UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE A SISTEMELOR BIOTEHNICE

PESP
Epurarea avansata a apelor n!ustr ale pr n o" !are #$ % #a&

Studenti :MUSCALU Gheorghe, CIOBANU Bogdan, NASTASE Catalin, NASTASE Ionela Titular disciplina: Prof.dr.ing. Covaliu C.

ANUL UNIVERSITAR 2013-2014

INTRODUCERE
Dupa cum este cunoscut efluentii industriali cu continut de ioni cianura prezinta un risc ridicat pentru toti factorii de mediu datorita caracterului deosebit de toxic al acestora (doza letala pentru oameni este de 0.001-0.2 g iar pentru majoritatea speciilor de pesti este de 0.05-0.25 mg/l) . atricea complexa de impurificare care caracterizeaza de obicei acest tip de ape reziduale (fenoli! detergenti! agenti de luciu! ioni ai metalelor grele etc.) mareste si mai mult impactul negati" pe care ionii de cianura il au asupra mediului. #n ultimii ani legislatia de mediu pri"itoare la concentratiile maxim admise de impurificatori din apele reziduale a de"enit din ce in ce mai restricti"a astfel incat pentru reducerea concentratiilor de impurificatori din apele reziduale sub aceste limite (pentru ionii cianura $ % & 0.1 mg/l) este necesara perfectionarea continua a metodelor de epurare. 'rocedeele de oxidare a"ansata constituie la ora actuala principala treapta in cadrul te(nologiilor de epurare datorita eficientei ridicate in tranformarea unor substante toxice si /sau nebiodegradabile in compusi cu grad de toxicitate redusa. 'rin utilizarea unei game largi de agenti oxidanti in di"erse conditii de operare modalitatile de implementare a procedeelor oxidati"e in cadrul te(nologiilor de epurare sunt practic nelimitate acoperindu-se in felul acesta o plaja foarte mare de debite si concentratii ale efluentilor reziduali. 'rocedeele de oxidare a"ansata au la baza diferite sisteme ca) * 2+2/,e2-. *2+2/,e/-. 0i+2/12/+2! +// *2+2! +//12 si +//catalizatori etc. si prezinta aceeasi caracteristica generala) producerea de radicali +* . $omparati" cu alti agenti oxidanti radicalii +* au o putere oxidanta net superioara (sunt de 1000000 de ori mai puternic oxidanti decat ozonul) si! astfel! practic pot actiona asupra intregului spectru de poluanti care se regaseste in apele reziduale si implicit si asupra ionilor cianura. #nsa nu toate aceste sisteme sunt eficiente in epurarea apelor cu continut de cianuri. %stfel in cazul reacti"ului ,enton se formeaza complecsi ai fierului care sunt greu oxidabili iar in cazul sistemelor care utilizeaza radiatii 12 si 0i+ 2 randamentul cuantic este relati" mic iar recombinarea rapida a perec(ilor gauri-electroni care se formeaza la suprafata semiconductorului sub actiunea radiatiilor 12 conduc la un timp de reactie lung si un consum de energie ridicat.
2

%pa oxigenata si ozonul sunt agenti oxidanti puternici insa cercetarile efectuate au aratat ca se poate mari eficienta procesului de oxidare si reduce consumul de agent oxidant prin utilizarea unor catalizatori adec"ati. ,enomenul a fost pus in e"identa in special in cazul utilizarii * 2+2 pentru care! in absenta catalizatorilor! reactia de oxidare a impurificatorilor are loc cu "iteza foarte mica! in timp ce in prezenta catalizatorilor "iteza de reactie creste considerabil. +zonul de"ine tot mai mult un reacti" uzual in statiile de tratare si epurare deoarece! in afara de puterea oxidanta mare! producerea lui este din ce in ce mai putin costisitoare (datorita perfectionarii generatoarelor de ozon) si nu formeaza produsi secundari toxici in reactiile cu poluantii din ape. 3-a obser"at ca in prezenta unor ioni metalici eficienta oxidarii ionilor cianura creste considerabil (/-4 g +/ / 1 g de ioni cianura este necesar in prezenta ionilor metalici in timp ce oxidarea in absenta acestora necesita 20 g +/ / 1 g ioni cianura). %stfel se presupune ca utilizarea unor catalizatori adec"ati atat in faza omogena cat si eterogena poate conduce la o epurare a"ansata a efluentilor reziduali 1tilizarea catalizatorilor in faza omogena prezinta deza"antajul ca eliminarea totala a ionilor metalici care sunt utilizati drept catalizatori ($u! n! 5i! $o etc.) este dificil de realizat. %cest lucru este totusi necesar deoarece ionii metalici sunt la randul lor poluanti cu un grad mare de risc pentru mediul inconjurator. $ataliza eterogena pre"ine aceste neajunsuri si! in plus! conditiile de operare sunt mult simplificate ceea ce "a a"ea un impact poziti" asupra economicitatii procesului. $u toate acestea procesele catalitice trebuie studiate in profunzime pentru a putea e"identia influenta pe care o au di"ersi parametrii operationali precum si caracteristicile intrinseci ale sistemelor catalitice in scopul obtinerii unei solutii optime de epurare. #n aceasta lucrare s-a studiat influenta tipului de catalizator si a parametrilor operationali asupra procesului de oxidare a ionilor cianura in prezenta ozonului.

CAPITOLUL I CARACTERISTICILE APELOR POLUATE SI DE SUPRAFATA

$alitatea apelor de suprafa67 - a emisarilor! 8n care sunt e"acuate apele uzate este influen6at7 de apele uzate de"ersate 9i! implicit! de tratarea acestora! 8n m7sur7 mai mare sau mai mic7! 8n sta6iile de epurare. $a 9i 8n cazul apelor folosite pentru alimentarea colecti"it76ilor sau industriei! apele uzate prezint7 urm7toarele caracteristici) fizice! c(imice! bacteriologice 9i biologice. 'entru stabilirea compozi6iei apei uzate 9i de suprafa67 se determin7 prin analize de laborator aceste caracteristici ale apei uzate 9i de suprafa67. %nalizele au drept scop s7 furnizeze informa6ii asupra gradului de murd7rire a apelor uzate 9i de suprafa67 9i asupra condi6iilor 8n care trebuie tratate acestea! respecti" folosite. s7 stabileasc7 eficien6a sta6iilor de epurare 9i condi6iile 8n care se produce autoepurarea. s7 determine influen6a pe care o "a a"ea de"ersarea apelor uzate 8n emisari .

I.1. Caracteristicile fizice ale apelor de suprafa ! "i uzate

$aracteristicile fizice ale apelor de suprafa67 9i uzate influen6eaz7 8n mare m7sur7 procesele de epurare! 8ndeosebi temperatura de care depinde buna functionare a proceselor biologice. Turbiditatea apelor uzate 9i a emisarilor indic7 numai 8m mod grosier con6inutul de materii 8n suspensie al acestora! deoarece nu exist7 o propor6ionalitate nemijlocit7 8ntre turbiditate 9i con6inutul 8n suspensii. 0urbiditatea nu este o determinare curent7 a apelor uzate. Culoarea - pentru apele uzate proaspete este de obicei gri-desc(is) apele uzate 8n care fermentarea materiilor organice a 8nceput de la culoarea gri 8nc(is. apele uzate care au culori diferite de cele de mai sus indic7 p7trunderea 8n re6ea a unor cantit76i importante de ape uzate industriale! care pot da culori diferite apei! 8n conformitate cu pro"enien6a 9i natura impurific7rilor (de exemplu! ape de culoare galben7 con6in clor! apele "erzi pro"in de la fabricile de conser"e).
4

Mirosul. %pele uzate proaspete au de cele mai multe ori un miros specific. irosul de ou7 clocite - datorit7 *23 - sau alte mirosuri indic7 o ap7 uzat7 8n care materia organic7 a intrat 8n descompunere sau existen6a unor substan6e c(imice aduse de apele uzate industriale. Temperatura - influen6eaz7 cele mai multe reac6ii c(imice 9i biologice care se produc 8n apele uzate 9i de suprafa67 9i c(iar procesul de sedimentare a acestora. 0emperatura apelor uzate este de obicei mai ridicat7 dec:t cea a apelor de alimentare cu 2-/o$. ;n general! rareori apar abateri de la temperatura medie a apelor uzate obser"at7 pe o perioad7 mai 8ndelungat7! 8ns7 8nregistrarea continu7 a temperaturii trebuie s7 constituie o preocupare permanent7. 0emperatura are o influen67 deosebit7 asupra descompunerii substan6elor organice din apele uzate. <a temperaturi mai mari! "iteza de descompunere a substan6elor organice este mai mare! iar timpul p:n7 la terminarea acestui proces este mai mic! 8ns7! pe de alt7 parte! odat7 cu cre9terea temperaturii! con6inututl de oxigen 9i alte gaze se mic9oreaz7 9i astfel! procesele de descompunere 89i 8ncetinesc ritmul =>?.

I.#. Caracteristici c$i%ice Materii solide totale

ateriile solide totale! precum 9i cele dou7 componente ale acestora - materiile solide 8n suspensie 9i materiile solide dizol"ate (d@1m ) - prezint7 caracteristici importante care ser"escla stabilirea eficien6ei procesului de epurare 8n diferite etape. ateriile solide 8n suspensie! la r:ndul lor pot fi separabile prin decantare (dA1 ) ca 9i materiile coloidale (8ntre 1 9i 100 ). ateriile solide 8n suspensie separabile prin decantare constituie n7molul de decantare. 3ubstan6ele minerale solide dizol"ate nu sunt afectate de procesele de epurare. ateriile organice solide dizol"ate constituie impurificarea organic7 a apelor uzate 9i sunt oxidate 8n instala6iile de apurare biologic7.

Oxigenul dizolvat.
%pele uzate! 8n general! nu con6in oxigen dizol"at. c:nd sunt proaspete sau dup7 epurarea biologic7 pot con6ine 1-2 mg/dm/ oxigen dizol"at. 3olubilitatea oxigenului 8n ap7 este 8n func6ie de temperatur7! turbulen6a la suprafa6a apei! presiunea atmosferic7! m7rimea suprafe6ei de contact! cantitatea de oxigen din ap7 sau din atmosfer7.
5

'rezen6a substan6elor organice 8n ap7 poate reduce oxigenul din ap7 p:n7 la zero! 8n cazul apelor uzate. %pele de suprafa67 neimpurificate sunt de obicei saturate 8n oxigen. 3uprasaturarea apei 8n oxigen de datoreaz7 fie turbulen6ei excesi"e a apei! fie prezen6ei plantelor ac"atice 8n cantit76i mari care consum7 $+ 2 9i elimin7 oxigenul 8n cadrul procesului de metabolism! 8ndeosebi 8n timpul zilelor 8nsorite. 0rebuie ad7ugat 8ns7 c7 8n timpul nop6ii plantele consum7 oxigenul din ap7. de aceea probele din apele de suprafa67 trebuie luate 8n timpul dimine6ii. $antitatea de oxigen care lipse9te unei ape pentru a atinge "aloarea de saturare se nume9tre deficit de o&i'e(. $on6inutul de oxigen din ap7 este unul dintre elementele c(imice care caracterizeaz7 cel mai bine starea de murd7rire a unei ape! precum 9i stadiul descompunerii acesteia 8n instala6iile biologice 9i 8n apele naturale. $oncluzii importante se pot trage c:nd aceast7 caracteristic7 este analizat7 8n asocia6ie cu consumul bioc(imic de oxigen 9i stabilitatea relati"7.

Consumul biochimic de oxigen (CBO)

$B+ al unei ape uzate sau al unei ape de r:u impurificate este cantitatea de oxigen consumat7 pentru descompunerea bioc(imic7 8n condi6ii aerobe a materiilor solide totale organice la temperatura 9i timpul standard. timpul standard se ia de obicei 5 zile! iar temperatura de 20o$! rezultatul 8n acest caz se noteaz7 $B+5 =/?. $onsumul bioc(imic de oxigen m7soar7 indirect con6inutul da materii care se pot descompune (materii organice) 9i direct consumul de oxigen cerut de organismele care produc descompunerea. $onsumul bioc(imic de oxigen! respecti" descompunerea bioc(imic7 se produce 8n dou7 faze) - faza primar7 (a carbonului) 8n care oxigenul se consum7 pentru oxidarea substan6elor organice! care 8ncepe imediat 9i are pentru apele menajere o durat7 de aproximati" 20 de zile la temperatura de 20 o$. ;n urma descompunerii materiilor organice! 8n al c7ror con6inut intr7 $! 5! 3 9i ' 8n aceast7 prim7 faz7 se formeaz7 bioxid de carbon care r7m:ne ca atare 8n solu6ie sau se degaj7. - faza secundar7 (a azotului)! 8n care oxigenul se consum7 8ndeosebi pentru transformarea amoniacului 8n nitri6i 9i apoi 8n nitra6i! care 8ncepe dup7 aproximati" 10 zile 9i se desf79oar7 pe o durat7 foarte mare (100 de zile 9i c(iar mai mult). %ceste transform7ri constituie procesul de nitrificare a materiilor organice .
C

Consumul chimic de oxigen (CCO)

+xidabilitatea apei $$+ m7soar7 con6inutul de carbon din toate felurile de materie organic7! prin stabilirea oxigenului consumat de bicromatul de potasiu 8n solu6ie acid7 sau permanganatul de potasiu. Determinarea nu ofer7 posibilitatea de a diferen6ia materia organic7 stabil7 9i instabil7 (putrescibil7) din apa uzat7. Determinarea este de mare importan67 pentru apele uzate industriale care con6in substan6e toxice 9i la care nu se poate determina consumul bioc(imic de oxigen! deoarece substan6ele toxice distrug organismele din ap7 care produc acti"itatea bioc(imic7. ;n acest caz se realizeaz7 o oxidare moderat7 cu D 2$r2+E sau D n+4 a materiei organice! iar rezultatele acestui test se apropie ca "aloare de rezultatele testului $B+5.

Azotul
%moniacul liber! azotul organic! nitri6ii 9i nitra6ii constituie azotul total. %zotul organic 9i amoniacul liber sunt indicatori ai materiei organice azotoase prezente 8n apa uzat7! iar amoniacul albuminoidal! are se determin7 la analiza apei uzate! drept indicator al azotului organic biodegradabil. %moniacul liber este rezultatul descompunerii bacteriene a materiilor organice. $antit76ile de amoniac liber mai mari de 0!2 mg/dm/ indic7 aproape cu siguran67 existen6a unei impurific7ri cu ape uzate a apei analizate. %pele uzate proaspete au un con6inut relati" mare de azot organic 9i sc7zut de amoniac proasp7t. din contr7! apele mai pu6in proaspete au un con6inut mare 8n amoniac liber 9i sc7zut 8n azot organic. $on6inutul unei ape 8n azot organic 9i amoniac liber ofer7 informa6ii pre6ioase asupra posibilit76ilor de tratare biologic7 a apelor uzate. Fin:nd seama de con6inututl apei 8n aceste elemente! se stabile9te dac7 este necesar7 ad7ugarea de azot suplimentar sau dac7 tratarea 8n comun a unor ape uzate este a"antajoas7. 5itri6ii (G5+2) 9i nitra6ii (G5+/) sunt con6inu6i 8n apa uzat7 proasp7t7 8n concentra6ii mai mici! de 1 ppm. 5itri6ii sunt instabili 9i sunt redu9i la amoniac sau sunt oxida6i la nitra6i. 'rezen6a nitri6ilor indic7 o ap7 proasp7t7 8n curs de transformare. 5itra6ii reprezint7 cea mai stabil7 form7 a materiilor organice azotoase 9i 8n general prezen6a lor indic7 o ap7 stabil7 din punct de "edere al transform7rii. 'rezen6a nitra6ilor 8n r:uri este de dorit! deoarece reprezint7 o surs7 de oxigen. nitra6ii stimuleaz7 cre9terea algelor 9i a altor plante "erzi care! prin ac6iunea de fotosintez7!
E

pot conduce la suplimentarea oxigenului! dar 9i la apari6ia fenomenului de eutrofizare 8n bazinele cu n7mol acti" sau un timp mare de parcurgere a apei prin bazin =/?.

Clorurile i sul urile

$lorurile sunt substan6e anorganice pro"enite din urin7. 3ulfurile rezult7 din descompunerea materiilor organice! precum 9i din apele industriale. $antitatea de cloruri sau sulfuri din apa brut7 nu se sc(imb7 la trecerea apei uzate prin instala6iile de epurare.

Acizii volatili
'rogresul ferment7rii anaerobe a materiilor organice este indicat de acizii "olatili (acid acetic! propionic etc.). Din ace9ti acizi! rezulta6i prin combinarea apei cu materia organic7 solid7 iau na9tere! prin descompunere! bioxidul de carbon 9i metanul.

!r"simi i uleiuri
Hr7simile! uleiurile "egetale 9i minerale sau substan6e asem7n7toare! 8n cantit76i mari! formeaz7 o pelicul7 la suprafa6a apei 9i sunt d7un7toare 8n sta6ia de epurare deoarece pot colmata filtrele biologice! 8mpidica dez"oltarea proceselor bioc(imice 8n bazinele cu n7mol acti" sau de fermentare a n7molului.

!aze
;n te(nica epur7rii apelor uzate inter"in trei feluri de gaze) (idrogenul sulfurat! bioxidul de carbon 9i metanul. *idrogenul sulfurat se determin7 c(iar 8n cantit76i mici datorit7 mirosului s7u caracteristic! prezen6a acestuia indic7 o ap7 uzat7 mai "ec(e 9i care a fost 6inut7 un timp mai 8ndelungat 8n condi6ii anaerobe. carbon sunt indicatori ai ferment7rii anaerobe. etanul 9i bioxidul de

Aciditate# alcalinitate (p$)

%ciditatea sau alcalinitatea apelor uzate reprezint7 capacitatea acestora de a neutraliza baze sau respecti" acizi. ;n general! apele uzate menajere sunt slab alcaline! cele industriale au de cele mai multe ori un caracter pronun6at acid sau alcalin. 'entru epurarea apelor uzate este de dorit ca acestea s7 fie slab alcaline. 8n acest fel procesele biologice se desf79oar7 8n bune condi6ii. %lcalinitatea 9i aciditatea se exprim7 8n miliec(i"alen6i la un litru de ap7 (m"ol/<). %cti"itatea ionilor de (idrogen este determinat7 de "aloarea p*-ului. 0rebuie men6ionat c7 p*-ul apei exprim7 numai intensitatea acidit76ii sau alcalinit76ii 9i c7 nu exist7 o leg7tur7 direct7 8ntre p*-ul unei ape 9i cantitatea de acizi sau de alcalii din aceasta. De p*-ul apei uzate depinde acti"itatea organismelor care ac6ioneaz7 8n cadrul
>

proceselor aerobe 9i anaerobe! condi6iile 8n care se produc precipit7ri c(imice! acti"itatea unor compu9i ai clorului cu care se face dezinfectarea apei uzate etc.

%oten&ialul de oxido'reducere
,urnizeaz7 informa6ii asupra puterii de oxido-reducere a apei sau a n7molului. ;n scara Gedox! nota6ia rH reprezint7 in"ersul logaritmului presiunii de oxigen. 3cara de m7sur7 a poten6ialului are ca "alori extreme 0 9i 42. 2alori sub 15 8nseamn7 c7 proba se g7se9te 8n faza de reducere! corespunz7toare ferment7rii anaerobe. "alori peste 25 caracterizez7 o prob7 8n faza de oxidare aerob7! de exemplu! n7molul acti".

I.). Caracteristici *acteriolo'ice

3tabilirea caracteristicilor bacteriologice ale apei au drept scop determinarea num7rului! genului 9i condi6iilor de dez"oltare a bacteriilor 8n efluentul sta6iei de epurare 9i 8n emisari. $aracteristicile bacteriologice ale apei dau informa6ii numeroase 9i 8n ceea ce pri"e9te e"itarea propag7rii 9i controlului bolilor contagioase! 8n acest scop! efectuarea de determin7ri at:t asupra apelor uzate! c:t 9i a emisarior! este de o deosebit7 importan67. 3e determin7 8ndeosebi colibacilii care tr7iesc 8n intestinele umane. ;n general! se determin7 titrul coli! care reprezint7 "olumul cel mai mic de ap7 uzat7 8n care se mai pot 8nc7 culti"a colibacili . 3e deosebesc urm7toarele categorii importante de bacterii) banale! care nu sunt d7un7toare organismului omenesc. coliforme! care 8n num7r redus sunt inofensi"e. bacterii saprofire! prezente 8n apele uzate. bacterii patogene! care sunt d7un7toare organismului uman 9i produc boli (idrice (febr7 tifoid7! (oler7! dizenterie). bactofagi! prezen6i 8n apele uzate.

I.+. Caracteristici *iolo'ice

;n apele uzate 9i 8n emisari se 8nt:lnesc diferite microorganisme! de la cele mai mici! care nu pot fi "7zute cu oc(iul liber! p:n7 la cele mai mari! "izibile cu oc(iul liber. Dintre cele mai mici sunt "iru9ii 9i fogii! urmate de bacteriile despre care s-a men6ionat mai sus. Ile pot fi identificate numai 8n baza obser"a6iilor directe sau la microscop 9i a ac6iunii (comportamentului) lor 8n diferite medii de cultur7.
J

+rganismele mai mari sunt ciupercile! algele! protozoarele! rotiforii! lar"ele de insecte! "iermii! melcii etc. %cestea se determin7 prin obser"a6ii directe la microscop . %bsen6a microorganismelor din ap7 poate indica prezen6a unor substan6e toxice. Determinarea diferitelor organisme din apa uzat7 brut7 9i tratat7 8n sta6iile de epurare este de mare importan67 pentru cunoa9terea eficien6ei 9i stabilirii de m7suri pentru un randament de epurare c:t mai mare. 'rezen6a unor microorganisme sau absen6a lor poate indica mersul epur7rii biologice din sta6ia de epurare sau al autoepur7rii pe cursurile de ap7. Determinarea microorganismelor din r:ul receptor este foarte important7. 3e men6ioneaz7 c7 totalitatea microorganismelor din ap7 constituie a9a numitul plancton! iar cele de pe patul r:ului a9a numitul bentos. ;n aceast7 ordine de idei! 8n ultimul timp! sistemul saprobiilor! care cuprinde speciile de microorganisme caracteristice apelor impurificate cu substan6e organice 89i g7se9te o aplicare din ce 8n ce mai larg7.

10

CAPITOLUL II FENO,ENUL DE POLUARE A APELOR. ,ODALITATEA DE PRODUCERE SI I,PACT ASUPRA ,EDIULUI

II.1. Surse de poluare - polua( i

'oluarea apelor! 8n m7sur7 mai mare sau mai mic7 este greu de e"itat. 3e cunosc surse de poluare KpunctiformeK 9i KnepunctiformeK. 3tatisticile au ar7tat c7 sursele de poluare KpunctiformeK pro"enite de la ora9e sau fabrici 9i care sunt e"acuate 8n emisari prin guri de desc7rcare! reprezint7 numai circa /5L din totalul surselor de poluare! 8n timp ce sursele KnepunctiformeK- lipsite de guri de desc7rcare circa C5L. Dac7 pentru sursele de poluare punctiforme - controlate - se pot lua m7suri de epurare a lor! acest lucru este aproape imposibil 8n cazul surselor de poluare nepunctiforme. 3ursele principale de poluare ale apelor de suprafa67 9i subterane sunt urm7toarele) 1. Apele uzate or"eneti! pro"enite din gospod7rii! restaurante! (oteluri 9i 8n bun7 parte din mica industrie reprezint7 una din principalele surse de poluare. Ile pot fi prezente 8n aproape toate tipurile de ape ar7tate mai sus! cu excep6ia apei potabile. 2. Ape uzate industriale - pro"in din apele folosite 8n procesul te(nologic industrial. + ap7 industrial7 uzat7 are! 8n principiu! caracteristici asem7n7toare substan6elor c(imice sau fizice utilizate 8n procesul te(nologic. %stfel! de exemplu! apele uzate pro"enite de la minele de c7rbuni au drept caracteristic7 principal7 con6inutul de substan6e 8n suspensie - sterilul. apele uzate rezultate de fabricile de za(7r con6in at:t substan6e 8n suspensie! c:t 9i substan6e organice etc. /. Apele uzate (n urma irig"rii terenurilor agricole sunt poluate cu fertilizan6i organici! pesticide etc.! 9i unerori 9i cu substan6e noci"e ce se g7sesc 8n atmosfer7. 4. Apele uzate rezultate (n urma contactului precipita&iilor cu di erite substan&e nocive. %pele meteorice la origine sunt nepoluate. ;ns7! c(iar 8n atmosfer7! 8n contact cu unele substan6e! pot da na9tere la a9a-numitele ploi acide (depuneri de acid pe sol). de asemenea! 8n amestec cu anumite substan6e! reziduuri animale! pesticide! 8ngr797minte etc. pot de"eni foarte noci"e.
11

5. Apele uzate provenite de la navele maritime sau luviale. 5a"ele pot e"acua impurit76i deosebit de noci"e! at:t din punct de "edere calitati"! c:t 9i cantitati". 5a"ele pot impurifica apele prin) e"acuarea reziduurilor lic(ide 9i solide pro"enite din acti"itatea personalului na"igant! a pasagerilor sau a animalelor transportate. pierderile de combustibil! lubrifian6i! substan6e noci"e transportate! a9a zisele ape de balast etc. =2?. C. Apele uzate radioactive. 3ubstan6ele radioacti"e - radionuclizii! radioizotopii! izotopii radioacti"i - sunt unele din cele mai periculoase substan6e toxice. ;n general! toate substan6ele radioacti"e sunt ob6inute pe cale artificial7 din minereu de uraniu. 1raniul! mai des 8nt:lnit sub form7 de oxizi! se g7se9te 8n peste 150 de minereuri! dintre care cele mai r7sp:ndite sunt pec(blenda! micele uranifere! carnotit. 3ubstan6ele radioacti"e se g7sesc 8n stare lic(id7! gazoas7 9i solid7. #zotopii radioacti"i! din cauza instabilit76ii nucleului caut7 s7 treac7 8n stare de ec(ilibru (atom stabil)! prin eliminarea particulelor nucleare. 0recerea unui element radioacti" 8n stare de element stabil se face prin emisie de radia6ii alfa! beta! gamma! foarte bogate 8n energie. 3ursele de poluare cu radionuclizi sub form7 lic(id7! gazoas7 sau solid7 sunt pro"enite de la extragerea 9i prelucrarea minereurilor radioacti"e! ob6inerea de combustibili nucleati! exploatarea reactoarelor 9i acceleratoarelor de particule! folosirea izotopilor radioacti"i la cercet7ri 9tiin6ifice 8n medicin7 9i 8n te(nic7. ;n toate aceste surse de poluare pot apare concentra6ii periculoase de radionuclizi naturali uraniu! radiu! toriu etc..

Su*sta( ele polua(te - polua( ii pro"in din sursele de poluare descrise

anterior 9i sunt 9i acestea destul de numeroase. 0rebuie precizat de la 8nceput c7 poluan6ii prezenta6i mai jos se reg7sesc aproape 8n toate sursele de poluare. 1. )ubstan&ele organice sunt de origine natural7 sau artificial7 9i reprezint7 pentru ap7 poluantul principal. +rganismele animale 9i "egetale con6in substan6e organice care! dup7 moartea lor 8ncep s7 se descompun7! de"enind periculoase 9i noci"e. 3ubstan6ele organice de origine natural7 mai importante sunt) 6i6eiul! taninii! lignina! (idra6ii de carbon! terpentinele. Fi6eiul! ca de altfel 9i produsele petroliere sunt poluan6i deosebit de puternici 9i prezen6i uneori 8n cantit76i mari! at:t 8n apele de suprafa67! c:t 9i 8n cele subterane 9i! rareori! 8n apa potabil7. 'oluan6ii pro"eni6i de la extrac6ia 6i6eiului! precum 9i din rafin7rii ajung 8n emisari! 8n principal! prin canale de ape uzate 9i datorit7 pierderilor scurgerilor din rezer"oarele de 8nmagazinare etc. 'oluan6ii mai pot ajunge 8n emisari
12

prin intermediul pierderilor din timpul transportului 6i6eiului sau produselor petroliere! pe uscat sau pe mare! 8n urma unor accidente! degrad7rii rezer"oarelor de 8mnagazinare a 6i6eiului sau produselor petroliere! func6ion7rii necorespunz7toare a sc(elelor marine. $ompozi6ia elementar7 a 6i6eiului este 8n medie >5L $! 12L * 2 9i /L 3! 52 9i +2. <a extrac6ia 6i6eiului apar ape uzate de z7c7m:nt de la decantarea noroiului de foraj 9i de la purjarea instala6iilor de redirculare a apei. Fi6eiul! nefiind miscibil cu apa! se ridic7 la suprafa6a acesteia 9i 8ncepe s7 se deplaseze 8n direc6iile dominante. $ompu9ii "olatili se e"apor7 repede! dac7 r7m:n expu9i 8n atmosfer7. Fi6eiul poate pierde prin e"aporare p:n7 la /0L din greutate 8n timp de /0 de ore. Dac7 6i6eiul este adsorbit de particulele solide din ap7! el continu7 totu9i s7 se mi9te 9i este practic la ad7postul unei noi descompuneri. %stfel! 8n sedimentele de pe fundul r:urilor sau m7rilor s-a g7sit 6i6ei a c7rui compozi6ie 9i toxicitate nu se sc(imbase de luni de zile. Fi6eiul r7mas la suprafa6a m7rii continu7 s7 se oxideze 9i ca urmare! compozi6ia acestuia este 8n continu7 sc(imbare. Fi6eiul depus pe plaje se oxideaz7 8n continuare form:nd reziduuri gudronoase care necesit7 timp 8ndelungat pentru oxidarea total7. + alt7 grup7 de substan6e naturale este aceea a biotoxinelor marine. %cestea sunt produ9i naturali dar! numeroase cercet7ri demonstreaz7 c7 8nmul6irea lor 8n mediu marin se datoreaz7sc(imb7rilor antropogene deci! ar fi "orba de produ9i artificiali. %ceste toxine au! 8n mod curent! ca origine flagela6ii din familia fitoplanctonului care pot de"eni at:t de abunden6i 8nc:t coloreaz7 apa. de exemplu! a9a numitele Kmaree ro9ieK. 'oluan6ii organici artificiali pro"in din prelucrarea diferitelor substan6e 8n cadrul rafin7riilor! industriei c(imice organice! industriei petroc(imice etc. ;n rafin7rii! poluan6ii artificiali apar6in a9a-numitelor produse petroliere) benzina! motorina! uleiurile! sol"en6i organici! bitumul! produsele medicinale 9i gaze. 'oluan6ii organici artificiali din industria c(imic7 organic7 9i industria petroc(imic7 sunt) (idrocarburile (benzen! eter de petrol! aceton7! cloroform! esteri! sulfur7 de carbon! benzin7 etc.)! (idrocarburile (alogenate a c7ror folosire s-a r7sp:ndit foarte mult 8n industrie 9i 8n agricultur7! detergen6i! acizi naftenici! substan6e aromatice! "opsele pe baz7 de anilin7! alc(il-aril-sulfona6i. 2. )ubsta&ele anorganice. %ceste substan6e! 8n suspensie sau dizol"ate ca 9i substan6ele organice! sunt poate mai pu6in poluante dec:t cele organice. 3ubstan6ele
1/

anorganice sunt frec"ente 8n apele uzate industriale! dintre acestea men6ion:nd 8n primul r:nd metalele grele ('b! $u! Mn! $r)! clorurile! sulfatul de magneziu! fierul etc. /. )ubstan&ele (n suspensie! organice 9i anorganice se g7sesc at:t 8n apele uzate or79ene9ti! c:t 9i 8n cele industriale! ele jung:nd 8n m7sur7 mai mic7 sau mai mare 8n emisari. 4. )ubstan&ele toxice! de asemenea organice sau anorganice! se g7sesc at:t 8n apele uzate or79ene9ti! c:t 9i 8n cele industriale. 1nele dintre ele! de exemplu pesticidele sunt antrenate de precipita6ii 9i ajung direct 8n apa de suprafa67 sau subteran7. + toxicitate relati" ridicat7 prezint7 9i mercurul. 5. )ubstan&ele radioactive. #ndiferent de pro"enien6a lor! acestea pot ajunge 8n ap7! aer 9i sol pe multiple c7i! prejudiciind 8ntreg mediul 8nconjur7tor. $ei mai periculo9i radionuclizi sunt) B140! $s144! $s1/E! #1/1 9i MrJ5. C. )ubstan&ele cu aciditate sau alcalinitate pronun&at" 9i uneori cu "aria6ii pronun6ate sunt deosebit de noci"e. E. Microorganismele! prezente at:t 8n apele receptorului! c:t 9i 8n apa de b7ut! reprezint7 un pericol deosebit pentru s7n7tatea uman7 9i a tuturor organismelor 8n general. $ea mai periculoas7 categorie de poluan6i este cea a polua( ilor refractari (toxici sau prioritari)! care nu pot fi 8ndep7rta6i prin metodele clasice de epurare (fizic7! c(imic7! biologic7 sau combinate). Din aceast7 categorie fac parte urm7torele clase de compu9i refractari) solidele 8n suspensie. compu9ii anorganici cu 5 9i ' solubili. compu9ii organici solubili. organismele patogene. Dintre acestea! cea mai important7! at:t din punct de "edere al di"ersit76ii! c:t 9i din punct de "edere al toxicit76ii 9i nebiodegradabilit76ii! este clasa compu9ilor organici. 'rin *iode'rada*ilitate se 8n6elege posibilitatea ca un compus organic s7 fie oxidat prin procese de oxidare biologic7. 'ot fi considerate tratabile biologic! apele uzate care! la trecerea prin instala6iile de epurare biologic7! permit 8ndep7rtarea compu9ilor organici biodegradabili 8n propor6ie de >0 - J>L (exprimat7 prin testul $B+5) 9i a compu9ilor organici totali 8n propor6ie de C0 - J0L (exprimat7 prin testul $$+).
14

$ompu9ii organici nebiodegradabili pot fi clasifica6i 8n urm7toarele clase) compu9i (alogena6i ai (idrocarburilor saturate 9i nesaturate (ciclice 9i aciclice). compu9i fenolici. compu9i policiclici. eteri. esteri ai acidului ftalic. compu9i cu azot. pesticide. compu9i policlorura6i ai fenilbenzenului (compu9i aroclor). ;n literatura de specialitate sunt men6ionate c:te"a reguli de baz7 pri"ind corela6ia 8ntre compozi6ia compu9ilor organici poluan6i 9i biodegradabilitate) polimerii sunt! 8n general! mai pu6in biodegradabili dec:t monomerii. compu9ii alifatici sunt mai biodegradabili dec:t cei aromatici. biodegradabilitatea scade prin substitu6ie cu grup7ri nitro sau (alogeni. introducerea dublei leg7turi conduce la cre9terea biodegradabilit76ii. introducerea unei leg7turi de oxigen sau azot 8n molecul7 "a sc7dea biodegradabilitatea. compu9ii ce con6in atomi de carbon secundari sau ter6iari 8n molecul7 sunt mai pu6in biodegradabili dec:t compu9ii primari corespunz7tori.

II. #. I%pactul polu!rii apei asupra o%ului

'agubele 9i neajunsurile produse 8n urma e"acu7rii apelor uzate neepurate sau insuficient epurate sunt numeroase! de pild7) 8n zonele ri"erane ale cursurilor de ap7 infectate! se produc epidemii de boli (idrice (febr7 tifoid7! dizenterie etc.). iriga6iile nu se pot realiza datorit7 impurific7rii apelor brute cu reziduuri petroliere! gr7simi de la abatoare etc.! pagubele produse pisciculturii sunt gra"e! distrug:nd fauna piscicol7 pe zeci de Nilometri 8n a"al de sursa de poluare! apele or79ene9ti neepurate! infiltrate 8n sol! polueaz7 straturi ac"ifere freatice 9i c(iar pe cele de ad:ncime! c:nd 8nc(iderea straturilor nu se realizeaz7 8n bune condi6ii . #mpactul pentru apele de suprafa67 9i subterane! respecti" prejudiciile aduse mediului de c7tre principalii poluan6i! poate fi grupat 8n dou7 mari categorii) s7n7tatea public7! afectat7 prin intermediul aliment7rii cu ap7! zonele de agrement! piscinelor etc. 9i unele folosin6e! ca de exemplu cele industriale! piscicole! de na"iga6ie etc. .
15

Su*sta( ele or'a(ice

;n pri"in6a pierderilor de 6i6ei - substan67 organic7 natural7 ("egetal7)! trebuie ar7tat c7 acestea consum7 oxigenul din ap7 at:t pentru dez"oltare! c:t 9i dup7 moarte. oxigenul nu trebuie s7 coboare sub ni"elul limit7! 4 mg/<! necesar dez"olt7rii microorganismelor din ap7. ;n general! lipsa oxigenului din ap7 are ca efect oprirea proceselor aerobe! cu consecin6e! uneori foarte gra"e. ;n pri"in6a pierderilor de 6i6ei - substan67 organic7 natural7 - sau a apelor uzate cu con6inut de 6i6ei! rezultate de la extrac6ia 9i prelucrarea primar7 a 6i6eiului! ajunse 8n ap7 - au un impact puternic asupra acesteia. %stfel! datorit7 nemiscibilit76ii cu apa! cea mai mare parte din 6i6ei se ridic7 la suprafa67 9i formeaz7 o pelicul7 uleioas7 care opre9te difuzia aerului atmosferic! ac6ion:nd astfel pe cale direct7! mecanic! asupra florei 9i faunei. %coperirea microorganismelor cu o pelicul7 groas7 de 6i6ei care 8mpiedic7 respira6ia acestora! respecti" accesul aerului atmosferic 8n mediul ac"atic! bloc(eaz7 aproape total asimila6ia clorofian7 9i respira6ia organismelor. %c6iunea d7un7toare a 6i6eiului se manifest7 9i mai intens 8n cazul apelor mari! c:nd acesta este antrenat de pe toat7 suprafa6a sc(elei de extrac6ie! iar n7molul din albie este r7scolit. 1n alt exemplu al noci"it76ii 9i prejudiciilor produse de 6i6ei este cel din cadrul centralelor termoelectrice! care folosesc ap7 pentru r7cirea condensatoarelor 9i lag7relor! acolo unde apa con6ine 6i6ei! se poate ajunge la colmatarea straturilor filtrante din instala6iile de tratare a apelor! 8nr7ut76irea condi6iilor de transmitere a c7ldurii la condensatoarele turbinelor etc. Din punct de "edere al potabilit76ii apelor de suprafa67 9i subterane! se men6ioneaz7 influen6a deosebit de puternic7 a amestecului acestora cu 6i6ei sau cu produse petroliere. %stfel! c(iar la dilu6ii 1 ) 1 000 000 dintre apa potabil7 9i cea impurificat7 cu 6i6ei! apa rezultat7 nu este bun7 de b7ut. %cizii naftenici! un alt poluant important din punct de "edere al noci"it76ii are un deosebit efect toxic asupra faunei 9i florei. %supra faunei ac"atice ac6ioneaz7 asupra sistemului ner"os 9i ca iritant al tegumentelor. ,enolii imprim7 gust 9i miros nepl7cut c7rnii pe9tilor 9i pro"oac7 o 8nr7ut76ire extrem de accentuat7 a propriet76ilor organoleptice. *idrogenul sulfurat 9i sulfurile influen6eaz7 negati" calitatea apei receptorului! respecti" fauna 9i flora! prin consumul oxigenului dizol"at din apa emisarului 9i prin
1C

toxicitatea 9i prin toxicitatea lui specific7. Detergen6ii! mult folosi6i 8n prezent! se plaseaz7 la suprafa6a apei sub form7 de spum7! care 8mpiedic7 autoepurarea emisarilor 9i dez"oltarea normal7 a proceselor de epurare din sta6iile de epurare .

Su*sta( ele a(or'a(ice

37rurile anorganice conduc la m7rirea salinit76ii apei amisarului! iar unele dintre ele pot pro"oca cre9terea durit76ii. %pele cu duritate mare produc depuneri pe conducte! m7rindu-le rugozitatea 9i mic9or:ndu-le capacitatea de transport. 8n aceea9i ordine de idei! depunerile de pe conductele boilerelor mic9oreaz7 capacitatea de transfer a c7ldurii. $lorurile! peste anumite limite! fac apa improprie pentru alimentare cu ap7 potabil7 9i industrial7! pentru iriga6ii etc. etalele grele au ac6iune toxic7 asupra organismelor ac"atice! in(ib:nd 8n acela9i timp 9i procesele de autoepurare. 37rurile de azot 9i fosfor produc dez"oltarea rapid7 a algelor la suprafa6a apei .

Su*sta( ele .( suspe(sie

%t:t substan6ele organice! c:t 9i cele anorganice se depun pe patul emisarului! form:nd banduri! 8mpiedic:nd na"iga6ia consum7 oxigenul din ap7. Dac7 substan6ele 8n suspensie sunt de natur7 organic7! ele conduc la formarea de gaze ur:t mirositoarea.

Su*sta( ele to&ice

'ot distruge 8n cel mai scurt timp flora 9i fauna! c(iar dac7 concentra6iile substan6elor 8n apa receptorului nu este prea mare. 1nele dintre acestea nu pot fi re6inute 8n sta6iile de tratare a apei 9i parte din acestea ajung p:n7 8n sistemul digesti" uman. ercurul este unul din substan6ele toxice care produce numeroase prejudicii. Ifectul toxic al mercurului este cunoscut! el se agra"eaz7 8ns7! prin concentrare! ca 9i substan6ele radioacti"e! 8n lan6urile metabolice ale faunei 9i florei ac"atice! ajung:nd 8n final la om.

Su*sta( ele radioacti/e

I"acuarea apelor uzate radioacti"e! pro"enite de la diferite surse! 8n apele de suprafa67 9i subterane prezint7 pericole deosebite datorit7 ac6inii radia6iilor asupra organismelor "ii. #mpactul biologic al emisiilor radioacti"e din ap7 trebuie s7 6in7 cont de faptul c7 absorb6ia lor 8n organism se face concomitent cu desc7racarea energiei
1E

radiante. ;n manifestarea influen6elor radia6iilor! deosebit de important este modul 8n care acestea ac6ioneaz7 asupra orgnismului! din exteriorul sau din interiorul acestuia. 1n fenomen important legat de introducerea radionuclizilor 8n emisari este cel al prelu7rii 9i concentr7rii radioizotopilor de c7tre organismele ac"ati"e. <a acest fenomen iau parte toate inele lan6ului trofic) planctonul! care a acumulat diferi6i radionuclizi! este consumat de pe9ti care! la r:ndul lor! concentreaz7 9i radionuclizii din ap7 prin sorbire pe bron(ii sau metabolism 8n organele critice. pe9tele este consumat de p7s7rile de ap7 sau de om 9i astfel! se dez"olt7 un lan6 8n care concentra6ia elementelor stabile 9i instabile poate fi mai mare dec:t 8n mediul ac"ati". $oncentra6ia radionuclizilor de c7tre organismele ac"atice poate fi definit7 prin a9anumitul Kfactor de concentrare & $i/g organism 9i $i/g ap7K.

Su*sta( ele cu aciditate sau alcali(itate pro(u( at!

%cestea! odat7 ajunse 8n receptori pot a"ea ca efect distrugerea florei 9i faunei! degradare construc6iilor (idrote(nice! a ambarac6iunilor 9i 8mpiedicarea folosirii apei pentru agrement! la iriga6ii! alimentarea cu ap7! alimentarea cazanelor etc.

1>

CAPITOLUL III PROCEDEE O0IDATI1E UTILI2ATE IN EPURAREA APELOR RE2IDUALE

III.1. A'e(ti o&ida(ti utilizati i( procesele de epurare a apelor

;n procesele de tratare a apelor se utilizeaz7 pe scar7 larg7 procedeele de oxidare. %gen6ii oxidan6i cei mai utilizati sunt) $l2! 5a$l+! cloraminele! D n+4! $l+2! *2+2! +/. 1tilizarea unui agent oxidant depinde de urm7torii factori) 'oten6ialul de oxido-reducere 0ipul de poluan6i 9i gradul de 8nc7rcare cu poluan6i al apei uzate Debitul apei orar 9i mediu al efluentului care trebuie tratat (se 6ine cont 9i de cotele maxime 9i minime). 2aria6ia cantit76ii de poluant 8n efluent Hradul de purificare dorit (se 6ine cont de limitele maxime admisibile) Ifectele de poluare secundar7 $onsumul de substan6e c(imice $omplexitatea instala6iilor $osturile economice Ic(ipamentele colaterale necesare Hradul de perfec6ionare al metodei 8n care este implicat agentul oxidant utilizat

Clorul
$lorul a fost si este inca unul dintre reacti"ii cei mai utiliza6i 8n procesele de tratare a apelor de suprafata pentru potabilizare 9i c(iar 8n instala6iile de epurare a apelor reziduuale. Il nu se utilizeaz7 8n mod direct sub form7 gazoas7 ci se dizol"7 8n ap7! reac6ion:nd cu aceasta) $l2 - *2+ O *$l+ - *$l *$l+ O $l+- - *Ic(ilibrul reac6iei 2 depinde foarte mult de p*. %stfel) pentru p*&2 8n solu6ie a"em predominant *$l+. 'este p*&10 forma predominanta este $l+-.
1J

Ifectul bactericid al clorului este maxim pentru forma *$l+. $lorul spre deosebire de agentii oxidanti pe baza de oxigen acti" poate oxida 5* / din ap7 dupa reactiile) *$l+ - 5*/ O 5*2$l - *2+ 5*2$l -*$l+O 5*$l2 - *2+ 5*$l2 - *$l+ O 5$l/ - *2+ 25*/ -/*$l+ O 52 - /*$l Deasemenea clorul este foarte acti" si in procesul de oxidare a cianurilor in mediu alcalin proces care are loc in doua treptesuccesi"e 1. oxidarea pana la forma cianat 5a$5 - 5a$l+ O 5a$5+ - 5a$l 2. oxidarea ciantului format la 52 si ioni bicarbonat 25a$5+ -/$l2 - C5a+* O C 5a$l - 52 - 2*2+ - 25a*$+/ pe parcursul acestor etape se formeaz7 si compusul foarte toxic $5$l conform reac6iei) 5a$5 - 5a$l+ O 25a+* - $l$5 Iste necesar s7 se lucreze la un p* ridicat (peste 10!5) pentru a 8mpiedica eliberarea $l$5 din sistem deoarece la acest p* se produce aproape instantaneu (idroliza. $lorul are o putere oxidant7 destul de mare pentru a reduce concentra6ia de substan6e organice sau anorganice din apele uzate! dar este un agent oxidant generator de poluare secundar7. %stfel el poate produce reactii secundare prin interactie cu di"ersi compusi organici generand conpusi organici clorurati care pot prezenta o toxicitate mult mai mare decat a poluantilor initiali. Deasemenea pentru a se produce efectul scontat este necesar sa se utilizeze un exces foarte mare ceea ce produce o salinitate foarte ridicata a apelor sau agenti excesul Din reac6iile prezentate 8n procesele de oxidare cu clor este necesar 8n general un exces mare care r7m:ne ca un poluant secundar. Ixcesul mare de clor ridic7 mult salinitatea apei. 'entru epurarea apelor reziduuale se lucreaz7 de obicei la un p* ridicat! ceea ce necesit7 un consum mare de substan6e c(imice. ;n cazul cianurilor degajarea $l$5 face ca instala6ia s7 fie dificil de operat.
20

;n general pentru e"itarea fenomenelor de coroziune ne sunt necesare instala6ii costisitoare.

Dio&idul de clor
Dioxidul de clor este utilizat deja de foarte mul6i ani. 'rima dat7 s-a folosit 8n 1J4/ 8n 5eP QorN! pentru a trata apa de b7ut ca un substituent pentru clor. Datorit7 puterii oxidante mari este din ce 8n ce mai mult 8ntrebuin6at pentru o "arietate mare de efluen6i industriali reziduuali. 1nele din proprietatile dioxidului de clor sunt) $l+2 albe9te celuloza mai mult dec:t clorul sau *2+2 f7r7 s7 o degradeze. $l+2 nu se poate p7stra 8n form7 gazoas7! dar este foarte solubil 8n ap7 2J00 mg/l la temperatura camerei 9i 1000mg/l la rece 9i se poate p7stra 8n solu6ie $l+2 are puternice propriet76i bactericide. Dioxidul de clor se poate obtine astfel) $l2 - *2+ O *$l - *+$l *$l - *+$l - 25a$l+2 O 25a$l - *2+ - 2$l+2 5a+$l - *$l O *+$l - 5a$l *+$l - *$l - 25a$l+2 O 2$l+2 - 25a$l - *2+ $l+2 reac6ioneaz7 cu foarte mul6i poluan6i) sulfuri! cianuri! alde(ide! amine! fenoli cu care nu formeaz7 clorofenoli. $u cianurile reactioneaza astfel) $5- - 2$l+2 - *2+ O $5+- - 2$l+2- - 2*2$l+2- - 5$5- - *2+ O 55$+- - 2$l- - 2*3-a obser"at ca reactia este catalizata de ionii de $u- si de ionii de 5i2;n prima etap7 are loc cu "itez7 mare oxidarea $5 - la cianat de c7tre $l+2 9i 8n a doua etap7 are loc reac6ia de oxidare a $5 - cu $l+2- p:n7 $l- catalizata de ionii de $u. 1n fenomen similar apare 8n cazul 5i2- . Deza"antajul major al utilizatrii $l+ 2 este acela ca in cazul oxid7rii compu9ilor organici nu se produce o mineralizare complet7 a substan6elor respecti"e (nu rezult7 o rupere a leg7turii carbon-carbon) 9i formarea final7 a $+2 9i *2+. De aceea 8n procesul de oxidare cu $l+2 a substantelor organice majoritatea produ9ilor de reac6ie sunt co!pusi organici cu masa
21

redusa.

ai mult! asupra substan6elor organice centrul de ac6iune al $l+ 2 8l reprezint7

grup7rile func6ionale care pot participa la reactii de oxidare. $l+2 comparati" cu ceilal6i agenti oxidanti care actioneaza pe baza de clor acti" nu produce ca reactii secundare reactii de clorurare a poluantilor organici decat in cazul unui p* mai acid .

Per%a('a(atul de potasiu
Iste un oxidant puternic si eficient pe un domeniu larg de p* dar este pro(ibiti" din punct de "edere economic.

O&i'e(ul Procedee de o&idare u%eda

%pa uzat7 care con6ine compu9i organici nebiodegradabili dizol"a6i sau 8n suspensie se alimenteaz7 separat sau 8n amestec cu aerul sau oxigenul comprimat la presiuni de 2 - 20 10C 'a! 8ntr-un reactor de oxidare care lucreaz7 la temperaturi de 1E5 - 140o$ 9i timpi de reac6ie de /0 - C0 min . 'resiunea ridicat7 este necesar7 pentru a realiza concentra6iile corespunz7toare de oxigen 8n faz7 lic(id7! temperatura contribuind la ini6ierea reac6iei de oxidare! pentru desf79urarea ulterioar7 a procesului nemaifiind necesar nici un aport termic suplimentar datorit7 caracterului exoterm al reac6iilor de oxidare. +xidarea umed7 se realizeaz7 prin intermediul radicalilor *+R! specia cu cel mai mare poten6ial de oxidare (2!>0 2) dintre agen6ii uzuali de oxidare. 3e consider7 c7 are loc mai 8nt:i carbonizarea compusului organic! oxigenul deizol"at reac6ion:nd la suprafa6a carbonului cu apa produc:nd ap7 oxigenat7 care se descompune apoi cu formare de radicali (idroxil =J?. Gadicalii (idroxil ini6iaz7 reac6ii 8nl7n6uite de oxidare =10?) *+R - G* *2+ - GR GR - +2 G++R G++R - G* G++* - GR (1) (2) (/)

0e(nologia de oxidare umed7 cu aer a fost conceput7 ini6ial de Mimmerman (1J5>) 9i dez"oltat7 ulterior de Sil(elmi 9i Dnopp (1JEJ) pentru Mimpro #nc.! 8n scopul epur7rii apelor uzate municipale 9i industriale (te(nologie M# 'G+) . 3c(ema de principiu a procedeului Q# 'G+ de oxidare umed7 este prezentat7 8n figura 1.

22

4 %p7 uzat7 1 /

'$ %bur %p7 epurat7

*igura +. Schema de principiu a procesului ZIMPRO de oxidare umed %pa uzat7 care con6ine compu9i organici nebiodegradabili este pompat7 8n reactorul (4) (construit din titan) cu ajutorul pompei (1). ;n prealabil! apa uzat7 este 8nc7lzit7 8n sc(imb7torul de c7ldur7 (/) folosind ca agent termic lic(idul fierbinte rezultat din reactor. 3e adaug7 abur 8n reactor la ni"elul necesar pentru desf79urarea reac6iilor de oxidare. ;n func6ie de tamperatura din reactor este posibil ca apa epurat7 s7 mai fie r7cit7 9i 8n sc(imb7torul de c7ldur7 suplimentar (5). 'resiunea apei epurate (care con6ine 8n principal apa! dioxidul de carbon 9i azot) se mic9oreaz7 printr-un "entil special de control. $ondi6iile de lucru sunt) temperatura 1E5 - /40 o$. presiunea C - 15 10C 'a! timpul de reac6ie C0 min! 8n reactoarele de oxidare de "olum mare. ,actorii care influen6eaz7 "iteza de reac6ie sunt) temperatura! presiunea! timpul de reac6ie! dintre ace9tia! "aria6ia temperaturii a":nd cel mai mare efect asupra "itezei de reac6ie (cre9terea temperaturii conduce la cre9terea gradului de oxidare). ;n func6ie de caracteristicile apei uzate (tipul 9i concentra6ia compu9ilor organici nebiodegradabili)! o combina6ie a "alorilor temperaturii! timpului de reac6ie 9i presiunii! e"entual utiliz:nd 9i catalizatori face posibil7 eliminarea acestor compu9i cu rezultate bune (J0-J>L) . ,olosind te(nologia M# 'G+! 8n sistem discontinuu sau continuu s-au realizat procedee eficiente de eliminare a compu9ilor nebiodegradabili dup7 cum urmeaz7) reducerea con6inutului de compu9i aromatici) acetnaften! fenol 2-clorfenol! 2!4dimetil fenol! 4-nitrofenol! pentaclorfenol! 8n procent de >2-JJL lucr:nd la temperaturi de /20o$ 9i un timp de reac6ie de C0 min .
2/

studiul comparati" al reducerii con6inutului de compu9i alifatici (triclormetan! tetraclormetan! 1!2-dicloretan) 9i compu9i aromatici (clorbenzen! 1!2-diclorbenzen! nitrobenzen! toluen) din apele uzate. lucr:nd la temepraturi de 2E5! /20 o$! timp de C0 min 9i 120 min arat7 c7 oxidarea compu9ilor alifatici decurge mai u9or (procente de JJL) 9i eficien6e mai mari fa67 de compu9ii aromatici (procente de E2-J5L) . %":nd drept principiu de baz7 oxidarea umed7 cu aer (oxigen) descris anterior!

s-au dez"oltat 9i alte te(nologii capabile s7 prelucreze ape uzate cu con6inut mare de compu9i organici nebiodegradabili la timpi de reac6ie mai mici) procedeul SI0+T utilizeaz7 un reactor orizontal di"izat 8n compartimente! oxidarea a":nd loc la temperaturi de 225 - 250 o$! presiune de 4.10C 'a! timp de reac6ie 45 min. procedeul 2IG0I$* utilizeaz7 un reactor tubular 8n care curgerea este de tip piston! oxidarea a":nd loc la temperatura de 2> o$! presiunea de 10E 'a! timp de C0 de min. procedeul +TQUI0 utilizeaz7 un reactor tubular pre"7zut 8n interior cu trei serpentine concentrice! 8n care admisia amestecului oxigen/ap7 uzat7 se face prin intermediul unui dispoziti" de tip injector care asigur7 un contact intim gaz-lic(id! la temperaturi de 2>0 - /40o$! presiuni de (10-1E).10C 'a! timp de /-10 min.. %"antajele aplic7rii oxid7rii umede 8n epurarea apelor uzate sunt) procesul de oxidare este autoterm pentru cantit76i de oxigen consumat de 15-20 g/l. produ9ii de oxidare sunt compu9i organici biodegradabili sau dioxid de carbon 9i ap7. procedeul se poate aplica apelor uzate care con6in compu9i nebiodegradabili 8n concentra6ie prea mic7 pentru a putea fi incinera6i! dar 8n cantitate mult prea mare (p:n7 la 20L din apa uzat7) pentru a se putea realiza epurarea biologic7. se ob6in rezultate bune (E5-J>L) 8n procesul de oxidare a compu9ilor organici nebiodegradabili. <imit7rile acestui procedeu sunt legate 8n primul r:nd de costurile ridicate necesare construc6iei (rezistent la coroziune! precum 9i la temperaturi 9i presiuni mari)! comprim7rii oxigenului sau aerului.

24

Procedee de o&idarea .( co(di ii supercritice

'rocedeul a fost propus 8n special pentru distrugerea compu9ilor organici nebiodegradabili cu toxicitate mare din apele uzate 9i se realizeaz7 la temperaturi 9i presiuni ridicate! 8n condi6ii supercritice pentru ap7! adic7 temperaturi mai mari de /E4o$ 9i presiuni mai mari de 2!1.10C 'a . ;n condi6ii supercritice! apa prezint7 propriet76i foarte diferite de cele 8n condi6ii normale! propriet76i fizice ca densitatea! constanta dielectric7! grad de asociere molecular7 care se modific7 semnificati"! astfel 8nc:t apa! aflat7 8n condi6ii supercritice! se comport7 ca un lic(id organic de polaritate foarte mic7. %stfel! compu9ii organici con6inu6i 8n apele uzate de"in miscibili cu apa supercritic7 8n orice propor6ie! 8n acela9i timp! solubilitatea compu9ilor organici scaz:nd foarte mult la temperaturi mai mari de 450o$ s7rurile anorganice fiind complet insolubile. Din aceast7 cauz7! compu9ii organici con6inu6i 8n apele uzate sunt precipita6i . #ni6ial! procedeul de oxidare 8n condi6ii supercritice a fost conceput pentru ape uzate con6in:nd compu9i organici toxici 8n procent de 1 - 20L! ulterior ob6in:ndu-se rezultate foarte bune 9i pentru concentra6ii mai mari de compu9i organici (de p:n7 la 100L)! put:ndu-se trata 9i n7moluri! reziduuri menajere . Ixist7 dou7 "ariante de baz7 pentru realizarea oxid7rii 8n condi6ii supercritice) procedeul +D%G (de suprafa67). procedeul +TQDQ5I (subteran). principiul de baz7 r7m:n:nd de fapt acela9i (amestecul agentului oxidant) oxigen! aer sau ap7 oxigenat7 cu ap7 uzat7 ce con6ine compu9i organici 9i anorganici! 8n condi6ii supercritice)! diferind doar modul 8n care se realizeaz7 presiunea ridicat7. 8n procedeul +D%G de suprafa67 se folosesc pompe 9i compresoare! iar 8n procedeul subteran utiliz:ndu-se presiunea (idrostatic7 a lic(idului con6inut 8n rezer"oare subterane. 'e baza datelor prezentate pri"ind oxidarea c(imic7 a poluan6ilor din ap7! se poate aprecia c7) 'entru epurarea a"ansat7 a apelor uzate con6in:nd compu9i organici nebiodegradabili 8n procent de 1 - 20L! at:t oxidarea umed7! c:t 9i oxidarea 8n condi6ii supercritice prezint7 a"antaje fa67 de procedeele de adsorb6ie pe c7rbune acti" sau incinerare. ;n procedeul de oxidare umed7! distrugerea compu9ilor organici nebiodegradabili se poate face c(iar 8n procent de JJL dac7 temperatura 9i timpul de reac6ie sunt
25

alese

8n

mod

corespunz7tor

(clorbenzenii

9i

compu9ii

policlorura6i

ai

fenilbenzenului fiind foarte rezisten6i la oxidare). 0ransformarea compu9i organici 8n dioxid de carbon 9i ap7 (mineralizarea) se realizeaz7 complet 8n procedeul de oxidare 8n condi6ii supercritice fa67 de procedeul de oxidare umed7! 8n care! datorit7 apari6iei unor produ9i ca acizii carboxilici inferiori este necesar7 o epurare biologic7 ulterioar7 =1>?.

Apa o&i'e(ata
;n ultimii ani cercet7rile 8n domeniul depolu7rii apelor cu con6inut de poluan6i organici au condus la utilizarea apei oxigenate drept agent de oxidare =1C?. %pa oxigenat7 este utilizat7 direct 9i f7r7 catalizator 8ntr-un mare num7r de cazuri) oxidarea compu9ilor sulfura6i! a cianurilor 9i a deri"a6ilor clorura6i. ;n cazul alde(idelor! a compu9ilor sulfura6i sau cu con6inut de azot! tratarea direct7 cu ap7 oxigenat7 d7 rezultate bune. $ompu9ii cu azot sunt oxida6i rapid de c7tre apa oxiganat7 8n mediul alcalin 9i la temperaturi ridicate. ercaptanii! disulfurile se oxideaz7 8n egal7 m7sur7 8n condi6ii "ariabile de temperatur7 9i p*. +xidarea alde(idelor conduce la acizii corespunz7tori. Geac6ia este rapid7 8n mediu alcalin! dar lent7 8n mediu neutru sau acid. 1tilizarea direct7 a apei oxigenate este un procedeu economic dar exist7 situa6ii 8n care este necesar7 prezen6a unui catalizator (ca reacti"ul ,enton) sau a unui acti"ator ca ozonul sau razele ultra"iolete .

*2+2 - ,e2+*R - +*- - ,e/- 12 2+*R - 2+/ 2+*R - /+2

+biecti"ul acestui procedeu este de a beneficia de acti"itatea ridicat7 a radicalilor (idroxil (*+R)! una din speciile cele mai acti"e c(imic.

2C

1na dintre metodele care exploateaz7 eficient acti"itatea radicalilor (idroxil este utilizarea unui catalizator 8n descompunerea apei oxigenate. 1nul dintre catalizatorii utiliza6i 8n acest scop este reacti"ul ,enton. ac6iunea acestuia const7 8n faptul c7 apa oxigenat7 se descompune 8ntr-un ion (idroxid 9i un radical (idroxil! 8n timp ce fierul trece de la starea feroas7 la starea feric7. 'rincipalii parametrii de reac6ie sunt p*-ul! timpul de contact! temperatura! concentra6ia apei oxigenate 9i concentra6ia 8n fier. Datorit7 faptului c7 opera6ia genereaz7 compu9i acizi! p*-ul scade pe m7sur7 ce reac6ia 8nainteaz7. Dac7 p*-ul ini6ial este mai mare de 5 exist7 riscul precipit7rii fierului sub form7 de ,e(+*)/. %ceast7 metod7 distruge un num7r mare de compu9i organici f7r7 s7 formeze subprodu9i toxici. este eficace cu concentra6ii foarte "ariabile 9i in"esti6ii limitate! ceea ce 8nseamn7 c7 poate fi folosit7 cu succes 8n opera6ii de depoluare. etodele care presupun utilizarea apei oxigenate 9i a razelor ultra"iolete permit distrugerea unor poluan6i organici greu degradabili ca deri"a6ii fenolici! benzen! sol"an6i clorura6i. <a lungimi de und7 mai mici de 400 nm! radia6iile 12 reac6ioneaz7 cu apa oxigenat7 cu formarea radicalilor (idroxil care atac7 substan6ele organice! transform:ndu-le 8n $+2 9i *2+ =1C?. ;n alte cazuri! razele 12 acti"eaz7 anumite molecule organice 9i le fac mai sensibile la atacul radicalilor (idroxil. #nstala6ia cuprinde o camer7 de oxidare 8n care sunt dispuse l7mpi 12 9i 8n care sunt pompate apele reziduale amestecate cu apa oxigenat7. %ceast7 metod7 se utilizeaz7 ca pretratament! 8n func6ie de alte te(nologii de depoluare =1C?. $omparabil7 cu aceast7 metod7 este metoda cuplajului apei oxigante cu ozonul. olecula de ozon particip7 direct la reac6ie 9i se ob6in 8n final doi radicali (idroxil pentru o molecul7 de ap7 oxigenat7 9i dou7 de ozon. $uplajul ap7 oxigenat7/ozon! sistemul ap7 oxigenat7/12 este o surs7 mai sigur7 9i mai economic7 de formare a radicalilor (idroxil. 'rocedeele de oxidare a"ansat7 descrise anterior pot fi utilizate singure! 8nainte sau dup7 alte sisteme de tratament! func6ie de complexitatea reziduurilor care trebuie tratate. 1tilizat7 8n paralel cu alte te(nici! apa oxigenat7 amelioreaz7 randamentul global 9i permite reducerea costurilor .

Ozo(ul
Datorita caracterului puternic oxidant poate fi folosit la temperatura si presiune normala.
2E

#n solutii apoase ozonul poate reactiona cu di"ersele substante prezente in doua moduri ) reactie directa a ozoului cu compusii c(imici existenti in solutie. reactia indirecta a speciilor radicalice (formate prin reactia ozonului cu apa) cu substantele din apa uzata.
+/ +*ox +* Vox reactii prin mecanism radicalic

+zonul este un agent oxidant puternic reacti" iar stabilitatea lui in solutie depinde foarte mult de p*! 12! concentratie si prezenta unor in(ibitori. Din masuratorile efectuate asupra "itezei de descompunere la un anumit p* si in prezenta unor in(ibitori rezulta urmatoarea expresie a ecuatiei cinetice de ordinul pseudo unu.
d =+ /? dt p* & NV =+/?

3e obser"a insa cum NW este o functie liniara de p* dupa cum reiese din figura 2.

*igura , 2ariatia "itezei de descompunere a +/ cu p*-ul pentru diferite concentratii. %ceasta reflecta faptul ca "iteza de descompunere a ozonului este de ordinul unu in raport cu ozonul si ionii (idroxil.

2>

d =+/? dt

& N =+/?=+*-?

*oigne! 3tae(elin si Bader au gasit urmatorul mecanism pentru descompunerea ozonului

1 )+ * / - +

N 1

* + 2 -

+ *

1 V)* + 2

N 2 N2

+ 2 - *

2 )+ / - +2 - - * / )+ /

N 2 N / N /

+ / - + 2

* + / + 2

4 )* + /

N 4

+ * -

5 )+ * - + / C )* + 4 N C

N 5

* + 4

* + 2 - + 2 * + + 2 2 - 2 / * + 2 2 - + / - + 2

E )* + + 4 - * 4 > )* + + 4 - * /

3e obser"a ca o etapa importanta si de asemenea determinanta de "iteza este reactia 1. + alta etapa cu rol important in desfasurarea procesului este regenerarea radicalilor +-2 sau forma lor protonica *+2 prin reactia dintre +* si +/. #n consecinta orice specie capabila sa consume radicali +* fara a regenera *+ 2 "a produce un efect de stabilizare al moleculelor de ozon in apa si deci o micsorare a eficientei procesului de oxidare. Descompunerea ozonului si procesul de formare a radicalilor liberi cu puternica actiune oxidanta este influentata de prezenta unor compusi initiatori! promotori sau in(ibitori. #n figura 3 este prezentat mecanismul descompunerii ozonului sub influenta initiatorilor! promotorilor si in(ibitorilor.

2J

*igura - ecanismul descompunerii ozonului sub influenta initiatorilor! promotorilor si a in(ibitorilor. 1nii autori considera ca in cazul ozonizarii apelor naturale ordinul de reactie in raport cu ozonul nu poate fi unu! acestia propunand o alta ecuatie)
d=+ ? / d t ? - N V=+ ?2 & N=+ / /

%l doilea termen nu este totusi semnificati" in cazul prezentei ionilor $+ /2- care joaca rol de in(ibitor conform figurii /. #n ceea ce pri"este reactia radicalilor (idroxil cu diferite substante aflate in solutie ( ) "om a"ea urmatoarea "iteza de reactie)
d= ? dt & N+* = ?=+?

$onstanta de "iteza a fost determinata =2/? a"and "aloarea cuprinsa intre 10 > si 1010 mol-1s-1. Geactia ionilor (idroxil cu compusii ( ) aflati in apa nu este selecti"a (fiind probabil singura in care se produce degradarea completa a compusilor alifatici saturati). $onstantele de "iteza pentru reactiile radicalilor (idroxil cu diferiti in(ibitori de descompunere a +/ cum ar fi $+/2-! *$+/-! ($*/)/-$-+* au "alori mai mari decat a reactiilor in care sunt implicati compusi conducand cu preponderenta la reactii directe a +/ cu acestia. 3ubstantele (umice prezinta un tip de interactie mai complex cu + / acestea functionand ca initiatori! promotori sau capcane pentru radicali (in(ibitori). Geactia ozonului cu compusi anorganici are loc in general dupa o cinetica de ordinul 1 in raport cu ozon si cu substantele oxidabile. #n figura 4 este prezentata "ariatia constantei de "iteza! pentru diferiti compusi anorganici! cu p*-ul de unde se poate obser"a o reacti"itate mai mare fata de ozon pentru formele anionice decat pentru cele protonate.
/0

*igura . 2ariatia constantei de "iteza! in procesul de ozonizare cu p*-ul pentru o serie de compusi anorganici. Datele de literatura aratata ca unii poluanti ca 5*4-! 5+2-! 32-! 3+/2- reactioneaza cu ozonul dupa urmatoarele reactii)
5*/ - 4+/ 5*/ - 4+/ 5+-2 - +/ 32- - /+ / 3+ /2- - + / Br-/*Br+ catalizator 5+-/ 4+2 - */+-

5+/ - 4+2 - */+-

5+-/ - + 2 3+/23+ 42- /+ 2 - +2

#onii de cianur7 sunt oxida6i la ioni cianat! mult mai pu6in toxici care! la anumite "alori ale p*-ului (idrolizeaz7! rezult:nd +2 9i 52 =22?. $5- - +/ $5+- - +2 $5+- - *2+ 2 $+2 - 52 - 4 **alogenii prezinta anumite particularitati in reactia cu + / putand genera ioni cu caracter oxidant care participa in continuare in procesul de oxidare (figura ).

/1

*igura /

ecanismul de reactie al ionilor Br- cu ozon.

III.#. Procedee catalitice de epurare a apelor III.#.1. Procedee ter%ocatalitice

Din literatura de specialitate se poate trage concluzia c7! 8n multe cazuri! metodele termice de epurare a apelor reziduale prezint7 un grad ridicat de epurare a poluan6ilor cei mai refractari! siguran6a 8n exploatare 9i economicitate =21! 22?. etodele termice implic7 8nc7lzirea apelor reziduale la o anumit7 temperatur7! 8ntr-un mediu oxidant. etodele cunoscute realizeaz7 epurarea prin) a) oxidarea termic7 a substan6elor organice care const7 8n oxidarea cu aer la temperaturi 8ntre >00 - 1200o$. b) oxidarea termocatalitic7 cu aer a substan6elor organice! prin trecerea peste catalizator! la /00 - 400o$. c) arderea (oxidarea) umed7 care presupune temperaturi de peste 150 - 200 o$ 9i presiuni de 15 - 20 at. Deficien6a metodelor termice o constituie cantitatea mare de energie consumat7. 0emperatura de reac6ie pentru arderea termocatalitic7 este dubl7 sau tripl7 fa67 de incinerare. Deoarece 8ns7! instala6ia de incinerare impune folosirea unor materiale pre6ioase! din acest punct de "edere este e"ident7 superioritatea metodei catalitice. 'e de alt7 parte 8ns7! catalizatorii se pot dezacti"a relati" usordatorita unor temperaturi prea mari care pot distruge structura substan6ei acti"e 9i a suportului. 'rezen6a compu9ilor cu sulf! cu fosfor 9i a (alogenilor conduce la otr7"iri ale centrilor acti"i de pe suprafa6a catalizatorilor. $ompu9ii organo-metalici formeaz7 la ardere reziduuri solide care acoper7 suprafa6a acti"7 a catalizatorului. De aceea! amestecului de "apori de ap7 rezidual7 i se impun o serie de cerin6e. %stfel! con6inutul de carbon
/2

organic nu trebuie s7 fie mai mare de / g/5m /! pentru a pre8nt:mpina supra8nc7rcarea termic7 a catalizatorului. $oncentra6ia impurit76ilor trebuie s7 fie! pe c:t posibil! constant7. %mestecul de "apori 9i aer! supus catalizei! nu trebuie s7 con6in7 substan6e solide sau substan6e! care la oxidare! ar duce la formarea unor reziduuri solide sau care ar reac6iona cu suportul sau substan6a acti"7 a catalizatorului. etoda prezint7 o aplicabilitate limitat7! deoarece! fie catalizatorii nu prezint7 acti"itate 8n toate cazurile! fie produsele de oxidare sunt substan6e foarte noci"e! problema epur7rii apei fiind transferat7! 8n acest caz! trat7rii gazelor reziduale 9i care! 8n unele cazuri! nu poate fi realizat7 prin metode obi9nuite. ;n literatura de specialitate se citeaz7! de exemplu! apele reziduale cu compu9i organo-clorura6i! ai c7ror produ9i de oxidare catalitic7 pot fi acidul clor(idric 9i fosgenul. ;n general! oxidarea termocatalitic7 se aplic7 atunci c:nd compu9ii rezulta6i 8n urma arderii sunt inofensi"i ($+2 9i *2+)! se g7sesc 8n concentra6ii mici sau pot fi u9or re6inu6i! cum ar fi 3+2! 5*/ 8n cazul trat7rii apelor cu con6inut de mercaptani 9i amine. 'entru utilizarea larg7 a acestui procedeu ar fi util s7 se dispun7 de catalizatori ieftini 9i care! la temperaturi c:t mai sc7zute! s7 posede o acti"itate c:t mai ridicat7. H7sirea unor astfel de catalizatori 9i studiul lor constituie problema central7 a epur7rii termocatalitice. Din datele de literatur7! rezult7 c7 sunt folosite dou7 categorii de catalizatori) metalici - 8ndeosebi metale din grupa platinei 9i catalizatori oxidici! 8n general amestec de oxizi ai unor metale obi9nuite. 0emperatura de lucru "ariaz7 8ntre 200 - 550o$! func6ie de principalii parametri ai procesului.

III.#.#. Procedee catalitice .( siste%e o%o'e(e

'entru cre9terea eficien6ei metodelor de epurare a apelor a fost necesar studiul sistemelor de oxidare catalitic7 (tabel 1). $atalizatori utiliza6i) catalizatori pe baz7 de cupru - $u3+ 4.5*2+ - se folose9te pentru oxidarea unor compu9i care reac6ioneaz7 la temperatura de 2E5o$. $atalizatorul se adaug7 8n concentra6ie de 500 mg/l solu6ie! iar dup7 oxidare! 8nainte de realizarea testelor! se 8ndep7rteaz7 $u2- prin precipitare. catalizatori pe baz7 de fier ## 9i fier ### - ace9ti catalizatori! sub form7 de s7ruri solubile 8n ap7! sunt utiliza6i la distrugerea polinitrofenolilor din apele reziduale! folosind apa oxigenat7 drept agent oxidant.
//

'rocedeele catalitice 8n faz7 omogen7! bazate 8n special pe cataliza prin compu9i sau complec9i ai metalelor tranzi6ionale! cataliz7 acido-bazic7 sau cea enzimatic7! prezint7 interes pentru domeniul epur7rii apelor uzate! datorit7 unor a"antaje practice ale acestora! dintre care men6ion7m) a) condi6ii de operare (temperatur7 9i presiune mai sc7zute dec:t 8n cataliza eterogen7). b) utilizarea mai eficient7 a catalizatorilor puternic dizol"a6i sau dispersa6i 8n reac6iile propriu-zise! datorit7 contactului realizat 8ntre moleculele de catalizator 9i cele ale reactan6ilor. c) posibilit76i de in"estigare rapid7 9i eficient7 ale mecanismelor de reac6ie comparati" cu cataliza eterogen7! unde inter"in probleme specifice legate de m7rimea particulelor de catalizator! natura speciilor acti"e superficiale! regimul difuzional etc. Procedeul Fe(to( (catalizator ,e2-/*2+2)! respecti" oxidarea cu ap7 oxigenat7 8n prezen6a catalizatorului solubil pe baz7 de fier este unul dintre cele mai studiate sisteme catalitice. Geac6ia de oxidare aplicabil7 pentru tratarea apelor cu con6inut de substan6e organice (fenoli! nitroderi"a6i ai fenolilor! anilin7! (idroc(inon7! mercaptan etc.) 9i anorganice (8n special sulfuri) decurge cu randamente ridicate 8n condi6ii controlate de p* 9i la di"erse rapoarte molare 8ntre agentul oxidant! catalizator 9i reactant! respecti" diferi6i impurificatori. dintre catalizator 9i agentul oxidant . ,e2- - *2+2 ,e/- - +*R - +*$a agen6i oxidan6i se pot utiliza compu9i c(imici care genereaz7 oxigen acti") perbora6i! calciu! sodiu! potasiu. 3e prefer7 totu9i apa oxigenat7 deoarece nu introduce al6i ioni 8n apa tratat7. $atalizatorul! respecti" ,e 2-! ,e/-! se utilizeaz7 sub form7 de s7ruri metalice solubile simple (,e3+4! ,e$l/) sau duble (cu diferi6i cationi) 5*4-! 5a-! g2-! $a2-! %l/- etc.). ;n tabelul 2 este prezentat7 oxidarea cu reacti" ,enton a unei ape care con6ine 2!4!C-trinitrofenol (CE0 mg/<). 2!4!C-trinitrorezorcin7 (//0 mg/<) la 0 & >> - J0 o$! t & 15 min! p*i & 2 - / /4/ area capacitate oxidant7 a sistemului se explic7 pe baza form7rii radicalilor de tip +*R! foarte reacti"i! genera6i de reac6ia

/4

Tabelul +. Date pri"ind eliminarea unor poluan6i din ape uzate prin procedee de oxidare catalitice 8n sisteme omogene 5r. crt. 1. 'oluant 5a23 $atalizator ,e$l/ X (idroc(inona - (5*4)232+> $ondi6ii de reac6ie 9i performan6e Gef.

2.

%bur care con6ine (5*4)*3

/. 4. 5.

$ompu9i cu azot) 5*4-! 5+2-! 5+/#mpurit76i cu azot sub form7 de 5*4%pe reziduale la fabricarea acrilonitrilului) 3 & /!>g/<! 5*/ & >!1 g/<! $5- & 0!C g/<! $$+ & />!J g/< $ompu9i organici

C.

E. >.

$oloran6i! 5a23+4! 5a2$+/! 5a2*$+/ ,enoli ,e2-! ,e/-

0emperatura) /0 - >0o$ $oncentra6ia ini6ial7 de 5a23) 2 - J g/< ,e$l/ X (idroc(inona au mai mare 'entru o bun7 eficien67 a oxid7rii raportul molar eficen67 dec:t luate separat (idroc(inon7 ) ,e$l/ & C ) 1 - / ) 2 3ulfa6ii metalici! 8n special sulfa6ii de $atalizatorul este protejat de depunerile de sulf fier suporta6i pe alumin7 elementar folosind sol"en6i pentru sulf (benzen! toluen! xilen) 0 & /2 - 1E0o$ n(2##)) D n+4 Gaportul 5*4- ) n(2##) & 1 ) 0!1 $u(##)) $u3+4 5*4- ) $u(##) & 0!4 ) 0!04 - 0!025! p* & E - E!4 %gen6i oxidan6i) $l2! $l+2! +/ E2%mestec de ioni n 9i $u ) %gen6i oxidan6i $l2 sau *$l+/! +/ D n+4 9i $u3+4 $u2- 9i %g-) 50 - 1000 mg/< 0emperatura) 1C0 - /40o$ $u3+4! $u(5+/)2! %g5+/! 'resiunea) 200 - 400 %g($*/$++)! %g23+4 $atalizatorul se recupereaz7 sub form7 de precipitat. 'recipitarea se face cu *23 sau 523. ,e sau al6i ioni precum cei de 't! 'd Ilectrocataliza imediat7 omogen7 sau Gu Densitate de curent 10 m%/cm 'oten6ialul celulei @ 1 2 ,e3+4 (reac6ia ,enton) p* & 2!5. agent oxidant) *2+2 %gent oxidant *2+2 Gaport *2+2 ) fenol & / ) 1. p* & 5 - C
/5

2E

2J /0 /1 2>

/2 // /4

Tabelul ,. Gezultatele oxid7rii cu reacti" ,enton a unei ape poluate 5r. crt. 1. 2. /. Gaport molar ,e/-/nitrofenoli 0!24C 0!12/ 0!/CJ Gaport molar *2+2/ nitrofenoli J!C/ J!C/ J!C/ Gandament (L) >E!E J2!J >E!1

5itrofenoli C!5 C!5 C!5

p* final 1 1 1

III.#.). Procedee catalitice .( siste%e etero'e(e

'rocedeul este aplicabil pentru tratarea unor ape uzate cu con6inut relati" sc7zut de impurificatori organici (fenol! metil! izobutil! carbinol! (idroc(inona etc.) (tabel /). Inergia necesar7 acti"7rii catalizatorului utilizat 8ntr-o reac6ie de oxidare poate fi furnizat7 de unii compu9i c(imici care posed7 oxigen 8n stare acti"7! deci un surplus de energie! dintre care se folosesc curent apa oxigenat7 9i ozonul. %cesta permite realizarea proceselor oxidati"e 8n condi6ii mult mai pu6in se"ere de temperatur7 8n instala6iile simple. Datele de literatur7 prezint7 o gam7 "ariat7 de catalizatori) metale! oxizi metalici! sulfuri metalice! precum 9i polimeri metalici ai polietileniminei. 'entru stabilirea acti"it76ii di"er9ilor catalizatori cu o compozi6ie c(imic7 fa"orabil7 proceselor oxidati"e! se poate utiliza o reac6ie test de departajare care const7 8n descompunerea apei oxigenate la temperatura camerei. Dintre catalizatorii solizi utiliza6i 8n procesul oxid7rii catalitice a apelor uzate! men6ion7m) catalizatorii de ,e/alumin7 9i ,e-$u/alumin7 care au fost studia6i 8n reac6ia de oxidare catalitic7 a fenolilor 9i 8n cea de descompunere a apei oxigenate. $atlizatorii au fost prepara6i prin impregnarea s7rurilor cationilor pe alumin7. 'recursorii au fost oxida6i sau redu9i 8ntr-un curent de aer sau (idrogen dup7 sp7lare la 450 - 500o$. Geac6iile au fost efectuate 8n solu6ie 8n ap7 distilat7 la p*-ul solu6iei sau dup7 corec6ie la p* & C - C!5! la lumina zilei! la o temperatur7 de (20 1)o$. 3tudii preliminare au ar7tat o acti"itate catalitic7 mult mai bun7 pentru catalizatorul de fier/alumin7 nesp7lat dec:t cel sp7lat 9i! de asemenea! o inacti"itate a catalizatorului fier/alumin7 redus spre deosebire de catalizatorul ,e-$u/alumin7 redus care prezint7 acti"itate catalitic7 bun7.

;n cele ce urmeaz7 "om prezenta un mecanism al unei reac6ii de oxidare catalitic7 eterogen7 8n faz7 lic(id7 a fenolilor con6inu6i 8n ap7! 9i anume! mecanismul oxid7rii fenolilor cu ap7 oxigenat7 8n mediu apos 8n prezen6a catalizatorului de fier suportat pe alumin7. %pa oxigenat7 reac6ioneaz7 pe suprafa6a catalizatorului solid 8n mediu apos urm:nd dou7 moduri principale de descompunere! puse 8n e"iden67 prin lucr7rile lui Seiss 9i Bonclart =//?. %stfel) fie se formeaz7 o specie oxigenat7 pe suprafa6a metalului) - *2+2 (0) - *2+ fie are loc un proces de sc(imb electronic 8ntre metal 9i apa oxigenat7! urmat7 de un mecanism 8n lan6 (radicalic) prin reac6ia) *2+2 - e- *+- - *+R ecanismul 8n lan6 poate fi oprit prin reac6ia dintre doi radicali! de tipul) *+R - *+2R +2 - *2+ *+R - *+R *2+2 ;n mediu acid! procesul ini6ial de descompunere a apei oxigenate se bazeaz7 pe transferul unui electron de la metal la o molecul7 de ap7 oxigenat7 adsorbit7 pe suprafa67 cu formarea radicalilor *+R 9i *+ 2R. ;n mediu bazic! acesta este ionul *+2- care d7 un electron unui centru acti" acceptor de electroni precum) n 4-! $u2-! ,e/-. %ceast7 reac6ie conduce la formarea radicalilor *+ 2R care sunt! fie adsorbi6i pe suprafa6a catalizatorului! fie transfera6i 8n mediu apos pentru continuarea lan6ului de reac6ie. ;n ta!elul 3 sunt prezentate date pri"ind eliminarea unor poluan6i din ape uzate prin procedee de oxidare catalitic7 8n sisteme eterogene.

/E

"a!elul 3. $atalizatori! condi6ii de reac6ie 9i performan6e 8n depoluarea apelor.

5r. crt. 1. 2. /. 4. 5. C. E. 'oluant 32$ompu9i cu azot 5itri6i 8n concentra6ii de 0!C.10-/ mol/l $ianuri 3ubstan6e organice 3ubstan6e organice +lefine! parafine! aromate! naftene! acizi! alcooli! esteri! alde(ide! eteri! cetone $ompu9i organici 9i anorganici oxidabili din ap7 %mine 9i impurit76i organice di"erse! 5a$l 2-5 g/l! 3+ 2 2 4 ! $+ / ! *$+ / a) etanol b) etanol! formal-de(id7! acid formic $atalizator n-montmorilonit mai u9or regenerabil dec:t cei de 5i sau $o $o sau 5i pe zeolit Mn+ te(nic $arbon acti"at! 3i+2 acti"at! al6i compu9i cu suprafa67 mare n+2! 'b+2! n+2 tratat cu acid mineral! n+2/%l2+/ a) $romit de cupru b) 't pe suport de alumin7 acti"at7 granule de 2 mm $u X n ) $u2 n2+5. $u n+2. $u n2+/. $u n+4 (formule empirice) $atalizatorului! ce con6ine carbon! i se aplic7 un purt7tor inert de oxigen. +xid de ruteniu 9i (idroxid de ruteniu. $ondi6ii de reac6ie 9i performan6e p* & J & JJ!J L //// %gent oxidant) 5a$l+. %pa a fost denitrificat7 biologic! tratat7 cu %l 2(3+4)/ 9i poliacrilamid7! iar efluentul a fost tratat cu 5a$l+ 8n prezen67 de 5i3+4 suportat pe zeolit. //4/ 3-a realizat o reducere de J0L a nitri6ilor la un timp de reac6ie de 20 de ore. //5/ 0emperatura - 8ntre temperatura camerei 9i punctul de fierbere al solu6iei. p* & 12-1/! ob6inut prin ad7ugare de 5a+*! D+*. //5/ $ataliz7 8n faz7 de "apori. 0emperatura ) 100 - /00 , %gent oxidant) oxigen sau aer. //C/ ;n faz7 gazoas7 a) 0emperatura) 400 - 500o$. %gent oxidant) *2+2 b) 0emperatur7 ambiant7. 0imp de contact) 5 - /0 minute $atalizator promotat cu compu9i ai bismutului 8n faz7 lic(id7. 0emperatura) 14J - /02o$. Gaport molar ap7 ) aer & >-50 ) 1 ;n faz7 gazoas7 'urt7torul inert de oxigen! care poate fi grafit! cocs! c7rbune degazat sau c7rbune acti"! este acoperit cu un colorant anionic complexat cu (eteropoliacizi sau poliacizi! s7ruri sau metale acide din grupele 2 - 2###. //E/ Geac6ia are loc 8n prezen6a catalizatorului 9i a unui lic(id donor de oxigen cu ajutorul catalizatorului. %gent oxidant) *2+2 0!1 - 5 L //>/ 3e formeaz7) $+2! *2+! $*2+ 'rodu9i finali) $+2 9i *2+ Gezult7) $+2 9i *2+ //J/

>. J.

10.

5i! 5i+ / azbest $u+ / azbest %u / azbest

/>

#2.3tatie de preepurare a unei fabric de lapte. I1.1.1. Aspecte generale privind proiectarea sta&iei de epurare. 3copul oxidarii in epurarea apelor uzate este de a con"erti compusii c(imici nedoriti din apele uzate in altii care nu sunt atat de toxici! sau se pot usor indeparta. #n acest scop nu intotdeauna este necesar oxidarea completa! de exemplu in cazul substantelor organice nu este necesara transformarea lor pana la $+ 2 ! *2 + si alti oxizi. +xidarea se aplica atat substantelor anorganice ce contin ioni din categoria n ! 32- ! $5- ! 3+/ 2- etc.! cat si substantelor de natura organica! cum sunt) fenoli! aminele! acizi (umici! si di"erse alte combinatii care au un caracter toxic ! inclusi" bacteriilor.
2-

+xidarea clasica cu oxigenul din aer decurge cu "iteze relati" mici si depinde de temperatura! presiune si concentratia de oxigen. 2iteze mari de oxidare se obtin daca oxigenul se gaseste sub forma acti"ata! cum ar fi ozon! oxigen atomic! sau gruparea +*. #n cazul epurarii apelor uzate urbane in faza epurarii biologice! oxidarea substantelor organice se face utilizand bacterii! dar procesul decurge lent si ca urmare sunt necesare bazine de mari dimensiuni. 'entru oxidarea c(imica a impuritatilor de natura organica din apele uzate pro"enite din industria alimentara! pentru ca procesul sa decurga mult mai rapid se utilizeaza oxidanti energici cum sunt ozonul! clorul! saruri ale unor peracizi ca de exemplu permanganatul de potasiu! dar care au pret mai ridicat si ca urmare nu se pot recomanda din moti"e economice deocamdata pentru epurarea apelor uzate urbane. ,ata de alte procedee! oxidarea c(imica prezinta a"antajul ca poate fi aplicat atat la apele uzate industriale! dar si la solutii concentrate! precum si faptul deloc de neglijat! ca o data cu impuritatile de natura organica sunt oxidate si impuritatile de natura anorganica cum sunt sulfurile! sulfitii si cianurile! dar si microorganismele din apa. Dintre cele mai utilizate procedee de oxidare c(imica in procesele de epurare a apelor uzate amintim) Y #nsuflare de aer! ce contine o cantitate insemnata de oxigen. Y ,olosirea de oxidanti ce contin oxigen acti") ozon! apa oxigenata! radicali liberi X +*.

Y +xidarea accelerata cu oxigen molecular! bazata pe reactia in lant cu radicali liberi +*! drept promotori de radicali liberi +* se foloseste apa oxigenata in prezenta fierului bi"alent. Y +xidarea catalitica! ce utilizeaza catalizatori paladiu si nic(el! cand se utilizeaza oxigen molecular si substantele de natura organica sunt retinute prin adsorbtie pe suprafata unui material solid. Y +xidarea substantelor organice prin procese electroc(imice! cand au loc reactii de reducere la catod si de oxidare la anod. +zonul este un oxidant mult mai energic si este capabil sa reactioneze rapid cu o gama larga de poluanti si cu microorganismele din apa. Il se genereaza prin descarcari electrice la tensiuni inalte in! respecti" 5000 X /0.000 2! in aer sau in oxigen uscat. $onsumurile energetice pentru generarea ozonului nu sunt prea ridicate! ele "ariaza in jurul "alorii de E NS( / 1 Ng ozon. %erul impreuna cu ozonul sunt introdusi in apa la adancime printr-un sistem de conducte cu difuzori porosi! urmata de o agitatie mecanica a apei pentru o mai buna dispersie a ozonului. +zonul este utilizat pentru decolorarea apelor! pentru dezinfectie! pentru oxidarea partiala a unor substante noci"e din categoria fenolilor! detergentilor! cianurilor etc. +zonul trebuie utilizat cu precautie pentru ca expunerea organismului omenesc la ozon timp indelungat il afecteaza! de fapt concentratia ozonului in mediul de lucru al personalului este limitat la 0!1 mg / m/ . 'ermanganatii sunt oxidanti puternici si sunt folositi mai ales pentru finisarea unor procese de epurare pentru eliminarea culorii si a mirosului! precum si pentru oxidarea fierului! sulfurilor si cianurilor. #n urma tratamentului cu permanganat rezulta ca reziduu bioxidul de mangan (idratat! care pe de o parte actioneaza ca un absorbant si coagulant! dar in final el trebuie indepartat din apa. $lorul poate oxida eficient (idrogenul sulfurat! mercaptanii (ce rezulta in procesele de obtinere a celulozei si (artiei)! nitritii! amoniacul! fierul si manganul! cianurile si unele substante organice. Iste mult utilizat procedeul de distrugere a cianurilor cu clor pana la formarea de cianati sau c(iar de azot molecular! conform reactiilor) $5- - +$l- ------ $5+- - $l2$5+- - /+$l- ------ 52 - 2*$+/ - - $l'rincipalul deza"antaj al utilizarii clorului este faptul ca in urma reactiilor se produc compusi organici (alogenati cu noci"itate ridicata. %cest efect este eliminat in cazul folosirii bioxidului de clor! care datorita stabilitatii sale scazute! se prepara direct in mediul de lucru.
41

#n afara de clor se utilizeaza pentru epurarea apelor si compusi ai clorului ce contin clor acti". Iste "orba de (ipocloritul de sodiu si de calciu! clorura de "ar! precum si o gama de cloramine. $a si substante oxidante se utilizeaza si feratii de sodiu si potasiu) 5a2 ,e+5 si D2 ,e+4 in mediu acid. ,eratii au marele a"antaj ca au si efect de coagulant ca urmare a formarii (idroxidului feric. $ercetarile realizate in domeniul indepartarii compusilor organici utilizand feratul de potasiu! la un p* de 2!2 si la o durata de contact de 5 minute au demonstrat ca indicele $$+ a scazut cu E0 L. #n cazul reziduurilor apoase concentrate! cum sunt colectarile de le"igabil de la gropile de deseuri menajere s-a experimentat procedeul de oxidare cu oxigen molecular la presiune de >5 X 125 at si o temperatura ridicata de circa 250 X /E0 0 $. 'rocedeul se numeste Mimmermann. Daca concentratia in substante organice este suficient de ridicata procesul este exoterm si energia termica produsa autointretine procesul.

42

#2.1.2. 'G#5$#'#1< DI ,15$0#+5%GI %< 30%0#I# DI 'GII'1G%GI.

*ig.0. )tatia de preepurare a unei abrici de lapte. #n caminul existent al fabricii se monteaza o pompa care are rolul de a refula apele uzate din camin in bazinele de decantare si epurare a statiei. #ntr-o prima faza apa este de"ersata in rezer"orul de neutralizare unde are loc si o prima decantare datorita gra"itatiei! urmatorul rezer"or unde apa ajunge este cel de acti"are unde a"em si un aerator care injecteaza aer cu surplus de +2! aer pompat de turbosuflantele C. #n urmatoarea faza se face sedimentarea primara datorata din nou unei treceri peste un parapet a apei dar si agitatiei formata de injectia de oxigen. % / faza are loc in rezer"orul biologic unde in afara de +2 se mai adauga de catre dozatoarele de substante E elemente care intra in reactii c(imice cu apele uzate! dupa reactii combinatiile de elemente c(imice se incadreaza in limitele acceptate. #nainte de e"acuarea apei epurate are loc ultima etapa de linistire si sedimentare secundara. 3edimentele sunt e"acuate din bazine cu ajutorul unor pompe montate pe fundul bazinelor de sedimentare primar si secundar. 3tatia trebuie dimensionata acoperitor pentru cosumul fabricii dar si pentru apele pflu"iale care au loc in timpul anului.

4/

12.,. Tema de proiectare.

%ceast7 sta6ie de epurare "a deser"i o fabrica de lapte. De regul7 o sta6ie de epurare se dimensioneaz7 pe o perspecti"7 de 25-/0 de ani.$a amplasament se recomand7 construirea sta6iei de epurare 8n apropierea unui emisar (r:u sau lac)! 8ntr-o pozi6ie 8n a"al de ora9. Clasi icarea procedeelor de epurare3 Ipurarea apelor uzate au la baza o serie de procese mecanice! fizice! c(imice! biologice sau procese combinate cu rol bine precizat. 'rincipalele procedee de epurare a apelor uzate clasice sau combinate se pot clasifica in) procedee de epurare mecanica. procedee de epurare mecano-biologica. procedee de epurare tertiara. procedee speciale de epurare. procedee combinate.

3tatiile de epurare sunt constituite din instalatii complexe asezate intr-o anumita ordine fiecare cu un rol bine determinat. 3c(emele sttilor de epurare se aleg in functie de) gradul de epurare mecanica. debitul de apa uzata si "ariatia debitului. spatiul disponibil pentru constructia statiei de epurare. modul de tratare al namolului. tipul utilajelor ce urmeaza a fi montate in spatii. conditiile locale) geometrice! transport! alimentare cu apa. pozitia fata de emisar.
44

<a baza proiect7rii unei sta6ii de epurare stau 8n principal 2 elemente) 1. debitul de ap7 uzat7 2. compozi6ia apei uzate Dac7! 8n general! compozi6ia apelor uzate este relati"7! debitul "ariaz7 8n func6ie de popula6ie 9i acti"itatea industrial7. ;ntru-c:t este greu s7 stabilim din proiectare debitele de ape industriale s-au f7cut di"erse studii 9i s-a 8ncercat ec(i"alarea unei acti"it76i industriale cu un num7r de locuitori ec(i"alen6i func6ie de indicatorul $B+5 (consumul bioc(imic de oxigen pe un inter"al de 5 zile) 9i consumul mediu de ap7.

0ipul de industrie

$oeficient de ec(i"alen67 5um7r de locuitor/unitate

,abrici de prelucrare lapte X pentru 1000 litri lapte pe zi %batoare X pentru o ton7 carne pe zi ,abrici de bere X pentru 1000 litri bere pe zi 3p7l7torii de (aine X pentru o ton7 (aine pe zi

50 X 250 150 X 450 150 X 400 /00 - 1000

%cestea sunt datele statistice ale $entrului 5a6ional de 12.,.+. )tabilirea num"rului de locuitori echivalen&i

eteorologie 9i *idrologie.

a) ,abric7 de prelucare a laptelui cu o capacitate de 4.000 litri lapte pe zi. - pentru o capacitate de 1000 l/zi 250 locuitori ec(i"alenti - num7r locuitori ec(i"alent & 250 x 4& 1.000 locuitori ec(i"alenti 12.,.,. Nu%!rul total de locuitori ec$i/ale(ti3 5& 100.000 N4155555 locuitori ec(i"alenti

12.,.-.)tabilirea debitului mediu de ap" uzat"

45

Debitul de ap7 uzat7 ce intr7 intr-o sta6ie de epuare se compune din / debite) a) debitul de ap7 uzat7 corespunz7tor num7rului de locuitori ec(i"alent 9i industrie Z1 b) debitul de ap7 plu"ial Z2 c) debitul de ap7 din drenaje 9i iz"oare Z/ $onsumul mediu pe locuitor se stabile9te pe baze statistice! respecti" pe baza consumului de ap7 potabil7. ;n $omunitatea Iuropean7! consumul mediu pe locuitor este cuprins 8ntre 200-250 l/loc/zi. ;n $luj! consumul mediu zilnic de ap7 potabil7 este de 1>0 l/loc/zi. Din aceast7 cantitate se consider7 c7 doar >0L ajunge 8n re6eaua de canalizare. $antitatea de ap7 ce intr7 8n canalizare pe cap de locuitor este de 1>0x0!>&144 =l/zi?.

12.,... 4ebitul de ap" uzat" al statiei de preepurare3 100000 x 144 & 14400000 l ap7 uzat7/zi & 14400 m//zi & C00 m//( & 0!1CCC m//sec. %":nd 8n "edere c7 nu exist7 date concrete pentru apa din iz"oare 9i drenaje se consider7 c7 ea reprezint7 10L din totalul de ap7 de canalizare. Z1& 0!1CCC m//s Z2& 0!004 m//s Z/& 10/100R0!1CCC&0!01CCC m//s Zt& 0!1CCC-0!004-0!01CCC& 0!1>E2C m//s

6t4 57189#: %);s

I1.). DI,ENSEIONARE STATIE CU ACCENT PE SEPARATORULUI DE <R=SI,I CU INSUFLARE DE AER

4C

3tandardul 30%3 122C4/sept 1JJ1 este 8nlocuit de 30%3 I 122C4->4. 'rezentul standard se refer7 la separatoarele de uleiuri 9i gr7simi cu insuflare de aer de joas7 presine 9i la cele cu pl7ci ondulate sau tuburi! bazate pe flota6ie artificial7! respecti" natural7 a uleiurilor 9i gr7similor aflate 8n ap7 sub form7 liber7 (de pelicul7) sau sub form7 de particule independente (8n emulsii mecanice). 'rocedeele de re6inere sunt clasificate in func6ie de natura grasimilor) Hrasimile libere X au tendin6a de a se ridica la suprafata apei Hrasimi sau sapunuri aflate in dispersie coloidala sau sub forma de emulsii! care in mod normal nu au tendinta de a se ridica la suprafa6a apei Hudroanele- au tendin6a de a se depune pe instala6ie.

1leiurile 9i gr7simile rezultate din separatoare sunt considerate ca substan6e extractibile 8n eter de petrol. %ceste instala6ii se pozi6ioneaz7 8ntr-o sta6ie de epurare 8ntre deznisipatoare 9i decantoarele primare.'rincipalii parametrii de proiectare pentru separatoparele de grasimi sunt) 0impul de sta6ionare $antitatea de aer necesara a fi introdusa in separator %dancimea apei in separator. %ceste construc6ii sunt construc6ii descoperite.

Descrip ii de proiectare 'e(eral! 3eparatoarele de ulei 9i gr7simi sunt alc7tuite 8n principal din) - camer7 de admisie a apei brute - camera propriu-zis7 de separare a uleiurilor 9i gr7similor - camera de e"acuare a apei degresate - conducte 9i rigole de admisie 9i e"acuare a apei brute! respecti" degresate! precum 9i a n7molului cumulat pe fundul bazinului - pac(ete din pl7ci ondulate sau din tuburi (8n cazul separatoarelor cu pl7ci 9i tuburi) - dispoziti"e de colectare 9i e"acuare a uleiurilor 9i gr7similor re6inute 8n separator

4E

- sisteme de admisie 9i distribu6ie a uleiului comprimat (8n cazul separatoarelor cu insuflare de aer). 3eparatoare de uleiuri 9i gr7simi cu insuflare de aer la joas7 presiune (0!4 X 0!E atmosfere) 'arametrii te(nologici 9i rela6iile de dimensionare) - "iteza de ridicare "r & > X 15 m/(
%c #r - 8nc7rcarea superficial7 1s trebuie s7 8ndeplineasc7 condi6ia) 1s& $ =m//

(m ()? Zc X debitul de calcul =m//(? % X aria suprafe6ei orizontale a unui compartiment din cadrul separatorului de gr7simi 9i uleiuri! respecti" oglinda apei %&n B1 < =m2? n X num7rul de compartimente 8n func6iune B1 X l76imea unui compartiment! m7surat7 la oglinda apei pentru debitul de calcul =m? B1 & 2 X 4!5 m < X lungimea util7 a separatorului =m?
' = 2!5 - se recomand7 &1

4>

Fi'. 9. >azi( dez(isipator co%*i(at cu separator de ulei 1 X pompa e"acuare nisip. 2 X re6ea pentru insuflare aer. / X conduct7 aer comprimat. 4 X cale de rulare. 5 X pod raclor. C X motor antrenare pod raclor. E X balustrad7. > X canal pentru e"acuare a nisipului extras. J X raclor pentru colectarea gr7similor. 10 X perete desp7r6itor.

I1.).1.Eficie(ta $oncentra6ia de uleiuri 9i gr7simi a apelor uzate ce intr7 8n separator ci&>0 mg/dm/ (standardul pre"ede obligati"itatea ca 8n cazul 8n care apele uzate con6in peste 50 mg/dm/ s7 se pre"ad7 separator de uleiuri 9i gr7simi). Zc&0!1CCC m//sec ci&>0 mg/dm/ gr7simi ce&20 mg/dm/ gr7simi
c i c e >0 20 $g& c i & >0 $g& E5L

I1.).#. 1iteza de ridicare a particulelor de ulei "i 'r!si%i /r - "ariaza 8ntre >- 15 m/(! func6ie de dimensiunea particulelor de gr7simi.
4J

"r&10 m/( pentru dimensionare medie /r4 5755#99 %;sec

I1.).). Aria suprafetei orizo(tale ;nc7rcarea separatorului 1s este)

%c 1s& $ "r %c $ &10
% $ &0!002EE m/sec

%& 0!002EE &C0!144 m2 %ria suprafetei orizontale la oglinda apei este de C071+ %#

0!1CC

I1.).+. Sta*ilirea di%e(siu(ii u(ui ca(al al separatorului de 'r!si%i %&n B1 < 1nde) n X num7rul de compartimente B1 X l76imea unui compartiment < X lungime util7 B1 X se recomnd7 8ntre 2 X 4!5 m se "a lua B1 & 4 m
' &1 &2!5

<&4x2!5 &10 m %&n 4 10 m C0!144 & n 4 10 n & C0!144/4R10& 1.5 [ # co%parti%e(te

I1.).?.De*itul de aer
50

Zaer & \aer x Ze

=m//(?

(& 0!/ m/aer/ m/ ap7 uzat7 Zaer & 0!/ x 0!1CC Zaer& 0!04J> m//(

51

>i*lio'rafie

3peran6a #anculescu!Dan #anculescu(5tilizarea iltrelor de nisip la epurarea avansat" a apelor uzate)Iditura atrixrom 2002 . 3andu! %. Dobre! %l. 200E anescu'1ngineria mediului!Iditura atrixrom

PPP.PiNipedia.ro PPP.scribd.com
PPP.google.ro/imagini

52