Time Protocol). 13. Inne car char si 254 de adrese repre un numdr prea mare pentru 0 refea de caulatoae locala, Se impune atunci partajrea unei clase de adrese (A, B,C) in mai multe subclase alocate subreflelor (subnetwork) cu un anumit numir de uilizatori, deatficarea subreelei se face fn cfmpul identificetorulai gazdei, prin biti cei mai semnificaivi, Numfral bitlor utiliza pent dentiicatorul de subrejea, espectiv pentru D-ul gazdclor, este restrictionat Ja minimum dof, ntrocétcombinaile de bit identi sau sunt rezervate, Se observ fatal et pentru reelele de clas C se pot folosi minimum 2s! maximum 6 biti ‘entra ID-ulsubretelelr, fn refelele de clas B, se pot defini subretele folosind minimum 2, ‘maximum 14 bi penta ID-l de subreje. 35[Lumina SCRIPCARIU, Iulian-Dragos SCRIPCARIU_RETELE DE CALCULATOARE i Capitol @__prorocosne-pg comunrcarat ‘De exemplu, pent o subclas de adrese de ip C cu subreee de cel mult 6 uizator, se | Exenglal 3 slic format: Pentre eeaua 192.110.120 cu masce de reten este 255.285.2550, se pot forma 30 de ON NNN, NNNN NINN. NNNN NNN. SSSS SHEE sobre cu cite 6 uilizarr folosind 5 biti dn pul guzde pnt subeta Sept forma 30 subretelefecare cu mavimum 6 wtlizator Se folsesc deci 29 de bit pent reeas subrelea (network bits) Interconectarea subretelefor in LAN se poate rcaliza prin itemmedil ratrolor interne Masea de subreten este: 11111111,11111191.11111111.11111000 sau 255.285.255.248, Inverconctarea LAN-uilor in WAN se fe prin ratre exter ‘Ruareapacheteor pein Internet presupune ola nivelul rterelo exene se cite dena entry aflea numirului de identifcare « gazdst in rjea sau subees, se aplich 0 reteci (frtID-ul gaze), ar la nivelul uterelor interne se extrage adres subreelei. Pentru acess combinatieWnartechivalentt mist de refea sau subreea negte pe care vom denuni simpla se folosese mith de retea (nenvork mast) pe care le apictm acest IP e destintei entry & smasca negat (wildcard), avin tf biti‘ in mpl reflissubeflei esectv "in empl selecta ID rejele,respectiv mpl de subrefea (zaetwork mast penta deterninara adres suai subretele fn acest soop, a efetucasd operatia ‘St logic (AND), Bit ov bit, tre adresa IP a | estnaii si mascd, Masea de retea seu de subretes se objne prin impuncrea valor‘ tturor Exempla 4 Ditilor din pul reel, respectv a subretee, si" pe toate pozitile dn eimpal grade, ! Pentrurejeau din exemplu 3, masce negat, in binar, este: ‘Masca de reea este definit pentru flecereclast de adrese IP: ‘00009200.00000000:00000000.00000111 1-masca deren fn clash A> 255.000 jr fn format zecimal cu puncte rezlt 0.0.0.7. 2,masea de rete in last B: 255.255.00 Prima subrefoa format are edresa 197.110.12.8 si clasa de adrese pentru 3. masea de rej in class C: 255,255,255. calculitoarele-gazda 192.110.129 .. 192.110.12.14, Adresa de broadcast a subretelei este ‘Mastle de subreea se particulrizeazA ta funetie de numaral debit alocay acestia s92.110.2.18 ‘A dou subvejea are adcesa 192.110.12.16, clasa de adrese a gezdelor 192.110.1217 .. Brenplul 1 192.110.12.22 si adresa de broadcast 192.110.1223 gam. Similar se stabilese aresele entra citrea adresei refelei tn care se aa caleulatorul cu mest 192.110.12.1 se aplice ‘utr subreteelor formate smasca de rejea de clasi C:285.285.255.0 fn inar se obtin: Observait ‘Adresa IP a destinatici: 1100 0000, 0110 1110, 0000 1100, 0000 0001 1, Pestru garantarea unieitii adreselor IP utlizate fn Internet, organizaii nationale si AND interationale alocd Gecirei retele un numlr unic de idemificere ASN (Autonomous System Masca de rtea SJ11 111 LTT 111111. 0000 0000, Number), sseneneaadreseifzice (MAC) a unui echipament. Rezulté Dal reel 1100 0000, 0110 1110. 0000 1100, 0000 0000, 2. Adeesele IP ale intereelorechipamentelor de comunicatie (gateway, Grewall, roster) prin care se tranpporttpachetele intre LAN gi WAN, mai sunt denumite si adrese de transport. fn ‘Adresaacestei reel este 192.110.12.0. ‘seneral ete indicat ca unui echipament de comuniafe sti se aloce o clast de adtese sepeata, utara pachetlor se va fice pe taza tabelelor de ruta fn care sunt stabiliterutele fate edesele Exempla 2 e transport, Pentru adresa IP 170,202.11223, de cast B, se apicd masea de retea 255.255.0.0 rezultind 3, Pentru lrpirea spatiului de adrese din Internet s-2 propus folosires IPng UP next dees rejelei: 170.202... _generation) sau TPv6 car, spre deosbire de IPv4,foloseste adrese de 128 de bit donate ierachi; liming broadsasal fn favoarea multicas-uui include fn eadral IP un header cu lungime fix 36 1 37‘Luminisa SCRIPCARIU, Iolian-Dragos SCRIPCARIU RETELE DE CALCULATOARE continind informati strict necesare ruil pachetelor, ltle find ineluse In subheadere; suport rmodul automat de alocare a adreselor IP; permite sutemificeea si criptarea datelor; prevede un sistem de prioritti privind transmisia care sf feciliteze transmisiile multimedia (vooe, sui, video). TPX6 poate procesa aresele date prin IPv dar DNS necesita un MIB (Management {Information Base) suplimentar pentru stocarea mumelo i adreselor de wilizator de 128 debi APLICATI 1. Un calculator cu edresa 193,214.32.125 doreste i transmit fn rejeaua local un mesa prin broadcast. Ce adrest IP a destinaiei wilizenat? Cere este adresa de broadcest pentru aceast 2, Administarorl de rejea transite uilizaterilr din reea un mesaj prin broadcast. Dacd arese I a susei este 172.100.94.1eare este adresa IP a destnaici? 3. Sursa ou adresa IP 173,10094.1 transmite un mesa) celeulatoruui eu adresa 192.100.10.120. Ce masel de refea se aplick la nivelul rterelor? 4, Unui LAN i se aloea ID-ul de rjea 193.125.1170, Administrator constat cf sunt necesare subrefele cu maximum 30 wilzator 1. Cite subrejte poate forma? Ce masea de subrefe se uilizeaza 7 ©. Cemasct de ren se epic? 4. Care sunt aresle subreteelorrespctiv clasele de adrese ale caleulatoarlor-gazit din ficearesubrejea? €. Ceadrese de broadcast se uilizeaz fn fecare subrefes formats? 45, Pentru 0 arest IP 203, 192.45.16 se foloseste masea Determinai ‘8. numiral de biti wlizati pent ID-l subrefele; ‘numa de subrejele existente fn acest LAN; adresse subretelelor, 4. msl de rejea, de subretea si masca nega; clase de adrese gi adesn de broadeast pentru a adreselor de subretes), ubrefea 255.255.255.192. subretea Qin ordine eresctoare @ 38 Capitola PROTOCOALE DE. COMUNICATL 11.12 DNS - Sistemul numelor de domenii Internet, Deoarece este mai comod st se retin nume sugestive pentrs utlizatoriiIntemet decit tudrese IP, a devent necesark comversia acestor nume in adrese IP s inversfolosind protocoale specifice de edresreprecum si createa uneibaze de date care st stocheze aceste nue. Sistemul rumelor de Jomenii Intemet (DNS - Domain Name System) reprezint o bazh de date distibuita prin care sealocdadrese numerce celor de tip alfamumeric, folosind dingrame-srore, MIB-us si servere de mume,fiecare cu un anumit Gomeniu fn care est autorizat si rulezealgoritmil de e@utare (euthority ze), [Asemeneaclaselor de adrese IP, si sceste name de domenii sunt structurte ierathic, asf, Incdt st fe sibs gestionaea lor in bune condi (pe criteri de timp, unitate, accesbilitate tn baz de dateete), "Numele nodurlor din Internet sunt compuse din mai aulteetichete separate prin puncte (de ‘exemply et tins), fiecare etichettreprezentind numele unui domeniu Internet in care este ‘inclu calesstoral respect. Un domeniu Interet este definit pe baza unor ceracteristii de actvitate seu de localizare,folosing o diagram de tp 'arbore', cu un nod ‘dicin si mat multe nivel de ierahizae Fig. 1.5). Pe pranal nivel, DNS este impli fn tei domeni: 1. ARPA (Advanced Research Projects Agency) ~ domeniu! responsabil de transformarea numer de éomenii Internet adrese mameric (IP); 2. grapul generic al organizailr, cuprinzind sapteeategori de bax, fevare asoiatéunei ctichetecompust din tre caractere(TabelIL.2). 3. grapul geografc al rilor,specificate prin etichete eu dovl caractere stabilite de 1S0 (050 3166), De exemplu, ro - Romni, us - Suatele Unite ale Ameri uk - Marea Brit ‘Tabet 12 Grupul generic din Internet (Biches [Deseierea domeatulat _ [eon lorganizatie comerciala fedu. lorgenizatie educetionala lgov [organizatie guveramentala (Fezervat SULA) line [oreanizati intemafionala (Fezervat SULA.) fait [rwanizaie mitra Inet Ireea proprin-zisl neinclast n alc estegori lors. late organiza (cu specifi noncomerial,nongwvemamental ec) 3suminita SCRIPCARIU. lulian-Dragos SCRIPCARI _RETELE DE CALCULATOARE Figura ILS Stractura de baz a DNS Fiecinui nod de pe primal nivel al diagramei i corespund mai multe noduri de nivel 2, care Je edndul Jor au legituri eu noduri de nivel 3 sa.md, rezaltind o diagrama mult ramificatt, dar struorurat icrrhic pe principil prefixului, Astel se realizes ideniicrea fn mod uni a fect domeniu si subdomeniu Internet IntewNIC gestioneazA mumai domeniile de pe primul nivel, subdomenile find in responssbilitatea unor organiza regionale, respect « administratrilor fiectre eel locale. ‘Deoarece mumarul subdomeniilor Internet este foarte mare, mu este indicat ereares unei Deze de date unice pentra memorazeatuturor namelor din Intemet, ci sa prefratrealizarea nei Dave de date distribuite care memoreaza datele pe mai multe calevlatose dedicate programelor seever de mume, mumite simplu servere de nume sau servere DNS. Fiecare server gestioneazd caleuletoareledint-unsubdomeniu sau 20n8, adic o anumitt clash de edrese IP. Programulctient pentra translarea mumelor de domenti Intemet apeleazt o fnctie de teanslae a edreselor (de exemple, gethostbyaddr, gethastlymame), care deschide un canal de comunicaie ex programl-server DNS, transmitecererea si dupi ce primest de la server informatia despre adres respectivl, chide canalal i trensmite informatia progremalul-lent {fn functie de modu in care serverul DNS rispunde cereri unui program-client DNS se translare « mumelor (name resolver) gi furizate @ adresei TP asociate unui domeniu Internet, neinelus in baza de date proprie, acest servere sunt de dous tipi 1. iterative -rispunde negatv clientului, indicdindw-i acestuia sl continue caurarea pe alt sewer de nume. 2, concurentiale (recursive) -rezolva cerere prin contactarea altor servere DNS. entra evtarea blocail unei retele prin defectarea serverului DNS, este recomandati slzarea a cel pujin un server de mume secundar seu de rezerva (backup), care detine 0 copic ® Daze de éte de pe serverl primar, peiodicresctulizatl, Pin ulizarea bazei de date distibuite “0 Gopitoh pro COLE DE COMUNICATIE entra DNS si serverelor de nume secundare crete siguranya function sistemului numelor de orneni Tntemet. Un server de mume primar nu dispune de adresele tuturoreelrlalteserveresimiare din DNS, ci eunonste mumai adres serverului de mume dicing, de pe primal nivel al diagramei DNS, ‘memorat in Sperl gu de configura. Piecate server de nume ‘idicina' are memorate numele si sdresele tutu serverelor de nume de pe nivelul 2, in general, fiecare server deine bazt de date fn care sunt incluse mumele si adesele altor servere de pe nivelele fnvecinate in vederea edirectoni cererilor pe care nu le poate solutions Lista comples a serverelor de nume ‘radacint’ se pisete pe Internet, in fisierl netinflroot server. 111.3 Protocoale de adresare (ARP, RARP, BOOTP, DHCP) Echipamentele conectate in refea (plici de retea, modemuri etc) sunt descrise prin ‘ga-numita adres fiicd, dat de producttr. Acasia este exprimatl pe sase octei, fn format Ihexazecimal gi este unicd in lume, fpt asigurat de modul de alocere a adresei: primi tei octei identifies fra producttoare (OUI - Organizational Unique Identifier) iar ulimit tre, cei mi putin ‘semnifcaiv, sunt alocafi de ctr producitor, eehipamentul, ‘Ades: fizil se mai numeste si adrest MAC tntrucit este flosité penta acces la mediul fai de twansnisie, pe subnivelul MAC al niveluelleaturi de date din modelul OSL Rutaren pachetelor in WAN mu se fae pe baza adreselor fice, ci pe a celor de reja, conform eral stabilite prin sistemul numelor de domeni, Prin urmare, este necesara conversia areselor de rea in cele fizice si invers. Pe baza adreselor fzice si a celor de rejea se realizeaza Incepsularea dstelor pe nivelele OSI2 43. ‘Un router are incomporate mai multe pli de rejes, ecare cu o adrest de retea propre Adresa IP elosat intertti rterului prin care o ee local se conecteaz la WAN, trebuie si fe in clas de adrese@ LAN-ului, Acai adres este consideratl ca adres implicit a port de acces in WAN (deft gateway). Adres de rees poate fi alocatt une interfefe in mod static sau fn mod dinamic, State, se stablese de cite administratoral de reea gi este setts in isierul de configurare al echipementulut (Gtetie termina, router etc). Exist riscul sh se aloce acceasi adres mai multoruilizatori, coca ce ‘recazd roti de trafic sau face imposibilé conectaes sailor fn rfea, Administratoril de rejen incbnic s& abt o evident cla a adreselor alocate pentra a evita duplcarea lor. De aceea, in rejelele de ami dimensian, se refer metoda dinamich de alocare a adreselor de ref, care feee 4[Luminita SCRIPCARIU, Ilien-Dragos SCRIPCAR RETELE DE CALCULATOARE cc un anumit spain de adrse sie flost de mai mult ulizator In acest ea, un ublizator nu va ven aceeasi adres Ia flecare conectare, Motoda are dezavantajul ct frarentrficului pe baza adgeselor de ref de fn suita de protocosle TCP/IP, se uilizeaza mai multe protocoate de BOOTP, DHCP, Protocolul ARP (Address Resolution Protocol realizesza conversiaadzeselor IP in adrese MAC, pe baza unortabele ARP (RFC 826), Uncle sisteme de operare (Windows Sx, Windows NT) folosese ARP pentru ase esigurac& ‘exist adrese IP duplicate, Cererea ARP (exprimind "Care este adrese ta MAC?) se transite fn eteaua focald in modul broadcast. Dact adresa IP respectvt este alocatt alti nod din ree, stuneisistemul de operae nu iniislizeaz sta TOP si genereazt un mesa de eroae, ‘Transnisite broadcast incarce rejeaua De aceea, se prefer plstarea in memoria eache (de tip RAM) a tabelelor ARP, in care se sabilese corespondenteledinte adcsce fice si adesele IP ‘uzuale (bindings). fn cazal slocertidinamice «adzeselor, anumite informe din acestetbele pot fh rejectae dact mu sunt accesate fn mod euent. (Cererea ARP (ARP Reques!) est ransmnist tn refea numa dact adesa solicit nu exist in tabelul ARP. Pachetal cu cereren ARP contine adresa MAC de broadcast, adresa MAC 2 sure, adresele IP ale suse si dstnatie,precum gl un cod de corere ARP (FigIL6). Stata de detnatic in rejeaua local rispunde print-un alt pachet (ARP Reply) adresat sate care a init cerere, pechet care include adrest st MAC. ine ineficien sdesare: ARP, RARP, [ass MAG de dsc] Atom MAC atc Patron] Cota eeal an |] fencer | “mh [sco ae | ane rac se ttt he es RP Figl.6 Formal pachetuluicontinind cererea ARP CCind recepfioneaztpachetul de rspuns, sus isi completeaa tabelul ARP cu noile adrese Macim. asi sura nu primeste nici un wispuns, atunci cereres esto reransmish. Dack nici Ia retransmisie n se rspunde, sursareceptioneaza un mesaj de eroare generat de protocolul ICMP. fn cazul in care destinajia mu se aft in refeaus local, ruterul de legatust cu WAN ‘ispunde u propria sa aes, prin tchnica mami Proxy ARP (RFC 1027), dack prin configurarea ‘conexiunii gazde cu reenua mu este dezsctivat optiuneapraxy. Protocolul RARP (Reverse Address Resolution Protocol) face conversia invers, @ adreselr fice fo adrese de retea. a Capitol PROTOCOALE DE COMUNICATH acto stay de Tuer mu cunoaste adress TP, atu trimiteserverulai RARP un pachet eu © cerere RARP (ca semnificstia "Care este adresa mea IP?), in modu broadeast (pentru Ethernet, se folossteadtesa IP de destnate cu toi bf din eémpul gaze egai cu), Pachetul RARP include adressle MAC ale sursei si destinatici adresa IP de broadcast, un ‘cmp de adres IP necompletat pentru adrese IP propre gi codul cererii RARP, continu fn memoria st ROM (igdIL.7).Serverl RARP rspunde cereri cu un packet contnind adresa IP solcitat. [Adresa MAC] Adresa MAC|Adresa IP de [Cimp de adress IP | _Codul cererit fadestivatici |" asursei_ | brondcast_| necompletat RARP << Antet MAC» Ante 1P «Mesaj RARP->, Fig..7 Formatul pachetuluicontinfnd cererea RARP Observatie Routerele nu retransmit in afura LAN cererle ARP/RARP fn mod broadeast, evitind ropagaren infin lor in WAN, Protocolal BOOTP (BOOTiirap Protocol) ese apelat de un utilizar pentru asi alla adresa IP (RFC 951), Acest protocol folosete UDP pentru trnsportul mesaelor si IP pentra incapsulare, find un protocol de nivel apliate din uta TCP/IP, ‘BOGTP a fost intel proiectat pentru stale de Iucra fist ise, pe care nu era memorate informatile de configure IP. Pe serverul BOOTP existt o busi de date in care se stocheazt adrescle MAC ale stajilor din LAN gi adescle IP esociatefiectrie, in mod static. Un caleletor care folosese BOOTP, expodiazheererea de flare arose IP propti (BOOTP Request) in rete, prin broadesst (pe o rest IP cu tfi bit), Servers BOOTP transmite automat raspunsul (BOOTP Reply) in touts reeaus prin broadcast, ier destnaia Ii recunoaste adresa MAC si preia smesajal, ‘Aces: protocol nu poate luca fntr-un sistem de alocare dinamic& adreselor IP, dar spre Goosebire de RARP, el furnizcach susei atftadresa sa IP, cft gi adresele IP ale serverui gi ruterull (defaul gateway) float de LAN, Protocolul BOOTP este rtbil gi cerrleelieatilor BOOTP sunt retransmise de router in fara LAN, prin agent de retransmisie BOOTP (BOOTP Relay Agent) definit in RFC 1542. Acesta permite retansmisia prin router a rispunsurlor BOOTP cite clicaii conectfi direct la router, da spentra clieni di alte reel, fntrucdt mesa BOOT ese trata sub form de pachete IP si retrunsnis unicast, multicast sau broadess (forwarding) inte reflele locale din WAN, cu limitaree mumérutui maxim de nodur (hops) prin care rece pentru amu inca inl rejeau, 8LLuminite SCRIPCARTU, Iuion-Dragos SCRIPCARIU. RETELE DB CALCULATOARE Protocolul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) este suecesorul protocols BOOTP. DHCP permite utizarea unui numir limitat de edrese IP de cate mai malt ilzatri prin metods alocri dinamice (RFC 1541), Clientltransmite cererea DHCP prin broadcast, cu adress MAC propre, penta aise aloca (0 airest IP, Serveral DHCP ii rispande clienrlu, identifica pe baza adresei MAC, ofrindu-i o adres IP si o masca de retea, cu o perioad de vlabilitate prestbilit, Client transmiteserveruui un mess) de acceptare dupt care acesta fi confirma primires accepului (ACK - Acbnoledge) $5) furnizeazdinformati supimentare despre serverul DNS i gateway-urile disponibile ‘Alocarea este rapid si disamic, protocol finddeosebit de util pentru terminale mobiles entra serviciul de roaming fn WAN. Observatt 1s inrocit DHCP aloca dinamnic adesle IP si ideticarea stator se face pe bara sunelor,apar probleme prefer tlzaea DHCP cu servere WINS (Windows Internet Name Service) 2. Dey ruerele nu suport retansnbile broadcast slctate de ARP si RARE, ele permit scesteretrensmisi tn cazal BOOTP si DHCP, cosa ce faciiteart comunicatile dnt ivese LAN. 3, Suplimentr fa de metoda loc dinamice, DHCP suport si modal automat si modu anu de alocare a adeslor nto refea TCPMP. Modul automat presupune alocaea de adres IP pemanente nodurir din LAN. tn modu automat, DHCP exe ua doer petra intemedicren procenlui de negociere ¢ adres, dinre adminstatonl de rea si sauna ctrlizare a bazelor de date de pe servercle DNS. De aceea, se ‘In multe rejele, doar un numiir mic de utilizstori dintr-un subdomeniu privat (stub domain) ‘comunic in afara rejelei, celelalte comunicatii reelizindu-se local. in general, acestor domenii li se sock dae cteve arse IP real i patil, o sing adres). Se pot sliza Yes fa mai mule abdomen, acsen arese IP private, nd neces anal lar in adress IP public dar penta comuncaile en exterior, Pen aceass, echipamentle pin care un subdomenin exe intercon in LAN stu WAN sunt configuate st aplice procedeul de tanslare a adreselor (NAT - Nenork Adivess Translation, deft a RFC 1631 pe baza ano abel de tsar tn fear punt de ise din subdomenia, ares IP suri ein fear pahet cae umoea 8 transis in Ineret ete transi, in mod static sa dinami, fo ares TP global, rezervea pentru NAT (RFC 159 | | | } i | | | Capitol PROTOCOALE DE COMUNICATIL Procedeul NAT extins (ENAT - Enhanced Network Address Translation) este utiliza pe Scart larg ir reelele TCP/IP private (sub domain), care solicit 0 sigur adres IP global din erie furizeruli de servi: Interet (ISP - Internet Service Provider). Ruterele de acces in WAN transleazd adesa IP suse Procedeu! ENAT asigurt © buna socurtate Ja nivel fiewall-uhi, © mare ftexiiltate in alegre ISP, dar areca dezavanajredueeceavitezei de transfer prin procesul de modificare @antetelo si a sumelor de contol din pachetele ransmize, Exsti mai multe moduri de aplicare a procedeuhut ENATT: statig dinamic sau beat pe pul interfere de acces fa Internet. {in adress IP plobalt si numseutportului de protoca in cel prestabilit. “Trandlarea stated a adreslor IP permite scoesarea retell de oriunde din Internet, eventual ‘numei pe un anumit prt de protocol. Metodele dinate de tanslareasigul o mai buna securitste a rece, prinliitare accesuui din afta acestsia, IL.1.4 Protocoale de transport (TCP,UDP) fn sta de protocoale TCP, pe nvelul de transport se pot flosi dout protocoale, TCP (Cransport Control Protocol) si UDP (User Datagram Protocol, cate ofet servic de transport protocosleor de apictie Protecolul TCP este orientat pe couexiunes. punct realizind transferu sigur al informer, Gxt exer, TCP folosete mesaje de confirmare recep corecte a fecri pachet si cere retansmisia celor eronate “Mestul de pe nvelul epliate este feagmentat fn mai multe seevente, pentru # mu depisi fngimea maxim admist a unitigi de date transmise pe nivelel fizic (MTU - Maximum Transmission Uni), Datele sunt este Tneapsulte cu antetl TCP (Fig 1.8) si generate ca segment "TCP. Aceite devine cimpul do date in datagrama IP, La recepia, TCP este responsibil de refacerea mesajlu prin asamblarea corect a tuurorsecventlor sale In anserul TCP sunt specifica, pe 16 bf, numerele porturlor logice asociateaplcailor sural si desta, nce care se siabilestecomunicatia virtual. Fecare capt al conexiunii TCP se jpunct dinte sus si destinaic, umes socket Ficeae seoventldint-un mesaj de epic ete indexata print num de secventi (SN = Sequence Number) caze permite asamblarea lor fn ordine coreet a recepie. [Namiral de confirmare (ACK 1) specific receptia corectl a scoventelor transmise si procizeazA mira unpatoarel secventeaseptte. [Langimen sntetului (HLEN - Header Length) este exprimats fn cuvinte de 32 de biti si ‘poate avea viorle 5 suu 6, fa funtie do existent unor opti tn ante. 45uminita SCRIPCAL RETELE DE CALCULATOARE biti 0 4 Jo 1516 31 Numirul portulul surst ‘Numarul portulul destintie ‘Numar de secvent| ‘Numar de confirmare Eangimea] Camp | Bitide | Lungimea ferenei TCP amtetului | rezervat_| control Suma de contol Pointer al datelor urgente Opgiunt (Cp eu Fig Format antetului TCP Dish de control (leg) specifica anunite Fanci de cone URG (Urgent) indi eeeporlaexstenia uno date wget; ACK (Aotnowledge) ~ arta eceptorliexistnja unui muni corect de gofiemare, PSH (Push) -foean ecptonl transi imediat le date; RST (Reset) ~cerereeptorul sii SYN Gyncivonize)-soicit receptor sinronizeze severe din mesa FIN inal) + sos sft wens Subiira unei conexiuni TCP se face tn wei pasi (TreetWay Handshake Open Connection), in care se flosese sce biti pears contolul fuxali i inieren mumerlor de coven (SN) fn ambele seas (Fig. 19). Segmentele TCP s© pot tranaite mai multe oto sesiune, fmite de prinizes uni contrat de rece cree, in-un arupdenumitfereaste (vindow). izeze conexiunes; YN, SNea ata gz sete ‘Fig. I.9 Algoritol in tre pasi de deschidere a conexiunii TCP n antetal TCP se specific imgimea ferestei ce mumir de octet. Utlizares ferestet plisante (sliding window) permite controlul fluxului si cresterea vitezei de transmisie, respectiv a gi de banda ee 46 Copia PROTO COLE DE COMUNICATE ‘Suma de control se celeuleazt pentru tot segmental TCP, find aplica anteulu impreun ‘cu cimpul etelor. Dack exis date transmise in modul urgent (de exemplu, caracterele escape sau ‘nurerapere oto aplicatie Telnet), atunci in antt se specified porta ultimului octet al seeventet e date urgent. Jn clmpul facultativ opfiun, se poste specifies lungimes maxima a segmentului TCP (valoarea sa implicit este de 536 octet) CCorrunicatia prin TCP se realizeaz8 in mod duples, atl ct inchiderea conexiunit impune copriren Ounuilor de date din ambele seusus, in dous etape (TWwo-RFay Close Connection), prin sctvarea Magali FIN gpre ambele pa, ‘TCP folosesteporturi de aplicate su de protocol pentru a realiza comunieait simultane eu sai multe programe. Numerotarea porturilor de protocol se face global, in mod unic, pe inregul Sntemet i este deserst tn REC 1700 (Tabel IL), Aceste mumere de protocol sunt utiliza tit de TCP, elt de UDP. Aplisailr publie li se rezervi numere de port mai mici dec 255 ‘Namerele mai mai ca 256 si mai mici deest 1023 sunt alocateaplicatilor dezvolate de smumite compan, ‘Valcrile mai mari ca 1024 sunt alocate fn mod dinamc pentru portal sur. ‘Anunitenumere de portri de eplicai sunt uiizate numa de TCP. Protocolal UDP (User Datagram Protocol) este considerat nesigur deoarece mu este corientat pe conexiune, mu tilizeazt messje de confimae a receptici corecte, ma face retransmisia pechetloreonate, nu permite controlulfaxulu informational sin asambleaza seoveatele in cazal etsjelr fragmenta, Avantajulacestui protocol este dat de viteza mare de provesare a datelor comparativ cu TCP, Mesijul generat de nivelul aplicstc formeaz’ imprems cu antetul UDP de 8 octeti 0 __fretumeaza OK si inchide canalul de comunicatie |VRFY __|verifica daca argumentul identifica un utilizator (verify) {SEND [ste date uma eid [8 —eansit posta ue xt papal su wal ral Gand or mal [SAN annie poss we cat pole wl teil senda mal) Exe [amizcat in dala compoera elite mail (xpand) [iEL> ese iaormai tone eitiorlal SMP [TURN oi ehimbrsrolulorinte transmis reap SMTP [Numi primele pte comenzi din aoesttabel sunt obligatoni, cellalte find optionale entra implementiile SMTP (RFC 1123). ‘Sintasacomenaii MAIL (similar penira SEND, SOML, SAML) este urmétosrea MAIL FROM: Angumental < cae inversa> este dat prin adresa de esa aexpeditorlu Sintsa comenai de recepie RCPT este ROPT TO: serviciu de post prep 221 [Réomeniu> serviciul inckideconalul de comunicalio 250 faciune inca cu succes 251 |nu exist local sce ulizatoravans a 354 initia aciunes de mai se ncheie cu 421__| seviciul mu ese disponbil; se inchide canalul 1450 [catie posts nedisponibi temporar 451__lactiune abandonai din cauza une ero locale ds prelucaze a datelor “452 ___[actune ne inalizai din eauza memorieinsufciene 500__eroare de sintaxs; comand necunoseua ‘501 [eroare de sintaxa a parametrilor sau argumentelor 502 |eomands peimplomentas 503___|seovent incorect de comenzi 504 [parametru meimpiementat 550 ull posal inva 551 [nu exists local aoe! uilizator, nceare a (reverse-pah) din comenzile SMTP adresateunei reel s fie tocms adresa acest sere. In comenzile MAIL si RCPT se poeteimpane calea ceo urmeazi un mesaj tn reten prin speificareaagenilor de comuatie,asemenea ruii pacheelor MAIL FROM: <@ HOSTI, @HOST2, .. @HOSTa:adresa_cutiel_postale_ de_destinatie> 55Luminit SCRIPCA RIU, Tulisn-Dragos SCRIPCARIU RETELE DE CALCULATOARE {In procesul de transmisi, la nivel! fiecrui agent de coma, acesa serge numele stu in caleadiroc si fl adauga in eaten invers, Aste fa hostul de destinati, calea ditect contine adresacutiel porae locale. SMIP impune anumite limite efritoare fe hungimes maxima a siurilor de caractere lutlzate (Tabel 117). De asemenea, SMTP poste gestions maximum 100 de bufere de postt cfecteonie. ‘abel IL ‘Langimes maxims a sirurilor de caractere admist de SMTP ‘Object SMTP | — Tangle maxima (acter) fame de ulizator o [Domenis @ (Cale 236 [Linke de comand 312, ILinie de spun 312, [Rex deserptiv 1000) Exempl: Tranzactic SMTP tntee uilizstoral "expedite din domeniul ebe.o, etre un tlizator “dstinatae” din domeniul xy200: 4. MTASERVER 220 9210 Sinple Mal Transfer Service Ready 2 MTACLENT HELO aero 3. MTASERVER = 250 20 4. MTAGUENT MAIL FRONE 5 -MTASERVER «2500 8 MTACLENT RCPT TO: < mana sronat@yero> 7. MTASERVER ———«580—No suchuserhore 8 MTACLENT ROPT TO: 8. MTASERVER = -2800K 10. MTACLIENT ara 1 MTASERVER 354 Startmall pw, ond weh . 42 MTACLENT 128-4 in moss} 18 MTACUENT 128 ina 2 din moss] 44 MTASERVER 250K 35 MTACLENT our 16. MTASERVER 221 »yzro_Senvcectoing ranamision channel 56 jl ICOALE DE COMUNICATIL (Orie mesaj de e-mail este compus din ante si corp (REC £22), fn antetlintrodus de UA si wansmis tre MTA, fn funtie de programul de e-mail fest, pot st apart mai mute eftmpurt (Date, From, Subject, Reply-To, c, Atachement, Comment, MescageID, X-Special-Action etc). La nivel MTA se impacheteaza mesaul cu informati suplimentare (eventual se specified o cale cu ‘agent de comotare) in age-numita anvelopa si se transmit altui MTA. sau agentuli de comutare local. Se pot defini extensi ale protoclului SMTP patra transmisia prin sister de e-mail @ uno documente de tip multimedia (RFC 1425, REC 1427, RFCIS21). Proncolul MIME (Multirpose Intemet Mail Extension) reprezintt 0 extensie ¢ SMTP. Acest protocol adauga cine! noi cémpuri fn antet, care permit transmis prin atasare It mesajele de ‘e-mail a tentelor formate (de exemply, RTF - Rich Text Format), a imaginilor cu diverse formate (GIF - Grophic Inerchange Format, JPEG - Joint Photographie Experts Grow), a detelor in format bina sau PS (Postscrip), a documentelor audio fa format ISDN (Integrated Services Digital Nerwork) eu lege de comspandare ji codare pe 8 biti precum ga fiserelor video in format MPEG (Movie Phorographie Experts Group), MINE prevede pe ling formatul standard NVT ASCII pe 7 biti diferte scheme de codare ‘caracterelr, ile penta trensmsi pe 8 bit, pentru crptarea datelor sau pentru tansnisia unor caracere speciale, neincluse fn setul ASCIL: Quoied printable ‘pentru ransnisia fn format NVT-ASCTT, a uneisecveage eu ‘un mumir mic de earactereavind al 8-ea bit sta, fecare inte acestes find precedat de semnal'gal"(=) (RFC 1522) Base 64 ‘coda 3 octeica 4 simbolur de 6 biti REC 1421) bb transmite caractrele (ASCs non-ASCID pe &biti Bina ‘eansmise pe bi fet caracteal fit etn. Coderea Base 64 se poate aplicaoricrui Ser eudio, video sau de imagine pentru @ ‘ransmis prin e-mail i format bina, SMTP este responssbil de livrare posts electonice fa Intemet, Penta preluarea messjcfor de e-mail din Intemet se uilizaza protocolul POP, orientat pe coneniunea dintre client $i server (Figur I.12). 0, ear umuzarone—of ae [a ces] a mesajelor) | posile UA Server POP ‘Fig. 1L12 Configuata client-server POP 37Lumina SCRIPCARIU, Iulin-Dragos SCRIPCARIU RETELE DE CALCULATOARE Desi ofert servi relatv similar, versunile POP2 (REC 937) si POPS (REC 1225) sunt incompatible si su asociate porturi de protocol diferte (109, 110) POP2, corespondent fidel al SMTP, avind coment aseminstoate, se aplica numai let Din motive de securitae, uni administrator de reten dezactveaz8 serviciul de acces dela distant (remote login) in LAN. \Versiunes POPS permite accesul dela distant la serviciul de posta electronics, mai precisa cua postal rezervatéuilizatoruli (O sésiune POPS are tei stiri: atorizare, tranzacti i actuslzare Incheere), Penira eutorizares accesului de la distal [a cisua posals « utilizatori, aflatt pe serverul POPS, protocolul prevede comenzi de identifiare, cu nume de uilizator (USER) s paola Pass, apa sutorizare, se poate efectua trenzacta, folosnd comenzie STAT Serverulinformeazs client despre nrl de mesaje din cutia portals dimensiunea total (stan) ust ‘Afiseaz lista messjcor (sting) EIR Preia un mesaj cu un anumit ID (retrieve) DELE Marcheaz un mesaj din cua postal petra serge (delete) RSET Deselecteaza toate mesajele marate penta stergere (reset) LasT Serverul returneszAID-lultimului mesa acesat (ast message) NOOP ‘Server rispunde simplu (OK) fia efectua vreo operate, comenda find wil pentru testeresJegturi (no operation). nchideres sesiniipresupune stergerea messjelor gi dezactvarea legaturi, cu comanda: our Actualizeazlstarea cute postales fnchide conexiupea TCP. ILL8 Protocoale pentru transferul fgierelor (ETP, TFTP, SFTP) Servi de tantra finer in retell locale de caleltoar ta Inlemet se resizer 1s baza protcoselr de taster fserelor,presum FTP (Fle Transfer Protocol) TETP (Tiviel File Transfer Protocol), SFTP (Simple Fle Transfer Prooco. : Protocoalele FTP (RFC 959) si SFTP (RFC 913) false: TCP pentru transport, cee ce permite transfer sigur al dstetor I estinati, Prooooll TFT (RFC 783) ese implementt cu datagrams, pe baza UDP, astel net transfer devine nesigr, dar este simplus rapid. TFTP este la pentru antral unc fre emit dimension’ 8 Capitol _ PROTOCOALE DE COMUNICATIL Peutru trnsferul fgerelor in rejea, se poste utiliza gi proocolul SSH (Secure Sheil Protocol) cu chee de criptare pentru seourizarea transmis, Protocolul FTP foloseste coduri de comand side raspuns tn formatal NVT ASCH, definit de Telnet, si dout conexiuni TCP: conexiunes de date penta trnsferuldatclor si conexiunea de control penta transmisiaunor eomensi specifie Imolementarea FTP se realize pe baza modelulu client-server in sisteme de operace Aiverse (UNIX, DOS, Windows), prin programe simple, de tip’ imertatt waficd de uilizator (GUI - Graphic Unit Interface) si stucturd de meniari, comod: ppunctul de vedere al ulizatorior, Serverul FTP deschide 0 conexiune pasiva la portl de protocol 21, dupa care aseaptd cererilecintior. 0 sesiune FTP se setiveazt prin cererea clientlui de sabilre « unet conexiuni TCP, Ia portal de protocol 21 al serveruhi, reprezentind conexiunea de contol, actvl pe toot dureta comune Dacd serverul rispunde afirmativ, cu un cod de raspuns 220, se inijaza faza de avtentifiere, prin operatia de login, cu validares numelui de uilizator (cod de rispans 331) si a parol prori (cod de raspuns 230), opt eventual schimbare a directoruai de Tura cuent, pentru trnsferuldatelor se deschid conexiuni de date separate penru fiecare opersie de tansfix de figere, spre server (upload) sas _Exevophu: Saturday, July 05, 10:23:30, 2003, Sil de caractere se incheie eu combinafia CRLF specific formatulu) NVT ASCH, Protocolal TIME este unl dintre cele mai simple protocoale de timp foosite Sn Internet. Serveral TIME fumizeaza informatia de timp curent ca mumir de 4 octeti (long integer) ‘eprezenind numrul de secunde scurse de Ia 1 iamuarie 1900, ora 12:00:01 AM pant fn prezet. Prin urmare, apare o diferent de 70 de sni fat de referinta de tmp wtilizat de un server Internet. Aceastacorespunde valor hexazecimaleexprimate ca integ fst ser Ox.83.AA.7E.80, : In ieratura de speciliate, exist convent ca toate varie hexazecimale i fie precodate de prefixal "x, care mu se ia th considerae fn calcula Tungimitintredului ca mumae de ‘octet De exermpl, 0x23 reprezinsl un singur octet (23) exprimat fn format hexazeciml, ‘Comniatia dnte clients serveral TIME se realizeaa in ma mul pai: Pas |. Serverl de timp ‘ascult! portal de aplictii 37 fn esteptarea cererii unui ‘wansmist fi prin TCP, fe prin UDP. Pas 2 Dacd un client deschide © conexiune la portul 37 sau serverul receptioneaza 0 datagrams’ vid pe acest port, atunciserverul de timp trimite clintulu informatiaprivind data i ora ‘curent,sub forma unui numa de 32 de bit fe prin TCP dupa care inchide conexiunea, fe print-o datagram UDP. Pas 3. Clientul TIME recepionesza dtele tn cazl utliziit TCP, tnchide conexiunea sient, Protcolele DAYTIME (portal 13) i TIME (portal 37) pot cre attca TCP, et eu UDP. ITP, dezrolit din protocol TIME, in mai multe versiuai (RFC 958, RFC 1305), coresunde rortuli de protocol 123 est el mai complex inte protocol de imp wilizate fn Inter, avid o preicie de 1-50 miliccunde fat de timpal standard oficil. Folaseste UDP ca protocol de transport, IP cu sume e contol Internet si ICMP (REC 792) penta tansnisia ‘mesjlordinterogar prvi infomasa de imp (imestamp message). SNTP uslizzart algoitn’ simpliGcai faa de NTP, care mu asigustaccoahpreciie de generar a iformailr de tmp,: RIPCARIU, RETBLE DE: In internet, se ulizeaz o stracturairathica de servere NTP. Serverele primare genereazi informatia de timp cu precizie maxima s se interogheaza reciproe, periodic, penta sicronizare, Serverele NTP secundare Is sincronizeeraceasul prin cereriperiice adresate serverlorprimare de timp, Serverele secundare furnizeaz clienilor informatii de timp mai putin precise dn eauza 1Gbps), care interconecteazA 8,16 sau mai mute plac de rete, de bicei cu eonexiuni 10BaseT. {In grezent, se utlizenz8 si standardul Gigabit Ethernet sau GigaEthernet, echivalent cx TEE 802.22, pentru LAN ca topologie fits’, logis, 1000 MBps, in varancle: 1. 1900 Base CX - LAN fn eablu coaxial dual de maxim 25 de met 2, 1900 Base T-LANeu CAT'S UTP, segment de 100m, asninta SCRIPCARIU, Iulin-Dragos SCRIPCARI RETELE DE CALCULATOARE 3, 1000 Base SX- LAN, pe flr optical multimos (830 nm), segmente de cablu de 550m, 4, 1000 Base LLX - LAN fie pe fbr pied maliimod, pe segmente de cel mult $50 met Jungime, fe pe fib optic unimod eu Tungime a segmentelor de pint la $ km. Transmisie se face pe lungimea de unda de 1270 nm, MI? Standardul IEEE 802.4. Refea Token-Bus Dezavanajl major al stendardului 802.3 exe aoc c8, neavind subilite priori, exis siscul coo states astepe la infin eliberare line sf nu pout transite date, dei azul cel mai efevorbil este elimiat in timp. Acest pt este nepermis petra epliatieintmp reli porta rocesele de automatizare S- propus stunciflosircauneitoplogi opie de tip ine cre imiteaz8 urate maxima ‘interval i eare 0 staf mu poste transmite. Nu +2 adopattopoogia fiict de ine deosrece exit rsal blot eeleipininteruperen cabal de transmis. Standardal IBEF 8024 (1985), descie un LAN cu toploge His linia” (us) sau "exbore” (re), opologie logic "i ne” (logical ring) acces Ia mein cu erere pentru scordarea enmisini de transmisie (metoda Toton Passing), reteaua Sind densmii "token-bus" adic LAN cu jeton pe magisrald (FigIL2). Ordnea numeroti statilor ee alestare, acess find conesate la magistala de date (dota bus) in reen eu difuzare. In gene, se utilizar cablu coaxial 6 75 obi, tele find modulete CPFSK (Continuous Phase Frequency Shift Keying) sau PSK (Phase Shift Keying) coeent, precodat duobins. Dtele pot fi ranmise I viteze de 1, 5 sau 1o Mbps. fn cazal paniculer prezenat fn figure IL, staia 6 mu exe inlusd fn incl logic ia ‘momenta fn care intl a fanetiunereteaua, sensul de transmisie a jetonulut Figifl.2 Rea Token-bus 88 CepitoluL STANDARDE DE RETBLB LOCALE Protocolu. MAC prevede posbitatesincluderi i excluded sailor dn nell logic, prin procedul de “invijae” (learning) bazat pe citrea adveselor surst si destnaie din antetcle rmessjelor tansmise Jn fapt, inet topic consta into fisth de adrese pe baza crora se acordi sailor permisiunea de tansmise, marcas de cadrl special denumitjeton (ter). Standardu! IEEE 802.4 este mai complicat si totodataincompatbil la nivel fizie eu IEEE 02. Formal eadrutui in standard 802.4 este prezentt in figure 11.3, cu specificares hngimii cmpurior companente fn ect (B » Bye). | Preambut Cémp ie start > octet) 1 octet [Camp de| Adresa | Adrese | Cimp de | Suma de| Cémp de control |destnatie|surst | date | contol delimiter Lociet_|2 sau 63] 2 sau6B| 0- 81828 | 4 ocied |Toctet_| Fig IIL Cadral IEEE 802.4 ‘Cimpul de control difereniaza cadrele de date de cele de control, In eadrele de date, ‘cesta conte fie proritatea eadrului cu valori de 0 (prortate minim), 2, 4 sau 6 prioritate ‘maxima, fie indiatorl privind recepia corecs sau incorectt a dateor. fn eadrele de contro}, acest clmp specific pal cadrulu (TabelIL3). Spe deoscbire de IEEE 8024, in standarul IEEE 1802.3 mu exist cadre de conta. Observatie [Nu ese erclust varianta jetoanclor multiple, Penta evitarea coliziuilor, dack 0 staie sesizeazA cis all state define jetonul, tune! renant a propriuljtoa. Dac, accidental, ma lien incl fogle (Yeak Anexa A). Aves pruipia de solufonarecoliiunilorseaplica si fn sistemele wireless, cu transmisic radio, ‘a exist nck un joton, 2 ve ri Avantajele acest standard consau fa: utilizar cablurlar de inal Gibilitate; + dispune dun sistem de priors + gnranteaz llizarea fractuni locate de band pentru prioriiile mari (de exemple, voce igen); * ponte supota mai multe canale pe eabluri de bands larg cu transmisie TDM (Time Division Multiplexing),Luminita SCRIPCARIU, fulian-Dragos SCRIPCARIU. RETELE DE CALCULATOARE Tabel C3 (CAmpul de contro din eadral de contol TEBE 802.4 | Waloarea inset in ~— Procedura eeetuath mpl de contro} Semnificatic | oo Claim token [Se cee jetonsl penira iitalizarea inellul aie | ry Solici_swccesor 1 |Detingtoral jetonulai permite alior sai a Solicit succesor 2 [Dati au se identifica primal suceeso| lest jeconuui rulesza protocol sandard de tare « conflctlor penta 9 etae inl GH To flions [Dues sucesorna exe nv, cal wn no |ssceesor, pene elimina stati ata di nel G4 [Resolve contenon|Defintora jtonulul uleazt wn agora de [srbivare in cxzu wn confit nen [Ws] —Foker JS trnsmite jetomal satei co adres | specifica cds, oa Bet pwcceor fla momentil icici Ga Te, o wate © al | Irdecesora P si sucesorl§,tansmite Iu | adres nul iu success, 8. a ‘Totsi acest standard complex are so serie de dezavantaje: +m poate f implementat pe fbr optics: + necesitt modemur si amplifcatoae de band lar, * intrzcrile de transmis ptf relatv mas. TIL3 Standardul IEEE 802.5. Refea Token-Ring Spre deoscbire de IEEE 8023, standard IEEE 802.5, adoptat in 1985, uu specifica viteza ‘de trnsmise a datelor. Avind o topologi logics seeventila ("a ine”), una fcc traivionala de ‘ip “incl” (ring), dar mai folositt find cea de tip "tea" (star), eu acces la mediu prin metoda Jetomalui (token passing), ahitectara de rej propusi de IBM i denumitt Token-Ring poate huera Inviteze de 1, 4 sau 16 Mops, pe cablu simetc torsadat (Fig-IL¢, eu formatul cadralui transmis stabilit de standardul IBEE 802.5 Fig.) Pentru a se evita situafile de intrerupere a ineluti side blocare total reel, tate stile ‘ot fi conestate prin rele, la un eontru de eablare (wiring center, in topologe fied de tips, rezuténd un ine eu coufiguratie de tea (star-shaped ring sau starving). 0 Capitol STANDARDE DE RETELE LOCALE /DE CABLARE Fig. IIL4 Rejea Token-Ring cv centru de eablare Supravegherea funcionini ineluli izic se face print-0 stafle de monitorlzare (monitor station) care de fap, poate i orcare stati din een { so]ac]rc] “vara desinaei [Adsesa sure] Clmp de | Suna de] ED ee gate | conta wel] 6p a eta | AB" |e Fig IIL Carl IEEE 802.5 ‘Sennifictile notsitor folosite tn easrul IEEE 802.5 sunt wnnatoarele: SD-Siarting Delimiter Delinitator de nceput de cadra AC-Access Control Control accesul FC- Frame Controt ‘Specified tipulcadruui (de dat sau de control) ED- Ending Delimiter Delimitator de ait de eadru FS- Frame Status (Octet de stare a cedrului, specifica prin biti Asi C: A=O; C=: destinajia au est sit (C=O: destnsyia exis, dar mu accep cadrl; AnkC |: destnatia exist copie cade Jetoml esto un cada format din tei octet: SD, AC si ED, Jetomal circu permanent fn rejea pint ze este preluat de una din tai care va transite cade de date, Durata maxima slocatl pentru trensmisia si pstrarea jetonuli ioken-holding time) este Gpic de 10 mses, ceea ce ‘orespunde une! Tungimi de eadru de 5000 de oct, a viteza de transmisie de 4 Mbps. ctetal AC confine uh eémp cere precizeazhprioitatea jefomuui, Penta transmis unui cadru cu gadul de provtate mse astept sparta unl jeton de proritate mai mica sau egal cu. 3Laminita SCRIPCARIU, Iulian-Dragos SCRIPCARIU RETELE DE CALCULATOARE Jetonal poate fi rezsrvat pentru urmtoarea transmisie de stile eu priritateepalt sau mei mare ‘deci m. Se observé posibiltatea crestri nelimitate epricrittii ceca ce ar conduce Ie netransmsia cadrelor de priortate inferioara. De acees, sta care cree prioritate jetonuh la un amumit ‘moment, este obligato scad dup ce termindtrensmisia Cadral de control 802.5 conyine un cmp de control care speciticd procedura ce trebule fectuntl (Tabel IIL), ‘Fabel 4 (Campul de contol tn cadrl de control IEEE 802.5 [Naloarea isoris a Procedura efetaia emul de contol Denumnire Semniicaie ‘ont ‘Duplicate Address Test [Testa adreselestatiilor penta @ seza] bila Jor coincident, oH ‘Beacon (Baliza) —_|LocalizeazAitveraperile in incl. OH Chin token [Sin cee jtoml pes & devel monies Ot Pa [timing cadiele care se propaga la init. Ose Active monitor present |Caiea emis periodic de sata 'monitr. (6k | Stand monitor present|Cadru emis de o sate eaze poate devent saiemonitor. © chestune specifics retelelor'm ine’ o consttuie lungimen fizicd minim a inelull (,) care se determint ca produsul dine viteza de propagare (»)speitict mediulu (circa 59% din ‘viteza luminiie pentru cablu cu conductor metalic, pint la 98% din ee fbr opticd multi mod, ou ‘mee de stile) i duratajetonulul () de3 oct, dodust in fancy de rata de transmisie @dateloe. Exempla: itso setea Token-Ring implementa cu cabia UTP, la vitera de 1 Mbps: Tyg fo 2h he 0,$9+3- 10 = 4248 Prin conexiunite PP, stanéadul 802.5 uilizenzt tehnologi simple, digitale si orice medi de ‘runsmisc, Prin uiizarea centelor de cablaj, se detecteax si se elimint automat blocajele cauzate de defectunile de cab Dezavantsjul major este dat de costal riicat al placilor de refe utilizate penta acest standard, ‘Alegetea uni emumit standard 802 penira 0 refenIocalt depinde de mai multi factor: performante, costs si conti loeleprvind insalarea, Inteconectarea rejeletor locale cu standnrde 802 diferite, incompatible, constituie 0 problem rezolvatt prin utiizares s-numitelor punfi transparente (promiscuous bridge) B {pm | 2, 2 3 y T CIS yy Me a 2 BJ La ig. 1V3 niterea epetube Modean-ul apelat sesizeszA prezenta purttonrei pe Tinie gi activeazd CD spre terminalul 2 ig. 1V4). prea pre2 2] CEL —pcE2 © 6 Lore ie ‘psa | S Ye Eps "1S lactzoes |O pee” 5 | ens ,|P Pro le r fe St8 li M a z R R FigiV.4 Sesizarea apelulut ‘ack terminal apelat este pregast t receptioneze datele, in prealail ve ispunde apelelui prin tensmisia pe Tinie a unei purditoare de o anumittfrecven spre terminalul apelant Gelv3), pre1 pre2 c poet pee ¢ S| 270% toes [8 core] stom > [psr“19 9g > ys Bias’ |r ? 7 ifs] 5 R R Fig. TV.5 Raspuns a spel 108 Se observa ck transmisia se realizeaza in modal semiduplex, find necesarh schimbarea sensului de tensmise pe lini, de mai malt or in impul comunicatii, ‘La vitae mai meri de tansmisi (48, $6, 6 Kops) se pot aplicestandaréele CCITT V.35, V6, V.37, V.90 care prevad circuit de date ehilbrate Imterfua RS-232-C + RS-23.A, echivalent eu RS-232-C eu trnsmisie neehilibrais fost devansat prin sandardul RS-449 care cuprinde tre standard: + RS-22-A eu transmisieechilibrai gi fire duble fn circuitele principale ev viteze de 10 Mbps le 130 n. Zona de tranziti inte nivelele logice este redusl dela 6 V la 0.4 V eu nivele absolute de maxim 6 V) ‘+ RS-49 peru specficarenearacteristcilor mecanice, funetionale si procedure, Interua RS-449 wsilizeard doi conectri de legturt, cu 37s respeciv 9 pint Se utiizeazt conetori modlari DBO, DBIS, D2S, DB37, DS0. ‘Complexiaeaacesti standard I-u feutneatraftiv pent producttoriceea cea detemninat Inlocuiree Iu eu RS-530 care lureazt cu un conector universal de 25 pint gl prezinstaceleas structuri penim citcuitele de date, control si tact ca In standardole precedente cu diferenia cl Jucreazt mama fn regim echilibrat, fr ca cireuite de test se péstreazd cele tn bucls Tocalé su Ta stan, precum mogul detest. ‘Stundadele prezentate ma au posibilitaiee de apol automat. Sau dezvolat pentru comunicaile tn reeatclefonica pblict comutaié (PSTN - Public Switched Telephony Network) sandardele RS366-A si V.25. Folosiren modemusilor inteigente roduoe inst atractivitates acestora. Pentru tansmisit seriale digitale, CCITT propus standardele X21 si X.21bis pentru interfeele fice uizate tn transmis sincrone de date de mare viterA (10 Mbps), care crear ca un conectore1 15 pint (DB-15) sou universal (AMPLIMITE-S0), cu semnale suplimentare de it i de octet, pe distane de maxim 10 m. Costl interfefei X-21 este inst 0 problemi ooee oe « determinat adoptarea fui X.21 bis cu conector de 25 pini, echivalent eu RS.232C Tots fami speciale supimentareofeite de tandardul X.21 (conectare rapid, grup Inchis de ulintor, ediectionareaapelurilor etc) fac atractiv pentru reelele publice de date. 'V.35 propus de CCITT este echivelent cu standardul RS-S30 al ELA pentru transit setae echlibrate seu nechlibrate, de mare vite (2 Mbps). UiilizeazA conectari DB.25. Viteza de transmisc a datelor pintvo interfs RS-232 este de ordinul zecilr de Kbps (vaximum 3800 bps), in timp ce X.21 gi V35 admit vitee de ordinal Mbps, ‘Aste, conefunile de mare vtez, pe porturil prin care un LAN se conecteaz la WAN se loses intertie in standard X21 sau V.35. Sincronizare de 109Luminite SCRIPCARIU, Iuian-Dragos SCRIPCARIU. RETELE DE CAUCULATOARE 6.103 este recomandarea CCITT care definestecaracterscile fizice gi eletrice ale unei imterfete ov viteze de transmise de 2048 Kbps. Este uslizat fn sistemele PRI ISDN (Primary Rate Interface for Integrated Standard Digial Network) pentea trensmisiisimeltane voce-ate, dar mi Interfaa dintrenivelul zi si cel al lepaturit de date este o Interfath de nivel 2 (Layer 2 interface J L2 imerface). Denumiree acesteia este dctet de tipal retell sau de protocolal de ‘comunicatie folost: ETH (Bthemet), IP (Internet Procol), PPP (Pein-to-Point Protocol, FR. (Frame Relay) et. Implementareaacestora se poate face att fn vaiant hardware (exemplu eth), cit si software (exemple: ip, ppp, ff). Standardsle care formatul cadrulai de date gi impun constingeriprivind Tungimea maxima de cadre care poate 6 de nivel OSI2, ese inerfuta de nivel 2 specifica transmis, Pie de een sunt in ‘Novae interetelor fice adverse mosh, De exemple fata pent wn port asneon este drum simpla port ir pene na sincrom enteek sbrevst. La denmire brevis 8 ier se adm, de regu, un indice eae face sini fe mai mute inefete entice deft pe acta echipament (de exemple el: ppd: pap: fi). Notines de part este size pent a desemna conectorl ii elegant un echipament sires, Seca none ebseact prin ere se speci demulipleares ctor in carl transistor pe cna cu sees mila De exempl,dact se transmit dtele fn stem TDM (ine Divison Mailing), stan rin esa port Eshere, respects eth, pot conctata LAN msi mui iia prin intertee (gortu logic dtp pr, congue lgi. Intre nivelele superioare ale modelului OSI sunt definite diferite interfete logice. Pent tans ISDN se floss tei Fie ari (BR - Bars Rate Itc) ex So cca B ISDN Ge dat (64 Kp) unl D (16 ibe foes pena management contol gat ‘bri PRI- Primary Rat nerf) eu 30 dca (4 ps6 url D extn 64s). Incapsularea detclor cu un anit ant (header), in cee se meni tpl de pro‘ool iia, se poste foe fn mai multe modu etiar pi penta o sigur inter. De exempl, © ner BTH poate ncpsuat cu sau rt seven SAP dicta de SNAP (SubNecworkdccese Proto se foarte import st se cunossct moa de incase dtlor I vel itretcor entre 0 poten remedia enunite probleme care spar in mega dar i penru a subi dice echipamentle rode de diverse fie sunt compas pot inereonette uo CHIP AMENTE DE COMUNICATII PE Capitol 1V {tarsi asncrone cu legit puncta-panct mu se fneapalen dale. Aper doar bil de START s STOP necea delimit interval de tansmisi Obsenati 1, Nameroase detalii privind standardizarea echipamentelor sunt speciieate in ecomndiile RC (Request For Comments. 2. Modul de supraveghere a sti inteftlor (up down), altfl ypu management lor, se realzearh cu diverse MIB-uri (Management Infomation Base, in bran protocalelor de rmenagement de raja, conform prevedeilor REC, Ge exempla, SNMP (Simple Neswork Management Protocol desis fp REC 1187. IV.3 REPETOARE MULTIPORT (HUB) Unitatea central dint-o refea cu topologie fzict de tip ‘sta! este denumita MAU (Méuistatin Access Unit) pentru o rej Token-Ring si hub pentru alte puri de reel. Indiferent de dentmire, aeastt unitate este Ia baat un repetor digital de semnal, ou mei multe porturi de intrre-icsre, MAU mu ia nici un fel de decizie logics, imorind adresele 51 contiautal mesjeor,realiztnd doar transfer datelor ca si de bifi de Ia un port fa alt. In {erminologia OSI, un hub sau un MAU este un dispoztiv de nivel fire seu de nivel 1 (Piysical Layer Device! Device), Dack amplified semall, hub-ul este considerat activ, im cea contra Find vorba de nul past. “Hub-ul este nodul central (master) dint-o rete “in sta" (Fig IV 6). PCr eer —LI =f) HSS] Cs aa o& = — FiglIV6 Iterconectareaesleulstoareor prin hub mw‘Luminiga SCRIPCA RIV, Iulian-Dragos SCRIPCARI_ RETELE DE CALCULATOARE Arhitectura LAN se poate baz fe pe prinepiul parti beni nite ttiilizatorit (media sharing) folosind un hub de partajare (Shared-Media Hu), care lucteaz ca un muitplexor TDM si limiteazAvitezcle de trensmisie le nivel fcr nod in functe de tandardul adoptat(10Base2, 10BaseT, 100BaseT, 100BaseVG, ISO Ethernet ete), fe pe principal legiturii punc-ta-punct, cu un bub cu matrice de comutate (Switched Hub) cae oer pe Hecare port, unui singu ealculstor sau unui grup de caleulatonte (segment de LAN), viteza maxima de transmisie. Avantajul vhitecturii eu matrce de comutaji este acela cd prin realizarea legit fzice inte modu, mu par clizuni sins mai este necesrtaplicares unei metode specific de acces la med ‘Astfel devine posbila transmisia duplex inte nore ree rezultnd arbitecturile: 1, Full Duplex Ethernet (20 Mis); 2. Full Duplex Token Ring (32 Mops); 3. Full Duplex FDDI (200 Mbps), Din punet de vedere construc’ funtional, exist tre catego de hub-ari de partjoe: 1. Hubsarile simple (Standalone, Unmanaged oni Dumb Huts), ewes suet proprie de alimentare, cu un numir fx de porturi sunt neexpandabile si interconeteazaechipamentele dint-o rejea co ethitectar nied gi media fia de wansmisieimpus. Mai sunt denumite si repetoare multiport, Nu necsits configura la instalare (Bind dispoitive plug-and-play), 2. Hubarile expandabile (Stackable Hubs) admit folosrea algorim software pent. rmanagementul echipamentelor rjelei (MIB) pe beza unui anumit protocol, de exemple, SNMP. ‘Aceste hub-uri en caracteristicile de baz ale bub-uilor simple (ahitectu unit de rete, mediu fizic unic), dar pot fi pase fm cascad penta reelizares unui hub virtual cw numa mare de por, Cascadarea hub-usilor este permish pentru refelele Ethernet de 10 Mbps (maxim 4 hub-wi, conform regull Ethernet $43-2-1), dar nu se uilizeazh tn reelele Fast Ethemet deoarece Ingimeen manent 9 cablni inte bu ar ech fe de 5 mete Cascadares,relizaté prin intermediul portul uplink utlizat pentru conexiunea cu nodal Jeeehic superior, mu trebuie confundatd eu stivuires hub-urlor, unde legiure ine acestea se ealizeazA pe portrile pentru cablu UTP, 3, Hub-urile inteligente (Managed Hubs) sav concentratosrele modulare, num simp si concentratonre, prez 0 strcturl (rack) cu una stu mai multe sure de alimentare redundant, eventual un UPS (Uninterruptible Power Supply }, 0 reves propsie de cxblusi de tip 'cotoant vertebral (Backbone in a box’) Ie care se eonecteazl modulele care leapt segmente de LAN ou arhitectuidiferite Ethernet, Token Ring, FDDI) si medi zice diverse. Modulele pot fintroduse fn gsi if tpl funcyionési hub-lu, adic a eld (hot swappabiy). In aceste hub-uri pot fi incluse si echipamente de imerconectae a LAN-urilor pentru realizarea une rejele de ari larg 2 Capitolel ECHIIPAMENTE DE COMUNICATIL PENTRU LAN cchipamente de interconectare # LANauilor pentrarealizarea wei refele de aie larg (ride, router et), desi module func specific de crptare si autentificare. {n Sunt de tipu i mumial porturilor din hub, acest poate fi de tp |. Mieihub -interconecteaza un num redus (48) de uslzatori cu UTP. Unul din porur permite conexiunea direct cu un alt hub sau switch, tn vederen cascada, Folosese 0 sun exter de slimentare (PSU - Power Supply Unit, de 230V (Europa) sau 240V(UK). 2. Mirohub - are aceleasicaracterisic cu un minihub dst, supkimenta, est porn aitionale penta conexiuni cu BNC sau AUT penta fbr optic, 3, Hub multiport ~ are un mumir mai mare de porturi (12; 24) pentru conexiuni UTP, [BNCIAUT si poate fi folosit pentru reele 1OBase2 ‘in sca, cu blu couxial subir. Un astfel de hub este prevezat eu un modul SNMP s poate 1 expandat prin sivuire, pnt la o Smith superion limpust (de exernpu, maxim 5 sau 6 hub. stv). Obsersati . 1. Tote rfelele implemenate en exblu torsadst sau fbr opticafolosese hub-uri pentru fe prevazut eu partjare restaclorsistemulu, 2, Penkra 0 msi efciem supraveghere a functional hub-ubi,acesia este prevzt cu LEDaui de éagnosticae, pent wntrires functiontrii portuslor si a sursei de alimentare, eventual a lepituricurejeaua (network oad). 3, Exist age mumitele hub-url rapide (Fast Hubs) pentru refele Fast Ethernet de 100MBps. ‘Ulzarea acestra est ustificat In eal transferului de fgere de mari dimensiui, cw ofreevents rela redus, dr folosires lor nu avatajeazs transfer a foarte multe pachete mii 4, ist hub-ari dunle (Dual Speed Hub) care pot interconeea utlizator de 10 Missi 100 ‘Mbps. 5. Alegerea nui anumit tip de hub tebuieficut fn functie de caracteristciletraficuli din ‘fea, Dacd mjoritar este comunictia dnte servers client, tunciun hub parajat este suficient. act in rjea exist mai multe servere sau comunicasile dine client predomind, stunci este indicat st se wilizeze un hub eu matrice de comutare (Switched Fut), (Matricar de comutare spatial funcioneazt similar ev cele din sisemul telefon (PSTN - Public Switching Telephone Network), realizind conexiuni firice dedicate, sigur, pe dura communicate inte dout nodur, Un exempla de comulator spatial Banyan sincron, fa 3 tept, este rezentt fn figura V7, CComitatorel in fgurt are 8 link de intrare si 8 lini de esr, Fiecarecelula. deplaseaza datele de pe wn port de intrare pe port de iesie determinat de bit de cae (0 sau 1) Bit de cale cel mai semn‘fcativ exe itt primal, uemnd apoi cela bit. In figura IV.7.b este prezentta 43[Luminita SCRIPCARIU, ulian-Dra ARIUL PELE DE. ARE calea de transfer a datelor de pe porul 4 de intare, petra secvena de cae O11. Se observ pentru transmisti simultane, posibila coliziune dinte aceasta cele si cea deinta de seeventa 0 1 0 eu intrae pe portal 6, fntrucit amb fn treapta a doua pe acelas port ot at oo ° att hy 1 1 One: Ho 2 2 2 : 3 3 3 4 a 4 ASIAN : « 5 6 6 . 7 74 1 © © Fig. 1V.7(e) Celult de comutare eu dous porturi de intrare si dout de ier; (@) Commutator Banyan cu 8x8 in rel tepte; (©) Trase in comutatorul Banyan, Aceasid matrice de comutstie spatiala asigur legituri simultane, fied colzius, fire porurile similare de intrare-iesir: 0-0 eu seeventa de cale 000, 1-1 cu seeventa O01, 2-2 eu seoventa 010 ete. Exist i alte soli pentru comutarea de pachete. Sistemul de comutatie spatink diferl de cel de comutare de mesaje, specific portei cleetronice (e-mail), care preia mesajul in intrepime, Hl stocbeazt in memorie si 9poi transite cre destnaje store-and. forward), it i existe legiturt fzick Inte aceasta s una. Eneficienta uli Iegiturilor dedicate precum si capacitatea mare de memorie necessri comutisi de mesaje sunt dezavantaje eliminate de comutaren de pachete car fragmenteazi messjle tn pachete mai sic, tansmise ctr destinatio peo dfeite IV.4 COMUTATOARE DE RETEA (SWITCH) Dezavanteul hub-urilor de pertajare este acele 8 nu elimintrestricia ea numa un singur od al retell st transmit Ja un moment det eplicind © anumitt metod de acces le medial fizic. De aceea, productions de echipamente pentru reelele de caleulatoare au introdus maticile de comuatie speciice centralelortelefonice (PBX - Public Branck eXchange) in comunicaile de ate, pentra reelizaea in paralel e mai moltor lepituri punct-punet simultane si evitarea us Capitola ECHIPAMENTE DE COMUNICATI PENTRU LAN congestilor, Astel sau objinat hub-urile cu matrice de comutere (Switched Hubs) sau ‘comtatoare'e pentru LAN (LAN Swit). CConexiuileparalele, simultane dine mai mult uilizatori ai eelet de ealeuatoare sunt create asemeres legal viruae ielefonice folosind matrci de comutare Echipamentle eae realizeza comutares esdrelor sunt denumite simplu eomutaoare de rofen (switchs sunt uilizate fn reele LAN cu diverse arhitectri (Ethemet, Token-Ring, FDI, Fast Ethemet, ts pentru tans in ssteme ATM (Asmehronous Transfer Mode) pets. comsiarea semnalelor gale dtp ve, audi st video, vite forte mai (8 oi Gps) ‘In WAN, se utilizeaz comutatoare de mare vitezi, cu capacitii superioare celor pentru LAN. “Avaniajle iii uni sich sunt evident: 1. rit inemedil sth, se poate exe refeaus, social eat simp, Gt su loge (eet cle vimule VLAN. Fra LAN), 2. Reduce acreaen rele pin lara tfc. 3, Pst intcanecta segmented LAN cv med rc 6 vitere de wansmise dieite (Goes, 10DasF,10BaseD) 4, Pete atizare sistemsor deprive pena tana, pri introduce eaev 8 un factor decline (QoS - Quay of Son) In functie de complexitatea operatiilor efectuate de switch, acesta poate lucra: + peiveil OSI2 a gitar de at, mi recipe svbnivelel MAC spe LLCS + peel deen + pe nivel 4 de transport Un switch de sbaivel MAC (Cutthrough sit) cet eresa MAC 8 destinai uma cod spe biza um abel de adee (mort pe drat proce de nea” learning) reise letra pone a-punctdnte poral de inree ical de ip i expediazh pacer (orarding), Dein de comutare se poate lua penta fragments foarte mic de patel (xb 6D) Evident ans ete four rapid, der et posbil ca ace dru sl afctat doers rdil-snae owe rranamisia I. Aselrefeus et flosi ineicent pin transmis ‘nu cadru ernst procam scerei deretenis. Aces i desith et india n ans ft conto set lero. Un site de ubnive! LLC (Storeandsonvad wie) etest cadel primi, memorez si ester seoventa FCS pent deta evetulior ero. Dal no au srt ero, cdl exe transfert ce poral eorespuntor desiaisi (Fig, V8) Aces switch reizeard mai teat transfeal det unl de subnivel MAC, dar ma fase oul refeun. Aces switch lores pe n care se impun intirieri mic de tansmisic, usa ian-Dragos SCRIPCAI RETELE DE CALCULATOARE rmomentul de decizie fn switeh-ul de subrivel LLC ‘momentul de decizie in swite-ul de subnivel MAC Fig. 1V.8 Momentele la cae se i devia de coimutare acelasi principin cu ‘pune’ de retea (bridge), flosite pentra interconectrea mi maltor reele locale Pentru cresteroavitezei de functionare a switeh-ului de nivel 2, s-a propus o soltie de compromis (Errorfrve cueshrough switel), un switch care tn mod normal lucreazd rapid pe subnivehil MAC si numai decd pe o anumitteale se sesizeazdaparia nor eon, exci portul de iesire respectiv ese rooonfigurat st fonctioneze pe subnivelul LLC pe un interval limita de timp. Acest switch nu ia dizi de comutareininte de reception primi 64 de octet Switch-ul de nivel 2 asigu conexiuni transparente fori de nivelele OST superioae, intrcit Ieereazd numei pe baza adreselor MAC si nu depinde de protocol de retea fost. Vitera e comutare a pachetelor in switch-ul de nivel 2 este mare. Intereonectares unor segments de rejea cu viteze diferite (de exemplu, 10 Mbps si 100 Mbps), poate crea Ia nivelul switch-ului erori de depisire a copacitgii de memorie (buffer overflow), urmate de pierderea unor cadre de date, roducatori de echipamente en propus diferite soli pentru acest problems. Prima consi tn utiizares unor memos, suplimentare dar determin ereterea costul ‘echipamentlui. A dova colic aplick procedeul de ‘alam fl, ea 0 reacfie negativl si nodul-sursd ‘rimegte mesajulfals de aparitie « uncicoliziun find fortat (ackpressur) si opreast trensmisia ‘pe o dura aleatoare. Astel se permite descirearea memorei pind la tansmisia de noi date dinspre ‘nodal de mare viteza. ‘Un switch de nivel 2 poate fi utlizat in diteriterefele (Ethernet, Token Ring, FDI, Fast Ethemet, ATM), cu diverse medi fixie de transmisie, Numérul portusilor gin switch si cel al adreselor MAC admise pe ficcafe port pot varia de In un echipament la all. Unele portusi pot Tuera tn regim duplex eu condita casi placa de retea (NIC) a echipamentului conectat a acel port ‘4 edit transmisia duplex a dateor. ‘Supravegherea functionisi unui switch este mai compicatt dec a unui bub, fntuctt ‘uebuie umntrte ma multe legit punet-4e-punct, 16 Capitol [¥__BCHIPAMENVTE DE COMUNICATHT PENTRU LAN Exist rei variate penta reaizarea managementului unui switch 1. pe principal simpla al “oglinlt" (port miroving), se copie informatie dint-un portal switcb-ului run analizor de LAN; numai un singur port poste monitrizat ls un anumit ipul "oglinzilor multiple” (muliple port mirroring) se creewz4 un sistem de ‘monitorizare i distania (RMON - emote Monitoring) in mod aleaor, Ia intervale reguete de timp, @ unor gupur de porturi din switeh, dar tot numei céte wnul fa un anumit moment, 3, prin sistemul RMON simultan (Simultaneous RMOW View) pemnite supravegherea simulta a teficului din mai multe portr flosind un procesor (CPU - Central Processing Unit) separat doar pentru management si memorii suplimentare pentru « nu reduce performantele switch-ului. RMON MIB este cea mai utlizatt metoda pentru managemental switeb-ului. Apar probleme in e priveste utilizarea simaltard a RMON MIB si SNMP. Exist switeb-uri de nivel 2 care edmit uilizarea algoritmulsi de deducece # ‘drumului minim’ intra graf (Spanning Tree Aigorithm), in baza stendardului IEEE 802:1d, asemenen routorelor. Switeb-urile de nivel 3 (L3 Switch) combina avantajul vitezei mari de comutaic & ‘switch-uli de nivel 2 eu cele ale ruterelor (controfultraficului deducerearuteioptime ete). Un ‘switch de nivel 3 depinde de protocoatee de rete utiliza. Un ast de switch realizcaz® automat procesul de "invitare" a edreselor (learning) i construcie a ubelelor de comutare si rutare Legaturile inte diferite subrecle se sealizesz direct In nivelul de res, Nu se mai folosese procesoareie RISC (Reduced Instruction Set Computing) ct cele ASIC. Funefille de ratare se relizeaza tn baza anumitor protocoale de retea, de exemplu, RIP (Routing Information Protocol); RIP Ul; OSPF (Open Shortest Path Firsi, DVMRP (Distance Vector Multicast Routing Protocol) Aceste swite-ur lureazi ca routere rapide realizind rutarce la nivelal portato ‘Switch-urile de nivel 4 (L4 Swite) au deceit de rtare evalutnd informatie de pe nivelul OST 4 de transport, cum ar fi mumerele porturilor logic (23 - port Telnet; 80 - port WWW ete), specifcate de protocoslle de transport (de exemplu, TCP, UDP, SPX). © Observai: 1. Linea benzi oferte de un switch pe porturil active in parael, devine suficient de mare prin flosies tandardelor de tassmisie duplex si GbE (Gigabit Ethernet). 2. Intizerite determinate de switch in procesul de transmis a datelor devin isnportante fa transmis de date fn timp rel (voce, au, video). WwRETELE DE CALCULATOARE sninita SCRIPCARIU, lulian-Dragos SCRIPCARIU. = IV.5 MODEMURL Imetconectarea echipamentelor terminale de date aflate Ja distania necesita transmisin messjclor prin anumite canale de comunicate respoctv diferte medii de tansmisc (cu sau fri #4 Refeaua telefonicd este deosebit de avantajoest pentru comunicatile de date datorta _multiudiniuilizatorlor ia ariel extinse pe care odeservese in zonele necablate stu cu forme de reli care fac sccesul dificil, este avantajoas flosrea sistemelor wireless. Indiferent de mediu!fizic de transmisi, se pune problema asigurriiconditifor optime de ‘rensmisie a datclor la distant. Transmisia datelor in banda de baz, fit modulereldemodulae este permisi mumai pe distant scurte, Acceso de ls distang a unui terminal neconectat permanent Ia 0 ‘eee localé este posibil prin intermediul unui modem (Modulator Demodulator. Conversia datlorSntr-un semnal adecvat canalutui de comunicatii uttizat se face aplicénd © anumitttehnicadigitelé de modulate (Tabel TV.1). Exist diferite sipuri de modem-ur + cu cuplare direett le canalul de comunicafii, in particular cx conectare la pizatelefonica sau cu transmisie prin unda radio fn mediul wireless + ou cuplare indirecti (acustied, datele find transmnise prin intermediultelefomulu, mai _precs a mirofonulu, sub forma de semnal acusti; fn infrarogu = IRDA - InfraRed Data Access). Evident modem-urile cuplate direct sunt mai performante dar pentru terminalele portable (laptop este evantajos un modem cu cupaj indirect. Modem-ul poste fi dispocitiv extern, independent de DTE saw modu! in interiont terminal, adicd modem intern. ‘In funtie de tipul canal de comunicatiflost, modem-urie pot funcfiona fn regi: + simplex; + semiduplex; + duplex. ‘Modul de transmisiediferentiard doutcategorii de modem-ut: ‘Un alt crteriu de clasfcare « modem-uilor este limes benzii de freeventedisposiile, rerultind modem: de banda ingustis de banda larg. us Capitol _ECHIPAMENTE DE COMUNICATH PENTRU LAN ‘Tabel IV. Principaeletehnici digitale de me % a Se [od | Te 1 [SSR DSBSCAM) lpia St Ring (Doni Sie Bae | Sena Cari” ample Malton) —_ Rea, Phase Sih Keying Binary PS [73 Jorsi cones [Diferenil PSK = 4 [DErsK (DEBS) ferential Encoa PSR 5 QPSK (COPSK) uaa PSK; Cobre PSE (Ofer Staggered) OPSI [Differential OPSK [Differentially Encoded QPSK [Minimum-Shift Keying (Fast-PSK) [Diferetial MSK [Generalised (Gaussian) MSR [Sinusoidal Frequency Sif Keying [Generalised SPSK [Rane Frequency Modulation [Malick FM (Comelative FM) _[Muliple-ndex FM F-oors Tnersmtesier Free OOPS TSLOQISE Two Smolen! OOPSE JcrrsK. |Continuous-Phase FSK QAM” [Quadrature Amplitude Modulation isoant [sperosed OAM TAP [Amplitude Phase Keying Tora QuairatrePatal Response gal 23 [QPSK | Quadrature-Quadrature PSK 246s Gmerased PSE ‘Modem elefonice pot fi priectte: + pentru Hn dedieates + pentru cil telefonice fn banda vocal. Modemarile de band lagi (broadband modem) sau modem-urile multiport sunt in ‘general uslizate penta interconectrea mai multor terminale dint-o retea de comunicai, cu ‘medi de trnsmisie, i variant muliplexatt (Fig1V.9). In acesteeazuti este necesard o bunt sincronizares DTE-urilor iar profectarea gi freineresacestorrefele sunt dificil. fn plus, eresterea ‘muniruli de tlizator devine problem. ngmT PITH z//8 BREA 4D! ccanat e E nodlat TE 3} a M — i pra {iF FigiV.9 Interconectrea componentelor nei retcle ‘comunicatit cu un modem de banda lergk ‘Stundardele de wansmisie tn reelele de comunicti de bands larga sabilese: + lhimea benz canalului de ansmisie, + numarul de canal; *benzile de separare a eanaleor, + compatibiltaie cu ale standard et. Modem-urile se caracterizeazi gi prin rata sau viteea de transmisie a datelor. Prin ccomparareaacesteia eu Istimea benz slocate se abn modem-ur + de led vite + de mare vitezis + de medie vitexk. De exempla, in exzul modemurilor telefonice, cu transmisc binar simplex sau semi-duplex {n bands 300 Hz. 3400 Kz, se considers 9600 bps ea o vitezt medio de transmisie iar 600 bps repreznt.o rath mica de transmisie. Transferl binar al datelor fa mod duplex pe ciruitele pe dowd ‘Ste se realizeaza peo bandl de freevenfe redus a jumdtate comperativ eu tansmisia pe pat fie Functie de caracteristica stenuare-fecvent a lineitelefonie, dact se uilizeaza o bands fngustt de fhecvente: $00 Hz .. 2400 Hz, se pot tansmite date fie cu un raport de puted semnal/zgomot minim, fe pe distante mai mari (20... 30 km). Transmisiasinctoat @ datelor pe linia telefonica se poate ralia la viteze eet mer de cel putin 56 Kbps. CCresterea ratel de transmisie fati de valoarea maximi impusi pentru. transmis binare, pe un canal de comunfeatit de banda limitatf, se poste face prin mivirea numératal stirllor modulatorulu digital. Performantele tehncilor digitale de modulate se exprims prin umtori paremet: ‘+ Vitezn (rata) de transmise:R [iis bps; + Litimes benzi de freevente wilizate pentru tansmisie B Hz}; 120 | 1 | CH INTE DE COMUNICATHI PENTRU. Cepitolul + Bficiontaspeteai (Ge bunds). pie) ava + Patere in bands Pox faa 2f moe 00 v2) unde WD) fant densitate spctals.de pure a seal mada enor band arccare spin deve, pil laa de lela puter Pagan? | mb) ova) + Paterea total Pr |rop-2}ro on wa sau, apicnd elf itega a Iu Prseval, Livora avs) nde pf reprexnit expresia in domeniu timp a impulsuli formator a datelr. {fn general, pentru uniformizaree putes tansmise se prefert nomatea puteril totale & semnaluli modula Ia energia de simbol, prin itoduceres unui fctor de normare a amplitini ‘mpusuli de somnatizre. wo pate fi calcula pero anunit valoare« paramexulul sau pate fl reprecentat rae ca fans de ltines beni call de tans, Grace desi spectale de puter si a puter afie benz consti. dows cartterisc de resent deosehit de importante pen orc seminal modula, *+Efclenta de putere: r= FE 0006] wn + Bands semnallui modula 9 denim on find limes beni de teevene, mews nilirelfn jul este purttoar, fn eae este incluso enum co amis (90%; 95%; 697) dn putea total semnai, {tn cecal rannisilr aectte de zgomat atv gaussian, o caractersicd important a ‘modemulu est cen a probablii de erore in Mocul de dciie din receptor, ea funcie de ‘poral putes seal gone. xpresa fan probobilitte de crore se deduce pe baza constelaci de sii a Sernaltui modula im planal semnalclor (Fig. 1V.10), i funeic de nature si de mirinen ttl ea after proces de transmis: + zgomo: aii, pausin, lb su colora, AWGN Adve White Gausian Nose, ACGN m1sin Dragos SCRIPCA\ CALCULATOARE += Additive Coloured Gaussian Noise; + interferentintersimbotui (ISI -InerSymbel Interference), ‘+ inerferente cu alte canale; + rgomote de fara fading. FigiV.10 Constelajt de stiri fa spaiul semnaelor m2 G pCHIBA! )MUNICATI PI W Se pref exprimerca probit de eroare ca finetie de raportul de puted purttoxrlzgemat (CIN) in eazal modemarilor cx ecient spectral ridicaté yt ca funtic de raportalenerce de bivagomat (E/N) pentru modemrit eu ficient de ptere Orice instrument care misoartraportal CIN poate fi realibrat pentru a masura ror Ny Acest tim rapor este tot mut wiz nts este mérime normalzas, independent debonda de zomot a eceplom. Ine cle dout rapoerte exis lai: Reedeet ws) Probabilitstea de eroare a demodulatoarclor digitale dpinde si de caracteul coerent sau necoerent al eestor, {In tabelul 1V.2 sunt prezenate valorle necesare ale raportului semmnal’zgomot (SiN sa SNR - Signalto-Noise Ratio) pentra un modem fn cuadratust (QPSK) cu eficientd de putee si password: Parola va avea minimum sase caractere alfanumerice, cu minimum dou alfibetice gi sninimum unul nealfsbetic fa prime gse ups introducereacoreet a cestra si valdarea lor, apare prompterul de sistem: pentru Bourne Shell Korn Shell % pentru C Shell # —pemracontuledministatorui de sistem, Shell. emite prompterl si interpretenza comenzile, Prima fazt de interpretre s unei comenzi tn sistemul UNIX const fn recunosterea ‘numeluicomenai sau generarea unui mes deeroae refritor de sintaa incorct ‘Shellurile Bourne si Kom admit introducerea comenzlor pe mai multe lini, exz fn care pe urnitoarele lini apareprompteru: >, 24 2sLuminita SCRIPCARIU, Ilian-Dragos SCRIPCARIU. RETELE DE CALCULATOARE Unele comenzi UNIX accepts exprimarea unor optiuni si introducerea de argumente (aractere, name de fisiere san de ditectoare),respetind sinters $$ comanda {- optiun!}[eroumente } Separarea clementclor din linia de comands se face cu unul seu mai multe spaiilibere si/sw tba Optinile sunt precedate deo eratimi (>) Dac se expr’ msi multe comenzi pe acecasi lnc, ecestea se separt prin ‘pune -vigl (). Se pot introduce in timpulexecutiel ates, fiecare pstrndu-se in memorie pint ce se termina exceutaea ceel precedente Obseratt 1. Combinatie dnte o asi taste CTRL seve naa cu simbotul* urmat de sel cara. 2, Stergereacaracterelor se face eutasa Backspace sa“, : 3, Oprte din execute «prognmuluicueat se face acinénd “C cae detemind afiarca prompt 4. Intrerapereatturorproceselor afte in excep (il) se face prin comands "U.S pote defn alte seovente pentru diferteporcese doit, flasnd comands: sty optun] fargumente) sty aie tnt carters tensa, stty proces "secventa’ — defnete asta su combinaia de taste care determina executarea unui proces. ‘Bsemplul 1, Pent afar date ia ore, se intoduce comanda: 3 date ‘Aceasté comand accept exprimarea unor opiuni si argumenterefritoare la formatul de tga (od Yo. 26Y, %6HM%S). Exemplul 2. Pentr igrea di sistem, sed comands: S ext S Exemplul 3. Schimibarea parle prop se face cu comands: S passwd 26 ANEXA. COMENZI UNIX UZUALE Bxemplul 4, Defnitea sevents (Cttl-H) de stergere a caacterelor, se face cu comand Salty erase "HT" Exempla! 6. Comanda de afer a unui mess} pe ecran are oblgatoru ca argumentesiral, de caractee care vor 6 reprezentate, eventual incadrate cu apostroafe dacd lungimes messiah epaeste angie tne de pe ecran '$ banner’ BINE ATI > VENIT Se observa sparta prompierull > pentru continuares lind anteroare, Alte comenzi eu esracter general sunt: who comanda de alae a informailor despre utlizatori activi la un ‘moment dat, who am i afigeara mumelewilizatoruuisinformafi despre terminal whoami Gjeard mumei numefe wilizatoraal activ Ia acel moment, pe terminal ‘man [kp] fermen afigear informatileconfnute fa manual de sistem, referitoae fe un ewvnt sau o comand specifica fn argumentul “tenmen’, cu opfunea -k pentru aig toate intl ce contin ace] termen, sau cu specificarea mumarutui setiniidorite din manual (n) \wherais fermen comanda de deducere a seetiunilor care fac refers Ia temenul dot mal ‘comands d ctr a mesajelor din eAsuta postal proprie. ‘mal [destinatar] comands de expediere « unui mesaj prin sistemul de pot electronic (Expodieree este mureat de combinatia de taste"). write [destinatar] comands de seiere ite un alt uilizaor, atv Ia eoelsicaleulator, mesg [ie] ‘comanda de acordare sau invalidare a permisiuli de seriere Ie ace! termina (fr optun,afigea stare anterior), Observatiz Testa deteomint afisarea umabtoereipagini ca informa utile ‘Testa (Qui) se ese din manual, ntLuminite SCRIPCARIU, lulin-Drapos SCRIPCARI RETELE DE CALCULATOARE + Afisarea mesajelo se face pe prineipiul LIFO (Lasttn First-Ou). + Comanda mail si introduce propril prompter (2) care poste fi urmat de una din urmtoarele comenzi 2 se solicits informa ajuttoare (help). 4 sterge mesajul fist din cuia postal (delet) ‘s{fisier] _salveazd messjal in sera peciicat (save), determin afisrea unmitoruui mess + idem. - afiseara mesejul anterior. \Yoomanda} execu o als comands UNIX. a iesire in cuia-portala cu eventual modifica (gu x iesice din cutia-postala fr a schimba conynutal acesteia (er), B.2 ORGANIZAREA SISTEMULUI DE FISIERE SUB UNIX Sisterml de fisiere fat-un sistem UNIX este organist ierarhc, sub forma unei diagrame de tip chore, cu un nod-idacint (nott:), cu directoae, subdirectosre i fisiere (Fig.B.1). Pe priml nivel se gisese unsatoarele direstoare: hin ‘confine fsierele de execute # comenzlor pentru operaile de baz fa sistemul de operare si manipulare de fisiee dev ‘confine driverele componentelor hardware din sistem, fete ‘cuprnde programele acesiile numa adminstratoralui de sistem, ux ‘eprezintl directorl-sistem, care confine sisemul de operare UNIX. st ‘include comenztwausle, altle fa de cle incuse in ciectorl bin. mp ‘contne sire temporare. users include subirectoarele de cr si comturil tlzatorlor. Stroctu se ramificd tn subdirectonre: fusrbin_cuprinde comenai supimentare, care mu sunt absolut necesare sistem usrimall include ca subdirectoare "cutie postle” (mailboxes) ale uitzatorilor. fusrlocalbin contin aplcaile ezvolate local, Jusriman reprints manuslul cu informati ajuttoae pentru utilizar. Juserstusert este direcoral creat de cite administrator pntra uslizatorl 1 luserstuser? este director eeat de eitre administrator pentru utilizatoral 2 gam, 28 (COMENZI UNIX UZUALE vin] [ew] Cee] Le] Ge] De) [ee ts |[ev J [oe J fessed [285] [ein] [iit] [oct] [man be) Gb wont] [paar] ocd ‘FigB.1 Strcturt de sistem de figiere sub UNIX Observafes La crarex um director, se definese automat dou dzectoae, notate "2" gi cexorinareasimplificat a elo relative in pra repredini director cuent, semnficd nodal iraric superior, acd diectorl "pine". entra Exemplul7.Din nodal "user" se defines umatonrele ei cu semnificailespcificate: echivalenten —_fuserslusert echivaleaten users J echivalenten ‘or. echivalentcu——_—fusersluserAvork fuser echivalenteu——_—fusersluser2 Jules echivalenteu fuse B.3 COMENZI DE OPERARE CU DIRECTOARELE, pwd comands de determina a disectorului curet (present working directory), cxprima clea absolut din graf spre directoral curent. 29cd [director] mci 6 rector] di director} 's foptiuni fcale} Observatie: {ele sistem UINDX admit flosien comenzitor sah forml prescuratl. Orce comand $e RIPC RETELE DE CALCULATOARE -comanda de schimbare a directorului carent (change directory) in cel cxprimat fn nd elas seo a argument al conn. Féra argument, determind intoarceree in directorul de login (home Aree). comands de creates director (make recto), eventual a olor innermedioedack mu ers (6 neue optunea -p). E admis creas situhanda mai multo directa. Se exit ea argument fecal solu na rela pentru Scare director now rest comand de sergere a directo (remove directory) cu conta sh con fire su subgirectonre E admis stergeres simula a mai multor directa. comands de isare (ls) irectourelor i ferlor subordonate oda exprimat prin argent “ae, relat sau blu, Opfu: Ysteazt tose (ol) sbdirecoarel fier, inlay ele de congue cu prefs" listen caracterincle director, sea atbuele eutsorfereor incu tn director, isteaza formatat continutal directorutui (se specifica sufxul / in az subivectoalr si suf * penta fierleexeutsbile) listaza ecusiv toate free din director curent sd subizetarlesubordonate aes, ‘execu numa dup ctionarea tstei su Sisf

S-ar putea să vă placă și

• IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

  

  De la Everand

  IT & C, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

  Nicolae Sfetcu

  Încă nu există evaluări
• Retele de Comunicatii T Radulescu

  

  Document5 pagini

  Retele de Comunicatii T Radulescu

  Florin

  0% (1)
• Retele Ed4 A

  

  Document800 pagini

  Retele Ed4 A

  aciubotariteicristina

  100% (6)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• 7.administrator Retele Locale Si de Comunicatii - Final

  

  Document876 pagini

  7.administrator Retele Locale Si de Comunicatii - Final

  Cristi Cri

  100% (1)
• Retele de Calculatoare

  

  Document189 pagini

  Retele de Calculatoare

  Valentin Manzicu

  100% (4)
• Curs Retelistica Automatic A

  

  Document418 pagini

  Curs Retelistica Automatic A

  ir.malice13

  100% (8)
• Tanenbaum - Retele de Calculatoare

  

  Document193 pagini

  Tanenbaum - Retele de Calculatoare

  Radu Valentin

  100% (1)
• Proiectarea Retelei de Acces de Noua Generatie

  

  Document24 pagini

  Proiectarea Retelei de Acces de Noua Generatie

  Furmuzachi Ion

  Încă nu există evaluări
• Fisa Post Agent Vanzari

  

  Document3 pagini

  Fisa Post Agent Vanzari

  IRINA-ELENA VATAVU

  100% (1)
• Curs Remus Joldes, Sisteme de Operare

  

  Document238 pagini

  Curs Remus Joldes, Sisteme de Operare

  AlexDonea

  Încă nu există evaluări
• Retele de Calculatoare - 2 - Subiecte 2009

  

  Document13 pagini

  Retele de Calculatoare - 2 - Subiecte 2009

  Doru Barbu

  100% (1)
• Rețele Locale de Calculatoare

  

  Document379 pagini

  Rețele Locale de Calculatoare

  Mihai Carabas

  95% (60)
• Intrebari Si Raspunsuri Sisteme de Operare

  

  Document4 pagini

  Intrebari Si Raspunsuri Sisteme de Operare

  Răzvan Capră

  Încă nu există evaluări
• Biodegradarea Materialelor Plastice

  

  Document10 pagini

  Biodegradarea Materialelor Plastice

  oliliana_1

  100% (3)
• Retele de Calculatoare Ed.a-3-A (Ro) (Andrew S. Ed Computer Press Agora - 1998)

  

  Document392 pagini

  Retele de Calculatoare Ed.a-3-A (Ro) (Andrew S. Ed Computer Press Agora - 1998)

  violetachka

  83% (6)
• Retele Tannenbaum

  

  Document783 pagini

  Retele Tannenbaum

  Lucian Hăisan

  100% (1)
• Întreţinerea şi repararea calculatoarelor

  

  De la Everand

  Întreţinerea şi repararea calculatoarelor

  Nicolae Sfetcu

  Încă nu există evaluări
• Ccna 00

  

  Document39 pagini

  Ccna 00

  Ioan Nicolae Ureche

  Încă nu există evaluări
• Copiutza Retele de Calc

  

  Document2 pagini

  Copiutza Retele de Calc

  dinu edy

  100% (1)
• Administrarea Si Configurarea Sistemelor Linux (Ro) (Dragos Acostachioaie) (Ed - Polirom 2002)

  

  Document243 pagini

  Administrarea Si Configurarea Sistemelor Linux (Ro) (Dragos Acostachioaie) (Ed - Polirom 2002)

  catalinalex73

  Încă nu există evaluări
• MP2 - Modele de Referinţă OSI - TCPIP STANICA GIOVANNA

  

  Document31 pagini

  MP2 - Modele de Referinţă OSI - TCPIP STANICA GIOVANNA

  MATASE GHEORGHE

  Încă nu există evaluări
• Primul Curs Cisco

  

  Document18 pagini

  Primul Curs Cisco

  Mara Chirica

  Încă nu există evaluări
• Mp1 Componente Concepte Si Tehnologii de Retele de Calculatoare

  

  Document62 pagini

  Mp1 Componente Concepte Si Tehnologii de Retele de Calculatoare

  Ani Popa

  Încă nu există evaluări
• RL Exemplu Test Grila

  

  Document2 pagini

  RL Exemplu Test Grila

  Alexandra Stoenas

  Încă nu există evaluări
• Anunt Incadrare Directa Comunicatii Si Informatica - IPJ Cu Anexe

  

  Document22 pagini

  Anunt Incadrare Directa Comunicatii Si Informatica - IPJ Cu Anexe

  dio24494815

  Încă nu există evaluări
• Lab7 RC2

  

  Document23 pagini

  Lab7 RC2

  Natalia Madan

  Încă nu există evaluări
• Depanare 1-4

  

  Document9 pagini

  Depanare 1-4

  cdc_catalin

  Încă nu există evaluări
• Retele de Calculatoare

  

  Document113 pagini

  Retele de Calculatoare

  Danu Guma

  Încă nu există evaluări
• Reţele de Calculatoare I

  

  Document9 pagini

  Reţele de Calculatoare I

  ardeleaneugen2000

  100% (1)
• Multiplexare SDH

  

  Document16 pagini

  Multiplexare SDH

  igleo89

  Încă nu există evaluări
• Test Retele de Calculatoare

  

  Document13 pagini

  Test Retele de Calculatoare

  gagaloghin

  100% (1)
• Curs 1 RC

  

  Document3 pagini

  Curs 1 RC

  Slava Ibun

  Încă nu există evaluări
• Retele de Calculatoare

  

  Document17 pagini

  Retele de Calculatoare

  D@m@ige

  100% (3)
• Retele - De.calculatoare - Curs PDF

  

  Document51 pagini

  Retele - De.calculatoare - Curs PDF

  jupitugrigore

  50% (2)
• Proiectarea Retelelor

  

  Document225 pagini

  Proiectarea Retelelor

  Mihai Carabas

  100% (10)
• Tanenbaum - Retele de Calculatoare

  

  Document778 pagini

  Tanenbaum - Retele de Calculatoare

  Matache Simona-Alexandra

  Încă nu există evaluări
• Tanenbaum Retele de Calculatoare Complet in Romana

  

  Document884 pagini

  Tanenbaum Retele de Calculatoare Complet in Romana

  Andrei Pirvu

  100% (1)
• Capitolul 1 A Retele Ed4 Tanenbaum Romana

  

  Document180 pagini

  Capitolul 1 A Retele Ed4 Tanenbaum Romana

  ccalin10

  Încă nu există evaluări
• Retele Si Servicii T.radulescu

  

  Document4 pagini

  Retele Si Servicii T.radulescu

  Elena Powder Eyebrows

  67% (3)
• Retele de Calculatoare (RC)

  

  Document65 pagini

  Retele de Calculatoare (RC)

  daniela.onica

  Încă nu există evaluări
• Matthew S. Gast - 802.11 Wireles Networks The Definitive Guide

  

  Document335 pagini

  Matthew S. Gast - 802.11 Wireles Networks The Definitive Guide

  mnebancea

  Încă nu există evaluări
• Veder Iulian

  

  Document24 pagini

  Veder Iulian

  Iulyan Yln

  Încă nu există evaluări
• Retele de Calculatoare - Carmen Petrascu

  

  Document45 pagini

  Retele de Calculatoare - Carmen Petrascu

  cosmin

  Încă nu există evaluări
• Retele Virtual LAN

  

  Document14 pagini

  Retele Virtual LAN

  Trifut Ciprian

  Încă nu există evaluări
• Retele de Calculatoare

  

  Document40 pagini

  Retele de Calculatoare

  gherman_oana91

  Încă nu există evaluări
• Lab3 El4 ST

  

  Document0 pagini

  Lab3 El4 ST

  StarLink1

  Încă nu există evaluări
• Evaluare RETELE - PASCALnicolae

  

  Document3 pagini

  Evaluare RETELE - PASCALnicolae

  Nicolae Pascal

  Încă nu există evaluări
• 2.proiect Didactic Topologii de Bază Ale Reţelelor

  

  Document3 pagini

  2.proiect Didactic Topologii de Bază Ale Reţelelor

  Serghei Zabulica

  Încă nu există evaluări
• Rețele de comunicații 5G

  

  De la Everand

  Rețele de comunicații 5G

  Nicolae Sfetcu

  Evaluare: 1 din 5 stele

  1/5 (2)
• IT & C, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023

  

  De la Everand

  IT & C, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023

  Nicolae Sfetcu

  Încă nu există evaluări
• IT & C, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

  

  De la Everand

  IT & C, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

  Nicolae Sfetcu

  Încă nu există evaluări
• Asistenta de Urgenta A Pacientului Traumatizat

  

  Document7 pagini

  Asistenta de Urgenta A Pacientului Traumatizat

  Ramona

  Încă nu există evaluări
• Charles Darwin Si Originea Omului

  

  Document4 pagini

  Charles Darwin Si Originea Omului

  Ramona

  100% (1)
• Spirala Q

  

  Document1 pagină

  Spirala Q

  Ramona

  Încă nu există evaluări
• Web Design

  

  Document0 pagini

  Web Design

  Ramona

  Încă nu există evaluări
• Web Design

  

  Document0 pagini

  Web Design

  Ramona

  Încă nu există evaluări
• Structuri de Aviatie Stealth

  

  Document119 pagini

  Structuri de Aviatie Stealth

  Valeriu Dragan

  100% (1)
• Folosirea Culorilor in Paginile Web. Iluzii Optice

  

  Document24 pagini

  Folosirea Culorilor in Paginile Web. Iluzii Optice

  Ramona

  Încă nu există evaluări