CUVANT INAINTE DACA EVENIMENTELE uluitoare la care am luat parte in ultimii doi ani s-ar fi limitat doar la extraordinara

descoperire din Muntii Bucegi pe care am relatat-o in !olumul anterior "Viitor cu cap de mort# pro$a$il ca nu as mai fi a!ut moti!e intemeiate sa scriu o noua carte% Nici c&iar Marea Expeditie pe care Ce'ar a condus-o prin enigmaticele si uriasele tuneluri su$pamantene pornind din (ala )roiectiilor nu ar fi constituit un impuls destul de putemic pentru a ma determina sa pre'int elementele ei principale% Aceasta din doua moti!e* pe de o parte datorita faptului ca la ora actuala aceste aspecte repre'inta cel mai mare secret de stat al +omaniei% Asa cum am anticipat dupa ce a re!enit in tara Ce'ar si-a tinut promisiunea de a-mi relata cele mai importante e!enimente si descoperiri ale expeditiei in care el s-a a!enturat impreuna cu un comando de elita format din ,- militari foarte $ine pregatiti% Expeditia a marcat poate cea mai temerara si fascinanta explorare din istoria omenirii% Desi nu cunosc in amanunt toate aspectele ei totusi pot spune ca am o !i'iune generala pertinenta asupra realitatilor uimitoare pe care le-am aflat din po!estirea lui Ce'ar% M-am intalnit cu el la sfarsitul lunii octom$rie ".//0# dupa un an de la plecarea in expeditie% Climatul politic era fier$inte1 aceea fiind c&iar perioada critica inainte de alegeri% Dupa cite am inteles raportul lui Ce'ar a durat - 'ile fiind audiat de o comisie speciala romano-americana% Este c&iar posi$il ca anumiti factori politici sa f i fost radical influentati de noile descoperiri si do!e'i care au fost aduse% Am aflat ca mem$rii comisiei de audiere au fost atat de $ul!ersati de datele raportului si de do!e'ile care le-au fost pre'entate incat ore in sir ei nu au fost capa$ili sa ia !reo &otarare si nici sa transmita in mod coerent informatife la !arf de stat% Intregul lor sistem de !alori a fost atunci complet rasturnat si nu se intre'areau alte puncte de spri2in care sa le sustina !ec&ile conceptii% )oate tocmai de aceea s-a a2uns la conclu'ia ca era necesara o modificare radicala a sistemului si a influentelor oculte in tara% Este uimitor cum lantul de e!enimente care a inceput cu marea descoperire din Muntii Bucegi si a continuat cu expeditia de amploare prin tunelurile su$pamantene a modificat aproape integral atat gandirea cat si destinul unor oameni% )rintre aceasta ma numar si eu care am fost ne!oit sa ma adapte' cu rapiditate la o transformare de proportii in existenta mea% Aceasta transformare a implicat mai ales fiinta mea interioara% Uni!ersul ocult in care Ce'ar m-a initiat gradat si faptul ca mam con!ins personal de unele aspecte uluitoare ale !ietii fi'ice si su$tile m-au determinat in ultima perioada sa a$orde' cu foarte mare interes

lucrarile de specialitate si sa-mi im$ogatesc astfel cunostintele in aceasta directie care sunt aproape cu desa!arsire ignorate de cei mai multi oameni% Am constatat insa ca este foarte dificil sa descriu intr-un mod credi$il unele situatii si e!enimente care in conceptia o$isnuita si ideile stiintifice materaliste actuale fri'ea'a a$surdul% De altfel acesta repre'inta cel de-al doilea moti! pentru care nu !oi descrie Marea Expeditie romanoamericana% )e langa faptul ca Ce'ar nu este de acord sa scriu despre aceasta sunt si eu de parere ca e foarte putin pro$a$il ca relatarea ineditei calatorii sa impacte'e la modul real constiinta oamenilor% Desigur aceasta ar fi o situatie temporara deoarece succesiunea e!enimentelor la ni!el mondial mai ales in aceasta perioada critica a omenirii este impre!i'i$ila si adeseori socanta3 aceasta poate sA determine ca un aspect care a fost $agateli'at la un moment dat sA fie reconsiderat la ade!arata lui !aloare imediat dupa aceea% La o anali'a atenta remarcam faptul ca tot ceea ce se petrece in lume urmea'a un fir calau'itor a carui lumina stralucitoare este intre!a'uta de2a de unele fiinte umane care pot sA o recunoasca printre multe alte posi$ilitati% Ne putem deci astepta la o rapida si uluitoare transformare in constiinta oamenilor si a$ia atunci elementele Marii Expeditii care a pornit din Muntii Bucegi !or fi apreciate si mai ales intelese la 2usta lor !aloare% Aceasta e situatia atunci cand ea este raportata la masele mari de oameni% In particular insa Ce'ar mi-a de'!aluit ca exista de2a cate!a grupuri care urmaresc sa construiasca un fel de $a'a informationala si c&iar practica pentru ca asimilarea de'!aluirilor din Marea Expeditie sA fie relati! usoara pentru celelalte fiinte umane% In acelasi timp el m-a informat ca exista de asemenea si alte grupuri de interese care !or sA preia controlul deci'ional la cel mai inalt ni!el al securitatii nationale mai ales in ceea ce pri!este locatia din Bucegi% Ce'ar nu s-a mai intalnit cu senior Massini dar a aflat ca acesta insotit de alte doua eminente cenusii1 ale masoneriei mondiale a a!ut mai multe contacte si discutii semnifiicati!e pe aceasta tema cu anumite personalitati politice din +omania si mai ales din (tatele Unite ale Americii% In una dintre discutiile pe care le-am a!ut cu el dupa o despartire de mai $ine de un an de 'ile Ce'ar mi-a marturisit printre altele ca atat el cat si generalul 4$adea resimt de2a anumite presiuni in aceastA directie% Din acest punct de !edere in ciuda factorilor po'iti!i pe care i-a implicat marea descoperire 5i expeditia care a fost efectuatA 6lupta dintre $ine 5i rAu1 pare sA se fi intetit 5i mai mult% Ur'eala acestor aspecte este insA foarte complicatA 5i contine elemente ultrasecrete pe care de5i le cunosc in mare

parte din discutia pe care am a!ut-o cu Ce'ar nu-mi este totu5i ingaduit sA le destAinui in acest moment% (unt insA a$solut con!ins cA !a !eni un timp al marilor de'!Aluiri1 si dupA unele semnale care de2a existA se pare cA acest !iitor nu este prea indepartat% Uneori pentru a permite o desfa5urare armonioasA si coerenta a e!enimentelor este important ca lucurile sA nu fie 6fortate1 c&iar dacA acest lucru este cu putintA 5i c&iar dacA aparent intentia unei astfel de actiuni este profund $eneficA% La urma urmelor realitatea pe care o traim cu totii la ni!el microcosmic nu repre'intA altce!a decAt o reflectare a legilor uni!ersale care actionea'A la ni!el macrocosmic% ModificArile si transformArile care inter!in %in lumea noastrA tre$uie sA ai$A un sens profund 5i sA fie aplicate cu intelepciune pentru a nu crea distorsiuni sau 6ruperi1 de ritm% (ituatia actualA a poporului roman 5i a intregii omeniri se poate asemAna cu situatia unui $olna! de cancer% Boala este grea dar ea poate sA fie !indecatA% Nu este o simpla raceala care poate fi tratata imediat% In ca'ul unui om $olna! de cancer pentru a nu intra in metasta'a el tre$uie sa actione'e cu preci'ie 5i in mod inteligent% DacA de exemplu in marea lui dorinta de a se !indeca $olna!ul de cancer aflA despre un tratament miraculos 5i il aplica de indata fara discernamAnt atunci este foarte posi$il ca trupul lui sA cede'e deoarece nu este incA suficient pregatit pentru a primi influxul energiei !indecatoare% )rin urmare mai intai sunt necesare cate!a etape pregatitoare de purificare si a$ia mai apoi se poate aplica tratamentul decisi! care !a conduce la insAnAtosirea completA% La fel constiinta maselor !iciata de situatiile grele si foarte complexe ale societatii moderne nu are totdeauna ni!elul necesar pentru a asimila asa cum tre$uie unele informatii si cunostinte care ar putea c&iar sa determine o inc&idere1 a recepti!itatii sale sau o reactie de recul% Tocmai de aceea este $ine sa asteptam momentul potri!it pentru a face de'!aluirile socante pe care Ce'ar mi le-a impartasit mai ales pentru faptul ca ele !i'ea'a atat intreaga tara cat si omenirea in ansam$lul ei% Cu alte cu!inte aceasta este o pro$lema de impact general ampla si cu o mare forta de penetrare in constiinta maselor daca acestea sunt pregatite sa o primeasca% La ni!el indi!idual situatia este insa mult mai simpla% Atunci cand e!enimentele la care participAm iau o turnura spectaculoasA simtim in mod intuiti! ca destinul1 ne pregateste pentru ce!a anume% Atunci aproape fara !oia noastra suntem implicati in anumite con2ucturi care practic ne o$liga sa ne adaptam 6din mers1 la noul curs al e!enimentelor mentinandu-ne totodata un !iu interes si o intensa aspiratie pentru a cunoaste mai multe lucruri si pentru a actiona intr-un mod mai eficient%

Aceasta este c&iar situatia in care eu insumi ma aflu in perioada actuala% Nu cunosc decat in parte fortele su$tile care sunt implicate aici 5i moti!ele ascunse ale actiunii lor dar simt cu multa con!ingere ca ele ma g&idea'a pas cu pas catre un tel $ine definit din !iitor% Ceea ce pot sa afirm cu tarie este uluitoarea intensitate cu care am trait e!enimentele pe care le !oi descrie in aceasta carte si de asemenea faptul ca ele mi-au transformat in mod fundamental intreaga fiinta% Aproape sunt tentat sa cred ca intalnirile si discutiile mele cu Ce'ar explicatiile initiatice pe care el mi le-a oferit c&iar pre'enta mea la locul marii descoperiri din Muntii Bucegi si aflarea elementelor principale ale expeditiei pe care el a condus-o nu au constituit la urma urmelor decat un fel de antecamera1 o pregAtire a$solut necesarA pentru ceea ce a!eam sA traiesc ulterior% 7aptele sunt perfect corelate 5i intuiesc ca fiecare actiune se gase5te integratA intr-un imens ansam$lu cau'al care se indreaptA spre o anumitA tintA cu preci'ia unui cronometru% E!enimentele cu care m-am confruntat au depA(it cu mult c&iar si ilu'ia1 pe care o trAim in timpul unui !is% Marturisesc faptul cA pe tot parcursul acestor e!enimente care au a!ut loc intr-o perioadA de aproximati! doar doua saptAmAni starea de totalA uluire aproape ca nu m-a parAsit nici o clipa% )ot c&iar sa afirm cA ea a constituit motorul1 care a declan5at in fiinta mea o transformare fundamentalA a cari natura profund spirituala face cu atAt mai dificilA descrierea ei in termeni preci5i 5i eloc!enti% (unt con5tient de faptut cA pre'entarea acestor e!enimente !a insemna pentru multi cititori un mare semn de intre$are3 poate cA ei o !or considera ca fiind c&iar o relatare fantasticA% Ce pot raspunde intr-o astfel de situatie decat ca fiecare simte 5i considera asa cum ii dictea'A inima 5i sufletul8 In ceea ce mA pri!e5te li$er 5i purificat acum de 6ceata1 multor aspecte si realitAti pe care cu putin timp inainte nu numai ca nu le intelegeam dar nici macar nu le $anuiam existenta simt 5i traiesc cu intensitate fiecare clipa si intuiesc un sens mult mai profund al !ietii mele% Inaintea tuturor celor care, citind aceasta carte, se vor indoi de !eridicitatea ei eu insumi am fost cel care am trait de multe ori impulsul indoielii 5i al uluirii fara margini care adeseori m-a fAcut sA ma intre$ daca !ise' sau daca traiesc totul in realitatea fi'ica% Dincolo i9nsA de aceste socuri1 mentale pe care intr-o anumitA mAsura sunt sigur cA 5i cititorul le !a resimti am fost a2utat sA discern realitatea de fante'ie si ade!Arul de ilu'ie% Mai mult decat atat am fost g&idat astfel incat aceste re!elatii sA de!inA con!ingeri foarte profunde in constiinta mea iar $a'a care a sustinut acest proces esential a fost o ampla transformare de natura energeticA ce a a!ut loc in propria mea fiinta% A5 putea sA aseman acest 6miracol1 cu situatia in care un om a postit mai multe 'ile fara sa manance a$solut nimic $and doar apa% aceasta ar fi prin

analogie starea generala a omului o$i5nuit care i5i traieste existenta intr-un mod aproape lar!ar de multe on fAra nici macar sA $AnuiascA imensele capacitAti potentiale la care daca !rea poate sA ai$A acces aproape imediat% 7ire5te la sfAr5itul postului omul este slA$it farA puteri3 cu toate acestea pAstrand termenii analogiei noastre el nici macar nu reali'ea'a situatia in care se afla gandind cA aceea este starea lui naturala% indatA ce incepe sa manance el constatA i9nsA cu mare $ucurie 5i cu uluire cum in intreaga lui fiinta se re!arsA fluxuri puternice de energie care ii insufla !iata fortA putere de actiune inspiratie !ointA fericire 5i incA multe alte sentimente 5i perceptii de care el aproape cA nu era constient inainte% Viata anostA adeseori insipidA sau limitatA la teluri $anale si mesc&ine dispare atunci ca prin farmec. Acesta este ,miracolul" pe care il realizeazA profunzimile energetice ale fiintei noastre.Acum sunt in masura ss inteleg mai bine,dar inca partial, starea de constiintA $i conditia energeticA subtilA a lui Cezar Brad, deoarece eu insumi traiesc in prezent o altfel" de viatA, mult mai bogatA $i mai efervescentA decAt cea pe care am avut-o pana in prezent. Inainte de a redacta aceasta carte, i-am povestit lui Cezar evenimentele uluitoare prin care am trecut. In felul lui inimitabil, plin de calm $i intelegere, el s-a bucurat in mod sinter si totodatA mi-a oferit unele sfaturi pretioase care sA MA a ute sA evoluez cu rapiditate. !imteam cA este foarte multumit vAzand ca alegerea si eforturile lui in ceea ce ma priveste nu au fost zadarnice. "u cred cA e#ista persoane care sa nu-si doreascA sA fie fericite $i care sA nu vrea sA cunoascl tainele universului. Apare insA intrebarea fundamentala$ cum se poate realiza aceasta% &in cAte $tiu, e#ista multe cAi, dar toate au in comun acelasi element $i anume faptul cA avem de-a face cu un proces al devenirii, care are loc in timp. 'oate cA acesta este si motivul principal pentru care multi oameni renuntA la calea spirituala a cunoasterii c(iar inainte de a realiza o veritabilA transformare lAuntricA a fiintei lor) ii sperie efortul, ideea de a fi perseverenti. In cazul meu, procesul transformArii a fost e#trem de accelerat $i a durat doar douAsprezece zile. 'robabil cA, dacA ar fi durat mai mult, mintea mea ar fi gAsit anumite cAi subversive" de a atenua $ocul evenimentelor uluitoare cu care m-am confruntat $i atunci m-as fi blocat la un anumit nivel inferior de intelegere) cine $tie cat timp ar fi trebuit sA rAman acolo pana sA realizez urmAtorul pas%* &escrierea sublimei perioade de douAsprezece zile din viata mea constituie c(iar subiectul cArtii de fats. &acA ar fi sA raportez acele zile la timpul meu subiectiv, a$ spune ca de fapt, am trait mai multi ani, dar intrun mod foarte condensat, intr-o dimensiune comple#A a fiintei mele.

'entru a intelege aces dimensiune, destinul a fAcut sA intalnesc cateva fiinte, nu neaparat umane, care mi-au alonat cu precizie traseul pang la tulburAtoarea intAlnire cu Mac(andi. Acela a constituit, far* indoialA, punctul de infle#iune al e#istentei mele. "imic, pornind de la acel moment inainte nu a mai fost ca in trecut. + alts lume, un alt univers... "u sunt decat cateva luni de la evenimentele pe care le-am trait atunci cu mare intensitate, dar cu toate aceasea vibratia lor caracteristica nu m-a parAsit nici un moment. &e aceea, am decis sa le fac cunoscute pe aceasta cale, in masura in care ele vor reu$i sa trezeasca interesul cititorului. ,#ists o cauzA si un sens in orice aspect al vietii noastre. 'oate cA in acest imens angrena , relatarea evenimentelor urmAtoare va fi precum o rotitA miraculoasA care este in masurd sA declanseze profunda transformare spirituals din fiinea noastrA. in tot acest demers, fundamentals este patrunderea in inima subtilA... -A&. CI"AMACA)IT4LUL , 4MUL UITAT DE TIM) La cate!a saptamani dupa ce cartea Viitor cu cap de mort a fost pu$licata am fost sunat de editorul meu intr-o pro$lemA mai putln o$lsnultA% Con!enisem cu el ca acest mod de contactare sa fie folosit doar in situatii de fortA ma2ora% Dat fiind specificul elementelor pe care le-am pre'entat in carte era de asteptat sA ma confrunt cu felurite tipuri de reactii din partea cititorilor sau ale anumitor organisme de stat astfel incat l-am rugat pe editor sA se ocupe el de 6corespondenta1 si mie sA-mi semnale'e doar situatiile cele mai importante% Nu $Anuiam ca aceasta discutie la telefon a!ea sA dea o turnurA pe cat de rapida pe atAt de incredi$ilA !ietii mele% )utin stAn2enit directorul editurii mi-a explicat ca de mai multe 'ile primea in mod regulat apeluri pe mo$ilul sAu de la un $Ar$at care nu dorea altce!a decat sA ma contacte'e personal intr-o pro$lema foarte importanta% - Nu mi-a oferit alte amAnunte si nici nu a !rut sA se pre'inte mi-a explicat editorul% L-am refu'at politicos de mai multe ori su$ diferite pretexte pentru cA omul se adresa intr-un mod foarte manierat% In cele din urma am fost ne!oit sA rete' ferm discutia pentru cA cereri de acest gen au fost cu 'ecile% In acel ca' lucrurile nu a!eau totusi sA se opreasca atAt de simplu% Editorul mi-a relatat ca doar la douA-trei 'ile dupA aceea a fost din nou sunat de persoana respecti!A al cArei ton de adresare era atunci mult mai ferm dar totusi politicos% (e pare cA impactul energetic al acelei discutii ,-a

impresionat pe editor cu mult mai mult decat in alte ca'uri pentru cA incepuse sA se intre$e loc& nu ar fi oportun totusi sA reali'e'e intermedierea dintre aces persoanA si mine% Elementul decisi! care a contri$uit la &otArarea lui a fost mentiunea specialA pe care $dr$atul a facut-o in finalul cererii sale* el a spus cA de fapt eel care solicits cu atata insistentg intalnirea cu mine era un lama ti$etan% Au'ind acest lucru eu insumi am fost surprins si am de!enit $rusc atent% Iam pus cate!a intre$Ari editorului cu pri!ire la identitatea persoanei cu care a !or$it dar mi-a rgsspuns cA aceasta nu a !rut sA dea nici un nume si nici un detaliu explicand cA situatia era foarte specialA% Tocmai de aceea persoana respecti!A a solicitat multA intelegere dar a accentuat inc& o data ca este foarte important sA is legAtura cu mine% In cele din urmA editorul a acceptat sA mA informe'e in legAturA cu aceastA situatie farA totusi sA promitg ca eu !oi fi de acord cu intalnirea% - Mi-a lasat un numar de mo$il in ca'ul in care !A !eti &otari sA acceptati% E!ident din cate imi dau seama este un numAr de cartelA deci nu ne poate fumi'a !reo informatie utilA% I-am multumit editorului spunandu-i cA a procedat corect% De!enisem curios deoarece situatia mi se pares ineditA% Nu mai cunoscusem pang atunci un lama ti$etan si cu atat mai mult ma intre$am ce anume ,-ar fi interesat pe acesta in legAturA cu mine% 7ArA sA mai astept impulsionat pared de o forts ne!A'utA si simtind o ciudatA emotie lAuntricA am sunat de la un telefon pu$lic la numArul pe care mi-, notasem% DupA cate!a apeluri mi-a rAspuns o !oce placutA de $Ar$at care a!ea un usor accent ardelenesc% M-am recomandat si am preci'at ca sunt dispus sA port o discutie dacA mi se preci'ea'A mai intai scopul ei% - Ceea ce !A pot spune deocamdatA este ca nu !om !or$i la telefon tni-a rAspuns $Ar$atul% Am fost rugat la randul meu sA medie' o intalnire cu dumnea!oastrg si !reau sA insist in mod deose$it asupra caracterului ei secret% - Mi s-a transmis cA este !or$a despre un lama ti$etan care doreste sA-mi !or$eascA am cerut eu mai multe lAmuriri% - Este ade!grat si dacA sunteti de acord atunci !g pot indica c&iar scum adresa a e!itat el in mod elegant orice alte explicatii% Am sta$ilit ca intalnirea sA ai$a loc peste doua 'ile% MArturisesc ca in acel inter!al de timp am de!enit din ce in ce mai nera$dAtor si interesat de moti!ul intre!ederii% Aura de mister a persona2ului cu care am !or$it si care a e!itat sA se pre'inte importanta deose$itA pe care acesta o acorda intalnirii faptul cA urma sA discut cu un lama ti$etan f-rA sA cunosc insa moti!ul discutiei toate acestea au crest in mine o stare de surescitare la fel

ca cea pe care o traiam atunci cAnd urma sA am o noua intre!edere cu Ce'ar% Intr-un fel curio'itatea si nerA$darea mea erau legitime3 9de2a $Anuiam cA totul era corelat cu marea descoperire din Muntii Bucegi: totusi nu reuseam sA-mi dau seama care ar fi putut fi conexiunea cu un lama ti$etan% Nedumerirea mea era alimentatA si de faptul ca Ce'ar nu imi relatase despre nici un ti$etan care sA cunoascA tunelul de legatura su$pamanteana cAtre podisul Ti$et% In prima parte a expeditiei care a !i'at inaintarea prin ramificatia spre Egipt si apoi prin aceea spre Ti$et au fost descoperite lucruri incredi$ile pentru sistemul de credinte si !alori al societAtii modeme "aspecte care asa dupa cum am spus nu-mi este ingaduit sA le pre'int deocamdatA# dar nu au fost intalnite fiinte umane% Am aflat de la Ce'ar : Ve'i capitolul - din Viitorcu cap de mort de +adu Cinamar cA in 'ona Ti$etului pomind din tunelul care conducea acolo se forma o ramificatie spre suprafatA care era insa complet $locatA% (tudiile topometrice au indicat faptul cA acea ramificatie se impArtea la rAndul ei in doua directii* una cltre muntele ;ailasa unde exista o foarte !ec&e lamaserie iar a doua cAtre capitala L&asa a!and pro$a$il o legAturA secretA cu palatul regal% CealaltA mare ramificatie pornind de la tunelul principal spre Ti$et se orienta catre podisul <o$i insA expeditia nu a inaintat la prima deplasare pe acea ramurA% Cu toate acestea surpri'a pe care urma sA o traiesc in cadrul intalnirii a depasit cu mult c&iar (i cele mai fante'iste planuri ale mele% )ot afirma cu certitudine ca acela a fost unul dintre momentele cruciale de la care existenta mea a fost profund transformatA% E!enimentele care s-au petrecut in urmatoarele 'ile au a!ut asupra mea efectul unei ade!Arate terapii de soc atat in plan ideologic cat si in plan existential% Elinor In dupa-amia'a celei de-a doua 'i dupa ce am a!ut discutia la telefon am mers la adresa care mi-a fost indicatA% Era o strada retrasa dintr-un cartier select al Bucure5tiului% Casele coc&ete erau um$rite de o parte =i de alta a strA'ii de copaci stufo5i care isi miscau incet ramurile in lini=tea sua!A a acelei 'ile% Am g-sit cu u=urintA numarul care era indicat pe adresA3 era o !ilA cu un eta2 a!And un design ingenios foarte modem% De altfel am o$ser!at cA fusese proaspAt reno!atA% Am sunat la interfon (i mi s-a desc&is aproape imediat% )utin emotionat am intrat intr-o curte relati! mica dar plinA de !erdeata prin care treceau doua alei pa!ate 5i atent ingri2ite% Am urcat repede cele cAte!a scari de la intrare 5i am a2uns in dreptul usii super$e din lemn sculptat care atunci s-a desc&is larg in fata

mea% In sfarsit eram intampinat de misteriosul persona2 pe care ,-am recunoscut imediat dupA accentul lui specific% Am fost totu>i destul de surprins sA remarc faptul cA $Ar$atul era foarte tanAr3 nu cred sA fi a!ut mai mult de .?-.@ de ani% Blond de inAltime mi2locie 5i '!elt purta o camasa de culoare grena cu re!ere si o perec&e de pantaloni asortati% 7igura lui calmA si 'Am$itoare im$ia incredere 5i sinceritate dar oc&ii lui ascundeau adAncimi ne$anuite% in ciuda tineretii sale impresia mea certa a fost aceea ca omul exprima multA maturitate in gesturi 5i in gandire% )oliticos el m-a in!itat in li!ing-room >i s-a pre'entat cu numele complet dar pentru ca intalnirea a fost sta$ilita in termeni de confidentialitate nu !oi di!ulga numele real al persoanei% De altfel intuind ca !oi scrie aceasta carte ea insAsi mi-a sugerat sA folosesc in ceea ce o pri!e5te pseudonimul Elinor% - in ca'ul meu totusi pro$lema numelui este relati!A mi-a spus el% E o mostenire1 de familie care tre$uie adaptatA din cand in cand% - Cum a>a8 mi-am exprimat eu nedumerirea% Nu inteleg iti sc&im$i numele8 - (unt ne!oit sA adopt aceastA tacticA pentru a nu a!ea pro$leme% - Dar de ce8 (unt sincer uimit am 'is eu% Age'at intr-un fotoliu de piele ser!eam din ceaiul oriental pe care Elinor mi ,-a oferit intr-o cea=ca de portelan tin% Am$ianta camerei era minunat? decorul fiind un amestec ingenios de antic =i modern care inducea un sentiment conforta$il de relaxare si $unA dispo'itie% TAnArul imi explicase ca lama ti$etan urma sA soseasca in curAnd a>a incat not am legat repede o discutie fireascA insA aceacta pareA ca se indreaptA pe panta unor destainuiri uluitoare% - 5tiam ca se !a a2unge repede la acest punct al discutiei a spus Elinor% Totusi in circumstantele actuale m-am decis ca este oportun sA !A impartasesc un secret teri$il pentru care unii c&iar ar ucide% De altfel aceste este moti!ul principal care ma determine sa fiu extrem de precaut cu aceste informatii% 5tiu insa ca pro$itatea dumnea!oastra nu poate fi pusa la indoialA si ca $unele intentii pe care le manifestati sunt minunate% L-am asigurat atunci pe Elinor de discretia mea desA!ArsitA si totodata ,am lasat sA inteleagA faptul ca sunt foarte interesat de ceea ce dorea sA-mi po!esteascA% - Nu peste mult timp a continuat el !oi fi ne!oit sA-mi sc&im$ numele deoarece altfel as atrage intr-un mod nedorit atentia asupra mea% Moti!ul este acela cA infltisarea mea nu !a mai corespunde nici mAcar in limite largi cu !Arsta mea reala%

IncA nu eram capa$il sA inteleg esenta pro$lemei% - Bine dar eu personal nu !Ad nici o inad!ertentAA am spus cu incredere% In definiti! arati foarte $ine pentru un tanAr care incA nu a implinit trei'eei de ani% Elinor a tAcut un timp pri!indu-ma cu serio'itate% - )ro$lema este ca in realitate am sai'eci si doi de ani a spus el cu mult calm% De2a ma confrunt cu anumite suspiciuni din partea unor persoane si nu !reau sA le alimente' mai mult aceste $anuieli% (ingura solutie este aceea de a-mi sc&im$a complet identitatea si domiciliul pe teritoriul +omaniei% )ro$a$il ca !oi fi ne!oit sA parasesc si tara pentru o perioadA mai lunga de timp% Am rAmas siderat pri!ind in gol% )rimul meu gAnd a fost acela ca mam ,asat amAgit de toana unui ne$un si am pierdut astfel cate!a ore din programul meu% Totusi nu reuseam se identific moti!ele pentru care tre$uia neaparat sA cred aceasta% In definiti! acel om ma tratase cu respect fusese ama$il si plin de $un simt cu mine3 mai mult locuinta lui era o expresie eloc!enta a $unului gust ar&itectonic si decorati!% In afara de faptul ca pro$a$il se credea nemuritor nu a!eam alte moti!e pentru a-, suspecta de ne$unie% - Va inteleg reactia emotionala interioarA a spus el cu un ton detasat% La urma urmei este oarecum firesc sa manifestati cel putin un sentiment de neincredere fata de ceea ce !-am destAinuit% Totusi reflectAnd mai adAnc !eti descoperi ca nu este imposi$il ca omul sA traiascA mai mult decAt media de !arstA actualA% De fapt ar putea trAi perioade imense de timp in corpul lui fi'ic% - Ce sa inteleg de aici8 CA nu !eti muri8 Am sesi'at cA trecusem in mod inconstient la modul politicos de adresare dupA ce aflasem !arsta reala a celui din fata mea% - Asta rAmane sA descopAr nu-i asa8 )ro$a$il cA !a dura ce!a timp pana !oi lua o deci'ie in acest sens a spus Elinor cu9 o fina ironie% Totusi intuitia si anumite cunostinte e'oterice pe care le am ma determine sA afirm ca nu se poate rAmane in corpul fi'ic o perioada nedeterminatA de timp% Insa c&iar si asa !iata fi'icA se poate prelungi mai multe mii de ani% Aceasta ne poate conferi posi$ilitati extraordinare de e!olutie% Incepeam sa-mi re!in din socul surpri'ei si mi-am adus aminte de pul$erea de aur monoatomic pe care Ce'ar o descoperise in recipientul in formA de amfora din (ala )roiectiilor%: Nici pana atunci nu aflasem ce repre'enta de fapt acea su$stantA3 explicatiile pe care le primisem erau doar ipote'e si nimeni nu !erificase daca asimilarea ei in organismul uman producea o reintinerire spectaculoasa a trupului mentinandu-, in acelasi timp la

parametrii optimi de functionare sute si c&iar mii de ani% Nu stiam daca sau efectuat cercetari in aceasta directie si nici unde a fost transportata pul$erea cea pretioasa% De altfel nici c&iar Ce'ar nu mi-a preci'at nimic despre aceasta atunci cAnd m-am intalnit cu el dupA intoarcerea din Marea Expeditie% La rAndul meu am e!itat sA aduc in discutie acel su$iect deoarece intuiam cA repre'entA un punct sensi$il si in acelasi timp un secret teri$il% (e pare insa ca 2ocul sortii m-a fa!ori'at deoarece acum eram in situatia de a afla lucruri extraordinare pe care fArA sA le resping apriori le incadram totusi in domeniul fantasticului% DacA persoana din fata mea spunea ade!lrul atunci a!eam do!ada !ie a faptului cA omul poate sA nu im$Atraneascg si c&iar sA-si prelungeascA !iata in corpul fi'ic o perioadA imensA de timp% Asa cum era firesc intr-o asemenea situatie am presupus cA secretul pul$erii de aur monoatomic nu constituia proprietatea exclusi!A a unei ci!ili'atii antice necunoscute si ca Elinor fie a!ea relatii cu totul speciale fie facea parte din prima elitA a puterii mondiale% Desi mA indoiam de acest ultim aspect am mentionat presupunearea mea% - 5tiu cA pul$erea respecti!A a constituit unul dintre punctele fier$inti ale descoperirii din Muntii Bucegi la care ati a!ut si dumnea!oastrA acces% )oate cA !eti fi surprins dar cunosc multe detalii in aceastA directie3 !eti afla curand din ce cau'A% Totusi in ceea ce pri!este aspectul meu exterior si longe!itatea de care ma $ucur acestea nu se datorea'i consumArii pul$erii de aur monoatomic% Vreau sA spun cA infAtisarea mea in ciuda !Arstei reale pe care o am nu este un efect al folosirii pul$erii de aur monoatomic ci ea se datorea'A influentei unui dispo'iti! care dupA pArerea mea face si mai dificil de inteles interactiunea care exista intre om si energia timpului% (imteam cum mA cuprinde din nou un !al de caldura care exprima stan2eneala neincrederea mea si c&iar un fel de panicA ce ma facea sA freamAt nelinistit in fotoliu% De fapt cred cA nu !oiam sA fiu tinta unei farse de prost gust dar nici nu a!eam suficiente argumente pentru a-mi sustine aceastA $AnuialA% Tul$urat am cerut o do!ada% Atunci Elinor mi-a arAtat 'Am$ind actul de indentitate si pasaportul sAu% in !iata mea nu am examinat mai atent niste acte de identitate dar cu toate acestea nu am putut sa le gasesc nici un cusur% Nu exista nici o indoialA asupra c&ipului din fotografie care-, repre'enta pe Elinor iar anul nasterii era scris foarte clar* ,B0.% C&iar si in aceastA situalie m-am gAndit totusi cA actele ar fi putut sA fie false insa mi-am dat seama cA efortul pentru contrafacerea lor ar fi fost prea mare iar mo$ilul unei asemenea actiuni ar fi ramas neclar% DacA era intr-ade!ar ceea ce pretindea atunci acel om a!ea tot interesul sA

detinA acte care sA ateste faptul cA !arsta lui era mult mai mica decAt cea realA pentru cA in acest fel sA existe o corelatie cu infatisarea lui exterioara% Intuind gandurile pe care le a!eam Elinor mi-a arAtat atunci si certificatul lui de nastere in original% Mi-a explicat cA a anticipat reactile mele pe care de altfel le considera firesti in acea situatie si tocmai de aceea pregatise actele personale pentru a mi le arAta% Este totusi greu sA !A descriu starea complexa pe care am simtit-o atunci stiind cA mA aflu in fata unui om care nu im$AtrAneste% Contradictia intre realitatea pe care o a!eam in fata oc&ilor 5i ideile preconcepute 5i adAnc infiltrate in mintea mea care imi aduceau mereu aminte cA fiinta umanA nu poate sA trAiascA timp de sute de ani 5i cu atAt mai putin timp de mii de ani au creat o stare de confu'ie din care aproape ca nu mai stiam cum sa ies% Credeam cA dupA ceea ce !A'usem in (ala )roiectiilor nu mai era nimic care sA-mi pro!oace mirare sau stupefactie% 5i totusi intr-un mod cat se poate de simplu (i firesc mA confruntam din nou cu un element $ul!ersant care sfida practic ideile stiintifice moderne si sistemul conceptual in care am fost educati% (igur as fi putut sA adopt in mod simplist politica strutului asa cum din nefericire procedea'A multi oameni de stiintA moderni atunci cand ce!a le depaseste capacitatea de intelegere% )uteam sa pArAsesc imediat aceasta casa dar experienta pe care o acumulasem pana atunci in situatii similare si intuitia profundA cA omul din fata mea a spus ade!arul m-au determinat sA accept 6pro!ocarea1% Elinor a desc&is peretele $atant din sticIA al camerei lasAnd aerul racoros al dupa-amie'ii tar'ii sA patrundA inauntru% Miscarea lui inspiratA a a!ut darul sA mA a 2ute sA ma linistesc (i sA-mi reorgani'e' gandurile% - Bine% Am inteles ca situatia ta repre'intA un ade!Ar tul$urAtor dar spune-mi totusi cum ai reusit aceasta8 Te rog insa n-as !rea sA aud cA teai nascut nemuritor pentru cA atunci mA ridic si plec imediat% Elinor rAse cu poftA si se ase'A din nou in fotoliu% +eusisem sA depAsesc &andicapul emotional si c&iar pe cel concepti! ceea ce detensionase in mare parte atmosfera din camera% )ro$a$il ca acest fapt a determinat si modificarea formulei de adresare care acum de!enise familiarA% - Imi pare $ine cA te pot linisti mAcar din acest punct de !edere a raspuns Elinor% M-am nascut la 4radea in conditii cat se poate de normale% Acolo am trait pana la !arsta de douA'eci si opt de ani de ani cand am !enit in Bucuresti% Acest fapt a fost urmarea unui e!eniment crucial care s-a petrecut in !iata mea% L-am pri!it intre$Ator in!itAndu-, sA continue% Ceea ce a!eam sA aflu mi-a 'guduit fiinta%

- In acea perioada tocmai mA pregateam sa-mi intemeie' o familie% Logodnica mea se ocupa de organi'area nuntii care urma sa ai$A loc peste douA luni% Intr-una din acele 'ile am primit o scrisoare recomandatA dar numele expeditorului nu-mi era cunoscut% Adresa expeditorului era la )ost +estant la unul dintre oficiile postale din Bucuresti% Intrigat am desfacut plicul si inguntru am gAsit mai multe pagini scrise destul de marunt intr-o exprimare relati! stangace% Cu mare uimire am aflat astfel ca cel care imi scrisese era un strAmos al familiei mele despre care nici eu si nici parintii mei nu stiam nimic% Totusi in mod curios autorul scrisorii pArea cA mA cunoaste foarte $ine preci'And unele e!enimente marcante ale !ietii mele de pand atunci si fAcand de asemenea unele o$ser!atii pertinente asupra fiecarui mem$ru din familia mea% Eram insa rugat sA nu destAinui nimAnui continutul acelei scrisori in care erau expuse multe informatii pretioase pentru mine% DacA aceste prime elemente cu care incepea scrisoarea mi-au pro!ocat uimirea cele care au urmmt m-au lasat perplex% (e pare cA stramosul pro!enea de pe linia tatAlui meu insa ade!arata pro$lemA era aceea cA el afirma ca s-ar fi nascut in anul ,0.0 in <ermania intr-o 'onA care in 'ilele noastre ar corespunde impre2urimilor orasului ;&o,n% El po!esteste cA tatAl lui era un negustor !estit care calatorise de mai multe ori in Asia MicA pentru a face sc&im$ de marfa% De o$icei acesta pleca in deplasArile sale impreunA cu familia insa atunci cand stramosul meu ,-a insotit a doua oara pe tatal sau in calAtorie cara!ana lor a fost atacatA si 2efuitA de o $andA de tAl&ari% )Arintii lui au fost ucisi in am$uscada iar el care atunci a!ea paispre'ece ani a fost !andut ca scla! unui mic rege ce domnea peste un teritoriu din !ec&ea )ersie:% (e pare insa cA destinul stramosului meu continua inca multe surpri'e interesante% La putinA !reme dupA acele e!enimente stApanul lui a primit !i'ita unui ma&ara2 din indepArtata Indie iar la plecarea acestuia copilul ia fost daruit ca scla! pe langA alte $unuri 5i o$iecte pretioase% DupA o calAtorie lunga alaturi de noul lui stapan strAmo5ul meu a a2uns in India pe domeniul ma&ara2ului% Acela se pare cA era un om culti!at 5i foarte interesat de 5tiintele oculte% DupA doi ani de la !enirea din )ersia la curtea sa a sosit un mare magician despre care se spunea cA a!ea unele puteri teri$ile% )e timpul 5ederii sale la curtea regelui el a fost ser!it de cAtre $aiat% Magicianul a fost atat de multumit de comportamentul 5i istetimea acestuia incat la plecare fiind $un prieten cu regele ,-a rugat sA-i daruiasca $Aiatul in slu2$a sa% Astfel strsmo5ul meu a a2uns ucenic la unul dintre marii magicieni ai acelor timpuri care a5a dupA cum se relata in scrisoare practica de fapt alc&imia 5tiintA foarte secreta ale cArei taine

profunde erau stApanite doar de cei cu ade!Arat intelepti% (trAmo5ul meu nu a preci'at in scrisoare daca acel magician reu5ise sA o$tinA )iatra 7ilo'ofalA care este incununarea plins de succes a 4perei Alc&imice insa mi-a de'!Aluit totu5i un aspect tul$urAtor% El a afirmat ca de5i a ramas in ser!iciul magicianului mai mult de douA'eci de ani nu a o$ser!at la acesta nici o modificare a infAti5arii sale si nici un semn de decrepitudine fi'icA sau mentalA a fiintei lui% intre timp fusese initiat in multe dintre secretele alc&imiei 5i o$tinuse progrese remarca$ile pe aceastA cale% Totu5i de5i a !rut sA afle de mai multe on secretul tineretii maestrului sAu acesta a e!itat intotdeauna sA a$orde'e su$iectul respecti!% In cel de-al douA'eci 5i treilea an de ucenicie magicianul l-a c&emat la el 5i l-a anuntat cA aceea era ultima 'i in care il !a mai !edea in forma lui fi'icA flrA sA-i spune insa unde 5i de ce pleca% (trAmo5ul meu a!ea atunci aproape patru'eci de ani3 ca ultim 5i cel mai pretios dar el a primit de la maestrul sAu un o$iect straniu care era confectionat dintr-un alia2 metalic special% I s-a spus cA dacA !a rAmane mereu in prea2ma acelui o$iect nu !a mai im$Atrani 5i !a trAi mii de ani% in continuare magicianul i-a oferit anumite sfaturi pretioase prin care el insu5i putea sA o$tina alia2ul respecti! 5i i-a dat indicatiile necesare pentru reali'area formei finale a o$iectului% in acea noapte maestrul lui a dispArut 5i de atunci nimeni din antura2ul sAu nu ,-a mai !A'ut !reodatA% in urmatorii o sutA de ani ruda mea strA!ec&e a urmArit sporadic sA o$tinA enigmaticul alia2 in conformitate cu indicatiile pe care le primise de la maestrul sAu% Cu toate acestea el a marturisit in scrisoare ca $ucuria de a 5ti cA nu mai im$Atrane5te 5i cA poate trAi o perioadA imensA de timp era atAt de mare incat foarte multi ani el a preferat sa cAlAtoreascA 5i sA afle o multime de alte lucruri lasand in plan secund o$tinerea alia2ului% Cand a a2uns la !arsta de aproape .-/ de ani s-a &otArat sA se cAsAtoreasca 5i sa-5i intemeie'e o familie% )e atunci se afla in America pe coasta Californiei de astA'i% A a!ut trei copii* douA fete 5i un $Aiat% 7ind &otArat sA impartaseasca tainele pe care le detinea unui demn urma5 de sex masculin a urmArit discret dar cu mare atentie e!olutia propriului ssu ar$ore genealogic% DatoritA imensei experiente de !iatA pe care de2a o acumulase pana atunci el incepuse sA se dedice mai ales studilor aprofundate despre diferitele curente spirituale orientale a$andonand gradat cAlAtoriile sau !iata mondenA% Timp de cinci generatii ale ar$orelui sAu genealogic a unnat indeaproape familia !lAstarului de sex masculin care i se pArea cel mai puternic% Atunci cAnd era necesar el spri2inea in mod misterios prin diferite mi2loace mai mult sau mai putin oculte continuitatea lantului sau genealogic%

(transese de2a o a!ere imensA iar documentatia sa li!rescA ocupa o mare $i$liotecA% DatoritA unui sistem foarte $ine pus la punct reusise sA nu dea pans atunci de $Anuit nici prin a!erea sa rAspanditA in multe locuri pe pamant si nici prin faptul cA nu im$atranea% )rintre altele era esential sA nu iasA in e!identA in societate si sa-si sc&im$e locuinta si identitatea cat mai des cu putintA pentru a nu tre'i suspiciuni% Totusi in 2urul anului ,B// datoritA unei situatii complicate a fost foarte aproape sA fie demascat si din aceasta cau'A a tre$uit sA recurgA la solutii extreme3 timp de aproape cincispre'ece ani el s-a retras in Australia reusind in acest fel sA-si piardA urma% (urpri'a neplAcutA a fost ca re!enind in Europa mAcinatA de )rimul +A'$oi Mondial stramosul meu a constatat cA familia care incCDdea ultimul descendent de parte masculine din ar$orele sau genealogic era datA dispArutA% Capul familiei care era urmasul sAu pe linie masculine fusese ucis in rA'$oi iar restul familiei care includea doi $Aieti disparuse% Elinor facu o mica pau'A pentru a inc&ide fereastra3 afarA co$orasera um$rele serii si se fAcuse frig% 7ascinat de po!estirea lui nu am remarcat racoarea decat atunci cand el s-a intrerupt din relatare% Am acceptat $ucuros incA o ceascA de ceai cald fiind nerA$dAtor sA reintru in atmosfera magicA ce era creatA de firul incredi$ilei po!estiri% - Din clipA in clipA tre$uie sA soseascA si prietenul meu ti$etan a spus Elinor uitandu-se la ceas% Acum urmea'A partea care !a lamuri intrucat!a situatia mea% Mai runt inca unele surpri'e pentru seara aceasta spuse el 'am$ind% Desi eram foarte interesat de urmarea po!estirii ,-am intre$at totusi pe Elinor care era moti!ul pentru care preotul ti$etan dorea sA ma cunoasca% - Am fost rugat sA nu di!ulg nimic pana la !enirea lui mi-a rAspuns el% Curand ,nsa !ei primi lAmuriri la toate intre$Arile% Multumit cu acest rAspuns am asteptat continuarea uimitoarei relatAri% - (trAmosul meu a!ea atunci !arsta de aproape -// de ani% Desigur asa dupA cum il asigurase maestrul sau nu numai ca nu im$AtrAnise deloc dar c&iar de!enise mai tanAr decAt era cand a primit o$iectul din acel alia2 misterios% In decursul celor patru secole care trecuserA de atunci pro$a$il cA modul lui de perceptie a lumii suferise transformari profunde% Constiinta lui se ele!ase mult iar prioritAtile sale de!eniserA cu totul altele% in cu!inte simple dar cu o mare putere de impact emotional el imi scria faptul cA reusise sa o$tinA de'ideratul ultim al oricArui alc&imist !erita$il adicA o$tinuse )iatra 7ilo'ofala% Mi-a explicat cA acest lucru nu

ar fi fost posi$il dacA nu ar fi inteles la modul profund insAsi esenta !ietii si a uni!ersului precum si multe alte taine ale cunoasterii care i s-au re!elat pe parcursul timpului% Din cate mi-am dat seama marea lui reali'are a a!ut loc in perioada pe care a petrecut-o in Australia% +e!enind in Europa a reluat unele contacte si legAturi pe care le a!ea in 7ranta% (e pare ca acolo exista de2a un grup mic de persoane care erau gradat initiate de el in unele aspecte foarte oculte ale stiintei si spiritualitAtii% (e stia faptul ca era un alc&imist desA!arsit insA nimeni nu putea preci'a care ii era o$arsia ade!aratA% in paralel cu in!estigatiile pe care le derulase pentru a afla ce anume se petrecuse cu familia urmasului sau el a scris douA cArti despre tainele sim$olurilor alc&imice si alte cAte!a manuscrise despre e'oterismul formei si al lim$a2ului codat% (e pare ca aceste manuscrise erau foarte secrete fiind destinate doar unui mic numAr de discipoli3 cArtile au fost pu$licate in 7ranta de catre principalul lui ele! in arta cunoa5terii alc&imice care totodate era un distins om de stiinta% Experienta celor cAte!a secole de !iatA i-a arAtat indepArtatei mele rude ca nu este deloc u5or sA te strecori1 prin timp mai ales in societatea moderna% Cu cat lumea de!enea mai te&nologi'ata si comunicatiile mai complexe cu atat mai dificilA era 2ustificarea pre'entei lui mult timp in acelasi loc% Mi-a marturisit in scrisoare ca transformarea profunda care inter!enise in fiinta lui ,-a determinat sA inteleagA faptul cA a!ea de indeplinit o misiune spirituala pe care nu o putea ignora deloc% Aceasta de!enea insa cu atat mai dificila cu cat el era ne!oit sA nu apara niciodatA in pu$lic sa-5i sc&im$e adeseori identitatea 5i locuinta si sA fie foarte atent la persoanele pe care le alegea pentru a-i transmits mesa2ele in lume% In mod paradoxal conditia de 6nemuritor1 - care pentru multi oameni este foarte doritA 5i in!idiatA - ar putea pArea c&iar apAsAtoare in societatea moderna% Dupe cate am inteles aceasta este !i'iunea egoista asupra pro$lemei deoarece in general !or$ind omul 5i-ar dori sA se $ucure doar el singur de feluritele placeri si oportunitati pe care le-ar putea a!ea de la o !iatA foarte lunga si o tinerete nealterata% Te rog insa sA retii un aspect esential 5i anume cA darul pretios al longe!itetii fa$uloase nu tre$uie sA fie irosit in acest mod% De aceea elementul fundamental intr-o astfel de situatie este acela al responsa$ilitatii 5i al necesitAtii de a armoni'a contrariile ceea ce implicA o intelegere profundA a !ietii 5i a telului principal pe care tre$uie sA-, ai$a omul in existenta sa% (trsmo5ul meu imi scria cA aceste aspecte i s-au clarificat in perioada pe care a petrecut-o in Australia cand a fost el insusi contactat pe cai oculte de repre'entantii unei ci!ili'atii 5i ierar&ii superioare in ceea ce

pri!este planeta noastrA% Despre aceste aspecte el imi spunea insa ca nu poate sA-mi destAinuie mai mult dar cA in mAsura in care !oi fi interesat si !oi urma instructiunile sale !a !eni un timp cand eu insumi !oi cunoa5te in detaliu toate amAnuntele% DatoritA faptului cA reali'area sa in domeniul alc&imiei era desA!arsitA a fost relati! u5or sA o$tina alia2ul foarte complicat din care era alcAtuit o$iectul care ii asigura nemurirea1% Mi-a scris cA a descoperit c&iar o metodA mai simpla de o$tinere a sa dar a preci'at cA forma speciala a o$iectului tre$uia pAstratA% BAnuia cA eram curios se aflu ce anume determina prelungirea !ietii fi'ice atunci cand o fiinta umanA se afla in prea2ma acelui o$iect3 mi-a explicat cA pentru aceasta era necesar sA am de2a anumite cuno5tinte e'oterice solide dar in principau imi putea spune cA era !or$a despre un fenomen de acordare a frec!entei de !i$ratie a alia2ului cu frec!enta specifica de !i$ratie a organismului uman% Altfel spus se crea atunci un gen de interactiune energetica su$tila mutuale intre o$iectul din metal si fiinta care se afla in prea2ma lui% El a specificat insa cA efectul longe!itatii nu era !ala$il decat pentru persoana caruia ii era destinat o$iectul% Cu alte cu!inte acel o$iect tre$uia reali'at de un maestru alc&imist fiind strict personali'at3 efectul lui nu era !ala$il decat in ca'ul persoanei !i'ate deoarece purta amprenta su$tila specifica a organismului acelei fiinte umane% In particular alia2ul secret a!ea proprietatea exceptionalA de a fa!ori'a legatura energetic su$tila cu focarul !ietii uni!ersale dar el selecta accesul1 la aceasta formida$ilA energie cosmicA doar pentru persoana cAreia ii era destinat% (e pare ca secretul o$tinerii acestui alia2 pro!ine din timpuri imemoriale din Egiptul predinastic fiind oferit marilor preoti de atunci de cAtre 'eii care au co$orat pe )Amant% Ade!Arata arta a confectionArii o$iectului dar mai ales a alia2ului alcAtuit din mai multe metale si su$stante consta in acordarea frec!entelor de !i$ratie energetica1 adicA in personali'area o$iectului% AceastA artA constituia un secret desa!arsit care nu tre$uia cunoscut decat de un maestru in stiinta alc&imiei% Tocmai de aceea din cAte am inteles citind textul scrisorii secretul a fost impartasit doar cate unei singure persoane care era aleasa sA fie continuatorul liniei initiati!e respecti!e% De altfel metoda de o$tinere a alia2ului necesitA unele cunostinte si capacitAti launtrice exceptionale astfel incAt ea nu poate da re'ultate decat atunci cand fiinta este cu ade!Arat pregAtitA din punct de !edere spiritual pentru a reali'a aceasta% Atunci mi-am putut explica de ce stramosul meu nu a reusit sA o$tina alia2ul in tentati!ele sale anterioare pentru ca el nu a2unsese incA la acel ni!el de ele!are si de intelegere profundA a

misterelor Creatiei% Totusi mi-a marturisit ca inainte de a o$tine )iatra 7ilo'ofala el o$tinuse de2a elixirul !ietii etapA care precede in mod firesc incununarea Marii 4pere Alc&imice% Mi-a de'!Aluit faptul ca elixirul !ietii este o licoare de culoare ru$inie care atunci cand este administratA cu o stiinta exactA permite prelungirea !ietii in corpul fi'ic o duratA de timp de E-0 ori mai lunga decF cea pe care o poate furni'a o$iectul alcAtuit din misteriosul alia2% Atunci cand i-a inmanat piesa respecti!A maestrul lui i-a spus cA aceasta ii !a asigura o !iatA terestrA de aproximati! ,@//-./"#/ de ani timp suficient pentru a face progrese gradate si de a descoperi astfel elixirul !ietii% Am inteles de aici cA reali'area si mai apoi dAruirea alia2ului personali'at de cAtre maestru discipolului sAu fa!orit constituia intr-un fel o linealogie spirituala o traditie aparte care isi a!ea originea intr-un trecut foarte indepArtat al omenirii% De altfel tinAnd cont de perioada de !iatA in corpul fi'ic pe care o face posi$ilA detinerea acelui o$iect presupun ca in sirul acestei traditii foarte misterioase nu au existat decat !reo ,--./ de persoane care au fost in posesia alia2ului respecti!% In calculul meu aproximati! ma $a'e' pe faptul cA fiecare dintre detinatori a trecut la etapa superioarg poate cu mult inainte de termenul limitA in general dupA -// sau @// de ani de !ista terestrii% 7ireste este doar o presupunere insA aceste cifre pot foarte $ine sA semnifice o !aloare medie a timpului cat ei au detinut o$iectul% C&iar 5i asa aceasta imi aratA ca traditia are o !ec&ime de cel putin @-G/// de ani ceea ce depaseste cu mult orice alta traditie a unei cAi spirituale care se cunoaste 5i se practica in pre'ent% Aici am inter!enit pentru a da glas unui gAnd insistent% - (pune-mi sA inteleg de aici ca tu esti continuatorul traditiei8 - Din cAte stiu eu nu exista decat o singurA persoana pe aceasastA planetA care detine o$iectul pe o perioadA de timp% Am aflat de la strAmosul meu ca fiecare maestru tre$uie ss lase o$iectul din acel alia2 D4A+ UNEI (IN<U+E )E+(4ANE care este discipolul sAu de incredere%9 Acesta la randul lui !a proceda la fel atunci cand !a considera cA a gAsit fiinta potri!itA ceea ce implicA insA o mare responsa$ilitate% (trAmosul meu a adoptat o !ariantA mai putin o$isnuitA urmArind de-a lungul timpului e!olutia ramurei principale din ar$orele lui genealogic% In definiti! nimic nu il oprea sA caute in urmatoarea mie de ani o alts fiintA demna pentru a-i fi incredintat un asemenea secret dacA nici un urmas din ar$orele sau genealogic nu s-ar fi ridicat la inAltimea cerintelor sale% Destinul a facut sA fiu ultimul descendent de parte $ar$Ateasca din ramura principala care il interesa pe strAmosul meu% - Dar ai spus ca el pierduse urma ultimei familii de pe aceasta ramurA am

o$ser!at eu% - Este ade!Arat insa dupA cAti!a ani de in!estigatii discrete si gratie unor legAturi sus-puse pe care le a!ea el a reusit sa identifice locul in care a2unsesera mem$rii familiei% DupA moartea sotului pe front mama si cei patru copii s-au refugiat in <ermania la ni=te rude indepArtate% Din nefericire una dintre cele douA fete a murit intr-un accident iar mama lor a dispArut la un an dupA aceea farA sA se mai afle nimic despre ea% )rin ,BE. datoritA climatului politic tensionat din <ermania familia rudelor care adoptase cei trei copii rAmasi a emigrat in +omania in partea de nord a Transil!aniei iar dupA doi ani s-a sta$ilit in 4radea% Din cei doi $aieti de pe partea strAmosului meu unul era foarte slA$it fiind gra! $olna! de tu$erculo'A3 de altfel cati!a ani mai tar'iu el a murit% CelMalt $aiat a fost tatal meu care s-a cAsAtorit (i si-a intemeiat familia la 4radea% Am fost singurul copil la casa lor% - Acum inteleg am spus eu% MA intre$ insA ce fac maestrii acestei traditii dupA ce predau 5tafeta1% - Nu =tiu nici eu cu exactitate a raspuns Elinor% (e pare cA acesta repre'inta un mare secret despre care nici strAmosul meu nu mi-a !or$it nimic% Ceea ce stiu insA este cA ei continuA sA trsiascA in corpul fi'ic timp de mai multe milenii dupA aceea utili'and elixirul !ietii din alc&imie% Totu=i ratiunile pentru care ei procedea'A in acest fel nu-mi sunt incA prea clare% Cel mai sigur este cA au de indeplinit anumite misiuni spirituale care necesitA pre'enta lor in corpul fizic. Logic aceasta inseamnA ca intr-un mod mai mult sau mai putin ocultat ei continuA sA ramana printre ceilalti locuitori ai planetei insa sentimentul meu este cA lucrurile sunt mai complicate% De asemenea este posi$il ca doar unii dintre predecesorii mei sA fi adoptat aceastA cale de actiune iar altii nu% Ve'i sunt intre$Ari la care !oi gasi rAspunsul pro$a$il mult mai tar'iu% Am tacut amandoi o !reme anali'and in minte diferite posi$ilitAti% In cele din urmA m-am decis sA-, intre$* - InseamnA cA o$iectul respecti! se aflA aici in casA nu-i a5a8 - Da desigur mi-a rAspuns Elinor% +a'a lui de actiune specifica este de cati!a metri% Nu e o$ligatoriu sA rAman mereu in prea2ma lui dar pentru ca efectul sA fie constant este totu5i necesar sA am o$iectul langa mine cea mai mare parte a timpului% )oti sA-, compari cu o antena foarte specialA care 2oacA rolul de re'onator% )ro$a$il cA initial la inceputuri cei care au primit aparatul cuno=teau mult mai multe detalii in legAtura cu originea specificul 5i modul lui de functionare dar o data cu trecerea mileniilor s-au mai pierdut din aceste informatii% - Bine dar cum ti-a par!enit o$iectul8 am fost eu curios% Te-ai intalnit cu ruda

ta strA!ec&e8 - Nu nu m-am intalnit cu ea atunci de=i mi-a= fi dorit mult aceasta% Impresia mea era ca a e!itat intalnirea mai ales datorita !igilentei ser!iciilor secrete ale regimului comunist care prin anii 9@/ incepuse sA fie destul de aspru% )ersonal sunt aproape con!ins cA stramo5ul meu nici mAcar nu a fost !reodatA in +omania ci a reali'at tot ceea ce era legat de contactul cu persoana mea prin ni5te intermediari foarte discreti% Am inteles incA de atunci (i m-am con!ins cu prisosinta dupa aceea cA cei care se aflA in situatia mea tre$uie sA fie foarte precaut dacA !rea sA duca mai departe aceastA traditie ocultA% Moti!ul este e!ident% ExistA persoane =i c&iar societati secrete care au cuno(tintA despre aceastA linie de maestri alc&imi5ti si doresc foarte mult sA cunoascA misterul de fa$ricare a alia2ului% Din fericire acesta este foarte $ine pastrat si c&iar dacA ar fi cunoscut alia2ul nu poate fi o$tinut fArA intelegerea unor c&ei su$tile care sunt esentiale in procesul alc&imic respecti!% De pilda in una din fa'ele de transmutatie se o$tine un metal cu proprietAti foarte speciale despre care oamenii de stiintA contemporani nici mAcar nu stiu cA existA% Tentatia prelungirii !ietii in corpul fi'ic este insA prea mare pentru unele fiinte umane astfel incAt aceasea incearca sA o$tinA !iata !esnicA prin orice mi2loace cu orice pret% Este e!ident ca in asemenea conditii tre$uie sA fiu foarte precaut% - AdicA !iata iti este pusa in pericol am punctat eu% - Da% Am asiguratA o !ista extrem de lungs raportatA la media de !ista o$isnuita cu conditia ca functiile !itale sA nu fie intrerupte% (a re!in insA la scrisoare% imi amintesc ca pe masurA ce a!ansam cu cititul ei in mine se luptau doua tendinte contrare* pe de o parte a!eam impulsul de a rupe si a arunca scrisoarea gAndind ca cine!a a !rut sa-si $ata 2oc de mine3 pe de alta parte a!eam totusi sentimentul cA ceea ce aflam atunci era ade!arat% in plus totul era foarte complicat pentru a fi doar o simpla farsA% 5i apoi care sA fie moti!ul pentru a mi se face asa ce!a8 Eram un om normal cu o !iatA o$isnuita farA mari pretentii% In finalul scrisorii era mentionatA procedura pe care tre$uia sa o urme' cu exactitate% 7ArA sA anunt pe nimeni fArA sA-mi iau nici un $aga2 fara sA las nici cea mai mica impresie cA s-ar fi petrecut ce!a neo$isnuit tre$uia sA !in la Bucuresti la o anumitA adresa la o data si la o ora precise nici mai de!reme si nici mai tAr'iu% Instructiunea era de a intra direct in locuinta de la adresa respecti!A% Initial am fost cuprins de panica 5i c&iar am !rut sA predau scrisoarea la )olitie care in acea !reme se numea Militie% Dar pe langA faptul cA aceasta nu ar fi re'ol!at nimic deoarece scrisoarea nu cuprindea decat o simpla relatare fArA nici un fel de date concrete care sa ducA la o

e!entualA identificare a celui care a scris-o eu insumi as fi intrat pro$a$il intr-un sir intermina$il de interogari si tracasari care erau specifice modalitAtii de actiune a regimului comunist de atunci% M-am intre$at insa ce pierdeam daca urmam acele instructiuni% C&iar dacA as fi ales !arianta de'!Aluirii la )olitie si mai apoi oamenii legii ar fi descins la adresa respecti!A din Bucuresti eram sigur cA nu ar fi gAsit a$solut nimic acolo3 intreaga operatiune era prea $ine gAnditA si $ine pusa la punct pentru a permite asemenea greseli% Mai mult decAt atAt era de2a o certitudine cA orice miscare a mea era discret urmarita fapt care a fost mentionat printre randuri si in scrisoare% Am luat repede &otArarea de a pleca la Bucuresti respectAnd in detaliu instructiunile% Am moti!at celor din casa ca merg in oras la un prieten dar de fapt am urcat in trenul spre capitala% Am corelat plecarea in asa fel incat sA respect indicatfle de 'i si de ora care mi-au fost date in scrisoare% intr-un fel simteam ca nu mai exista cale de intoarcere% Luasem singur aceasta &otarare desi atasamentele si o$iceiurile !ec&i a!eau incA tendinta sA ma intoarca din drum% 4 fricA nelamurita imi in!ada inima dar atractia sansei extraordinare care mi se oferea era mai puternicA decat sentimentul ne$ulos al incertitudinii% In mod straniu c&iar dacA stiam cA mi se oferea o !iatA de aproape doua mii de ani totusi nu a!eam nici un gAnd concret despre felul in care urma sA actione'% Ma gandeam cA era normal sA-mi fac nenumArate planuri sA am idei dorinte dar in loc de aceasta mintea parca imi era parali'atA la gandul cA !oi trAi poate mii de ani cu acest corp fi'ic% )e scurt am a2uns la Bucuresti s9i am gasit destul de repede adresa care indica un $loc comun cu patru eta2e dintr-un cartier linistit% Asa dupA cum citisem in scrisoare usa era descuiata3 am intrat intr-un apartament cu doua camere mo$ilat modest in care nu era nimeni% )e masa din sufragerie se aflau intr-un plic mare o foaie cu instructiuni o c&eie si o suma enorma de $ani pentru acele !remuri% Mi se spunea sa parasesc imediat acel loc si sA merg la o alta adresa din Bucuresti care de aceasta data era o casa unde !oi ramane trei 'ile pana ce !oi fi contactat de o anumita persoana% C&eia din plic era de la usa acelei case iar $anii erau pentru c&eltuieli3 numarand $anii am constatat ca suma respecti!e mi-ar fi a2uns sA traiesc linistit un an de 'ile% Eram totusi sfatuit sA nu ies din casa in acea perioada decat daca era neaparat necesar% De asemenea in frigider a!eam o re'er!a considera$ila de alimente% Mi se parea ca totul face parte dintr-un scenariu de film insa ceea ce mi se cerea era relati! simplu% Am ramas ganditor un timp si am recitit instructiunile% )area ca totul era de2a aran2at pentru a mi se oferi o

existenta nesfarsita% - Totusi !iata ta in corpul fi'ic ar urma sa se inc&eie dupa aproape doua mii de ani am spus eu% - Intr-ade!ar se pare ca efectul alia2ului este mai sla$ decat in ca'ul elixirului alc&imic dar din cate stiu eu nimeni nu a trait pana acum perioada maxima de timp pe care o facilitea'a aparatul% Lipseste deci o !erificare directa a acestei informatii care pro$a$il pro!ine c&iar de la inceputurile traditiei% Nu putem fi siguri ca mesa2ul nu s-a alterat o data cu trecerea timpului% - Dar unde era o$iectul8 am intre$at eu cu nera$dare% Ti-a fost adus de persoana cu care te-ai intalnit8 - Lucrurile au fost mai complicate% Dupe ce m-am instalat in cealalta casa care de asemenea era plasata intr-o 'ona linistita dar in cealalta parte a orasului am asteptat !i'ita persoanei de legatura% Locuinta era foarte conforta$ila c&iar luxoasa as putea spune dar am o$ser!at ca nu a!ea telefon% Ca$lul exista insa lipsea aparatul% )ro$a$il ca aceea era o masura de siguranta pentru a nu fi tentat se iau legatura cu cine!a% Asa dupa cum fusesem instiintat persoana a !enit dupa trei 'ile timp pe care eu ,-am petrecut citind si pri!ind la tele!i'or% )entru a nu crea nici un fel de pro$leme am preferat se nu ies in oras% La sfarsitul perioadei eram putin plictisit dar curio'itatea si interesul pentru ceea ce a!ea se urme'e nu ma parasisera deloc% )ersoana de legatura era un domn a2uns la !arsta maturitatii care mi-a confirmat personal ca a fost trimis de ruda mea stra!ec&e% Desi ,-am napadit cu un potop de intre$ari in aceasta directie totusi el a ramas inflexi$il% Tot ceea ce mi-a spus a fost ce tre$uie sA am ra$dare si incredere% Apoi a scos din geanta sa un aparat de fotografiat si m-a rugat sA me ase' in dreptul unui perete gol% Dupe ce m-a fotografiat !a'and ca sunt contrariat si pentru a e!ita o scena neplacuta mi-a explicat ca fotografiile erau necesare pentru noile mele acte% M-a anuntat ca !a re!eni peste alte trei 'ile si ca atunci tre$uie sA fiu pregatit de plecare% Inca mai puteam sA re!in la !iata o$isnuita pe care mi se parea ca o parasisem cu prea multa usurinta% )e langa incertitudinea in care traiam 2ustificata de lipsa informatiilor simteam ca situatia de!enise c&iar periculoasa% )entru ce as fi a!ut ne!oie de alte acte8 Dar mai ales despre ce fel de acte era !or$a8 In definiti! $uletinul si carnetul meu de conducere erau perfect !ala$ile iar despre pasaport nu putea fi !or$a deoarece cetatenii +omaniei de atunci nu a!eau !oie se detina asa ce!a% Am inteles fulgerator ca de fapt urma sA parasesc tara dar nu trecand ilegal frontiera ci c&iar pe la unul dintre punctele !amale cu pasaport in toata regula% Inima mi s-a strans de emotie iar !alurile fricii mi-au

cuprins imaginatia% Ma !edeam de2a descoperit inc&is si $atut in $eciurile temutei (ecuritati a (tatului supus unor intermina$ile si epui'ante interogatorii de multe ori foarte !iolente% Ma plim$am ner!os prin casa nestiind ce sa fac% Logica imi spunea ca daca romanii nu au pasaport atunci insemna ca eu a!eam sa apar cu un act fals a!And o altA nationalitate% Transpirat m-am aruncat pe pat% <Andeam cA imi complicasem !iala inutil tocmai cu putin timp inainte de a-mi fauri un !iitor decent o !iatA de familie si poate c&iar o carierA cel putin atat cat se putea !or$i despre asa ce!a intr-un stat comunist% 5i pentru ce8 Ma gAndeam ca in definiti! existenta mea era $unA atat cat ar fi fost nu a!eam ne!oie de una de doua mii de ani in care pana la urmA precis as fi o$ositA E!ident toate acele ganduri erau urmarea instinctului de conser!are care mA indemna cat mai era posi$il sa urme' calea mediocrului si a $analului% Dupa un timp am inceput se ma linistesc si sa pri!esc pro$lema dintr-o alta perspecti!a% Tre$uia se recunosc de pilda cA stra!ec&ea mea ruda imi lasase mereu la dispo'itie li$erul ar$itru% )rin nimeni 5i nimic in nici un moment ea nu m-a fortat sA adopt acea !arianta% A fost mereu alegerea mea asa cum era de fapt si in acea clipa% C&iar si atunci i9ncA mai a!eam posi$ilitatea sa a$andone' totul 5i sa-mi reiau !iata de dinainte farA ca cel putin aparent cine!a sA fi a!ut de pierdut sau de suferit% Eu as fi gAsit repede o explicatie plau'i$ilA pentru logodnica 5i familia mea iar suma mare de $ani pe care o aduceam i-ar fi in!eselit pe toti% )e de alta parte strAmosul meu ar fi ramas la fel de inaccesi$il si necunoscut ca 5i pAnA atunci iar aran2amentele pe care el le angrenase printr-o misterioasa filierA sunt sigur cA nu ar fi furni'at nici cel mai mic indiciu autoritAtilor% Eram ne!oit ss recunosc ca intelepciunea experienta si relaliile pe care el le acumulase in indelungata sa !ista ii penniteau sA actione'e de la distantA intr-un mod foarte inteligent si practic lipsit de gresealA% De $una seama ca pre!a'use si e!entualitatea a$andonului meu dar cu o uimitoare delicatete el ma recompensa intr-un astfel de ca' pentru pro$lemele1 pe care mi le pricinuise lasandu-mi acea mare suma de $ani% Conclu'ia mea finala era cA tre$uia sA-mi fAuresc singur destinul% In acelasi timp incepeam sa inleleg cA in loc sa solicit mereu (i in mod egoist do!ada suprema a celor pe care el le afirma in scrisoare - si aici ma refer la enigmaticul o$iect personali'at - era necesar mai intAi ca eu insumi ss ofer o minima do!ada ca merit acel lucru% In loc sA a$orde' o atitudine si o gandire inc&i'itoriala ca si cum !iala eternA mi s-ar fi cu!enit de drept si fArA nici un efort mult mai intelept ar fi fost sA reali'e' cA ceea ce urmea'a sA mi se ofere constituia realmente o $ogatie inestima$ila pentru

destinul meu 5i o sansA extraordinarA pentru e!olutia mea% Asa as fi fost in pericol sa nu aprecie' la 2usta lui !aloare cadoul stramosului meu si fara indoiala cA in ignoranta mea as fi facut destule greseli care m-ar fi putut costa destul de repede !iata% - Te inteleg perfect am spus eu atunci% Cunosc aceste aspecte 9deoarece ele mi-au fost expuse si mie e drept ca in cu totul alte con2uncturi de cAtre o persoana foarte specialA% Elinor 'am$i cu intelegere% - Cred cA te referi la domnul Ce'ar Brad nu-i asa8 Intr-ade!ar se pare ca este o fiintA care a atins de2a un inalt grad de e!olutie a constiintei a remarcat el gAnditor% 5i tu faci parte prin forta destinului tau din acest angrena2 complex care implica fiinte remarca$ile% )este putin timp !ei constata ca in !iata nimic nu este intamplAtor ci toate e!enimentele se corelea'a 5i se sincroni'ea'a intr-un mod care de multe ori este uimitor pentru omul o$isnuit% Este o mare arta sa o$ser!i aceste sincronicitati care apar in !iata si mai apoi sa le intelegi cau'a ascunsA% In acelasi timp daca reusesti aceasta este un semn distinct al faptului ca ai e!oluat% Dar sA re!in la ceea ce spuneam% +eflectAnd tot mai mult la aceste aspecte in mine a apArut treptat con!ingerea ferma cA tre$uia sa a$orde' o anumitA cale in !iatA si cA aceasta era strAns legatA de strAmosul meu% )rin urmare am &otArat sA mA a$andone' fArA re'er!e planului ascuns pe care intuiam ca marele alc&imist il pregAtise in detaliu% Desigur exista si o anumitA do'A de risc in aceasta actiune dar &otArarea mea era de2a neclintitA% La inceput au mai existat sla$e e'itari care se datorau atasamentului fatA de familie si de logodnica mea dar m-am linistit spunandu-mi cA mai apoi !oi a!ea tot timpul din lume sA mA intorc la ei% In sinea mea insa stiam prea $ine cA acest lucru nu se !a petrece niciodatA% Dupa trei 'ile $ar$atul carunt a re!enit la fel de so$ru si de calm ca si prima data% A5a dupA cum am $anuit a!eam de2a un pasaport fals cu care urma sA trec granita% Asteptlrile mele au fost insA depasite atunci cand am constatat ca pasaportul meu era de fapt un pasaport diplomatic si ca eu a!eam cetAtenie $elgianA% Acel domn mi-a explicat cA s-a ales aceasta !ariantA deoarece eu cunosteam foarte $ine lim$a france'A ceea ce facea totul mai credi$il pentru autoritAtile !amale% El urma sA mA insoteascA la Bruxelles iar plecarea cu a!ionul era programatA a doua 'i la prAn'% Ca sa fiu mai concis la aeroport totul a decurs normal firesc iar !amesii ne-au urat c&iar 6$on !oHageA1% )e inserat eram de2a instalat intr-o !ilA ultraluxoasA din capitala Belgiei care se afla intr-o 'onA re'identiala a orasului% BAr$atul care m-a insotit s-a retras discret dupA ce s-a asigurat cA am tot ce-mi tre$uie% M-a anuntat cA in aceeasi searA urma sA primesc

o !i'ita- speciala% Am 'Am$it usor3 pro$a$il cA acela urma sA fie momentul mult asteptatei intalniri cu ruda mea in !arstA de peste cinci sute de ani% Tre$uia sA recunosc cA uneori in !iatA sc&im$arile de situatie sunt atat de rapide si spectaculoase incat tre$uie sa dai do!adA de mult discemAmant si de o mare stApanire de sine pentru a le face fatA cat mai $ine% In urmA cu o sAptamana imi fAuream planuri de familie impreuna cu logodnica mea la 4radea in +omania3 acum eram in Belgia a!And o alta identitate si asteptam sa ma intalnesc cu o rudA in !arsta de cAte!a sute de ani% Destul de socant nu8 Elinor rase dega2at si se ridicA pentru a aprinde lumina% AfarA era aproape noapte si preotul ti$etan incA nu sosise% +upt din !ra2a ascultArii am tresarit uitAndu-mA la ceas% - Este destul de tAr'iu%%% Cre'i cA !a mai fi o intalnire in seara aceasta8 am intre$at eu sceptic% - 7ArA indoialA a rAspuns Elinor desi eu insumi sunt putin mirat de aceasta intar'iere% (a a!em insA rA$dare3 !a sosi peste putin timp si atunci te !ei confrunta cu o mare surpri'a% Nu intelegeam nimic din acest mister dar Elinor mi-a promis cA asteptarea mea nu !a mai dura mult% - Daca e asa atunci te rog sA continui si sa-mi spui ce s-a petrecut in seara aceea la Bruxelles am 'is eu ase'andu-mA mai comod in fotoliu si gustand unul din fursecurile cu care fusesem ser!it% - L-am cunoscut pe maestrul alc&imist strAmosul meu% Eram emotionat dar el pArea cA mA intelege atAt de $ineA Mi-a multumit cA am a!ut incredere in el si in cele ce%mi-a scris% Arata de aproximati! E.-EE de ani3 to rog sA mA cre'i cA eram consternat si cautam di!erse moti!e sA-mi 2ustific cA ceea ce se intampla este o farsA cA este imposi$il ca persoana din fata mea sA ai$A acea infAtisare si totusi ea sA fi trait de2a cinci sute de ani% Mi-am exprimat c&iar atunci indoiala in aceasta pri!intA% El m-a pri!it calm si cu serio'itate intre$andu-ma apoi cam cum mi-as imagina eu cA ar tre$ui sA arate o fiinta umanA care are !Arsta de cinci sute de ani% La aceastA replica m-am $locat reali'and imediat ridicolul situatiei% A continuat sa-mi spuna cA nu mA !oi putea con!inge de existenta acelei traditii secrete 5i de efectul extraordinar pe care il are o$iectul misterios asupra !ietii celor pentru care a fost fAcut decAt dupA trecerea multor ani dar in tot acest timp el mA sfatuia sa a5tept intr-un mod acti! sA ma culti! si sa in!at tainele alc&imiei pentru a fi capa$il sA reali'e' mai tar'iu trecerea la etapa superioara% (-a oferit sA-mi arate si sa-mi punA la dispo'itie tot ceea ce era necesar

pentru a reali'a aceasta% (imt cA ai un potential deose$it1 mi-a spus el 6dar cu toate aceasea !ei constata cA cei care intrA pe calea acestei traditii integrea'a in alt mod timpul pe care il au la dispo'itie care fata de !iata unui om o$i5nuit este incompara$il mai lung% De aceea progresele pe care le !ei face in experientele tale alc&imice !or fi destul de lente% Este posi$il sA treacA cate!a sute de ani poate c&iar o mie de ani sau mai mult pana sA atingi desA!arsirea in opera to alc&imicA% in aceastA perioada foarte lungA de timp !ei fi poate ne!oit sa faci fatA unor transformari ma2ore c&iar dramatice in existenta ta insA ele to !or a2uta sa acumule'i o experientA imensA care !a contri$ui din plin la complexitatea destinului tau% Ai putea sA ma intre$i cum se face cA alti alc&imisti reu5esc sA atingA desa!arsirea operei lor intr-o singura !iata de om normal% Aceata este o realitate dar in astfel de ca'uri ei se nasc de2a cu mari merite pe aceastA cale do$andite in multe existente anterioare% Aproape sigur nu e5ti familiari'at cu aspectele metempsi&o'ei si nici cu cele care se referA la legea e'otericA a actiunii 5i reactiunii in uni!ers% Din aceastA cau'A explicatiile pe care ti le ofer acum ti se !or pArea poate &ilare 5i ilogice% Vei a!ea insA la dispo'itie un timp indelungat ca sA intelegi si sa o$ser!i aceste aspecte% E $ine sA stii totu5i cA longe!itatea extraordinarA pe care o ai acum la dispo'itie iti poate oferi posi$ilitatea de a e!olua spiritual mult mai rapid decAt urmand calea nasterii si a mortii pe care o parcurg ceilalti oameni%1 (-a oprit si s-a uitat cu atentie la mine pentru a !edea ce reactie au generat explicatiile pe care mi le-a oferit% Eu eram incapa$il sA scot !reun cu!Ant pentru ca nu intelegeam semnificatia acelor lucruri% Acum 5tiu insa foarte $ine la ce s-a referit stramosul meu% (unt aspecte elementare dar in acea perioada a !ietii mele ele constituiau pentru mine un su$iect complet neexplorat% Elinor s-a oprit din relatarea lui pentru a mA intre$a in ce mAsurA eram eu insumi familiari'at cu aceste pro$leme% I-am raspns cA nu cunosteam prea multe in aceastA directie 5i ca eram $ucuros dacA mi-ar fi putut oferi atunci alte detalii legate de acele notiuni% Destinul si reincarnarea - 5tii prea $ine cA pro$lema reincamarii sufletului uman continua 5i asta'i sA incite contro!erse de5i exista nenumArate do!e'i 5i c&iar studii care au fost fAcute pentru a demonstra acest ade!Ar mi-a explicat Elinor% Ne!oia de a pastra un control cat mai eficace asupra populatiei i-a determinat pe liderii din um$rA ai unor forte politice si economice sa oriente'e stiinta 5i

educatia maselor astfel incat totul sA para simplu 5i concis* nu existA suflet nu existA spirit iar dupa moartea corpului fi'ic nu se petrece nimic pentru cA totul se reduce la neant% Altfel spus conform acestei ideologii1 moderne dupA ce omul moare el dispare cu desA!Arsire farA sa lase nici o urmA% De5i este a$erantA si c&iar lipsitA de logica aceasta idee a prins in rAndul populatiei si foarte multi oameni o im$ratisea'A mai ales pentru faptul ca le dA sen'atia ca ii fereste de complicatii si de $atAi inutile de cap% In plus unii c&iar tind sa alunece intr-o mentalitate profund eronatA care ii poate arunca mai apoi intr-o cruntA disperare si suferinta3 ei se gAndesc cA dacA tot se afirma ca a!em 6o singura !iata1 si cA dupA aceasta nu mai existA nimic altce!a atunci inseamna cA pot sa!arsi orice fel de acte mai ales rele si c&iar a$omina$ile in interes pur egoist deoarece nu !a tre$ui sa plAteascA pentru ele dupA ce mor% Ve'i deci ca aceasta poate fi cu ade!Arat o pro$lema si nu este deloc intamplAtor cA societatea moderna se confruntA cu un !al practic farA precedent de !icii si faradelegi% Lupta 2ustitiei este doar la suprafatA deoarece ea nu reuseste sa curme rAul din rAdAcina lui% (istemul ideologic este corupt si fals dar cu toate acestea este mentinut astfel in mod deli$erat pentru a pro!oca &aos si a permite exercitarea controlului la !arf% - Desigur cunosc aceste aspecte am preci'at eu% Dar este interesantA !i'iunea stramosului tau in ceea ce pri!este posi$ilitatea pe care o ai pentru a progresa mai rapid% - Da metoda prelungirii !ietii in corpul fi'ic este extraordinara% La o pri!ire superficiala ai putea crede cA trece foarte mult timp pana sa a2ungi la un anumit re'ultat in timp ce alti oameni care trAiesc o !iatA normalA o$tin acelasi efect in numai cAti!a ani sau 'eci de ani% in realitate ei nu fac decat sA continue ceea ce au inceput cu multe !ieti in urmA% (A presupunem urmatoarea situatie* eu incep sa studie' misterele alc&imiei si o data cu mine se initia'A in aceste taine si un om o$isnuit care traieste o duratA normalA de !iatA% (A presupunem de asemenea ca amAndoi progresam cam in acelasi ritm% DupA cate!a 'eci de ani ine!ita$il el !a muri iar sufletul lui purtand - printre altele - c&intesenta tuturor cunostintelor pe care le-a do$Andit pana atunci !a translata intr-un plan superior al Creatiei% )entru cele mai multe fiinte umane acest plan este uni!ersul su$til al astralului care este cu mult mai !ast decAt uni!ersul fi'ic% Elinor fAcu o scurtA pau'A pentru a sor$i din ceasca de ceai% Imediat dupa aceea el isi relua explicatiile% - 4amenii nu mor in ade!aratul sens al cu!antului adicA nu dispar in

neant ci isi a$andonea'A doar carcasa1 fi'icA adicA trupul lor din carne si oase care putre'este% Moare1 doar corpul fi'ic insa partea su$tilA a fiintei sufletul trece in altA dimensiune spatio-temporala a Creatiei care este cea mai propice pentru ca el sa-si continue existenta% De aceea se spune ca in realitate nu existA moarte1 deoarece fiinta umanA ca entitate indi!iduala nu dispare niciodata3 ea doar translatea'a dintr-un plan in altul al Creatiei asa cum de pilda tu te dai 2os dintr-o masina si te urci intr-un tren3 apoi te dai 2os din acel tren si pasesti pe puntea unui !apor iar analogia poate continua% In fiecare dintre aceste situatii tu ai un mediu specific de deplasare si un anumit grad de li$ertate% Este cum s-ar spune ceea ce iti poti tu permite in acel moment ceea ce ai agonisit pentru a plAti $iletul fie la auto$u' fie la tren fie la !apor% Daca n-ai strAns suficient adicA nu ai prea multe merite atunci mergi pe 2os dar daca esti foarte $ogat1 atunci iti poti cumpAra $ilet si pentru na!eta spatiala% Analogic !or$ind in acest ultim ca' ai acces la o lume su$tilA foarte ele!atA% Daca nu ai decat putine merite pentru ca greselile tale au fost mari atunci dimensiunea su$tilA in care este proiectat sufletul dupA moartea trupului !a fi una plinA de c&in (i suferintA% Aceste demarcatii se refera la destinul fiecArui om care este in deplinA conformitate cu actiunile $une sau rele pe care el le-a sa!arsit fie in existenta lui terestra fie in cea din lumile su$tile% Daca nu ar fi asa n-ar exista nici o diferentA intre conditia lumeasca a unui sfAnt si aceea a unui criminal sau intre un retardat mintal si un geniu% Bunul simt ne spune ca nu este deloc intAmplAtor ca o fiinta umana se naste cu un se!er &andicap fi'ic in timp ce alta este perfect sanatoasa si infloritoare3 ca una suferA inca din copilarie de tot felul de angoase fiind terifiatA de cosmaruri iar alta este !eselA optimistA si foarte fericitA% Cred ca intelegi foarte $ine ceea ce iti spun% Totusi incredi$ila superficialitate si c&iar prostie a oamenilor care ii impiedicA sA remarce aceste aspecte foarte simple si e!idente precum si dependenta lor aproape maladi!A de un sistem automat de credinte si pre2udecAti care le-a fost impus inca din copilarie contri$uie atAt la decAderea for fi'icA si morala cat si la incapacitatea lor de a intelege unele ade!aruri esentiale despre !iata pe care ei o traiesc% - Asa este m-am confruntat adeseori cu aceasta opacitate a opiniei pu$lice am o$ser!at eu cu amaraciune% Dar stii am constatat ca nu este neaparat !or$a despre rea-!ointa din partea oamenilor ci mai ales despre faptul ca atunci ei se confrunta cu deci'ia de a inlocui ideile materialiste care le-au fost indoctrinate inca din scoala cu ce!a despre care aproape toti isi $at 2oc sau spun ca nu exista% Dintre cele douA !ariante cei mai multi prefera sA rAmana la !ec&ile credinte c&iar dacA isi dau seama ca

totusi ce!a nu este in regulA% Ideea de comoditate si de lipsA a efortului fi'ic ori mental reuseste de cele mai multe ori sA le $iruie tresarirea spiritului% in astfel de conditii care dupa pArerea mea accentuea'a egoismul si macina afecti!itatea nu te poti astepta sa do$Andesti prea mari merite% Viata se inc&eie relati! repede si urmea'A ca sA spun asa stransul recoltei1% Elinor a preluat imediat ideea% - C&iar despre asta !or$eam si eu% Ceea ce omul faptuieste in !iata lui terestra il o$liga intr-un fel sA se reintoarcA in planul fi'ic dupa inc&eierea se2urului1 astral in care sufletul traieste intr-o lume acordata pe 6lungimea lui de undA1% De pildA datoritA dorintei de a reusi in arta alc&imiei persoana din exemplul pe care ,-am considerat se !a reincarna intr-o con2uncture care sA-i fa!ori'e'e accesul la aceastA cunoastere% Desigur procesul de 2alonare a destinului unui suflet care tocmai urmea'A sA se reincarne'e in planul fi'ic este foarte complex fiind opera extrem de precisa a unor entitAti cosmice infinit superioare modului comun si rational de gAndire a omului% (unt luate in consideratie din imensul $aga2 de fapte trAiri emotii si intentii pe care fiecare fAptura umana ,-a strans de-a lungul nenumeratelor ei existente in manifestare acele tendinte care urmea'a sA defineasca in esentA orientarea destinului ei in incarnarea !iitoare% AceastA alegere are la $a'a anumite criterii si omul urmea'A sA traiasca in noua lui !iata din planul fi'ic un fel de 6replica1 la actiunile pe care el le-a sa!arsit in alte !ieti terestre% - Da% M-am intre$at adeseori cum are loc de fapt acest proces de contori'are1 a actiunilor noastre dar n-am gAsit raspunsul am spus eu ganditor% Elinor a tAcut o clipa dupa care mi-a raspuns cu multA competenta* - 4rice faptA fie cA este reali'atA cu trupul cu !or$a sau cu gandul este in mod tainic inregistratA1 in ceea ce ocultistii numesc memoria cosmica1 iar mai apoi c&intesenta acestor actiuni este impregnata la ni!elul sufletului indi!idual putAnd fi o 6po!arA1 sau o 6delectare1 pentru cel care isi traieste destinul mi-a explicat Elinor% (oarta omului nu este deloc intAmpIAtoare ci este in deplin acord cu natura faptelor pe care el le-a sa!arsit si tocmai acesta este moti!ul pentru care oamenii se nasc atat de diferiti% 7iecare tre$uie sA-5i trAiascA destinul propriu dupA natura faptelor sale* faptele $une !or atrage merite 5i prin urmare acea fiintA se !a $ucura de conditii 5anse 5i situatii minunate in incarnarea ei din planul fi'ic3 in sc&im$ faptele rele !or atrage consecinte nefaste multA suferintA 5i c&in pentru fiinta respecti!A% Este insA important de 5tiut cA aceste 6recompense1 repre'intA totdeauna un ec&ili$ru perfect intre faptA 5i rAsplatA% Nimeni nu este fa!ori'at 5i nmeni nu este de'a!anta2at%

7iecare prime5te e#act ceea ce el merita, c&iar dacA multi afirma cA sunt nedreptAtiti 5i il acu'A pe Dumne'eu cA le-a dat atata suferintA 5i neca'uri in !iatA% De ce tre$uie sA se c&inuiascA ei la limita su$'istentei 5i altii sA &u'ureascA in lux 5i $ogAtii8 Acest gen de intre$Ari sunt frec!ente la cei care suferA in !iata dar nu inteleg cau'ele acelei suferinte% DupA cum spuneam astfel de situatii repre'intA expresia fidela a legii compensatiei faptelor care au fost sA!ar5ite dar cel care incA nu este suficient tre'it din punct de !edere spiritual nu 5tie 5i nu intelege aceste lucruri% Eram foarte interesat de aceste aspecte deoarece ele imi permiteau sami sinteti'e' cuno5tintele initiatice pe care le a!eam% L-am intre$at pe Elinor ce anume determinA reincarnarea !iitoare a unui suflet in planul terestru% - In inter!alul dintre douA incarnAri succesi!e sufletul indi!idual trAieste in planul astral o perioadA de timp care este in acord cu meritele pe care le-a do$andit% Cand acestea s-au epui'at !ine !remea in care alte fapte care au fost sA!ar5ite de-a lungul existentelor terestre s-au copt1 5i a5teaptA sA-5i primeascA 6rAsplata1 $unA sau rea in planul fi'ic adicA intr-o nouA incarnare% AceastA 6condensare1 a necesitAtii destinului atrage atunci in mod ire'isti$il sufletul respecti! catre planul fi'ic intr-o 6matcA1 sau tipar de integrare in societate care este cel Mai potri!it cu specificul sau natura faptelor care tre$uie compensate% Aceasta se intAmplA fie cA !iitoarea fiintA umanA care se !a na5te in acea matca tre$uie sA consume fructele $une sau meritele care se datorea'A actiunilor sale $enefice din trecut fie cA ea tre$uie sA plAteascA pentru faptele ei anterioare 5i pentru suferinta pe care a pricinuit-o altora% De cele mai multe on insa existA o im$inare a celor doua tendinte 5i a5a se explica faptul cA oamenii se nasc cu anumite calitAti dar 5i cu anumite defecte fi'ice sau psi&ice% Totu5i de ei depinde cum i5i organi'ea'A1 destinul% Altfel spus ei sunt cei care generea'A prin faptele pe care le sA!ar5esc in !iata pre'entA natura destinului lor in incarnarile !iitoare% - Bine dar in felul acesta nu existA practic nici un sfar5it pentru ciclul de rena5teri am exclamat eu% 7ie cA facem $ine fie cA facem rAu ne !om renaste la nesfAr5it pentru a consuma fructele actiunilor noastre% - Aceasta este doar in aparentA% Deose$irea fundamentalA tntre faptele $une 5i faptele rele este aceea cA primele te apropie de Dumne'eu pe cAnd celelalte te depArtea'A de El% (al!area sau eli$erarea despre care !or$esc religiile autentice constA tocmai in resor$tia in dimensiunea care transcende c&iar 5i acest ciclu aparent nesfar5it al !ietii 5i al mortii care este precum un lant al dependentei% Urmand insA calea e!olutiei care totdeauna este sinonimA cu $inele 5i armonia omul a2unge intr-un tar'iu la

capAtul drumului 5i atunci se petrece un act inconcepti$il pentru ratiunea o$i5nuitA3 este ca o trecere un salt in infinitul care inglo$ea'a toate lumile dar care in acela5i timp este 5i in afara lor% Nu a5 !rea sA di!agAm acum pe aceastA directie a discutiei noastre pentru cA alta era ideea initialA de la care am pornit% Am spus cA in exemplul comparati! pe care ,-am ales cel care s-a initiat in tainele alc&imei a2unge la un anumit ni!el de intelegere a acestor taine in existenta respecti!A dupa care el moare iar sufletul lui se !a proiecta o perioadA de timp in una dintre lumile su$tile ale planului astral% - Cu totii translatam in planul astral dupA ce murim in planul fi'ic8 am intre$at eu dornic sA-mi lamuresc acest aspect pe care nu-, intelesesem% - Acest lucru este !ala$il pentru cele mai multe fiinte umane deoarece planul astral este prin excelentA un plan al emotiilor si al manifestarii de natura psi&ica iar acestea asa dupa cum stii repre'intA latura fundamentala care defineste !iata unei fiinte umane% Totusi dacA unele dintre fiintele umane au a2uns de2a la un ni!el foarte ele!at de constiintA sufletul lor !a fi atras in mod automat dupA moartea fi'icA in planurile si mai su$tile ale manifestarii cum ar fi planul mental sae c&iar planul cau'al in care natura realitAtii este mult mai su$tilA si mai !astA decAt in ca'ul planului astral% De pildA la ni!elul planului cau'al nu mai exista practic nimic din ceea ce noi am putea asocia imaginii sau gandirii o$isnuite% Mintea este atunci complet transcensA iar cunoasterea nu mai este un act discursi! ci unul total si simultan% Acolo constiinta indi!iduala are acces c&iar la ar&etipurile Creatiei si la cau'ele care fac sA se manifeste lucrurile si fenomenele in planurile inferioare pana la cel fi'ic% De aceea cel care exista in acest ultim plan al manifestarii extrem de ele!at poate sA controle'e orice in lumea manifestatA deoarece atunci el poate sA facA si sA desfacA1 inca de la originea cau'alA orice actiune plan sau intentie% )ro$lema este !ala$ilA si in sens in!ers* dacA o fiintA a sa!arsit in existenta ei terestrA greseli mari cum ar fi acte repro$a$ile de despotism de oprimare psi&ica si fi'icA a altor oameni sau daca a fAcut crime ori s-a pretat la actiuni foarte !iolente atunci sufletul ei !a fi atras in mod inexora$il dupa moartea fi'icA spre dimensiunile intunecate infernale ale planului astral inferior unde !a tre$ui sA plAteascA pentru actiunile comise% Nu mA intelege gresit nu este !or$a despre o damnare eterna dar totusi astfel de fapte atarnA foarte greu in $alanta destinului personal% 5i tocmai de aceea inter!alul de timp in care ele sunt compensate in infernuri apare in ani terestri ca fiind foarte lung% 4 situatie mai deose$itA este in ca'ul celor care se sinucid deoarece atunci suferinta lor este extrem de indelungata iar regresul pe scara

e!olutiei este considera$il% intr-o astfel de situatie dramatica sufletul cu greu reali'ea'A cA un singur gest nesa$uit din !iata lui terestrA l-a costat mii de ani de suferintA si de in!olutie% DacA el ar fi fost capa$il sA-=i ofere inapoi !iata pe care tot el si-a luat-o atunci nu ar fi fost o pro$lema prea mare% InsA lucrurile nu sunt asa 5i tocmai de aceea c&inurile pe care tre$uie sA le indure un suflet sinucigas sunt cumplite% Actiunea sinuciderii repre'intA in esenta actul negarii de sine dus la extrem ceea ce este cu mult mai gra! decat actul ignorArii scanteii di!ine a spiritului di!in din noi% Un ateu mai are Totusi sansa de a e!olua si a-si modifica punctul de !edere in decursul !ietii pe cand sinucigasul isi curma singur printr-un act de !ointA proprie foarte egoista sansa care i-a fost datA pentru a e!olua in aceasta existenta% El nu a inteles un aspect fundamental pe care ,-am mentionat mai inainte si anume cA c&iar dacA omul simte la un moment dat in !iatA cA neca'urile suferinta si pro$lemele pe care le are tind sA-l copleseascA totusi acestea nu reflecta nimic altce!a decAt natura faptelor pe care el le-a sa!arsit in trecut iar c&inurile si !iata Mi'era$ilA pe care o indurA in pre'ent sunt cu putine exceptii expresia fidelA a suferintei pe care el a pro!ocat-o altora% )rin urmare actul lui nesa$uit este o tentati!e egoista de a in5ela destinul mai $ine 'is de a-, ocoli gAndind cA in acest fel el nu !a mai a!ea de indurat% De aceea gra!itatea actului de sinucidere este foarte mare 5i constituie un o$stacol ma2or in e!olutia omului poate cel mai mare dintre toate% )e de alta parte unele suflete care au fost foarte ata5ate de $unurile materiale in !iata lor terestra sau care au fost foarte 'gircite 5i mesc&ine in relatiile cu ceilalti ramAn o perioadA destul de lunga in imediata !ecinatate a locurilor 5i $unurilor de care s-au ata5at la ni!elul planului eteric care dupa cum 5tii este situat ca frec!entA de !i$ratie intre planul fi'ic 5i cel astral% (tarea acestor suflete este a$ulica deoarece ele nu reali'ea'A ce se petrece cu ele 5i singurul gand care le domina atunci este cel al dorintei de a se reintoarce la lucrurile posesiunile materiale sau c&iar la fiintele de care au fost foarte ata5ate in timpul !ietii for fi'ice% Ele raman mult timp in acest plan su$til care se aflA in imediata !ecinAtate a planetei noastre fiind mereu cufundate intr-o atmosferA sum$ra ca o ceatA densA% Din cand in card datoritA dorintelor lor grosiere 5i ata5ate de $unurile lume5ti ele $antuie prin 'onele respecti!e su$ o forma ectoplasmaticA ce reproduce mai mult sau mai putin fidel forma trupeascA pe care au a!ut-o in existenta for terestrA anterioara% AcesstA conditie 2alnicA poate sA dure'e uneori c&iar sute de ani pana cand incetul cu incetul intelegerea lor incepe sA facA treptat luminA in crepusculul de care erau incon2urate 5i astfel ele sunt eli$erate din

strAnsoarea ata5amentelor pe care le a!eau% Acesta repre'intA un exemplu tipic de consumare a unui gen de Farma de ata5ament% DupA aceea sufletul respecti! accede la un ni!el astral care este mult superior conditiei peni$ile in care el s-a aflat pAnA atunci in planul eteric% Desigur acel ni!el al planului astral !a fi in deplinA concordanta cu alte aspecte care corespund destinului particular al sufletului 5i dupa ce !a Inai rAmane acolo un timp consumandu-5i meritele specifice pe acel ni!el al astralului el se !a reincama in planul fi'ic 5i procesul reincepe dar de la un ni!el sperior al experientei indi!iduale% - Bun am spus eu% Acum este clar dar !iata din planurile su$tile durea'a la fel de mult ca !iata pe care o traie5te un om o$i5nuit in plan terestru8 )entru ca ai spus ca dupA moartea trupului fiecare suflet sta o anumita perioadA de timp in unul din planurile su$tile ale manifestarii% - Timpul ca energie su$tilA uni!ersala este perceput in mod diferit in planuri diferite ale Creatiei% De pildA la ni!elul planului astral el nu mai are acela5i sens aceea5i 6curgere1 ca in planul fi'ic% Ceea ce tu aici percepi ca fiind o duratA precisA de timp acolo ea este mult distorsionatA% Cu cat planul din manifestare este mai ele!at cu atat perceptia timpului este mai nuantatA% 7aptul ca planul respecti! este multidimensional determinA fenomene complexe de sincronicitate 5i c&iar de simultaneitate a e!enimentelor% Timpul nu mai poate fi 2udecat atunci in parametrii lui 6fi'ici1% Durata medie a unui se2ur1 astral pe care sufletul indi!idual il petrece intre douA incarnari succesi!e este cuprinsA intre -/ 5i E// de ani tere5tri in functie de meritele cumulate% Desigur sunt 5i exceptii care depind de &otsrarea unor foruri superioare din ierar&ia entitatilor celeste dar in general aceasta este perioada de timp pe care o petrec in astral cele mai multe dintre sufletele indi!iduale dupa moartea corpului lor fi'ic% - Deci in exemplul tAu cel care a fost initiat in tainele alc&imiei 5i apoi moare re!ine pro$a$il in planul terestru cand tu ai de2a E-0// de aniA am spus eu% Acum inteleg sensul caii tale% Elinor m-a apro$at inclinand usor capul% - Da insA atunci eu de2a am progresat destul de mult deoarece am folosit timpul pe care sufletul lui ,-a petrecut in planul astral pentru a mA perfectiona continuu% Atunci cAnd dupA moartea trupului sufletul translatea'A intr-un plan su$til el se supune acolo unor alte tipuri de legi si influente% Cel mai adesea el nu poate sA reali'e'e acelasi tip de acti!itate principala pe care a sA!Arsit-o in !iata lui pAmAnteascA deoarece in dimensiunile planului astral conditiile si prioritAtile sunt cu totul altele decat cele din planul fi'ic% Totusi progresele si cunostintele sale care au

fost do$andite in timpul existentelor terestre anterioare intr-un domeniu sau altul sunt sinteti'ate in con5tiinta sa si pot determina natura !iitoarei sale incarnrnari% Alc&imistul din exemplul meu !a re!eni intr-o nouA incarnare si !a parcurge repede etapele cunoasterii pe care el a do$andit-o de2a in !iata anterioarA% Apoi progresul lui in aceastA directie !a incetini deoarece atunci el se !a afla din nou pe un tArAm necunoscut1 pe care tre$uie sA-, explore'e% )oate ca ii !or mai fi necesare inca una sau doua incarnari presupunAnd cA tinta lui in !iatA !a fi mereu reali'area spiritualA prin Marea 4pera Alc&imica desi destinul are multi alti !ectori de influenta care il pot distrage de la aceastA cale si ii pot amana succesul% De aceea uneori pot trece c&iar si ,--./ de !ieti fara ca el sa fi o$tinut de'ideratul ultim% )e de altA parte eu $eneficie' de o !iatA extraordinar de lungA intr-un corp fi'ic perfect sanAtos si ec&ili$rat si nu sunt ne!oit sA reiau din nou si din nou procesul in!Atarii si al cunoasterii din fiecare etapA a !ietii incepand cu copilAria si sfarsind cu senectutea% in plus constiinta mea nu este supusa uitarii periodice dintre douA incarnari succesi!e ci progresul meu in arta alc&imiei tinde sa urme'e un flux continuu ascendent% Asa se explicA faptul ca am posi$ilitatea sA o$tin )iatra 7ilo'ofalA in cAte!a sute de ani de studii si experimente pe cAnd un om o$isnuit parcurgAnd traseul1 comun al mortii si renasterii ar a!ea ne!oie de cel putin E-0/// de ani pentru aceasta considerand cA el s-ar $ucura mereu de conditii optime de !iata ca ar a!ea un destin foarte fa!ora$il si ca ar fi deose$it de inspirat si intuiti! in efectuarea experientelor sale alc&imice% InsA acestea repre'intA conditii ideale care rareori se indeplinesc% Cel mai adesea omului ii sunt necesare cAte!a 'eci de mii sute de mii ori c&iar milioane de ani pentru a se desA!arsi spiritual% DacA el ar a!ea mereu la fiecare incarnare constiinta duratei cosmice a periplului sau prin manifestare de la un plan la altul al acesteia fara indoiala ca ar fi cuprins de o adAncA de'nade2de care i s-ar parea de nesuportat% Dar mecanismul automat al uitarii care inter!ine de fiecare datA atunci cand el re!ine intr-o noua existenta in planul fi'ic il apArA de aceastA teri$ile angoasa% Desigur aceastA uitare1 este necesarA si totodata corelata cu faptul cA dace ne-am aminti toate actiunile din trecut - unele dintre ele cumplite psi&icul nostru care inca este la$il si nepregetit sA inteleage in profun'ime semnificatia acestor aspecte aproape sigur ar ceda si atunci e!olutia noastrA ar fi compromisa pentru o mare perioada de timp% Iar atunci cand suntem intr-ade!ar capa$ili sA ne percepem !ietile anterioare de2a ne

aflam la un ni!el inalt de e!olutie spirituala care ne permite o a$ordare mult superioarA a menirii si a conditiei noastre in uni!ers% Atunci !i'iune a noastrA este unitara iar cau'ele sunt percepute in aspectul lor glo$al nu partial% - Da se pare ca a!anta2ul de a trAi foarte mult timp in corpul fi'ic este e!ident am admis eu% intr-un fel cel care renaste mereu si mereu in planul fi'ic este ne!oit se treaca prin aceleasi fa'e ale !ietii si c&iar poate fi deturnat de la calea pe care a a$ordat-o cu mai multe !ieti inainte% AceastA perpetuA miscare 6in sus si in 2os1 poate sA de!ina ce!a o$ositor dar face parte tot din destinul nostru% C&iar faptul ca tu ai fost ales de strAmosul tAu pentru a duce traditia mai departe $eneficiind totodata de o !iatA lunga de aproape douA mii de ani face parte din destinul tau% - Am reflectat si eu de multe ori asupra acestui aspect 5i fara indoialA cA asa este3 este clar ca un anumit tip de merite pe care le-am do$Andit in !ietile anterioare a facilitat situatia in care ma aflu in pre'ent% Totu5i in !irtutea aceleiasi legi cosmice a destinului sunt aproape sigur ca am a!ut anumite legAturi cu aceastA cale in existentele mele din trecut% De o$icei grupuri mai mici sau c&iar mai mari de suflete individuale se atrag aproape ire'isti$il pe ecranul !ietii 5i al timpului in !irtutea faptului cA ele sunt legate unele de altele prin trAiri fapte sau cuno5tinte comune% Din aceastA cau'A un mare procent din sufletele care se reincameazA intalnesc in noua lor viatA persoane de care, intr-un fel sau altul au fost legate in alte existente% Aceste conexiuni reciproce sunt necesare in !irtutea legii de compensare a faptelor si datoriilor1 pe care unii le au pentru altii% )rin urmare imaginandu-mi un anumit scenariu e posi$il sA fi fost ucenicul unui preot din !ec&ime care detinea acest secret teri$il al longe!itAtii sau sA fi a2utat cu ce!a la mentinerea acestei traditii speciale% Totu5i ipote'a mea nu este o$ligatorie pentru ca as fi putut cumula anumite merite spirituale care sA conducA la situatia actuala din !iata mea practicAnd c&iar si alte !irtuti sau credinte religioase decAt calea pe care o urme' acum% Aceste aspecte imi rAmAn deocamdatA in!Aluite in mister% - 5tiu prea $ine cA unii oameni poseda capacitatea extraordinara de a-si !edea1 existentele lor anterioare% MA intre$ dacA aceasta semnificA un anumit tip de clar!i'iune%%% - Bineinteles ca aceasta semnifica o capacitate de clar!i'iune a spus Elinor% 4 astfel de persoanA are acces la un ni!el superior al constiintei care inglo$ea'A o dimensiune foarte inalta a Creatiei% AceastA dimensiune se refera la 6inregistrarile1 de care iti spuneam deoarece nimic niciodatA nu este distrus farA urma si nu se pierde in neant% Am !rut sA clarific mai $ine acest aspect%

- Ce'ar mi-a !or$it despre cliseele aFas&ice care sunt precum un fel de 6$anda uriasA de inregistrare1 la ni!el su$til pentru tot ceea ce se petrece in uni!ers% Constiinta omului tre$uie sa ai$A acces la aceste clisee pentru a-si aminti existentele anterioare8 - In ca'ul puterii de !i'uali'are a existentelor anterioare este c&iar ce!a mai mult decAt atat deoarece atunci este implicat si un anumit gen de control mental% Desigur aceastA putere are si ea diferite fa'e de maiestrie3 dacA la inceput se manifestA doar sporadic si partial pe mAsura ce progresAm spiritual ea de!ine sta$ilA si c&iar poate fi manifestatA la:!ointA% In fa'ele superioare ea ne poate permite sA cunoastem dacA !rem existentele trecute si pro$a$ilitatea celor !iitoare in ca'ul oricArei fiinte umane pe care o cunoa5tem% Acest aspect este util pentru a intelege anumite cau'e din trecut care au generat unele situatii complicate din pre'ent% A2ungAnd astfel la radacina lucrurilor ele pot fi re'ol!ate apoi foarte repede 5i cu succes% Iti spun toate acestea pentru cA si eu c&iar daca destinul MI9 -a daruit o existentA specialA ma confrunt totusi cu multe pro!ocari1 tendinte sau impulsuri care mA pot a$ate de la calea ce mi-a fost trasatA% AceastA ultimA o$ser!atie a lui Elinor era in conformitate cu propriile mele conclu'ii% - M-am gandit si eu cA nu poate fi asa usor am spus% In definiti! !iata foarte lunga nu te scuteste a$solut deloc de efectele actiunilor tale dar iti ofera posi$ilitatea sa le a2uste'i 6din mers1 fara sincope% - Imi folosesc !iata foarte lungA pentru a e!olua spiritual ma apro$a Elinor% Atat din ceea ce mi-a spus stramosul meu cat si din experienta pe care eu insumi am acumulat-o pana acum mi-am dat seama cA practic nu am de ales% A( putea $ineinteles sA mA lanse' in alte tipuri de acti!itati3 as putea de pilda sA urmaresc sA strang a!eri uria5e dar acest aspect nu este deloc rele!ant mai ales in ca'ul meu deoarece mi-a fost lAsata o mostenire financiara (i materiala fa$uloasa% Cu toate acestea ma2oritatea oamenilor preferA sA-si petreacA aproape toatA !iata - si asa destul de scurta - pe care o au la dispo'itie pentru a do$andi a!eri lux si $ogatie% Nu !reau sA par acum un filo'of depA(it dar stii prea $ine cat de efemere sunt ac&i'itiile materialiste* ceea ce ai acum poate sA dispara in momentul urmAtor% In lupta acer$A pentru a!utii simturile amortesc caracterul este corupt iar mintea isi pierde din claritate% Toate acestea sunt in sc&im$ul unei ilu'orii sen'atii de acti!itate trepidantA in afaceri sau a unor conditii trecAtoare de lux exagerat care in realitate nu reusesc altce!a decAt sa 6moleseascA1 spiritul% Cei $ogati isi dau seama de aceasta in forul lor launtric dar refu'A sA recunoascA desc&is pentru cA atunci ei pur si simplu nu ar sti ce altce!a ar putea sA mai faca in !iata in afara relatiilor a

afacerilor si a competitiei care de multe ori distruge nu stimulea'A% Atunci ei s-ar simti complet descoperiti inutili in societate si de'orientati ceea ce de exemplu poti remarca la oamenii de afaceri care au dat faliment% Ei sunt incapa$ili sA se relaxe'e sau sA conceapA !iata in alti termeni decAt cei ai afacerilor legsturilor si intrigilor c&iar si atunci cand se aflA in concediu% Nu stiu daca ai o$ser!at dar acesta este moti!ul pentru care multi oameni de afaceri refu'A c&iar sA-5i ia concediu de odi&nA 2ustificAndu-se mereu prin faptul cA au de re'ol!at pro$leme care nu sufera amanare% De'orientarea lor si neputinta de a intelege atce!a de la !iatA in afara mediului specific de afaceri este singurul efect pe care ,-a produs lupta acer$a pentru im$ogAtire% (ituatia este cu ade!Arat dramatica in ca'ul celor foarte $ogati sau al unor politicieni3 acestora le place sA creads cA trAiesc in asa-'isul &ig&-life1 al societatii pentru cA o data ce au gustat1 din aceastA tentatie ademenitoare le !ine mai apoi foarte greu sA se de'o$isnuiasca de ea% )erceptia lor corectA asupra realitatii lucrurilor este atunci profund modificatA iar de'ideratul lor in !iatA de!ine acela de a ramane 6in top1 de a impresiona prin $ogAtie relatii si posi$ilitAti materiale aspecte care tin e!ident de un ni!el impur si grosier al constiintei% 7uga lor de ei insisi este atunci sustinutA c&iar de ideologia sistemului modern de culturA si educatie care ii incura2ea'a sA creadA cA in afarA de aceste teluri materiale pe care un om ar tre$ui sA le ai$a in !iatA nu mai exista altce!a* nu exista Dumne'eu nu exista spirit di!in nu existA o lege a compensatiei dupA moarte nu exista reincamare pentru a face posi$ilA aceastl compensatie a faptelor% - In plus aceste idei sunt propagate dinadins pentru a o$tine anumite scopuri !iciate am adAugat eu% (ituatia mi-a fost descrisa foarte clar de Ce'ar atunci cAnd mi-a po!estit de intalnirile lui cu senior Massini%: Elinor si-a inclinat in semn afirmati! capul de'!oltAnd mai apoi su$iectul* - Explicatia indoctrinarii materialiste si ateiste in lume care este sustinutA aproape cu disperare de organismele puterii este foarte simpla* daca oamenii ar fi indemnati sA reali'e'e ca menirea lor este cu totul alta in existenta pe care o trAiesc si dacA ei ar intelege cu ade!Arat cA natura faptelor pe care le sa!ar5esc implica mai apoi - uneori c&iar in aceea5i !iata sau daca nu atunci in !ietile urmatoare - o foarte exacta 6replica9 in ceea ce-i pri!este atunci fara indoiala ca prioritatile lor ar de!eni cu totul altele% Maturitatea in gandire 5i intelegerea acestor aspecte i-ar determina atunci sa fie mult mai responsa$ili fata de ceea ce isi propun in !iata i-ar stimula sa ai$a mult mai multa li$ertate de gandire iar aceasta ar duce ine!ita$il la modificarea unui raport insemnat de forte pe planeta

deoarece oamenii nu ar mai putea fi manipulati atat de u5or% Interesul pentru planul material s-ar diminua in mod considera$il3 prin urmare consumul de marfuri ar fi 5i el cu mult mai mic adaptat doar necesitatilor fire5ti 5i nicidecum in exces a5a cum este in pre'ent% Bineinteles daca oamenii cumpara mai putin 5i sunt interesati mai mult de aspectele e'oterice 5i spirituale ale !ietii lor atunci incasarile scad in mod !ertiginos 5i o data cu ele scade si puterea liderilor 5i a oamenilor $ogati de a controla 5i de a manipula prin intermediul $anilor% )ractic !or$ind atunci s-ar reali'a o innoire a intregii societati de pe principii reale si corecte insa la ora actuala acest lucru este cel mai putin dorit de catre organi'atiile oculte care diri2ea'a destinul omenirii% +eferitor la acest aspect exista persoane care pline de importanta si emfa'a afirma ca toate ideile despre marea conspiratie mondiala despre controlul maselor 5i despre manipularea oamenilor sunt ni5te ineptii lipsite de fundamentare si de do!e'i concrete% Din pacate aceste fiinte umane fac in acest fel do!ada unui su$strat psi&ologic care este plin de frica si de egoism3 considerand ca !or$esc in numele celor multi si serio5i ele de fapt i5i exprima in mod indirect angoasa si sentimentul de insecuritate pe care il resimt acut in profun'imile fiintei lor% Totusi pentru cei care sunt in'estrati cu $un simt si au capacitatea de a discerne corect semnalele pe care ei le primesc din exterior 5i modalitatea in care se desfa54ara e!enimentele la ni!el mondial sunt suficiente pentru a-i con!inge de panta pe care se afla in pre'ent umanitatea 5i de a-i determina sa actione'e fiecare dupa posi$ilitatile pe care le are pentru a da un nou curs 5i o noua orientare destinului omenirii% Daca o$ser!i cu atentie tocmai in aceasta consta 6 lupta1 teri$ila pe care cei putini dar a!and cu ei puterea suprema a cunoa5terii spirituale o poarta cu cei de!iati de pe aceasta cale care cauta sa atraga omenirea catre &aos 5i decadere% 5tiam prea $ine aceste aspecte din memora$ilele discutii pe care le a!usesem cu Ce'ar% L-am intrerupt pe Elinor urmarind sa puncte' un anumit aspect% - (unt multi oameni care 5tiu aceste lucruri 5i o$ser!a cu luciditate starea de fapt% Totu5i ma2oritatea lor se lass cuprinsi de un sentiment de tristete 5i depresie in legatura cu aceasta ceea ce insemmaa o mare gre5eala% In definiti! lumea pe care o percepem este intr-o continua mi5care si transformare3 orice am face nu putem opri fluctuatia si insta$ilitatea ei insa o putem orienta totusi in directia dorita adica spre $ine 5i armonie% Agitatia lumii pro!oaca de asemenea 5i agitatia mintii noastre si aceasta este c&iar conditia acelora care precum or$ii intra fara sa !ada intr-o

incaierare3 ca 5i ceilalti !or suferi 5i ei dar nu !or 5ti cum sa iasa de acolo% Insa parerea mea pentru a re'ol!a acest punct dureros este necesar sa ne modificam atitudinea* c&iar 5find cum este lumea din care la urma urmelor 5i noi facem parte nu tre$uie totu5i sa ne lasam atra5i sau influentati de !arianta pe care ea o pune la dispo'itie pentru ca aceasta ne pro!oaca suferinta% Daca reusim sa pri!im din exterior lumea fiind totusi in ea inseamna ca am re'ol!at pro$lema in ceea ce ne pri!este% Cu cat mai multi !om reu5i aceasta cu atfit mai $ine !a fi pentru intreaga umanitate decarece o astfel de atitudine este profund spirituala 5i ne apropie de ade!ar% (A stii ca am discutat cu Ce'ar de mai multe ori cu pri!ire la acest aspect% Mi-a spus ca una dintre cele mai eficace metode de a fi inauntrul dar cu toate acestea =i in afara lumii este aceea de a intelege in profun'ime legile dupA care ea functionea'a% Cand ai !or$it despre destin mi-am spus ca intelegerea corecta a caracteristicilor sale poate sa-, scuteascA pe om de un A ant aproape nesfar5it de suferinte% - intr-ade!lr de cele mai multe ori destinul este asociat cu suferinta iar suferinta a5a dupA cum 5tii se datorea'A sa!ar=irii in trecut a unor actiuni rele pentru care omul tre$uie sA plAteascA% Acest fapt elementar este totusi de neacceptat pentru ma2oritatea oamenilor dar ti-am explicat moti!ele ascunse din su$constientul lor care ii determinA sA prefere !arianta 6fac ce !reau nu tre$uie sA dau socotealA pentru nimic1% in definiti! e o pro$lemA de constiinta* dacA ei reusesc sA-=i adoarma con5tiinta atunci nu !or fi ne!oiti sA mai dea socotealA pentru faptele ne!irtuoase pe care le sa!ar5esc si care atunci i-ar putea face sa se simta 2enati =i sA ai$A un sentiment de insatisfactie% Cu cat ocultarea1 con5tiintei lor e mai mare cu atat or$irea lor fatA de actiunile pe care le reali'ea'A e mai mare% Astfel ei a2ung sA nu mai discearnA intre ceea ce este o !irtute si o non-!irtute% De multe ori se declara c&iar contrariati neintelegand de pildA ce poate fi rAu in a minti in a in=ela in a excroca in a falsifica sau c&iar in a recurge la !iolentA pentru cA potri!it mentalitatii lor asa se face in afaceri1 5i toatA lumea stie asta dar nimeni nu o recunoa=te1% AceastA luptA peni$ilA 5i aproape continuA pentru a do$andi $ani putere sau faima este lipsitA de sens in esenta ei in primul rand pentru cA toate acestea nu sunt dura$ile iar in al doilea rAnd pentru cA ele generea'A noi (i noi legAturi de destin care tre$uie in mod o$ligatoriu sA fie plAtite1% 4rientalii numesc acest angrena21* Farma% Nu ma indoiesc cA (tii prea $ine semnificatia acestui termen care in linii mari se refera la legAtura dintre cau'a (i efectul ei% Totu5i Farma este o notiune foarte complexA% <andeste-te cA de multe ori existA mai multe cau'e care determinA acela5i efect% De pilda faptul cA tu ai !enit sa te intalnesti cu mine a implicat un cumul de mai multe conditii* sA fii

sAnAtos deoarece ar fi fost posi$il sA to im$olng!e5ti gra! c&iar cu o 'i inainte3 sA !ii in conditii sigure cu ma=ina sau cu orice alt mi2loc de transport pana aici pentru cA pe drum s-ar fi putut petrece un accident gra! in care sA fii implicat3 sA ai interesul necesar pentru a discuta cu mine3 sA gase5ti adresa respecti!A pentru ca te-ai fi putut ratAci (i desigur cA mai exista multe alte cau'e secundare care au facut posi$ilA aceastA intAlnire% C&iar daca multi considera aceste aspecte ca fiind neconcludente ca si cum ele ar fi ce!a de la sine inteles lucrurile nu sunt totusi asa deoarece fiecare element are o 2ustificare are un sens si conduce spre ce!a coerent in !iatA% De aceea nu este deloc intamplator cum actionam fie ca o facem cu trupul cu !or$a sau doar in gand% 4ricare din aceste modalitAti de actiune pe care le a!em la dispo'itie generea'A in mod automat un rAspuns1 in destinul nostru !iitor adica in Farma noastrA% Aceste 6raspunsuri1 construiesc o re'ultantA clara a destinului nostru !iitor care este predominant $una sau rea% Uneori atunci cand este necesar 6rAspunsul1 la actiunile noastre de un anumit gen este atat de rapid si e!ident incAt el nu mai lasA loc indoielii in ceea ce pri!e=te existenta legii uni!ersale a destinului% Cu toate acestea multi ignora c&iar si astfel de semnale foarte clare% - Aceasta in ciuda faptului cA ei sufera am spus eu% Toti oamenii !or sa fie fericiti =i nimeni nu dore5te sA se c&inuiascA3 pentru asta tre$uie sA o$ser!Am cau'ele care conduc la starea de fericire 5i sA le comparAm cu cele care conduc la starea de suferintA% in principal este simplu dar c&iar si acest efort se do!ede5te de multe ori prea mare pentru fiintele umane% Am fost intrerupt de soneria telefonului mo$il al lui Elinor% DupA cate!a replici in lim$a engle'A pe care acesta le-a sc&im$at cu cel care a sunat a inc&is si mi-a spus cA prietenul sau ti$etan i5i cere scu'e pentru intar'iere dar a intAmpinat unele dificultAti pe drum 5i a tre$uit sA le re'ol!e% Am aflat cA sosea aici peste aproximati! o 2umatate de ora% Vestea m-a $ucurat deoarece credeam cA intAlnirea !a fi reprogramata% Elinor mi-a spus insA cA este !or$a despre un aspect deose$it de important care nu tre$uie amAnat% El a emis ipote'a cA poate tocmai din aceastA cau'A lama ti$etan a a!ut anumite pro$leme care i-ar fi putut impiedica sosirea% - In anumite ca'uri exista forte care se opun cu putere astfel incat unele e!enimente po'iti!e sA nu se petreaca% )ractic se dore5te o modificare a raporturilor de cau'alitate mi-a explicat el% - InseamnA cA prietenul tAu este un maestru spiritual care cunoa5te felul in care sA re'ol!e astfel de situatii am exclamat% - Desigur istoria lui este c&iar foarte speciala a raspuns Elinor enigmatic% Vei fi surprins sA constati cA intre !oi doi existA anumite legAturi care c&iar dacA sunt indirecte au facilitat totusi situatia actuala%

- 7oarte $ine am spus% In definiti! acesta este 5i moti!ul pentru care am !enit aici% Dar inainte de sosirea prietenului tAu ti$etan a= !rea sA-mi spui cum s-a inc&eiat intalnirea de la Bruxelles% +ecunosc faptul cA sunt uluit de po!estirea ta 5i incA nu mA pot o$isnui in totalitate cu explicatiile pe care mi le-ai dat% De fapt mai curand cred cA asemenea informatii i-ar face pe ceilalti sA 'am$easca neincre'Atori decAt sA accepte c&iar 5i o mica parte din relatarea pe care ai fAcut-o% - )oate cA a=a este a spus Elinor dar dincolo de acestea ei nu !or rAmAne cu nimic !aloros% Ade!Arul in ceea ce mA pri!este este prea $ul!ersant ca sA poatA fi asimilat de cei care au o intelegere o$i5nuita% Totu5i in ca'ul tAu am considerat cA ai trecut de2a prin anumite 6teste1 dificile si cA era necesar sA cunosti unele lucruri despre mine% (punand acestea Elinor se ridica din fotoliu si ie5i din li!ing-room% DupA cate!a secunde el re!eni tinAnd in mAnA un o$iect straniu care la prima !edere semAna cu o sculpturA omamentalA% Am inteles imediat cA acela era misteriosul o$iect care facilita o longe!itate colosalA% Cu emotie l-am luat in mainile mete 5i ,-am pri!it cu atentie% Era alcAtuit dintr-un cu$ metalic cu latura de aproximati! cincispre'ece centimetri care a!ea aspectul unei plase cu oc&iuri mari de forma unui rom$% Inauntrul acelui cu$ 5i inscris in el era o sferA confectionata din acela5i metal3 ca 5i in ca'ul cu$ului conturul ei exterior era alcAtuit din oc&iuri de plasa metalicA insa acestea erau mai mici ca dimensiuni% In sfarsit in sfera era inscrisa o altA forma geometrica un tetraedru repre'entare perfecta a unei piramide in miniatura a!and !arful orientat spre in sus% Tetraedrul constituia elementul principal piesa centralA a intregului ansam$lu% )e langa faptul cA a!ea suprafetele opace mica piramidA era reali'atA dintr-un alt tip de metal decAt cel utili'at pentru cu$ si pentru sferA% in ca'ul acestora metalul a!ea unele reflexii ro=iatice semAnAnd in aceastA pri!intA cu aspectul cuprului% Eram foarte surprins de perfectiunea finisArii si c&iar dacA suprafata era matA totusi ea crea un 2oc straniu de lumini 5i um$re intre oc&iurile plasei metalice care alcAtuia cu$ul 5i sfera% L-am intre$at pe Elinor ce te&nologie a fost folositA la o$tinerea metalului si la asam$larea foarte precisA a pieselor componente ale o$iectului i9nsA el mia rAspuns ca informatia respecti!a facea parte din secretul initierii si nu putea fi di!ulgatA% TotIi a preci'at cA punctul fier$inte1 al ansam$lului era mica piramidA 6inima1 secreta care asigura influenta tainicA asupra !ietii celui pentru care era construit o$iectul% Intr-ade!Ar piramida inscrisA in sfera a!ea o culoare fascinantA asemAnAtoare turcoa'ului care reflecta in mod nea5teptat lumina la cea mai

mica mi5care% Am presupus cA acest efect tul$urAtor se datora slefuirii perfecte a suprafetelor sale insa Elinor mi-a spus cA de fapt el era o proprietate a misteriosului alia2 din care era confectionatA piramida% Com$inatia intre culoarea rosiatica a plasei metalice din care erau fAcute cu$ul 5i sfera =i culoarea turcoa' uneori a2ungAnd pana la nuante de $leumarin a alia2ului piramidei crea in lumina palidA a camerei un efect ciudat asupra psi&icului meu% MA simteam indemnat la !isare la re!erie insa !ocea lui Elinor m-a readus la realitatea momentului% - C&iar dacA nu este acordat pe frec!enta ta specificA de !i$ratie o$iectul creea'A totusi un anumit tip de interactiune su$tila mai ales cu persoanele recepti!e% <Andeste-te cA el este un fel de releu un intermediar fi'ic care este adaptat intr-un mod foarte fin sA translate'e unele energii cosmice despre care oamenii de 5tiinta nici macar nu le $Anuiesc existenta% De aceea impregnarea lui su$tila pro!oacA aproape imediat o reactie specificA in cel care i, tine aproape% DacA tu care nu esti acordat cu 6lungimea de undA1 a o$iectului ai simtit totusi foarte repede influenta lui imaginea'a-ti cum percep eu in fiecare clipA actiunea su$tila care ii este caracteristicA% E ca un fel de legatura puternica intre mine si acest o$iect pe care o resimt ca o !i$ratie specifica foarte placuta in orice parte a trupului% MA 6&raneste1 si ma sustine continuu iar sen'atia pe care o simt in mod dominant este aceea de ec&ili$rare perfecta a tuturor functiilor si reactia lor din organism% Il ascultam pe Elinor tinAnd in mana acel o$iect 5i rasucindu-, de pe o parte pe alta% Era foarte usor a!and in !edere faptul ca toate piesele sale erau metalice% - Interiorul piramidei este gol8 am intre$at eu din curio'itate dorind sA gasesc o posi$ila explicatie pentru greutatea uimitor de mica a ansam$lului% Elinor a tacut cate!a clipe pArAnd cA nu se &otAra dace era oportun sAmi de'!aluie rAspunsul% Am ridicat oc&ii catre el% Credeam cA intre$area mea era ne!ino!ata insA descopeream ca fare sa !reau am atins un punct sensi$il% - Iti !oi rAspunde desi acesta este cel mai insemnat secret care tre$uie pAstrat3 nu neaparat in ceea ce pri!este continutul piramidei ci referitor la te&nica de o$tinere a ceea ce se aflA inauntru% 7Acu o mica pau'A pentru a aprinde lumina in camera iar apoi a continuat* - )iramida nu este compacta% )eretii ei sunt reali'ati dintr-un alia2 complet necunoscut pAmAntenilor iar in interior c&iar in centrul ei se afla incastrat un cristal !iolet foarte special% Te&nica de o$tinere a acestui cristal repre'intA marele atu al caii pe care o urme' deoarece acest cristal este cel care personali'ea'a o$iectul3 el este cel care 6atrage1 radiatia specificA si codificA totodatA influenta unei anumite energii su$tile din uni!ers pe frec!enta par-

ticulara de !i$ratie a posesorului% 7ara el ansam$lul nu ar putea crea efectul pe care acum il cuno5ti% )e de alts parte cristalul singur nu poate fi nici el eficient fara interactiunea speciala pe care o are cu alia2ul piramidei% Intregul ansam$lu !i$rea'A1 intr-un mod foarte exact iar reglarea frec!entei este continuu a2ustatA de alia2ul secret3 poti spune c&iar cA acesta are un anumit gen de 6inteligenta pentru cA el reactionea'A la cele mai fine modificari de stare energeticA ale organismului !iu pentru care si el ca si cristalul este personali'at dupA o metodologie alc&imica foarte secretA% DacA ase'i o$iectul pe masa si il lasi nemiscat !ei o$ser!a cA alia2ul continuA totusi sA se 6miste1 sau cel putin sA-ti cree'e sen'atia de miscare% 4$ser!am uimit acest fenomen si mi-am reamintit in mod reflex de materialul enigmatic ce tapeta Marea <alerie din locatia secretA din Bucegi% Comportamentul1 lui era asemAnAtor cu al alia2ului3 aceleasi 6ape1 acelasi tip de comportament inteligent1 aceeasi influentA specialA pe care o a!eau si unul si celalalt asupra celui care se afla in apropiere% Diferenta nota$ilA era cA in timp ce materialul din Marea <alerie a!ea si o componentA organicA alia2ul din care era alcAtuitA piramida era metal pur% - Toate piesele o$iectului sunt o$tinute pe cale alc&imicA dupA retete foarte precise a spus Elinor% Inclusi! cristalul !iolet incastrat in piramida% Aceea este piesa cel mai dificil de o$tinut dar procesul nu este c&iar asa indelungat% Conditia esentialA este ca cel care cunoaste secretul sA fie de2a un ade!Arat maestru alc&imist% )ractic !or$ind traditia cAii este continuata in mod o$ligatoriu prin desa!arsire spiritualA3 dacA cel care are o$iectul nu reuseste sA do$AndeascA perfectiunea in Marea 4pera Alc&imicA atunci el nu !a putea a!ea nici un continuator al sAu deoarece nu !a fi capa$il sA reali'e'e o$iectul sau !a putea reali'a doar anumite componente ale sale% El nu !a putea o$tine insA cristalul central c&iar dacA pentru aceasta are la dispo'itie toate cunostintele teoretice ale 6retetei1% Moti!ul este cA atunci lui ii lipseste o componentA su$tilA esentialA si totodatA fundamentala pentru personali'area o$iectului calitate care este do$AnditA doar o datA cu desa!arsirea% Indiferent de eforturile sale in directia reali'Arii cristalului !iolet c&iar daca ar repeat experienta de mii si mii de ori el nu !a putea personali'a o$iectul si atunci acesta nu !a a!ea nici un efect% Dar tocmai pentru cA existA aceastA conditie discipolului ii este oferitA o !iatA extrem de lungA in corpul fi'ic pentru ca maturitatea si experienta pe care el le do$Andeste atunci sA ai$A suficient timp sA contri$uie la o$tinerea Marii 4pere Alc&imice% DupA cum ti-am spus aceastA conditie este neapArat necesarA pentru a a!ea un succes deplin in reali'area

o$iectului% +e'ultatul final este certificat intotdeauna de super$a culoare !iolet pe care o capatA atunci cristalul% - Acum imi dau seama mai $ine de importanta caii pe care o urme'i am spus eu cu con!ingere% )ana in acest moment nu reuseam sA inteleg modalitatea specificA prin care ea conduce la reali'area spiritualA% Desi filiatia maestru-discipol in aceastA traditie nu mi se pare foarte puternica totusi intuiesc cA in ca'ul tAu pro$lema a fost putin diferitA% (pune-mi ai fost a2utat si spri2init foarte mult in cAutArile tale de care stramosul tAu care ti-a fost maestru8 Te intre$ aceasta pentru cA din cate am inteles maestrul acestuia l-a parasit destul de repede dupA ce i-a de'!aluit calea% - Asa este dar nu uita cA strAmosul meu si-a petrecut mai mult de douA'eci de ani lAngA marele magician &ind us pAnA in momentul initierii% Cunostea de2a foarte multe secrete alc&imice si in plus asa dupA cum mi-a mArturisit c&iar el magicianul i-a lasat o mica a!ere pentru a se descurca in lume la inceput de drum% (e pare cA este o traditie pe aceastA cale* maestrul are gri2A din toate punctele de !edere inclusi! din cel financiar de discipolul pe care ,-a ales% A!and in !edere cA maestrii acestei linii spirituale stapaneau la perfectie arta alc&imiei 5i puteau oricand sa o$tinA )iatra 7ilo'ofala era foarte simplu pentru ei sA fa$rice orice cantitate de metal no$il pentru a-, dArui discipolului% Nu te gandi insA ca acest lucru era fAcut farA discernAmAnt pentru ca intr-o asemenea situatie intentia maestrului nu ar fi fost compati$ilA cu modalitatea perfectA de actiune si de integrare pe care o manifesta un alc&imist desA!ar5it% Eu insumi am fost a2utat foarte mult in aceastA directie de cAtre strAmo5ul meu% 7ArA exagerare pot sA-ti spun ca el mia lasat o ade!AratA comoarA nu intr-un sipet cu $i2uterii 5i $ani de aur ci in $Anci su$ forma de conturi $ancare foarte consistente la care se adaugA mai multe imo$ile raspandite in orasele principale ale lumii% - Da am $anuit% Totusi nu este foarte rele!ant pentru cA a!and in fata o !iata de douA mii de ani c&iar daca economisesti cAte putin dar in mod constant poti strange o a!ere uriasa% - Din punct de !edere logic ai dreptate dar realitatea nu se pre'intA c&iar ass a raspuns Elinor 'Am$ind u5or% )entru a intelege corect mecanismul1 psi&ologic al unei fiinte umane care stie ca poate sA trAiascA mii de ani in planul fi'ic tre$uie sA pornesti de la alte premise si de la alte teluri pe care aces fiintA le are in !edere% (unt transformari profunde care au loc atunci in interiorul ei si acestea nu tre$uie 5i nu pot sA fie ignorate% In mod paradoxal atentia incepe atunci sA fie atrasA mai mult cAtre aspectele oculte ale !ietii decAt cAtre cele concrete imediate materiale cu care sunt o$isnuiti cei mai multi dintre oameni%

Intentiile unei astfel de persoane con!erg din ce in ce mai mult catre reali'area de sine 5i gratie unei 6intipAriri1 su$tile specifice acestei cai care s-a sedimentat de-a lungul miilor de ani discipolul ales intelege destul de repede atat scopul cat si su$tilitAtile noii sale conditii de !iata% )entru ca integrarea lui in societate tinde sA de!inA dificilA ii sunt puse atunci la dispo'itie mi2loacele materiale necesare pentru a re'ol!a mai u5or o$stacolele in aceastA directie% Aceste mi2loace nu ii sunt oferite in nici un ca' pentru propriile sale plAceri sau dorinte desi se poate spune ca el are la dispo'itie atunci tot ceea ce isi doreste% Conditia lui este neo$i5nuitA 5i tocmai de aceea tre$uie tratatA intr-un mod aparte% - In afara de a2utorul financiar strAmo5ul tAu ti-a oferit si in!atAturi spirituale8 ,-am intre$at eu% - In mod traditional pe aceastA cale maestrul se retrage de langa discipolul lui imediat dupa ce el i-a oferit acestuia in!estitura finala% In ca'ul meu maestrul a rAmas cu mine la Bruxelles incA trei sAptamani dupa ce am primit initierea% Am petrecut amandoi cea mai mare parte din aceastA perioadA in la$oratorul sAu alc&imic care era plasat la su$solul acelei !ile% Am fost astfel initiat intr-o serie intreagA de cunostinte si proceduri de $a'A care sA ma a2ute sA demare' experientele mele alc&imice% Jotararea lui de a mai rAmAne cu mine o perioadA dupa ce mi-a dat initierea c&iar dacA acest lucru nu respecta traditia este insA explica$ilA deoarece orice cale 5i orice metodA tre$uie sA fie adaptate contextului social politic si cultural care exista% In ceea ce ma pri!este cred ca am fost ales de el in primul rAnd datorita structurii mele sta$ile desc&iderii 5i sinceritAtii care mA caracteri'ea'A% )ro$a$il ca strAmosul meu a intuit in mine si alte aspecte% 4ricum specificul lumii contemporane nu permite reali'area unui stadiu lung de initiere in 5tiintele oculte mai ales in ceea ce pri!este calea pe care mA aflu% Interesele di!ergente intentiile malefice ser!iciile secrete 5i te&nologia a!ansatA modificA integral !i'iunea in care tre$uie a$ordatA si mai apoi continuatA aceastA traditie% )ractic !or$ind diferenta este ca de la cer la pamant3 conditiile in care strAmosul meu traia in 2urul anului ,-// cand a primit initierea in indepartata Indie 5i cele de la sfar5itul secolului trecut prin ,B@/ cand eu insumi am fost initiat 5i pregatit in tainele alc&imiei de catre el sunt incompara$ile% in plus eu nu efectuasem nici un stagiu1 de pregatire e'oterica pana atunci si nu studiasem practic nimic din acest domeniu% Desigur trei saptamani inseamna foarte putin pentru a intelege fie doar 5i $a'ele =tiinlelor oculte dar cu toate acestea perioada respecti!a de timp s-a do!edit foarte folositoare pentru a-mi forma o idee despre ceea ce tre$uie se 5tiu 5i mai apoi se reali'e' in lunga mea% !iata% De mare a2utor mi-a fost $i$lioteca imensa pe care o a!ea ruda

mea stre!ec&e colectie care continea lucrari =i documente de o !aloare inestima$ila% Nici c&iar in pre'ent nu pot spune ca am epui'at de studiat !olumele ei principale3 intre timp eu insumi am im$ogatit in mod aprecia$il fondul de c a r t i care exista atunci cumparand opere foarte importante% De altfel detin inca trei $i$lioteci uriase in imo$ilele mele din alte tari% Ideile directoare pe care le-am primit de la stramo5ul meu in cele cate!a saptamani in care el a ramas cu mine au constituit un fel de matrice1 care mi-a orientat acti!itatea mea ulterioara% C&iar daca exprimarea lui in lim$a romana era putin stranie mai ales in ceea ce pri!e5te topica fra'ei totu5i am reu5it sa inleleg c&iar 5i aspectele cele mai secrete ale practicii deoarece acolo unde nu cunostea termenii specifici stramo5ul meu recurgea la lim$a france'a% Mi-a spus ca a in!atat lim$a romana inca de cand parintii mei !enisera pentru prima data in Transil!ania% )roceda de fiecare data in acest mod mai ales pentru a fi capa$il se inteleaga mai $ine si sa urmareasca mai eficient e!olutia mem$rilor lantului sau genealogic in functie de tara in care acestia alegeau se se sta$ileasca% Nu a inter!enit insa niciodata in aceasta directie si a ramas retras =i necunoscut pentru toti inainta5ii mei de pe linia principala urmarindu-le 5i anali'andu-le cu atentie !iata% Cuno5tea paispre'ece lim$i straine 5i mai multe dialecte rod direct al peregrinarilor sale prin lume% La ora actuala eu nu cunosc decat cinci lim$i straine dar deocamdata imi este suficient% +uda mea din !ec&ime mi-a furni'at unele indicatii esentiale in ceea ce pri!e=te modalitatile specifice de actiune in societatea moderna pentru a e!ita pro$lemele cele mai spinoase care m-ar fi putut !i'a in mod direct% In ultimele 'ile mi-a facut cunostinta cu persoane de mare incredere care ii erau !ec&i discipoli% Aceste persoane au a!ut un rol important 5i m-au a2utat mult in anii care au urmat pentru a reali'a unele actiuni delicate care a!eau legatura directa cu acoperirea1 mea in anumite 'one ale lumii%In continuare Elinor mi-a po!estit despre unele contacte foarte speciale pe care le-a a!ut in ultimii ani% Am aflat ca printre acestea se numara =i cel cu lama ti$etan care si-a anuntat sosirea in acea seara% El mi-a !or$it despre despartirea emotionanta de stramo5ul sau si mi-a de'!aluit unele aspecte legate de e!enimentele !iitoare la ni!el mondial% Mi-a spus ca de=i exista multe profetii sau pre!i'iuni pentru timpurile urmatoare unele dintre acestea merita o atentie deose$ita pentru ca se incadrea'a in 6logica1 de!enirii cosmice% Insa c&iar in momentul in care se pregatea sa-mi de'!aluie mai multe informatii despre sursa acelor profetii 5i despre impactul lor asupra constiintei maselor de oameni s-a

au'it soneria de la intrare% )rintr-o intuitie fulgerltoare am stiut atunci ca intalnirea cu lama ti$etan a!ea sa ai$a o mare importanta pentru existenta mea ulterioara% C&iar si asa surpri'a pe care am trait-o atunci cand a aparut in camera a depasit orice asteptare din partea mea%
In cele aproximati! trei ore cat am fost in compania lui Elinor am aflat lucruri care fara nici o indoialA ar soca orice persoanA o$i5nuita 5i ar pro!oca in ea dorinta de a respinge cu putere acele informatii% Aceste reactii aparent normale ar fi insA expresia directa a unei $rute 6ruperi de ritm1 in conceptia =i acti!itatea de rutinA care sunt comune omului contemporan% Consideram cA trecusem de mult peste acest &andicap ma2or 5i ca eram desc&is oricarei 6pro!ocari1 in aceastA directie% A!eam de2a un $aga2 important de cuno5tinte explicatii si de'!Aluiri cutremurAtoare care in mare parte au fost sustinute 5i de do!e'i materiale incadrate in randul celor mai inalte secrete de stat% Cu toate acestea intalnirea cu preotul ti$etan m-a uluit atat de mult intAt am a!ut ne!oie de cate!a 'eci de secunde inainte sA-mi re!inA !ocea% (urpri'a mea era fArA margini deoarece aceea era totu5i pentru prima datA cand ma confruntam cu o realitate complet diferitA de realitatea o$iecti!A pe care o cuno=team%

CONEXIUNEA TIBETANA
MA R I D I C A S EM din fotoliu 5i a=teptam cuprins de o emotie nel?muritA intalnirea cu Acel persona2 misterios% Am au'it fragmente dintr-o con!ersatie in lim$a engle'A >i apoi pa=ii celor doi care se apropiau de li!ing-room% )rimul care a intrat in camera a fost ti$etanul% Era o persoana relati! scundA la !reo cinci'eci de ani3 purta un costum de culoare al$astru inc&is confectionat dintr-un material natural pro$a$il din $um$ac% Costumul lui semAna foarte $ine cu uniformele c&ine'esti insA era mult mai elegant croit 5i a!ea o linie moderna% Am fost uimit sA constat c a de5i afara era destul de rece mai ales noaptea lama nu mai purta nimic peste acel costum% 4c&ii sAi erau foarte !ii iar pri!irea deose$it de pAtrun'Atoare% DatoritA fortei neo$isnuite pe care ti$etanul o radia prin intermediul oc&ilor fAra totu5i ca prin aceasta sA dea impresia de asprime sau de duritate m-am simtit atunci oarecum stan2enit 5i c&iar in&i$at% Totu>i acest aspect s-a do!edit a fi nesemnificati! pe lAnga ceea ce a urmat%
1_Pic1

C A P I T O LU L 2

(ecretul unui Hidam

Du)A ce lama a pAtruns cAti!a pa5i in camerA in urma lui nu a aparut Elinor asa dupA cum mA a5teptam ci o 7iin tA a cArei pre'entA m-a facut sA scap un strigAt in!oluntar de imensA surpri'a% +AmAsesem intepenit in picioare Incapa$il sA mai fac !reo mi5care cu oc&ii atintiti asupra ei% In spatele ti$etanului se afla un om gigantic al cArui crestet a2ungea aproape pAnA in ta!an3 cred cA a!ea mai mult de doi metri 5i 2umAtate in inAllime% MA simt dator sA fac anumite preci'ari in ceea ce pri!e5te statutul de om1 al acelei fiinle% AlcAtuirea ei somatica parea a fi la fel cu aceea a unui $ar$at matur pAstrAnd desigur proportiile pe care le-am mentionat% Cu toate acestea aspectul persona2ului era cu ade!Arat explo'i!1% Cand ma refer la aceasta am in !edere o expresie foarte reala a termenului considerat desigur in sensul lui

figurat% (impla pre'entA a acelei fiinte uria5e in camera a!ea parca tendinta sA ma stri!eascA1 sau cel pulin sA determine in mine aparitia unui sentiment acut de frica interioarA% Am urmArit sA-mi stApAnesc emoliile 5i reactiile dar totusi nu am pus nici o intre$are% )ri!eam cu atentie c&ipul uria5ului3 parul lui era negru 5i lung trecand dincolo de umeri dar statea 6in!ol$urat1 creAnd impresia unei coame teri$ile in 2urul capului% C&ipul ii era impodo$it cu o enorma mustatA neagra foarte stufoasA care ii accentua radiatia teri$ilA% 4c&ii negri parca aruncau flacari iar sprAncenele incruntate nu pre!esteau nimic $un la o prima e!aluare% Totu5i asa cum a!eam sA ma con!ing in curAnd aparenta exterioara a acelei fiinle era datul ei natural conditia ei fireascA de existentA care insa contra!enea in mod flagrant aspectului o$isnuit in care ceilalti oameni percep 5i inleleg pre'enta celor din 2ur% In mod e!ident persoana era de origine asiaticA* tenul uscat fata $ron'atA ca si cum ar fi fost arsA de soare 5i de !Ant oc&ii o$lici nasul putin turtit indicau c&iar o posi$ilA pro!enientA ti$etanA% Im$rAcamintea pe care o purta constituia un alt punct de referintA deoarece era complet neo$isnuita* pantaloni foarte largi din pAn'A groasA de culoare neagra o $lu'A ro5ie cu mAneci largi prinsA cu un $rau lat din e5arfe multicolore 5i o mantie gal$ena lunga panA la cAlcAie de su$ ale cArei falduri ieseau !arfurile unor sa$oti uria5i din lemn% Aceastl fiinta putea sa ser!easca foarte $ine rolul unui far de semnali'are pentru cei care se aflau la mare departare% Atunci am sesi'at doua aspecte care m-au derutat 5i mai mult* cu cat pri!eam mai atent acel trup cu atAt aerul din 2urul lui incepea sA 2oace1 intocmai cum 2oacA la suprafata nisipului din de5ert atunci cAnd cAldura este foarte mare% Incercam sA-mi ancore' mai $ine pri!irea de conturul lui exterior dar cu toate acestea a!eam sen'atia stranie ca acesta se disipea'A1 in 'ona de !i$ratie a aerului% Daca pri!eam insa 'ona cu 6tur$ulente1 atunci aceasta i5i inceta efectul $ul!ersant iar conturul trupului acelui $ar$at de!enea foarte clar% AceastA ilu'ie a perceptiei mi-a creat o stare de confu'ie deoarece nu reu5eam sA inteleg dacA in fata mea se afla o fiinta ade!aratA sau ea% este doar o aparitie efemerA% De5i nu rostisem nici un cu!Ant pana atunci 5i nu cerusem nici o explicalie totusi lama ti$etan mi-a raspuns intr-o engle'A perfecta exact la aceasta nedumerire pe care o a!eam* - Depinde din ce perspecti!A !rei sA pri!e5ti acest trup% Daca te raporte'i la el ca la trupul unui om o$i5nuit atunci sA 5tii cA el este cat se poate de real% Are o consistenta fi'icA mi5cAri 5i gesturi care sunt comune oricArei alte fiinte umane% Daca insa !ei cauta sA surprin'i aspectele mai su$tile ale existentei lui atunci mintea ta !a interactiona in mod automat cu o realitate su$tilA mai profundA care se afla la $a'a existenlei celui din fata ta% In acest ca' tu !ei percepe oarecum diluat1 realitatea ei fi'icA 5i creierul nu !a sti cum sa interprete'e fenomenul straniu de !i$ratie a aerului din 2urul trupului ei% - Dar%%% in definiti! cine sau ce este el8 am indrA'nit sa intre$ cu o oarecare timiditate% )reotul ti$etan rAmAsese in picioare in fala mea 5i i5i impreunase mAinile la ni!elul ante$ratelor% Ma pri!ea ca din depArtAri dar impresia mea certA a fost ca atunci el imi sonda profun'irnile fiintei% Cu toate acestea nu resimteam nici o stare de impotri!ire sau de 2ena deoarece ii percepeam influenta su$tila ampla calma relaxanta care ma in!Aluia ocrotitoare si plinA de intelegere% - Este destul de dificil sA-ti explic in acest moment ce este dar iti pot spune cA in Ti$et e cunoscut ca fiind un Hidam% )entru inceput poti sA-, consideri un companion de nAde2de al celui care il e!ocA% - Cum adicA un companion8 am 'is eu contrariat%

- Un insotitor foarte pretios mai ales in situatiile dificile ale !ietii a completat lama% Tot nu intelegeam% Erau prea multe intre$Ari fara raspuns care se lo!eau in mintea mea* de unde a aparut un astfel de insotitor83 toti au aceastA infatisare teri$ila83 ce poate sA facA un Hidam83 se comporta el ca un om normal83 care este menirea lui8 Aproape ca nu mai stiam cu care din aceste intre$ari sa incep% Intre timp lama se ase'ase in fotoliul in care statuse Elinor in timp ce acesta rAmase 'am$ind in picioare usor spri2init de unul din stalpii semineului% TAcut Hidam-ul !eni imediat in spatele fotoliului in care se afla preotul ti$etan in dreptul umarului stang al acestuia% Deoarece surpri'a initiala se mai diminuase iar eu re!enisem aproape la o stare normalA am sesi'at al doilea aspect tul$urAtor care se datora aparitiei Hidam-ului* atmosfera din camera se umpluse de un miros caracteristic pe care eu ,-am identificat a fi cel de am$rA insa in unele momente simteam si !agi adieri ale mirosului de mir care imprima o sen'atie de sacralitate acelui spatiu% Initial am cre'ut ca Elinor aprinsese $etisoare aromate insa mi-am dat seama ca presupunerea mea era nefondatA deoarece in camera nu era pic de fum si in plus mirosul era foarte fin si pur% Atunci cand Hidam-ul s-a deplasat tacut in spatele fotoliului in care se afla lama am stiut ca el era sursa acelui miros su$lim care se raspandise in toatA camera% Kidam-ul a trecut foarte aproape de mine si am simtit atunci cum acel miros radia din el% Marturisesc ca pentru o fractiune de secunda m-am intre$at dacA a folosit !reun parfum de marcA3 stan2enit de &ilarul unei asemenea idei rni-am dat imediat seama cA oricat de fine si !aloroase ar fi parfumurile din comert totusi ele nu ar putea niciodata sa egale'e eflu!iile inmiresmate ale unei pre'ente stari asa dupA cum incepeam sA $Anuiesc cA este cea a Hidam-ului% - )entru conceptia occidentala pre'enta unui Hidam este nu doar $ul!ersanta ci si lipsitA de orice inteles a spus lama% Iti !oi oferi insa unele explicatii in aceastA directie pentru cA am considerat firesc sA procede' asa din moment ce am luat &otArarea sa ai capacitatea de a o$ser!a un Hidam% Tocmai ma ase'am si eu in fotoliu cand au'ind ultimele cu!inte am intepenit% - Mi-e teams cA nu inteleg% De fapt c&iar nu mai inteleg nimic% Din cele ce ati spus pot sa trag conclu'ia ca a !edea un Hidam este un pri!ilegiu sau mai $ine 'is un cadou un act de gratie% Eram sincer mirat si cam neincre'Ator% - Mai curAnd este o optiune a noastrA care depinde de persoana cu care ne intalnim si de ceea ce dorim sa reali'Am% Iti !or$esc acum despre lucruri care nu se aflA nici pe departe in sfera concepti$ilA a unui om o$isnuit% Tocmai de aceea oamenii o$isnuiti nu pot !edea un Hidam adauga lama arAtAnd spre uriasa fiinta din spatele sau% Aceasta nu se datorea'a insa incapacitatii lor ci !ointei Hidam-ului care poate rAmane complet in!i'i$il perceptiei !i'uale a celorlalti oameni% - Dar cu toate acestea eu !oi putea sA-, !ad in continuare8 am intre$at uluit% - Da tu !ei putea sA-, !e'i a5a cum il !e'i acum dar ceilalti nu ii !or remarca pre'enta% )entru ei practic el nu exista Iti repet acesta este re'ultatul direct al !ointei Hidam-ului3 in unele ca'uri cum este cel de fatA era necesar insA ca trupul lui sA fie perceput 5i de tine pentru cA Elinor ii este de2a o !ec&e cuno5tinta 'ise el 'Am$ind% Atunci am reali'at faptul cA Elinor nu manifestase de fapt nici o atitudine de mirare atunci cAnd uria5ul pstrunsese in casa lui%

- Bine dar de ce toate acestea8 am !rut eu sA 5tiu% Lama i5i inclinA putin capul inainte% - Nu acesta este scopul intalnirii pe care am solicitat-o 5i nu !reau sA a$atem discutia prea mult in alte directii% Totu5i iti !oi furni'a unele detalii despre misterele unui Hidam deoarece este necesar ca intelegerea ta asupra acestor aspecte sA fie cat mai corectA% Aceasta ne !a a2uta ulterior in ceea ce a!em de faptuit% Lama se opri un moment ramanAnd cu oc&ii inc&i5i dar imediat dupA aceea el ii desc&ise 5i tintuindu-ma cu pri!irea incepu sA !or$eascA% - In Ti$et existA o fa'A precisA a practicii spirituale in care discipolul supra!eg&eat indeaproape de maestrul sAu incepe te&nica prin care poate crea un Hidam% Nici mAcar nu mai clipeam% - Ati spus* sA cree'e un Hidam8 - )rocedeul este foarte complicat 5i dificil de fAptuit a continuat lama sA !or$eascA farA a tine cont de perplexitatea mea% El necesita o deose$ita acuratete in construirea unei mandala din nisip colorat iar mai apoi discipolul tre$uie sA depuna eforturi sustinute pentru a do$andi succesul in anumite te&nici de concentrare 5i !i'uali'are mentalA% Toate acestea tre$uie faptuite in conditii de completA reclu'iune 5i cu un regim alimentar foarte se!er% AdaugA la asta temperatura scA'utA din munti care de cele mai multe ori este su$ 'ero grade 5i !ei intelege de ce aceastA etapA spiritualA din !iata aspirantului poate sA dure'e uneori doi ani 5i c&iar mai mult% De aitfel sunt relati! putini cei care do$andesc meritul de a primi aceastA initiere din partea maestrului lor 5i care in plus reu5esc sA duca la $un sfAr5it o astfel de practicA spirituala% Cei mai multi renuntA pe parcurs sau pur 5i simplu nu sunt capa$ili sA inteleagA unele aspecte su$tile fundamentale care le-ar asigura succesul deplin% C&iar 5i dupA crearea unui Hidam care atunci de!ine o entitate cu aspect fi'ic ponderal a5a cum e5ti tu sau eu pro$lema rAmane oarecum in suspensie iar discipolul tre$uie sA o re'ol!e3 el tre$uie sA inteleagA care este in realitate natura Hidam-ului 5i ce caracteristici are ea% Dintre cei care au reu5it sA cree'e un Hidam unii decid ca ace5tia sA-i insoteascA toatA !iata g&idandu-i mereu in con2uncturile dificile 5i orientandu-i spre trepte din ce in ce mai inalte ale progresului spiritual3 altii insA putini la numir intuiesc c&iar de la inceput natura Hidam-ului care totu5i este ilu'orie 5i astfel ei raman focali'ati la un ni!el foarte profund al meditatiei care transcende c&iar 5i aceastA ilu'ie sofisticatA% - (i care este natura unui Hidam8 am intre$at cu nerA$dare% )ri!eam aceasta fiintA uria5A din spatele preotului ti$etan cu fascinatie cu respect dar si cu putinA teama deoarece c&iar dacA incepusem sA ma o$i5nuiesc cu pre'enta ei totu5i aspectul infrico5Ator pe care il a!ea reu5ea sA-mi pro!oace fiori pe coloana% - In esentA natura unui Hidam este pur mentala% Indiferent de etapele complicate pe care le implicA procedeul de creare a Hidam-ului esenta lui este mentalA% Discipolul face atunci do!ada capacitAtilor sale de concentrare mentalA si de stApAnire cat mai eficientA a mintii% Cred cA de2a nu mai este un%mister pentru tine faptul CA in realitate mintea este cea care creea'A intreaga lume fenomenala pe care omul o percepe clipa de clipa si in care el isi desfasoara acti!itatea de 'i cu 'i% Depinde insa doar de discipol daca in final !a reali'a natura ilu'orie c&iar si a fortei sale mentale formida$ile pe care a2unge se o detina atunci ori se !a atasa de ea si !a ramane legat1 in continuare de ilu'ia care il incon2oarA% In putine cu!inte un Hidam repre'intA c&intesenta energiei mentale a celui care il e!ocA si il creea'A a particularitAtilor profunde din personalitatea si din su$constientul sau% De aceea Hidam-ii nu sunt identici ci ei exprimA atitudini comportamentale diferite% Unii Hidam-i fac

parte din categoria entitAtilor teri$ile altii din aceea a entitAtilor $lande altii din aceea a in!AtAtorilor spirituali si mai sunt si alte categorii% Cel care se aflA in aceasta camerA este un Hidam teri$il dar aceasta caracteristica nu tre$uie sA te induca in eroare si sA te face sA cre'i ca este asociatA cu atitudinea de !iolentA sau distrugere% - Aspectul lui exterior contri$uie mult la aceasta impresie am spus foarte con!ins% - Este ade!arat a 'Am$it lama dar gAndeste-te cA fiecare Hidam conform categoriei din care face parte are o anumitA sarcina precisa de indeplinit lAnga cel care ,-a creat% Am inter!enit pentru a da glas unui gand care imi apAruse spontan% - Ideea pe care o am despre el este aceea de a-, identifica mai mult cu unul din d2in-ii sau du&urile din po!estile ara$e care dupe ce sunt eli$erate dintr-o sticla sau dintr-o amfora ii indeplinesc eli$eratorului cate!a dorinte am spus eu oarecum amu'at% - N-ai inteles su$stratul care sta la $a'a existentei unui Hidam a reluat lama% In magia si ocultismul ara$ si occidental exista intr-ade!ar asemenea d2ini dar ei sunt de fapt entitAti astrale nu prea ele!ate sau in !or$irea popularA ei sunt du&uri1 care detin anumite puteri ce le permit sA indeplineasca unele dorinte ale fiintei umane care le in!ocA% (A nu uiti insA ca intotdeauna la $a'a acestor acte se aflA un fel de pact sau intelegere reciprocA un sc&im$ proportional care se reali'ea'A in mod tacit de am$ele parti% In ca'ul unui Hidam el este o creatie fi'icA tangi$ilA iar raporturile lui cu cel pe care il insoteste au o cu totul altA naturA decat in ca'ul pacturilor magice% Este ade!arat ca inainte sA se materiali'e'e fi'ic si c&iar sa poatA !or$i un Hidam trece el insusi prin fa'e intermediare care pornesc de la aparitii sporadice a$ia li'i$ile si nemateriale pana la asumarea definiti!a a formei (i a consistentei sale fi'ice% Atunci el de!ine in mod aparent o persoanA ca oricare alta insA retine faptul ca un Hidam poartA totdeauna ce!a din caracteristicile celui care ,-a creat% - Inteleg deci cA este o creatie pur mentalA am spus% Mintea occidentala se o$isnuieste mai greu cu ideea ca un aspect relati! a$stract su$til si intangi$il cum este mintea poate sA dea nastere unei forme fi'ice% Daca nu as fi aici si nu as !edea ceea ce !Ad nici eu pro$a$il n-as adera la o asemenea idee% - E o limitare fara sens care s-a impus numai datoritA o$isnuintei de a crede ceea ce ti se spune% In realitate lucrurile sunt mult mai nuantate% Un Hidam se 6condensea'A1 din materia foarte su$tila a ni!elurilor mentale superioare ale celui care practica acest procedeu complicat% )rin urmare c&iar daca in final el are un trup fi'ic materia din care este alcAtuit are totusi caraeteristici diferite de materia fi'ica nefiind asa de rigida1% Din aceasta cau'A in functie de necesitAti un Hidam poate ramane in!i'i$il !ederii celor care el nu doreste sA li se arate dar poate in acelasi timp sA se faca perceput altora% De altfel cred cA reali'e'i si singur ca ar insemna daca mergand prin oras el ar permite sA fie !a'ut de toti oamenii spuse lama 'am$ind cu su$inteles% Aici a inter!enit Elinor care pana atunci rAmAsese tacut intr-o parte a camerei* - )entru cA structura lui este speciala el poate in egalA masura sa de!ina in!i'i$il !ederii celorlalti 5i de asemenea penetra$il atingerii exact ca o &olograrma !ie% Este !or$a despre o diri2are con5tienta a !i$ratiei materiei care ii alcAtuie5te fiinta3 intrucAt aceasta capacitate tine exclusi! de exercitarea controlului mental 5i pentru ca Hidam-ul este in spetA o emanatie mentalA a celui care ,-a creat aceasta a2ustare a frec!entei de !i$ratie a materiei este e!identa% De5i intelegerm aceste aspecte totusi eram contrariat de starea de lucruri care mi se parea nefireascA%

- (untem aici 5i !or$im despre el am spus eu arAtand spre Hidam ca despre un exponat care este anali'at la microscop% AceastA fiintA nu a rostit pana acum nici un cu!ant nu %-i-a spus deloc parerea% Aproape am impresia cA este ca un accesoriu% - Este o impresie profund gresitA% Din momentul in care ti-am spus cA natura lui este mentalA dar totusi foarte ele!ata ar fi tre$uit sA reali'e'i cA menirea lui este mult mai su$tilA decAt aceea pe care ti-o imagine'i tu mi-a explicat cu rA$dare lama ti$etan% Ti-am spus la inceput ca este un companion sau insotitor in ideea de a a!ea un punct de pornire pentru a nu 5oca prea mult intelegerea ta% Mai apoi insa am facut unele specificatii importante printre care aceea cA un Hidam il cAlAu'este pe cel care ,-a creat cAtre fa'ele superioare ale practicii lui spirituale% Nu numai cA nu este o pre'enta decorati!a dar el de!ine c&iar un fel de maestru spiritual pentru discipol pe care il ia in gri2a lui tot restul !ietii% Apare urmAtoarea dilemA* daca Hidamul este creat de o fiinta umanA cum este posi$il ca dupe aceea el sa de!inA maestrul ei spiritual8 Aceasta aparenta pro$lemA o poti re'ol!a daca !ei intelege cA Hidam-ul repre'intA un fel de interfatA intre structurile superioare ale mentalului la care discipolul nu are inca acces con5tient 5i planul fi'ic in care existA cel care ,-a crest% Aspectul su$til al acestei relatii intr-un fel sim$iotice constA in atasamentul pe care discipolul il poate a!ea 5i de'!olta pentru Hidam-ul sAu% 7iind o creatie mentala c&iar dace aceasta apartine unei lumi superioare celei fi'ice ea este totusi efemera si nu poate conduce discipolul decat pana la un anumit punct al progresului sAu spiritual% A urmat o scurtA pau'a determinata de faptul cA in camera atmosfera s-a sc&im$at aproape $rusc de!enind puternic ioni'atA 5i mirosind a !egetatie de pAdure inaintea unei furtuni% Atitudinea Hidam-ului de!enise si mai falnica iar oc&ii lui parcA aruncau fulgere% DupA o scurtA pau'a fara sA sc&ite'e nici un gest lama a continuat sA-mi explice* - Tocmai mi-a spus ca la un anumit ni!el al mentalului tAu existe acum unele tensiuni de care nu e5ti constient dar ca ele !or disparea in curAnd% (unt doar rodul incordarii tale de a intelege si de a asimila mai repede un !olum destul de mare de informatii neo$i5nuite% Din pAcate timpul nu ne permite deloc sA amanAm scopul pentru care am !enit aici dar nici nu !reau sA rAmai cu anumite lucruri neclarificate care mai tar'iu ar putea crea pro$leme si mai mari% )arcA eram $om$ardat din poate pArtile de fenomene inexplica$ile% - N-am au'it nici un cu!ant din partea lui am spus u5or iritat% - Nici nu ai a!ea cum% Un Hidam nu se adresea'A prin !iu grai decAt doar celui care ,-a creat si doar in pre'enta lui% InsA comunicarea prin !iu grai nu este deloc o$ligatorie3 de cele mai multe ori aceasta este reali'atA telepatic% Multi discipoli renuntA la ultima fa'A a practicii aceea in care Hidam-ul capAtA !oce pentru cA aceasta necesitA un efort in plus 5i nu este neapArat o fa'A necesarA% Totu5i corect si sigur este ca Hidam-ul sA poatA sA se adrese'e 5i prin !iu grai discipolului deoarece in unele momente acesta nu !a putea a!ea certitudinea comunicArii telepatice dintre el 5i Hidam confundand propriile sale idei cu cele ale Hidam-ului% (A stii insA cA Hidam-ul pe care il !e'i aici are capacitatea de a !or$i insa fAra indoiala cA dacA ai au'i aceasta ai suferi un nou 5oc% Vocea unui Hidam mai ales daca el face parte din categoria entitAtilor teri$ile este aproape parali'antA% Nu neaparat prin !olumul cu care este emisA ci mai ales datoritA spectrului ei specific de frec!ente care este foarte straniu pentru urec&ea umanA% In plus a5a dupA cum ti-am spus el nu se adreea'A prin !iu grai decait celui care ,-a creat% Dar dacA tu dore5ti il pot ruga sA ti se adrese'e telepatic pentru a a!ea mAcar aproximati! idee de felul in care suna !ocea lui in realitate%

Lama a5tepta acordul meu pe care i ,-am dat fara re'er!e% Eram surescitat la gAndul acestei experiente cu totul inedite pentru mine% (imteam in mod confu' cA lumea fi'icA pe care in mod o$i5nuit cu totii o consideram sta$ilA si sigurA isi pierduse atunci destul de mult din consistenta1 ei desi nu puteam sA preci'e' care era moti!ul aprecierii mele% Mai tar'iu anali'and la rece acele momente cu totul speciale am reali'at faptul cA in li!ing-room existau fiinte 5i o$iecte care de5i fAceau parte din aceasta lume totusi in egala mssurA ele o 5i transcendeau% Elinor era practic nemuritor1 comparati! cu !arsta medie a unui om o$i5nuit3 o$iectul care ii fa!ori'a aceasastA conditie extraordinarA era alcatuit din su$stante care nu a!eau corespondent in aceasta lume3 preotul ti$etan era de asemenea un persona2 foarte misterios despre care intuitia imi spunea ca este posesorul unor secrete fulminante3 iar Hidam-ul era o pre'enta cople5itoare care e!oca poate cel mai $ine legAtura cu alte lumi% In aceste conditii eu eram ne!oit sA mA adapte'1 facAnd u' de toate puterile si capacitatile mele de intelegere% )ro$lema principaIA era aceea cA datoritA informatiilor $i'are pe care creierul meu le inregistra din exterior 5i datoritA faptului cA ele nu se suprapuneau peste conceptele o$i5nuite ale !ietii cotidiene in mintea mea incepea sA fie generata atAt ideea cat 5i starea specifica unui !is3 de fapt aceasta nu repre'enta decat solutia in extremis a creierului de a depA5i impasul in care se afla atunci% Astfel am reu5it sA-mi explic foarte u5or moti!ul pentru care Hidam-ul ii transmisese telepatic preotului ti$etan cA in mentalul meu s-a creat o anumita tensiune% La inceput am fost tentat sa trate' cu neincredere aceasta o$ser!atie dar ulterior mam con!ins cA Hidam-ul a a!ut perfectA dreptate 5i cA puterea lui de patrundere la ni!elul mintii era remarca$ilA% )e de alta parte din punct de !edere ocult lucrurile erau perfect explica$ile% (e 5tie ce influentA nota$ilA au undele de formA ale unor o$iecte pentru a crea o atmosferA magicA3 acesta este si moti!ul pentru care in cadrul ritualurilor se recurge atAt la o anumitA recu'itA cat 5i la unele diagrame 5i gesturi speciale% Toate acestea sunt folosite pentru a facilita o 6rupere1 a separatiei dintre planuri care nu repre'intA altce!a decat o 6punte de legAtura9 intre acestea% Energia celui care reali'ea'A procedeul magic 5i elementele de suport care facilitea'A orientarea acestei energii in directia doritA constituie $a'a oricarei operatiuni de naturA ocultA% Atat fiinta cat 5i o$iectele folosite de!in atunci !erita$ile relee de captare si de manifestare a unor energii din planurile su$tile ale Creatiei% De5i in ca'ul de fatA nu era !or$a nici pe departe de un procedeu magic totu5i principiul releului de forta 5i de energie intre planuri functiona fie doar 5i in !irtutea elementului de pre'entA% De pilda cAmpul energetic su$til al straniului o$iect care prelungea !iata a!ea in mod cert o contri$utie la distorsiunea spatio-temporala din camera3 aurele celorlalte trei fiinte constituiau si ele un factor ma2or de influentA in aceastA directie astfel incat propria mea aura era atunci infu'atA1 cum!a de aceste !i$ratii neo$isnuite care re!er$erau puternic in constiinta mea% (tarea de re!erie in care intrasem a fost $rusc in!adata de un fel de !oce care mai mult semAna cu un $u$uit de tunet% Desi nu intelegeam efecti! cu!intele totusi ideea transmisA imi era clarA% Kidam-ul imi spunea ca pentru a contri$ui la detensionarea si la relaxarea mea mentalA modificase atmosfera din camera rAcorind-o si conferindu-i !italitate% Capul meu !uia de 6tunetele1 !or$elor sale desi nu puteam afirma cA acestea erau c&iar ca niste tunete de furtuna% Ma gandeam doar la o analogie pentru cA in realitate impresia era mai complexA% Aproape nAucit am apucat totusi sA-i multumesc Hidam-ului in gAnd% Brusc atAt in mintea

mea cat si in li!ing-room se lasA o tAcere coplesitoare% Nici un sunet nici o miscare doar o liniste impietritA% )ri!eam printre oc&ii intredesc&isi dar mediul mi se pArea cum!a ireal% Aproape nu mai simteam conturul trupului insA contrar asteptArilor mele starea minunatA de relaxare care ma curpinsese nu m-a molesit si nici nu mi-a indus somnul ci dimpotri!A cu fiecare moment care trecea ma simteam mai lucid si mai capa$il sA inteleg ce se petrece cu mine insumi% In mai putin de trei minute ma simteam atAt de $ine incAt nu as mai fi !rut altce!a decat sA rAman cufundat in acea stare foarte conforta$ilA% Intuiti! am reali'at atunci cA acela era a2utorul minunat pe care mi ,-au oferit Hidam-ul si lama ti$etan pentru a depAsi astfel un anumit $loca2 energetic la ni!el mental% Desi cu putin timp in urmA resorturile mele de aparare a cetAtii ego-ului1 erau foarte acti!e urmarind sa-mi pro!oace o stare de angoasA si nesigurantA pentru a rnA determine sA pArAsesc acea incApere totusi acum resimteam o $ucurie intensA plinA de cAldura si afecti!itate pentru cA mA aflam in prea2ma acelor fiinte deose$ite si pentru cA mA confruntam cu o situatie complet iesitA din comun% Acum cand rememore' cu claritate filmul e!enimentelor al discutiilor si al emotiilor lAuntrice pe care le-am trait in acele 'ile imi dau seama cA foarte putini oameni !or fi dispusi sA le accepte si sA le impartaseascA fie doar si intr-o mica parte% Intr-un astfel de ca' moti!ul principal pare a fi acela cA aspectele pe care le pre'int depasesc cu mult $aga2ul comun de cunostinte si conceptii despre !iatA si despre misterele ei ascunse% Mi-am spus atunci cA am la dispo'itie fie !arianta de'!Aluirii realitatilor prin care am trecut in decursul acelor 'ile fie !arianta tAcerii insA in acest ultim ca' cum as mai fi fost capa$il sA indeplinesc indemnul lui Mac&andi pentru a face cunoscute lumii ade!Arurile pe care le-am trait8 Cum as fi putut sA mai contri$ui c&iar si intr-o mica mAsurA la cunoasterea ocultA a omului ce repre'intA un cu totul alt tip de cunoastere decAt stiinta superficiaIA a !ietii pe care el o traieste in societate8 DacA ar fi fost !or$a doar de unul sau altul dintre aspectele cu care m-am confruntat atunci cel mai pro$a$il ca nu m-as mai fi o$osit sA descriu cele intamplate3 dar au fost o serie intreaga de fapte si re!elatii tul$urAtoare care m-au plasat printr-un complicat si totodatA incitant jOc al destinului in situatii-c&eie ce nu suferA nici o comparatie cu situatiile o$isnuite de !iatA% In mod sigur toate aceste aspecte au un sens foarte precis si se integrea'A intr-un ansam$lu mult mai complex care nu mi-a fost de'!aluit decAt partial% )e de altA parte am putut sA simt cu claritate faptul cA in mod constant am fost spri2init si a2utat pentru a trece cu $ine toate testele cu care m-am confruntat in aceasta ultima perioada a !ietii mele% (unt de pArere ca fiecare dintre noi a!em un rol $ine determinat in societatea in care trAim si acesta nu se refera neaparat la integrarea noastra in !iata economica politica si culturalA a lumii3 el nu se refera doar la ideea de carierA personala faimA sau putere $ogAtie familie sau ac&i'itii de $unuri materiale% El tre$uie sA surprinda o dimensiune mult mai profundA a existentei noastre farA de care !iata apare sear$AdA si fArA rost c&iar dacA in mod aparent ea pre'intA o anumitA atractie si stralucire exterioarA% Acestea nu sunt insa decat trecAtoare adica nu sunt dura$ile3 cel mult ele reusesc sa ne pertur$e intelegerea corectA asupra lumii in care trAim pentru cA sunt tentante dar in acelasi timp sunt ilu'orii% 4mul are ne!oie de ce!a mai mult decat $ani recunoastere pu$lica succes in afaceri ori plAceri efemere% DacA aceasta ar fi intr-ade!ar menirea lui in lume atunci dupA ce ar do$andi lucrurile respecti!e ele nu ar tre$ui sA mai dispara% 4r simplul fapt ca acestea sunt ilu'orii precum 7ata Morgana aratA cA

telurile materiale ale !ietii nu repre'intA decAt un 2oc inselAtor care intr-un tar'iu o$oseste fiinta% Tumultul starilor pe care le-am resimtit in ultima perioadA persoanele pe care le-am intalnit si e!enimentele la care am luat parte imi demonstrea'A cA ma aflu pe drumul cel $un si luminos al e!olutiei spirituale% aceasta dA nastere in mine unui sentiment reconfortant si unei $ucurii launtrice care ma insotesc tot timpul a!And deplina con!ingere ca sunt sustinut si a2utat mereu sA a!anse' pe drumul cunoasterii% Acum stiu cu preci'ie in ce direclie tre$uie sA caut fArA sA ma las ademenit de falsele tentatii ale lumii% Am a!ut sansa extraordinarA de a cunoaste fiinte remarca$ile care m-au in!atat si m-au initiat in unele aspecte e'oterice ale !ietii desc&i'andu-mi astfel un ori'ont complet nou in ceea ce pri!este intelegerea si integrarea mea in !iatA% atunci cAnd m-am confruntat cu anumite dificultati de conceptie sau cu unele fapte ori realitAti $ul!ersante am fost a2utat sa le depa(esc cu succes% In (ala )roiectiilor din Muntii Bucegi in ca'ul de'!Aluirilor lui Elinor si mai ales in pre'enta Hidam-ului am primit de fiecare data a2utorul necesar pentru a depAsi cu succes acele momente de &iatus ale constiintei mele% Totusi e!enimentele pe care le descriu aici au implicat o realitate mai 6dura datoritA frec!entei cu care eram asaltat de noile situatii% In starea foarte plAcutA in care ma aflam atunci care se datora actiunii su$tile con2ugate a preotului ti$etan si a Hidam-ului a!eam certa impresie ca depAsisem aceste $loca2e si cA eram capa$il sA suport mult mai usor e!entualele 6surpri'e1% Totodata eram uimit de puterile Hidam-ului pe care acesta le manifestase in ceea ce mA pri!este% I-am cerut lAmuriri suplimentare preotului ti$etAn in acest domeniu% - Ceea ce te-a impresionat pe tine sunt in realitate fapte simple pe care un Hidam le poate reali'a cu usurintA% Totusi raportate la capacitAtile limitate pe care le au oamenii aceste reali'ari apar intr-o lumina deose$ita% De fapt puterile unui Hidam sunt cu mult mai mari deoarece el este capa$il sA controle'e unele energii specifice din uni!ers% )e parcursul !ietii discipolului adeseori Hidam-ul tre$uie sA !eg&e'e la pastrarea integritAtii fi'ice si psi&ice a acestuia deoarece una dintre responsa$ilitAtile pe care si le-a asumat este aceea a g&idArii discipolului cAtre eli$erarea finalA in conditii de perfecta sigurantA% De cele mai multe ori inter!entfle sale paranormale sunt pentru a prote2a discipolul impotri!a atacului unor entitAti demonice sau a unor influente malefice cu care acesta se confruntA in timpul practicii lui spirituale% Astfel de situatii apar mai ales in 'ona Ti$etului care este specificA unor astfel de manifestari% Lonele muntoase !aile sau marile suprafete din podi5 sunt teritoriile principale de influenta a diferitelor entitAti su$tile care nu intotdeauna sunt $ine!oitoare cu cei care le in!adea'a tinutul% Ele sunt capa$ile atunci sA pro!oace in planul fi'ic unele actiuni teri$ile care il pot costa c&iar !iata pe discipol% Acestea repre'intA unele dintre situatiile in care Hidam-ul se do!edeste de mare folos% Desigur mai intai se urmAreste captarea $unA!ointei entitAtii su$tile care gu!ernea'A 'ona in care discipolul se &otarAste sA se sta$ileascA un timp pentru a efectua diferite actiuni 5i practici spirituale% In ca' contrar acel spirit ar putea sA se simtA ofensat si 2ignit de faptul cA nu i se acorda atentia cu!enita ca stApan al locului% De o$icei im$unarea sa se o$tine prin intermediul unor ritualuri simple in care se pre'intA moti!ele solicitArii si durata sederii in acea 'onA% )entru ca sansele de succes in o$tinerea $unA!ointei spiritului care gu!ernea'A 'ona sA fie mai mari se o$i5nuieste sA se ofere in dar anumite o$iecte sau alimente care sunt in mod traditional consacrate unor astfel de actiuni% DacA ele sunt pe planul entitAtii respecti!e si aceasta le acceptA energia lor su$tilA esentialA este atunci preluatA de spirit iar ofrandele

materiale sunt mai apoi daruite altor oameni sau sunt ingropate intr-un sol curat% DacA insA entitatea refu'A cola$orarea fapt care de o$icei este resimtit prin manifestarea unor fenomene exterioare !i'i$ile si potri!nice cum ar fi furtuni teri$ile fulgere amenintAtoare prA$u5iri de pietre ori c&iar rAnirea solicitantului inter!ine Hidam-ul care porne5te o luptA1 cu acea entitate% AceastA confruntare poate sA fie foarte scurtA dace diferenta de putere dintre cei doi este mare sau ea poate sA fie lunga 5i o$ositoare dacA fortele Hidam-ului 5i ale acelei entitAti astrale sunt apropiate% In tot acest timp discipolul se retrage de pe scene luptei iar dacA situatia de!ine incerta el cautA sa-, a2ute pe Hidam prin anumite tipuri de practici spirituale pe care le cunoaste in!ocAnd cel mai adesea a2utorul suplimentar al altor entitAti su$tile% - (ituatia pe care o descrieti imi pare smulsA din po!esti sau din legende% Ma intre$ dacA existA cu ade!arat o asemenea realitate a confruntArilor teri$ile dintre creaturile fantastice% Acest gen de lupte au loc c&iar in planul fi'ic8 am fost curios sA aflu% - (A stii cA ele sunt mult mai reale decAt ai putea tu sA-ti imagine'i a rAspuns lama% Ceea ce nu se !ede nu inseamnA cA nu existA% 4amenii din 'ilele noastre sunt 6or$i1 fatA de aceste realitAti su$tile pentru cA sunt foarte orgolio5i si pentru cA sunt indoctrinati in spiritul ideologiei materialiste% De aceea c&iar 5i atunci cand se confruntA cu do!e'i indu$ita$ile ale existentei altor planuri 5i fiinte in manifestare ei fie refu'a sA recunoascA aceasta fie clac&ea'A psi&ic in mod lamenta$il% In planurile su$tile cum ar fi de exemplu planul astral formele 5i culorile au un spectru foarte larg de manifestare% Din aceastA cau'a multe dintre entitAtile care apartin acestei dimensiuni a creatiei corespund doar !ag repre'entarilor noastre din planul fi'ic dar se apropie foarte mult de fiintele asa-'is fa$uloase care sunt descrise in po!e5ti in mituri si in legende% Iar in anumite conditii speciale ele c&iar se pot materiali'a in planul fi'ic% De altfel aceastA !ariantA este aleasA de Hidam si de entitatea respecti!A atunci cand ei au epui'at toate posi$ilitAtile de lupta 5i de atac pe care le a!eau in planurile su$tile% Atunci manifestarea lor in planul fi'ic este nimicitoare si discipolul tre$uie sA se asigure cA s-a ascuns foarte $ine% Totusi sunt destul de rare ca'urile cand un Hidam pierde o astfel de luptA3 de regula $atAlia se inc&eie inainte ca unul din cei doi sA fie ucis dar existA 5i ca'uri mai dramatice% )ri!eam contemplati! la Hidam-ul urias si tAcut care se afla in camerA cu noi% Intre$area mi s-a concreti'at treptat in minte* - El este Hidam-ul pe care ,-ati creat prin forte proprii8 am indra'nit eu in cele din urmA% Lama nu imi rAspunse imediat% Ma gandeam cA intre$area mea nu era potri!itA si tocmai ma pregAteam sA-mi cer scu'e cAnd el rosti cu !oce egala* - Nu in ca'ul de fata datele pro$lemei sunt mai complicate% Este $ine insA cA discutia a a2uns in acest punct deoarece are legaturA cu scopul pentru care am solicitat aceasta intalnire% De fapt eu insumi sunt un fel de intermediar care tre$uie sa ducA la indeplinire o anumitA sarcina in ceea ce te pri!este% 7ii linistit este !or$a despre un aspect po'iti!3 totusi acum nu pot sA-ti de'!Alui mai multe amAnunte decat strictul necesar% MA intre$am cat de limitat era acel 6necesar1 din moment ce m a aflam acolo de aproape patru ore dar inca nu stiam pentru ce !enisem% Atunci am reali'at cA nici mAcar numele ti$etanului nu il cunosteam desi discutia noastrA dura de ce!a timp% +epa (und&i 4arecum frustrat de aceasta situatie neo$isnuita mi-am exp-imat nedumeririle care mi se

pAreau 2ustificate% Lama isi ceru scu'e pentru faptul cA nu se pre'entase inca3 mi-a spus cA a preferat sA-mi ofere mai intai anumite explicatii in legaturA cu pre'enta Hidam-ului care imi acaparase toatA atentia% Am aflat ca preotul ti$etan se numea +epa (und&i3 se nascuse in Ti$et dar plecase de acolo dupA in!a'ia c&ine'ilor in anul ,B-? deoarece pe atunci a!ea o functie importantA la palatul regal din L&asa% Un timp a peregrinat prin mai multe tAri a!and anumite misiuni diplomatice dar in cele din urmA si-a sta$ilit resedinta in capitala C&inei care pe atunci era )eFin% - Totusi ce!a nu este clar am spus% Inteleg ca tocmai datoritA c&ine'ilor ai plecat din Ti$et% Acum imi spui ca te-ai sta$ilit in C&ina% +epa (und&i ma rugase sa renunt la u'antele de politete si sa-i spun pe nume% De altfel diferenta de !arsta dintre noi nu era foarte mare insa acest aspect constituia o nouA dilema pentru mine% Conform relatarii lui in ,B-? el era acti! in capitala Ti$etului ceea ce impunea sa ai$A atunci cel putin E/-E- de ani% 4r infAtisarea lui actualA corespundea unei !arste de aproape -/ de ani% Era deci o diferentA de patru decenii care nu se 2ustifica% - Am fi a2uns oricum la acest punct delicat al discutiei% Imi pare $ine cA Elinor ti-a !or$it despre secretul lui pentru cA asta o sA te facA sA accepti mai usor unele de'!Aluiri pe care ti le !oi face spuse lama 'Am$ind usor in timp ce pri!ea o$iectul straniu de pe masA% Totusi inca de la inceput iti mArturisesc cA eu nu fac parte din traditia c a i i spirituale pe care o urmea'A Elinor desi o cunosc foarte $ine% Ca sA intelegi ce fac eu in lume si care sunt scopurile pe care le urmAresc ar tre$ui sa cunosti o serie intreagA de aspecte oculte% Nu a!em insa timpul necesar pentru a face acum astfel de de'!Aluiri% Ceea ce pot t o t u s i sa-ti spun este faptul cA de cele mai multe o r i indeplinesc o sarcina de emisar si in acelasi timp contri$ui la reali'area in $une conditii a mesa2ului transmis% - Ce fel de emisar8 5i despre ce fel de mesa2e este !or$a8 am intre$at eu fiind foarte atent la discutie% - Nu te gandi cA aceste 6mesa2e sunt precum scrisorile de acreditare sau c a ele sunt rostite !er$al in fata cui!a% Mai curand mesa2ele1 respecti!e pot fi asimilate unui anumit gen de misiuni cu caracter spiritual in diferite 'one ale lumii% In legaturA cu aceasta tre$uie sii stii ca timpul nu mA afectea'A aproape deloc% ExistA unii oameni la care ni!elul de constiintA le permite sA actione'e astfel incAt sA atragA in aura lor un anumit tip de energii cosmice intineritoare% La aceasta contri$uie insa si un preparat secret din ier$uri si plante de munte care sunt foarte rare% Dar ma !oi opri aici cu explicatiile% Aproape cA nu mat stiam ce sa spun. Jotarat lucru aceasta pArea sA fie o seara nemuritoareA L-am intre$at incA o datA pe +epa (und&i cine il trimite in astfel de misiuni% - )ro$lema este complexa a raspuns el% )entru a intelege in mod corect su$tilitAtile ei ar fi necesar sA ai o pregAtire solidA in domeniul e'oteric al cunoasterii atat din punct de !edere ideologic cat si practic% Cel care este initiat in tainele ocultismului stie prea $ine ca omenirea nu traieste c&iar de capul ei3 dacA ar fi fost asa pro$a$il cA $alanta Farmica negati!A ar fi inclinat demult soarta )Amantului cAtre distrugere% ExistA insA ierar&ic !or$ind lumi si ci!ili'atii care au menirea de a mentine un anumit ec&ili$ru c&iar la ni!elul intregii planete atAt cat este posi$il fara a interfera cu li$era !ointA a oamenilor% (unt aspecte si realitAti foarte delicate complexe si dificil de inteles pe de o parte datoritA faptului cA orientarea

stiintei si a conceptiei pe care o are umanitatea despre uni!ers este incA profund materialista iar pe de altA parte pentru cA anumite interese oculte in aceastA lume sunt foarte puternice si ele nu sunt deloc orientate in sens po'iti!% - Despre ce fel de lumi si ci!ili'atii !or$esti8 Despre cele extraterestre8 am intre$at atent sA nu patrund pe un teren alunecos si nesigur% Lama de!eni gra! tar !ocea lui rasuna mai puternic% - Care este $a'a surpri'ei si nedumeririi tale8 4are nu te-ai confruntat singur cu do!e'i implaca$ile in acest sens8 Nu ti-a fost permis accesul intr-un loc in care doar extrem de putine fiinte umane au !oie sa patrunda in momentul actual8 +ealitatea poate fi $ul!ersantA si incredi$ilA la o prima apreciere dar aceasta nu inseamnA totusi cA ea nu existA% Ne$unia in!a'iei extraterestrilor1 si manipularea in masa care a fost sistematic practicatA de-a lungul ultimelor decenii a reusit in mare parte sA discredite'e acest su$iect in oc&ii si in mintea multor oameni% Totusi imi exprim speranta cA nu te numeri printre acestia% Ar fi trist mat ales ca in pre'ent ai !A'ut si ai luat cunostinta de multe informatii ultrasecrete referitoare la acest domeniu% Am primit cu umilinta aceastA do2ana% De fapt intentia mea nu a fost aceea de a nega faptul cA existA alte ci!ili'atii in uni!ers cu mult mat de'!oltate decAt ci!ili'atia umanA actualA ci !oiam sA-mi exprim indoiala cA ele ar putea exercita o influentA po'iti!A diri2atA pentru $inele omenirii% DupA pArerea mea a crede sau a nu crede cA existA ci!ili'atii suprade'!oltate in uni!ers este puerilA si cam la acest ni!el de intelegere se desfA(oara 6contro!ersele1 intre unii sa!anti sau politicieni ai lumii si anumite organi'atii de ufologi sau cei care pre'intA do!e'i indu$ita$ile in aceastA directie% Toti politicienii si nu numai ei se in!ersunea'A sA nege pre'enta acestor lumi si sA demonstre'e ca ele de fapt nu existA% AceastA idee extrem de orgolioasA si limitatA care se referA la faptul cA suntem singuri in uni!ers are insA la $a'A interese $ine definite ce implicA dorinta de a instaura un control total asupra omenirii% Cele mat mari pro$leme pot apArea din partea crestinilor deoarece influenta $isericii "mai ales a celei catolice# in lume este inca destul de puternica% De pildA daca credinciosilor li s-ar spune de cAtre papa si li s-ar aduce do!e'i clare in acest sens - cA in uni!ers mai exista si alte fiinte c&iar cu mult mai a!ansate te&nologic si ideologic decat omul aceasta ar da nastere aproape sigur la o cri'A profunda de conceptie in randul maselor% De'!Aluirea do!e'ilor 5i contactelor cu alte ci!ili'alii ar duce iremedia$il la o scAdere dramaticA a influentei (i puterii de manipulare asupra omenirii pentru ca atunci umanitatea ar a!ea la dispo'itie alte ori'onturi si alte optiuni spre care sA se oriente'e decat cele care i-au fost impuse pana in acel moment% )ro$lema este insA mult mai complexa si nu se limitea'A nici pe departe doar la aceste aspecte% Eram destul de familiari'at cu acest su$iect 5i mai mult decat atAt am a!ut oca'ia sA !Ad eu insumi incredi$ilele te&nologii din (ala )roiectiilor: 5i sA mA con!ing de existenta altor ci!ili'alii din <alaxia noastrA urmarind sinte'a unor proiectii &olografice% De5i eram con!ins cA ansam$lul secret din Muntii Bucegi constituia opera unei strA!ec&i ci!ili'atii extraterestre totu5i Ce'ar nu mi-a confirmat niciodatA acest lucru nici macar dupA ce mi-a de'!Aluit o mare parte din elementele secrete ale Marii Expeditii la care luase parte% )rin urmare din acest punct de !edere misterul rAmAnea ocultat pentru mine% )ro$a$il cA dintr-un 6reflex1 ideologic primiti! am reactionat superficial la informatiile pe care mi le dadea +epa (und&i considerAnd cA este foarte putin pro$a$il ca omenirea sA fie supra!eg&eatA de cAtre alte ci!ili'alii mai

a!ansate% Eram insa con5tient cA nu a!eam nici un suport solid pentru acest gAnd% - )e de altA parte a continuat sa-mi explice lama eu nu am spus cA ma refer la o ci!ili'atie extraterestra% Am spus ca exista fiinte foarte e!oluate care supra!eg&ea'A $unul mers al omenirii3 capacitAtile si puterile lor depA5esc cu mult orice ai putea tu gAndi in pre'ent despre aceasta% - Dar $ine unde se aflA ele8 Unde trAiesc8 (unt printre noi8 am intre$at eu cu o sincera mirare% +epa (und&i a continuat sA-mi explice netul$urat* - A!ansul lor te&nologic 5i spiritual este atat de mare incat permite mem$rilor acelei ci!ili'alii sA sc&im$e precum un comutator frec!enta specificA de !i$ratie a materiei atunci cand ei doresc aceasta% Intr-un anumit sens este ce!a asemAnAtor cu felul in care aclionea'A un Hidam insa atunci cand este necesar ei pot sc&im$a ni!elul !i$ratil al intregii lor ci!ili'alii trecAnd de pildA din planul fi'ic in planul astral si in!ers% Totusi pentru a e!ita contactul nedorit cu ci!ili'atia umana actuala care este impurA 5i grosierA in pre'ent ei se aflA intr-o 'ona foarte specialA 5i secretA despre care nu existA decAt '!onuri sau ipote'e% In mare parte aceasta situatie a durat panA cand a fost facutA marea descoperire din Muntii Bucegi cu un an 5i ce!a in urmA% Am tacut dar in minte am rostit cu intensitate intre$area% +epa (und&i mi-a rAspuns imediat% - Da Ce'ar Brad cunoa5te ade!Arul despre ci!ili'atia respecti!A 5i despre locatia din Bucegi dar nu i s-a permis deocamdatA sA relate'e nimic despre aceasta nici macar autoritAtilor romane sau americane dupA ce comandoul a re!enit din Marea Expeditie% In timpul deplasarilor prin tunelul principal la un moment dat a a!ut loc un e!eniment la care doar Ce'ar a luat parte% Ceilalti mem$ri ai grupului nu au a!ut acces la cunoasterea lui% De fapt ei nici macar nu 5tiu ce s-a petrecut atunci% - Aceasta inseamna cA il cunosti $ine pe Ce'ar am spus eu cu entu'iasm% Mi-a po!estit si mie o mare parte din grandioasa a!enturA dar unele lucruri nu mi le-a imparta5it% Mi-a spus ca nu are incA permisiunea sA le de'!Aluie dar eu cred ca s-a referit tocmai la ceea ce mi-ai relatat tu% MA intre$ insa cum ai a2uns sA-, cunosti pe Ce'ar astfel incAt el sa-ti !or$eascA despre aceste lucruri foarte secrete. Mie nu mi-a spus niciodats despre tine.
Lama zambi enigmatic. - Ba da, ti-a vorbit, dar nici tu $i nici el nu ati intuit atunci adevarul. Abia dupa ce a facut marea descoperire din Bucegi, intr-o conjunctura foarte speciala pe care am creat-o, el m-a intalnit din nou. Sunt un vechi prieten de-al lui, insa iata favorabil a facut ca $i tu se afli anumite informatii foarte secrete. Ma straduiam din toate puterile bunavointa, lama imi spune" - M-am ocupat indeaproape de educatia $i formarea spirituala a lui !ezar Brad, care este o fiinta foarte evoluata. #-am cultivat inzestrarile e$ceptionale $i %-am orientat intr-o directie care nu da gre$ niciodats. Aici tibetanul se opri o modestie" - Sunt doctoral 'ien(.

ca

acum jocul destinului

sa-l

identific pe

epa Sundhi din informatiile pe care mi le

oferise !ezar, dar nu reu$eam sA ajung la nici un rezultat. in cele din urma, privindu-ma cu

clipa

lasandu-mi o ultims $ansa de a-% identifica. &in

strafundurile amintirilor mele, o intuitie i$i facea loc tot mai mult. Atunci lama rosti cu multe

amasesem cu gura cascata, ne$tfnd ce sA mai cred. !ezar imi vorbise destul de putin despre doctoral 'ien, dar intotdeauna cu foarte malta consideratie $i afectiune. #ntr-un fel, puteam intui

ca

lama tibetan i-a fost ca un maestru spiritual in perioada

comunista, atunci cand l-a ghidat timp de mai multi ani in baza secreta de langa B... Apoi el a disparut subit, imediat dupa evolutia din %)*), fara ca nimeni sA $tie ceva in aceasta directie. +ici el $i nici asistenta lui nu au lasat vreo urma sau vreo dovada a disparitiei lor. !ezar imi spusese ca, atunci cand au contactat autoritatile chineze pentru a le informa de situatie, acestea au avut initial o reactie negativa, acuzand serviciile secrete romane$ti de suprimarea celor doi, insa in mod ine$plicabil dupa aceea intreaga afacere a fost data uitarii fara nici un fel de e$plicatii $i fara ca misterul sa fie rezolvat. ,u credeam ca !ezar, prin intermediul capacitatilor sale speciale, $tie cel putin o parte a adevarului, pe care insa nu dorea sa mi-% dezvaluie. - ,ste foarte adevarat ca el a urmarit sA ma gaseasca pe anumite

cai

subtile $i oculte, a

spus lama. -e atunci nu-$i dezvoltase suficient de mult aceasta putere, pentru a fi capabil sa depa$easca anumite bariere de protectie subtila pe care eu le manifest in astfel de situatii. Aceasta protectie este justificata de necesitatea de a actiona cat mai liber pentru a indeplini misiunea spirituala pe care o am, respectand totu$i in linii mari ,normele. societatii moderne. - !u toate acestea, sA $tii am spus atunci lui

ca

eu nu inteleg care este specificul actiunilor tale in lume, iomania, ca

epa Sundhi./ Am inteles ca ai petrecut multi ani in

specialist chinez ata$at in probleme paranormale. Aceea a fost misiunea ta0 - Sunt mai multe directii sau misiuni pe care le indeplinesc simultan, insa toate sunt intr-un anumit fel corelate, adica ele au un numitor comun. -entru a le rezolva in mod eficient trebuie sA realizez anumite contacte cu persoane care sunt implicate intr-un fel sau altul in acele probleme. Aceasta necesita deplasarea mea in diferite puncte de pe glob. A$adar, a spune

ca

raman mereu in acela$i loc este un mod impropriu de e$primare. #n realitate, ma

deplasez in multe locuri, in tarile in care am stabilit deja acele contacte. Aceasta nu se petrece insa dupa metoda clasica la care te gande$ti. #ti dezvalui acest secret pentru ca sA intuie$ti faptul ca dincolo de metodele pe care omul obi$nuit le folose$te pentru a-$i desfa$ura acti!itatea de 'i cu 'i exista multe alte posi$ilitAti pe care unele fiinte le au la

dispo'itie pentru a actiona in mod eficient% )rin raport la situatia actualA a omenirii ele tin de manifestArile de naturA paranormalA% Acum iti poti explica disparitia1 mea din +omania in urma cu cincispre'ece ani% (e inc&eiase o etapA importantA si pre'enta mea acolo pur 5i simplu nu mai era necesarA% (-a do!edit cA aprecierea mea a fost corectA deoarece lucrurile au e!oluat si Ce'ar s-a situat la inaltimea asteptarilor mele% Tot ceea ce s-a petrecut ulterior inclusi! marea descoperire din Muntii Bucegi face parte dintr-un plan foarte complex multidimensional despre care nu este ca'ul sA-ti !or$esc aici% Totusi o data cu trecerea timpului !ei putea tu insuti sA intelegi fragmente tot mai detaliate ale grandorii acestei actiuni care implicA intreaga planetA in care si tu ai rolul tau% Indeplinirea marelui proiect in legAturA cu )AinAntul repre'intA un efort con2ugat din partea mai multor fiinte foarte e!oluate unele dintre ele din alte planuri ale manifestArii asa dupA cum te !ei con!inge singur in curAnd% Eram uluit de ceea ce aflam dar in acelasi timp simteam din toatA inima dorinta sA fiu de folos si sA contri$ui si eu dupA puterile mele la reali'area acestui plan% Am !rut sA aflu atunci mai multe informatii despre felul in care actiona +epa (und&i in lume% - +elatiile pe care le culti! si la care am acces sunt in marea lor ma2oritate la ni!el gu!ernamental% Desi in lume sunt multi oameni care lupta impotri!a $inelui prin di!erse

mi2loace totusi exista si persoane cu o constiinta curata care doresc sa fie de folos natiunii din care fac parte si c&iar omenirii intregi% Cu cat ele au functii de raspundere mai mari si fac parte din gu!ernele marilor puteri ale lumii cu atat influenta lor este mai importanta% De pilda legatura mea cu anumiti mem$ri din gu!ernul c&ine'% Acestia mi-au facilitat multe inter!entii $enefice si au acoperit totodata unele e!enimente stranii care nu puteau fi explicate% Aceste relatii se transmit si se di!ersifica mai apoi de la o generatie la alta dar ele nu sunt singurele mele contacte% Un rol important au persoanele care manifesta o mare forta magnetica precum si cele cu in'estrari exceptionale fireste cu conditia ca ele sA fie orientate $enefic% In timpurile care !or !eni aceste persoane !or fi capa$ile sa polari'e'e in 2urul lor multi oameni aratandule directia corecta pentru ca ei sa inteleaga situatia critica in care se afla omenirea si felul in care pot (i tre$uie sa actione'e eficient pentru a o transforma profund% E $ine sA stii cA prin inter!entiile sale discrete dar $ine integrate Ce'ar Brad a reusit sA ec&ili$re'e mult $alanta de forte in +omania% Lucrurile tre$uie sA fie totdeauna 2udecate la un ni!el mai su$til decat aparenta for fi'icA% 4 influentA este cu atat mai puternica cu cat ea este initiata mai intai la ni!el su$til cau'al3 a$ia mai apoi ea se !a concreti'a in planul fi'ic dar modul complex al im$inArii efectelor ei aici !a putea fi inteles doar de putini oameni% Ce'ar are de2a capacitatea de a actiona in acest fel dar tre$uie sA intelegi foarte $ine cA pentru aceasta intentiiie fiintei respecti!e tre$uie sA fie foarte pure% (entimentul pe care il simteam atunci cAnd +epa (und&i imi de'!Aluia aceste lucruri era unul de profundA recunostintA pentru intelepciunea lui si $unAtatea cu care ma trata% Desi nu-, cunosteam decAt de foarte putin timp remarcam in discutia pe care o a!eam cu el asemanari i'$itoare cu explicatiile pe care le primisem de la Ce'ar in ultimii ani% Nu-mi era prea greu sami imagine' ca +epa (und&i ii !or$ise si lui de multe ori ca de la maestru la discipol clarificandu-i multe aspecte ale !ietii si orientandu-, cu rA$dare pe calea $inelui si a dreptAtii% MA simteam minunat si orice sentiment de angoasA si de iritare disparuse ca prin farmec% Eram foarte dornic sa aflu cat mai multe elemente despre modul in care eu insumi a5 putea sAmi im$ogAtesc cunoasterea si sa-ini rafine' modalitAtile de actiune% Atunci lama mi-a oferit o explicatie care la inceput mi s-a parut surprin'Atoare* - Unul dintre aspectele foarte importante pe care tre$uie sA le stii in ceea ce pri!este cunoasterea este ca tot ceea ce fiintele trAiesc si simt de-a lungul !ietii lor de!ine totodata experienta pentru celelalte fiinte din uni!ers% Elementul esential este ca acest lucru se petrece independent de spatiu si de timp% Atunci cand do$andesti puterea de a te $ransa la acest domeniu al existentei care transcende spatiul si timpul ai practic acces deplin la toate 6inregistrarile1 care includ tot ceea ce s-a petrecut si ceea ce se !a petrece !reodata% - UluitorA C&iar in aceasta seara Elinor mi-a !or$it despre 6inregistrarile1 su$tile din manifestare dar in legatura cu !ietile anterioare am spus eu incantat% E drept ca nu mi-a dat atat de multe detalii dar inteleg totusi cA s-a referit la acelasi aspect despre care imi !or$esti tu acum% Atunci Elinor s-a simtit dator sa inter!ina pentru a clarifica mai mult lucrurile* - I-am spus ca puterea de a !i'uali'a existentele anterioare ale lui sau ale oricArei alte fiinte are la $a'A accesul constiintei intr-un domeniu supratemporal al existentei acolo unde existA inregistrArile fidele ale oricArui tip de actiune care a fost sA!arsitA in lumea fenomenalA a spus el adresandu-se lui +epa (und&i% Este ca un fel de 6$anda de inregistrare1 a uni!ersului% - )erfect ade!arat a apro$at lama cu serio'itate% Accesul la aceste urme1 precise pe care le lasa orice fiinta in periplul ei prin manifestare te poate face sA $eneficie'i intr-un fel de ceea ce am

putea numi c&iar 6experienta uni!ersului1% Este foarte important ca acest lucru sA fie $ine inteles% In definiti! orice fiinta din Creatie se confrunta cu doua stari fundamentale ale existentei care sunt opuse* starea de ignoranta si starea de cunoastere% CAnd ma refer la ignorantA !reau sA spun cA atunci fiinta respecti!A nu cunoaste aproape nici una din legile esentiale ale uni!ersului in care traieste% Din aceastA cau'A ignoranta face ca omul sA trAiascA partial fragmentat si inc&istat intr-un domeniu foarte limitat al existentei% )rin analogie el se aflA atunci ca intr-o cuscA de mici dimensiuni farA sA-si dea seama totusi de aceasta% )e de altA parte cunoasterea inseamnA putere% Nu ma refer aici la o cunoastere teoreticA stiintificA adicA la ceea ce in general se intelege prin cunoa=terea lumeascA ci mai ales la ceea ce inseamnA cunoasterea uni!ersala% Aceasta este infinit mai $ogatA si mai nuantatA decAt prima categorie si totodatA este singura care oferA accesul la dimensiunile inalte ale spiritului% - Bine dar oamenii c&iar dacA sunt ignoranti trAiesc totusi de multe ori o !iatA care li se pare $unA si c&iar fericitA sau indestulatA am spus eu% MA rog ceea ce considerA ei a fi fericire si implinire% - Asa este3 ei trAiesc dar o fac in ignorantA si tocmai de aceea suferA% (uferinta si ignorantA se completea'A si se alimentea'A reciproc% Totusi exista un sens ascuns c&iar si in aceastA pri!intA deoarece doar atunci cand suferinta si neca'urile a2ung la un prag de nesuportat ceea ce de multe ori se petrece dupa 'eci sau dupA sute de !ieti succesi!e omul reali'ea'a faptul cA nu mai poate continua in aceasta directie% Acela repre'intA un moment esential in e!olutia lui de la care el incepe sa fie tot mai constient de integrarea sa in uni!ers% Desigur !or mai exista poate multe alte cAderi si re!eniri ale sale pe acest drum insA important este cA el are de2a sAdit in constiinta si in perceptia lui interioarA cA tre$uie sA sc&im$e ce!a fundamental in fiinta sa si acest gand !a fi mereu ca un impuls care il !a proiecta din ce in ce mai sus% AscultAnd ceea ce imi spunea +epa (und&i ma gandeam cA ignoranta este ca o noapte in intelegerea omului ca o ceatA deasa care ii intuneca gAndirea% - DupA cate imi dau seams conditia celui ignorant nu este prea departe de aceea a unui animal nestiutor am dat eu glas refectiilor mele interioare% - C&iar dacA aceasta poate sA parA ce!a exagerat totusi sA stii cA reflectA o realitate a spus lama% In principiu totul porneste de la diferenta fundamentala dintre om si animal aceea de constiinta de sine. )ro$lema este simp,A* in timp ce omul stie cA existA adicA el are o constiinta de sine si poate sA actione'e in mod determinat animalul actionea'A doar din instinct fara sA stie ca exista% Viata unui animal este redusA doar la impulsuri spontane din interior si la o gamA foarte restrAnsA de emotii% Totusi c&iar si intre animale la fel ca printre oameni existA diferente nota$ile care fac ca unele dintre ele sA pre'inte atunci cand a2ung la un anumit grad de e!olutie unele rudimente de constiinta ce le asigura mai apoi saltul cAtre conditia de fiintA umana in'estratA cu o constiinta de sine% )entru cA este e!ident de pildA cA intre o cartitA si un delfin existA mari deose$iri in ceea ce pri!este posi$ilitAtile de intelegere si de comunicare cu o fiintA a!and structuri superioare de constiinta cum este omul% - Vrei sA spui cA acelasi proces de e!olutie de la o forma de constiinta inferioarA la una superioarA rAmane !ala$il oriunde altunde!a in uni!ersul fi'ic8 am inter!enit eu% - Bineinteles% De altfel stii de2a cat de di!ersA este !iata in galaxia noastrA% Ai fi insA cu mult mai surprins sA afli ce grandoare aproape inimagina$ilA are di!ersificarea !ietii in tot restul uni!ersului fatA de care galaxia noastrA nu inseamna practic mai nimic% 7orma se adaptea'a

intotdeauna la specificul conditiilor de !iata care existA in coltul respecti! de uni!ers indiferent ca acestea corespund sau nu conditiilor de !iatA ale omului% )rin urmare formele de inteligentA din uni!ers sunt si ele foarte diferite 5i doar un imens orgoliu si o prostie fArA margini pot sA-i facA pe oameni sA gandeascA faptul cA sunt singuri intr-un uni!ers cu ade!Arat gigantic ale cArui dimensiuni reale nu pot fi concepute sau intelese logic de sistemul de apreciere pe care il are mintea% )e de alta parte acest imens uni!ers fi'ic este el insusi mult mai mic decat uni!ersul astral si mental care la randul lor sunt mult mai mici decat uni!ersul cau'al% 7iecare dintre acestea are o de'!oltare practic infinitA a posi$ilitAtilor de forma si energie conereti'ate in tipul de materie si su$stantA care le este specific% De pildA 6materia1 astrala este mult mai su$tila decat materia fi'icA asa-'is tangi$ilA cu care sunt o$isnuiti oamenii% La randul ei su$stanta1 care este specificA planului mental este mai su$tila decat su$stanta1 astrala a emotiilor iar 6materia1 uni!ersului sau planului cau'al este cu mult mai rafinata decat cea a uni!ersului mental% Este !or$a deci despre o minima intuitie de care omul are ne!oie si despre o pro$lemA de $un simt pentru ca el sA reali'e'e faptul cA aceastA colosalA desfAsurare de forte si energii in Creatie nu existA doar de dragul lui c&iar dacA el se gandeste cA este singurul locuitor al spatiului infinit ce il incon2oarA% Ceea ce este comun la toate formele de existenta fie ele fi'ice sau su$tile este cA acestea sunt strict ierar&i'ate dupA gradul lor de e!olutie si de de'!oltare spirituala% Si intrucat gradul de e!olutie pe lantul transformArilor este direct proportional cu gradul de cunoastere a2ungem la aceeasi pro$lemA de la care am plecat si anume cA cel care cunoaste are putere iar acessta ii conferA accesul la dimensiuni din ce in ce mai inalte ale creatiei% Desigur cred cA ai intuit de2a puterea la care mA refer aici nu este nici puterea fi'icA nici cea a $anilor si nici puterea politicA% acestea repre'intA forme partiale si foarte limitate ale puterii la care a2unge cel intelept% - Deci totul se reduce practic la o pro$lemA de e!olutie a constiintei am conclu'ionat eu% In acest proces ignoranta este cuceritA treptat de cunoastere si asa se explicA de ce unii oameni pot face mai multe si mai $ine decAt altii% - <radul de de'!oltare a constiintei atrage dupA sine de'!oltarea formei sau altfel spus a 6carcasei1 materiale care permite e!olutia ulterioarA a acelei constiinte indi!iduale mi-a explicat +epa (und&i% +egnul mineral !egetal animal si la sfarsit omul pro!in unul din altul in aceastA ordine% insA pentru a intra acum in detalii care implicA modul cum se reali'ea'A aceastA trecere conditiile care ii sunt specifice precum (i particularitAtile fiecArui regn in parte ne-ar lua mult prea mult timp si ar implicA numeroase explicatii% De aceea mA limitasem sA-ti pre'int doar unele aspecte despre om si animal deoarece in ca'ul lor constiinta incepe sA capete forme mai e!oluate% Iti spuneam ca desi existA o diferentA fundamentalA intre cele douA regnuri totusi in mod paradoxal omul se comportA de multe ori ca un animal si c&iar poate sA a2ungA la o conditie inferioarA acestuia% Eram si eu de aceeasi pArere ceea ce m-a fAcut sA o$ser! cA uluitoarea cadere a omului se datorea'A pro$a$il unei forme acute de ignoranta% - Totusi cum se face cA omul care de2a are in el scinteia constiintei de sine si stie cA este o indi!idualitate printre celelalte a2unge sA decadA la un ni!el cu mult inferior8 Ce fel de forma a ignorantei este aceastA8 +epa (und&i pArea multumit cA am a2uns in acea 'onA a discutiei% - Aici este intr-ade!Ar o pro$lemA mai specialA mi-a raspuns el% )entru cA o data cu sentimentul indi!idualitAtii care ii conferA un sens in !iatA omul detine in mod automat si

!ointa indi!idualA si neingrAditA de a actiona si fireste actiunile lui pot fi $une sau rele% (pre deose$ire de el un animal nu actionea'A din !ointA proprie sau daca totusi exista momente in care el pare sA o facA acestea repre'intA doar aspecte incipiente ale !ointei indi!iduale% Toate actiunile pe care le sA!Arseste un animal sunt determinate din instinct si din o$isnuintA inclusi! atitudinile sale de atasament sau de de!otiune% Desigur o data cu trecerea timpului acestea asigura o e!olutie a animalului respecti! cAtre conditia de om insa tre$uie remarcat faptul ca animalul nu are o !ointA a sa proprie pentru cA el nu are o constiinta proprie nu 5tie cA exista in mod indi!idual% El poate sA recunoascA multe fiinte si o$iecte din 2ur poate sA reali'e'e c&iar anumite conexiuni simple sau sA se manifeste emotional dar toate acestea pro!in totusi numai din instinct si din o$isnuintA% De aceea in ca'ul speciei animale nu se pune pro$lema constiintei indi!iduale a mem$rilor ei asa cum este in ca'ul speciei omului ci este !or$a despre o constiinta de grup din care periodic si in urma unui cumul de experientA se reali'ea'A un salt al unui mem$ru din acea specie pe un ni!el e!oluti! superior% Acest ni!el superior poate sA insemne fie o specie mai e!oluatA de animale fie c&iar conditia de om% In astfel de ca'uri acel mem$ru al speciei de animale repre'intA un 6fragment1 din constiinta de grup sau mai $ine 'is o c&intesentA a ni!elului de e!olutie 5i de experientA a speciei in acel moment3 ca urmare el este promo!at intr-o etapA superioarA a de!enirii% Incetul cu incetul el capAtA constiinta tot mai clara a indi!idualitAtii sale panA cand a2unge la stadiul de om% Aici insA c&iar daca saltul de constiinta la stadiul de om este urias prin raport la conditiile anterioare de existentA responsa$ilitatea faptelor 5i actiunilor sA!arsite apartine in exclusi!itate indi!idului% DupA cum ti-am spus animalul actionea'A din instinct si c&iar daca actiunile lui sunt uneori feroce totusi ele sunt reali'ate fie pentru a se apara fie pentru a se &rAni% Aceste actiuni ale sale nu sunt considerate indi!iduale deoarece el nu are constiinta naturii faptei pe care o sa!arseste3 actiunile unui animal sunt integrate la ni!elul constiintei de grup a speciei din care el face parte3 astfel con5tiinta speciei respecti!e acumulea'A experientA% In ca'ul omului pro$lema este total diferita pentru cA el prin tot ceea ce face !or$e5te si gindeste actionea'a in conformitate cu !ointa lui proprie dacA este sanAtos din punct de !edere fi'ic mental si psi&ic% AceastA !ointA proprie care ii confera posi$ilitatea de a alege in mod con5tient o !ariantA sau alta il poate determina sA intre fie pe drumul e!olutiei si al $inelui fie pe cel al pier'aniei 5i al suferintei% C&iar daca este om aceastA conditie nu il scuteste de apasarea ignorantei% Dace el !a alege sA facA fapte rele sa fie !iolent dur nesimtitor despotic ori c&iar sA ucidA acestea se !or 6contori'a1 in propriul lui destin sau Farma si !a tre$ui sa plAteascA exact cu aceea=i moneda pentru ele in alte existente !iitoare% Toate !iciile umanitAtii incepAnd cu mesc&inaria ipocri'ia minciuna in!idia si mergAnd pina la mania distructi!A lacomia acer$A atasamentul care inlAntuie (i gelo'ia care otrA!e5te sunt actiuni care apar precum 'gura si fumul negru in sufletul omului% (pre deose$ire de el animalul nu actionea'a decit strict in !irtutea instinctului de conser!are a !ietii de &rAnire 5i de reproducere% El nu este capa$il de incredi$ilele mi'erii la care se pretea'A unii oameni 5i nici de actiunile lor odioase sau su$terfugiile peni$ile pentru a-%(i slu2i scopurile egoiste% Din aceasta cau'A iti spun ca% din nefericire omul a2unge adeseori intr-o conditie c&iar mai 2osnicA decAt a unui animal pentru cA de5i este capa$il sA o$ser!e sA 2udece si sA inteleagA natura rea a acestor actiuni el totusi le sA!Arseste% In aceasta constA de fapt esenta pAcatului (i a greselii% 4mul este purtat mereu acolo unde il duce firul faptelor

sale din trecut fie cA el isi dA sau nu isi da seama de aceasta% - Cum este totu5i posi$il sA existe o asemenea decAdere a conditiei umane8 am intre$at eu contrariat oare ignoranta este atit de dramaticA8 - DacA intelegi in mod corect lantul care leagA aceste aspecte in uni!ers lucrurile iti !or apArea ca fiind foarte clare% Ignoranta determina actiunile gresite iar acestea determinA cumulul de Farma negati!a adica un destin greu la rindul lui acesta leagA fiinta umana rrespecti!A prin insasi limitArile impuse de gre5elile pe care le-a faptuit si care acum tre$uie plAtite astfel incAt se creea'A un nou lant de gre5eli 5i procesul se continua ca intr-un cerc aparent !icios% le5irea din aceastA lamenta$ilA conditie se face in mod gradat si numai printr-un efort constant si intens al omului de a se transforma de a orienta natura actiunilor sale spre fapte !irtuoase% Uneori el se simte atit de disperat 5i da'nadA2duit in fata pro$lemelor 5i greutAtilor !ietii cu care se confruntA incit atunci este tentat sA-si ia singur !iata gAndind cA in felul acesta !a scapa de toate neca'urile% Aceasta este o imensA gresealA si constituie un $loca2 se!er pe calea e!olutiei% Mi-am adus atunci aminte de o$ser!atiile pe care le facuse Elinor cu pri!ire la acest su$iect3 +epa (und&i a completat ceea ce eu aflasem de2a% - Aceia care recurg la un astfel de gest necugetat sunt de o$icei oamenii la$ili din punct de !edere psi&ic 5i mental ori cei care pre'intA unele influente demoniace in personalitatea lor% Aceste aspecte pot sA nu fie deloc remarcate de ceilalti oameni care se aflA in antura2ul sinucigasului 5i c&iar pot sA parA deplasate prin aport la !iata de pana atunci a acestuia% Totusi atAt prostia cAt si ignoranta oamenilor nu pot tine loc de ade!Ar%

E!am uimi" #$ %ap"ul ca lama pA!$a sA s"i$ %&a!"$ 'in$ c$ #iscu"as$m $u cu Elin&! inain"$ #$ ($ni!$a lui. Cu "&a"$ ac$s"$a am &'s$!(a" cA $l punc"a #isc!$" #&a! ac$l$ asp$c"$ p$ ca!$ l$ c&nsi#$!a imp&!"an"$ #&!in# sA l$ ap!&%un#$). Pu"$!$a lui #$ cun&as"$!$ "$l$pa"icA $!a %&!mi#a'ilA. - In *$n$!al (&!'in# &mul "!Ai$s"$ & #!ama ap!&ap$ c&n"inua in mani%$s"a!$ a c&n"inua" $l sA-mi (&!'$ascA. +A!A sA 'AnuiascA %ap"ul ca in uni($!s $,is"A un s$ns p!&%un# al (i$"ii cA $,is"A anumi"$ l$*i %un#am$n"al$ si imua'il$ ca!$ ac"i&n$a)A in"!-un p$!%$c" $c-ili'!u c$l i*n&!an" ia #$ c$l$ mai mul"$ &!i c$$a c$ $s"$ !Au ca %iin# 'un si in($!s. LAsa" in (&ia lui $l $s"$ p!$cum %!un)a in (an" sau p!$cum "!Asu!a %a!a (i)i"iul ca!$ s"!un$s"$ caii sp$!ia"i. Ac"i&nan# a#$s$&!i &!'$s"$ %a!A sA *An#$ascA #$l&c si su' impulsul #$s"inului sAu &mul i*n&!an" a"!a*$ in au!a lui & mul"im$ #$ $n$!*ii ca!$ il (&! %ac$ sa-si #ucA $,is"$n"a in"!-& s"a!$ la!(a!a in%$!i&a!a. In"!$ ac$as"A c&n#i"i$ #$pl&!a'ilA si ac$$a in ca!$ %iin"a umanA $s"$ sup$!i&a!a $,is"A & #i%$!$n"A c&l&salA p$ ca!$ in m&# pa!a#&,al &am$nii &'isnui"i %&a!"$ !a! & !$cun&sc. E,plica"ia ac$s"ui %ap" $s"$ cA c$l ca!$ "!Ai$s"$ in"!-& )&nA !$s"!ansA #$ p$!c$p"i$ si cun&as"$!$ nu a!$ capaci"a"$a #$ a in"$l$*$ a"a" #$ us&! c$$a c$ ii $s"$ sup$!i&! p$n"!u cA nu a!$ "$!m$n #$ c&mpa!a"i$. in plus $l &'s$!(A cA mul"$ #in"!$ p!incipiil$ sal$ #$ (ia"A ca!$ sun" !$l$ si &pus$ a!m&ni$i uni($!sal$ imp!$una cu p!$.u#$cA"il$ m$sc-in$ p$ ca!$ l$ in"!$"in$ sun" "&"al &pus$ m&#ului c&mp&!"am$n"al si (i)iunii #$sp!$ $,is"$n"A a c$lui

in"$l$p". I*n&!an"ul sim"$ a"unci in m&# c&n%u) cA p$n"!u a s$ "!ans%&!ma $s"$ n$c$sa! sA m&#i%ic$ #in "$m$lii in"!$a*a lui (i)iun$ asup!a (i$"ii c$$a c$ %A!A in#&ialA ca implicA un ma!$ $%&!" c$l pu"in la inc$pu". D$ c$l$ mai mul"$ &!i $l nu $s"$ #$l&c #ispus sA %acA ac$s" $%&!". Mai mul" c-ia! $l a.un*$ sA c&nsi#$!$ a"unci ca #$ %ap" p!incipiil$ si m&#ul #$ (ia"A p!&%un# spi!i"ual al c$lui in"$l$p" sun" *!$si"$ si "!$'ui$ in%i$!a"$ #$ s&ci$"a"$. C$l i*n&!an" ca!$ a"unci $s"$ si !au(&i"&! s$ sp!i.ina in #$m$!sul lui p$ acc$p"ul si pA!$!$a ma.&!i"a"ii c$l&!lal"i &am$ni ca!$ ca si $l sun" &!'i. D$ %ap" ac$s" *$n #$ ac"iun$ $,p!imA la ni($l su'"il "$ama %u!i'un#a a &am$nil&! #a! mai al$s a c$l&! '&*a"i sau ca!$ s$ a%lA in $li"a c&n#uca"&a!$ cA isi (&! pi$!#$ p!i(il$*iil$ #$ ca!$ s$ 'ucu!au pana a"unci cA nu (&! mai a($a in%lu$n"A si pu"$!$ p&li"icA si c-ia! cA isi (&! pi$!#$ a($!il$. Ac$s" m&# #$ a ac"i&na a %&s" si $s"$ in#!$p"a" mai al$s in ca)ul ma!il&! !$%&!ma"&!i spi!i"uali ai &m$ni!ii si a c$l&! ca!$ impa!"as$sc c$l&!lal"i i#$il$ n&(a"&a!$ #$sp!$ li'$!"a"$a spi!i"ului #$sp!$ pu!i"a"$a (i$"ii #$sp!$ cins"$ si iu'i!$ #i(ina. +iin# c&nsi#$!a"i nis"$ am$nin"A!i s&cial$ $i sun" !$p$#$ &p!ima"i ia! &pinia pu'licA $s"$ as"%$l #i!i.a"A si manipula"A cu in%&!ma"ii %als$ incA" $a sA c&ns"i"ui$ %!&n" c&mun imp&"!i(a c$lui acu)a". Da! asa #upA cum s"ii p!$a 'in$ a#$(A!ul in(in*$ "&"#$auna insA ac$as"a nu ins$amnA cA nu $,is"A su%$!in"A. Su%$!in"a apa!$ #$ %i$ca!$ #a"A a"unci can# sun" incAlca"$ l$*il$ c&smic$ al$ a!m&ni$i /i al$ $c-ili'!ului %i$ p!in %ap"$ sA(a!si"$ in p!$)$n" %i$ p!in in"$!m$#iul #$s"inului ca!$ !$%l$c"A as"%$l ac"iunil$ !$l$ #in "!$cu" si #in al"$ $,is"$n"$. T&"usi "!$'ui$ sA s"ii cA pana si su%$!in"a a!$ & m$ni!$ sp$cialA in C!$a"i$. Sc&pul0 p!incipal al su%$!in"$i nu $s"$ ac$la #$ a p$#$psi ci #$ a c&!$c"a a"i"u#inil$ *!$si"$ al$ &mului in c$$a c$ p!i($s"$ (ia"a p$ ca!$ & "!ai$s"$. In mAsu!a in ca!$ $l isi !$cun&as"$ *!$s$ala si in(a"A #in $a %a!a sA & mai !$p$"$ ul"$!i&! su%$!in"a #ispa!$1 #aca &mul p$!sis"A insA in *!$s$alA si nu in"$l$*$ cau)$l$ ascuns$ al$ su%$!in"$i sal$ a"unci ac$as"a s$ (a ampli%ica "&" mai mul" %acan#u-i (ia"a un a#$(a!a" cal(a!. E!am $m&"i&na" si sim"$am %i&!i !$ci u!cAn#u-mi p$ c&l&anA. E,plica"iil$ lui R$pa Sun#-i p!&(&cas$!a in min$ $,al"a!$a #&!in"$i #$ a nu *!$si #a! /i in*!i.&!a!$a p$n"!u %ap"$l$ !$l$ p$ ca!$ l$ sA(a!sis$m in al"$ $,is"$n"$. I-am mArturisit gandurile mele dar el rase cu $unatate linistindu-mA*
- Lamentarile pentru greselile sa!arsite in !ietile anterioare sau in cea pre'enta nu-si au rostul decat in masura in care iti permit sa reali'e'i cu luciditate natura lor rea% La drept !or$ind termenul de suferinta este relati! impropriu pentru ca omul nu primeste decat ceea ce el de fapt a dat mai demult% - Am !or$it si cu Elinor despre acest aspect am spus eu% MA intre$am insa daca lucrurile sunt atAt de riguroase% +epa (und&i a fost foarte ferm in raspunsul pe care mi ,-a dat% - Legea Farmei actionea'a in mod inexora$il si este extrem de precisa% Cu toate acestea de multe ori gratia di!ina face ca multe neca'uri si suferinte din !iata omului sA fie mai usor de indurat mai ales atunci cAnd el regretA sincer in inima lui greselile sa!Arsite (i intelege cA nu aceea este modul in care tre$uie sA actione'e% Daca nu ar fi acest spri2in di!in care adeseori

este numit pro!identa pro$a$il cA fiinta umana ar fi nimicita su$ po!ara suferintei pe care tre$uie sA o indure ca unnare a actiunilor ei rele% Dar asa dupA cum stii si tu Dumne'eu nu !rea pieirea pacatosului ci indreptarea lui% Tocmai de aceea iti spun cA singura cale pentru om de a re!eni la o existenta di!in integrata in manifestare este aceea a cunoasterii spirituale care este suprema printre celelalte tipuri de cunoastere% Atunci cAnd o fiintA cunoaste ea are la dispo'itie o modalitate de a se acorda cu tot ceea ce este superior in uni!ers% Apoi cunoscand structura si legile fundamentale ale acestuia ea are posi$ilitatea sa opte'e adica isi poate utili'a li$erul ar$itru in directie po'iti!A% )entru cA stii prea $ine ca din nefericire existA destul de multe fiinte care optea'A pentru calea negati!A si acesta este intr-ade!Ar un lucru trist pentru Farma lor !iitoare% Cel care este insA orientat $enefic isi !a putea antrena din ce in ce mai mult !ointa proprie pentru a reusi sa atragA in aura lui toate !i$ratiile ele!ate ceea ce ii !a conferi un punct de spri2in esential in toate actiunile pe care le intreprinde% +epa (und&i se opri din explicatii pentru a ma intre$a daca am o$osit% I-am raspuns ca rareori m-am simtit atat de $ine ca atunci si i-am multumit pentru atentia pe care mi-o acorda% C&iar dacA in ultimul an de 'ile dupa plecarea lui Ce'ar in Marea Expeditie am urmArit sA mA documente' singur si sA-mi im$ogAtesc cunostintele in domeniul spiritual totusi adeseori simteam lipsa unei indrumari competente care sa-mi explice in profun'ime unele aspecte dificile pe care nu le intelegeam% Meditatiile mele sporadice nu reuseau intotdeauna sA surprinda caracterul ascuns al unor notiuni sau concepte e'oterice si de aceea ma simteam oarecum singur si nea2utorat% C&iar si dupa ce a re!enit din expeditie Ce'ar a fost atAt de ocupat incat practic nu am putut sA mA intalnesc cu el decat de doua ori oca'ii in care mi-a imparta=it o mare parte din misterele uluitoare ale acelei deplasari% Asadar eram deose$it de $ucuros sA aflu in acea seara cat mai multe informatii cu pri!ire la unele domenii pe care nu a!usesem timpul necesar sA le aprofunde' pana atunci% )e de altA parte eram totusi intrigat de ade!Aratul scop al intalnirii% Care era de fapt moti!ul pentru care +epa (und&i dorea sA-mi !or$eascA8 - Da cred cA a !enit momentul sA discutAm si despre acest aspect mi-a rAspuns el% Este de2a foarte tar'iu si mai sunt destul de multe lucruri de facut panA la plecarea noastra% Am ridicat mirat din sprancene% - Nu stiu nimic despre nici o plecare am inter!enit precaut% - Este foarte important sA ai incredere in noi si in ceea ce iti spun% Nu e necesar sA ceri prea multe lAmuriri acum !ei fi a2utat mai incolo sA intelegi lucrurile dintr-o perspecti!a pe care esti inca departe de a o intui% Va tre$ui sA facem o scurtA cAlAtorie dar !om porni la drum a$ia peste trei 'ile% Elinor se !a ocupa de tot ceea ce este necesar pentru aceasta% Intre timp eu !oi a!ea unele lucruri de re'ol!at astfel incAt nu ne !om mai !edea panA atunci% Te rog insA in mod insistent ca in aceasta perioada sA nu !or$esti cu nimeni despre ceea ce urmea'A sA faci si nici despre faptul cA m-ai intalnit% De altfel ar fi destul de putine sanse sA fii cre'ut% MA simteam luat cu totul pe nepregAtite% Nu stiam unde plec ce tre$uie sA iau cu mine care era durata deplasarii dar mai ales nu cunosteam moti!ul pentru care eram in!itat sA fac acea cAlAtorie% - (unt cam multe necunoscute am remarcat eu% (igur nu este o pro$lema pentru mine sa-mi aran2e' tre$urile in inter!alul de timp care a mai rAmas dar mAcar spune-mi cat timp !om lipsi%

- 4 'i a spus ti$etanul laconic% MA rog in sistemul de e!aluare temporalA a omenirii% Nu te ingri2ora nu e ne!oie sA iei nici un $aga2 cu tine% Considera cA pleci la o plim$are intr-un parc desi te asigur cA mi'a este cu mult mai mare adauga el pe un ton glumet% - Nu inteleg de ce nu-mi spui unde plecam am insistat% Mi se pare firesc sA cunosc mAcar acest lucru nu cre'i8 Imi place misterul mA atrag situatiile inedite dar in acest ca' totusi cred cA ar tre$ui sA cunosc si eu unele elemente% - (unt mistere 5i mistere rAspunse lama% Unele aspecte tre$uie de'!Aluite la momentul potri!it3 altfel existA posi$ilitatea ca intreaga actiune sA fie periclitatA% Aceasta se poate datora lipsei de stApanire a emotiilor si a influxurilor mentale care atunci ar determine fiinta sA actione'e in mod &aotic% C&iar dace ai aflat multe aspecte initiatice si c&iar dacA ai fost confruntat pana acum cu realitAti foarte socante pentru un om o$isnuit totusi inca nu simt cA esti pregAtit sA cunosti dinainte ceea ce !a urma sA se petreacA peste cAte!a 'ile% Tocmai de aceea te-am rugat sA ai incredere totalA pentru cA experienta ta !a fi foarte intensA% Una este sA citesti din carti sau sA afli din au'ite alta e sA te confrunti personal cu acea realitate% 7ii linistit !om fi si noi cu tine3 nu ai de ce sA te temi% +epa (und&i md pregatea intr-un mod in care numai liniste si calm nu imi aducea in fiinta% - Cred cA incertitudinea !a naste in mine mai multe ganduri decAt dacA as sti la ce sa ma astept am 'is eu cu timiditate% - (igur cA as putea sA-ti de'!alui moti!ul deplasArii dar acest ca' este foarte special si tre$uie tratat cu multa atentie% ExistA mai multe moti!e pentru care este $ine sA procedAm asa% In primul rand mi s-a sugerat acest mod de actiune ca fiind cel mai potri!it3 in plus existA forte pertur$atoare care !or lua cunostintA de intentia calAtoriei noastre si !or dori sA o impiedice cu orice pret% Tre$uie sA ma ocup de aceste aspecte si sA prote2e' actiunea% De altfel acesta este moti!ul principal pentru care sunt insotit de Hidam care in astfel de conditii periculoase repre'inta un factor important de sta$ilitate% - Dar ai spus cA Hidam-ul nu este creatia taA Atunci cum a a2uns langA tine8 - Daca ti-as rAspunde detaliat la aceastA intre$are ar tre$ui sA-ti de'!alui moti!ul deplasArii pe care o !om face% Asa insa iti !oi oferi doar o idee generalA care sA mai linisteascA putin agitatia mintii tale% Vom pleca intr-o o anumitA 'onA din Muntii Apuseni unde urmea'A sA intalnesti pe cine!a% Totusi c&iar si acest fapt se !a petrece in conditii speciale% Vei !edea 5i !ei intelege totul la momentul potri!it% Acest Hidam are o experientA $ogatA in ceea ce pri!este planul terestru si a fost rugat sA mA insoteascA in aceastA misiune% (A stii insA cA nu este pentru prima datA cAnd mA a2utA in ceea ce am de indeplinit pe pAmAnt adAugA +epa (und&i pri!ind in sus cAtre Hidam-ul care rAmssese in continuare nemi5cat fixAnd cu oc&ii largi desc&i5i un punct imaginar in depArtare% - DacA ti-ai luat asemenea mAsuri de pre!edere atunci inseamna ca pot intr-ade!Ar sA aparA pro$leme pe parcurs am reflectat eu cu !oce tare% - Da de2a am spus asta% intAlnirea pe care o !ei a!ea este cu totul speciala 5i implica unele modificari spatiotemporale care pot constitui $re5e pentru anumite forte ad!erse% DacA nu exista o protectie solida aceasta pot sA pertur$e fenomenul 5i sA impiedice $una lui desfa95urare% Totu5i iti repet cA nu tre$ui sA-ti fie teama pentru cA !ei fi prote2at% Ma intre$am cat de mult reu5eau sA ma lini5teasca !or$ele lui +epa (und&i% Trupul meu tremura impercepti$il ca urmare a unei emotii profunde dar 5i a nerA$dArii de a afla ce se ascunde de fapt in spatele acestui mister% Cu cine urma sA ma intAlnesc8 )entru ce erau necesare toate aces-

te fa'e intermediare8 Ce fenomen straniu urma sA se petreacA 5i cine a!ea sA-, producA8 In locul acestor dileme ,-am intre$at cu totul altce!a pe +epa (und&i* - Iti spun sincer cA nu inteleg de ce tocmai eu tre$uie sA ma confrunt cu aceste aspecteA MA aflu a$ia la inceput de drum pe calea spiritualitatii iar cuno5tintele mele au totu5i multe lacune% E drept ca am fost martorul unor e!enimente extraordinare dar pentru ceea ce imi spui 5i intuiesc ca se prefigurea'a in !iitor nu cred totusi ca sunt persoana cea mai potri!ita% Lama mi-a raspuns cu un ton foarte serios% - 4$ser!atia ta este egotica 5i face do!ada unui orgoliu ascuns despre care poate ca nici nuti dai seama in acest moment% Ce te interesea'a ca nu cuno5ti inca prea multe despre ceea ce urmea'a8 Daca acum a5 spune* 6Ai dreptate poate nu am apreciat corect situatia si imi dau seama ca in realitate nu poti sa-i faci fata deoarece nu esti suficient pregatitA1 cre'i oare ca !ei fi $ucuros8 Cre'i ca !ei accepta aceasta imediat 5i !ei pleca acasa fericit ca ai scapat de o sarcina care te impo!ara8 Te asigur ca nu aceasta ar fi reactia ta interioara3 pana la urma te !ei simti c&iar frustrat 5i !ei regreta ca ai coc&etat cu aceasta propunere% Ve'i de aceea este foarte $ine sa exprimi totdeauna ceea ce gande5ti de fapt in strAfundul inimii tale pentru ca doar acel lucru are !aloare doar el are cu ade!Arat putere 5i impact asupra celorlalti% Lasa artificiile comportamentale 5i !er$ale in seama celor care nu cunosc aceste lucruri3 cu timpul se !or tre'i 5i ei la o realitate mai profunda 5i atunci ii !or in!Ata pe altii cum sa procede'e corect% 7ii sigur ca daca ai fost c&emat sA reali'e'i aceasta actiune nu e deloc intAmplator% Exista desigur anumite moti!atii foarte ascunse in legAtura cu fiinta ta pe care in mod e!ident nu le cuno5ti acum% Ele 2ustifica insa tot angrena2ul care a fost amorsat pentru a facilita situatia actuala% 7ii deci umil la modul sincer 5i nu doar de fatadA pentru cA in acest fel !ei de!eni pur 5i intangi$il pentru influentele negati!e% DupA acest du5 rece la care recunose cA nu mA a5teptam mi-am propus sA fiu mult mai atent la ceea ce simt gAndesc 5i rostesc% Anali'andu-mA cu atentie am remarcat faptul ca lama a!usese perfecta dreptate 5i cA eu de5i fusesem aparent sincer in exprimare a!eam totu5i intentii mai profunde care nu corespundeau in totalitate cu ceea ce am spus% - Imi dau seama cA ade!arata luptA pentru a a2unge la perfectiune are loc in interior in mie'ul si in profun'imile mintii si ale sufletului% C&iar 5i aspectele sau tendintele noci!e aparent neinsemnate care pentru altii fac parte din atitudinea lor fireasca de 'i cu 'i tre$uie sA fie atent identificate 5i eliminate% Nici o pata nu este admisA dacA !rei cu ade!arat sa fii perfect% - Acestea repre'intA totu5i situatii simple care - daca exista interes 5i $una!ointa - pot fi re'ol!ate foarte repede a continuat lama sa-mi explice% Ade!aratele pro$leme apar insa atunci cand omul i5i creea'a o$i5nuinte negati!e ma2ore% Experientele neplacute din timpul !ietii alimentea'a la cei mai multi oameni sentimente 5i emotii negati!e inferioare cum ar fi ura rautatea mania sau ra'$unarea% )entru cel ignorant persistenta acestor stari il atrage in mod automat spre lumile sau planurile inferioare care exista in uni!ers% Aceste trairi 5i emotii negati!e sunt precum ni5te seminte pe care omul le seamAna in sufletul ssu 5i $ineinteles ca ele !or aduce roade pe mAsurA% 5tii prea $ine cA daca semeni !ant culegi furtuna% (au ca sA intelegi mai $ine nu poti sA semeni un camp cu seminte de $uruieni si sA te a5tepti sA o$tii o recoltA $ogata de grAu% Este imposi$il ca oamenii sA semene urA discordie rAutate 5i sa culeaga mai apoi ce!a $un 5i armonios% (A 'icem cA tocmai ti-ai spalat $lu'a care acum este de un al$ imaculat 5i ai ie5it la o plim$are in oras% Totu5i o$ser!i cA a rAmas o pata neagra de tu5 care face notA discordantA cu aspectul impeca$il al stofei% )oti tu sA spui cA e5ti multumit 5i cA ai atins perfectiunea in curAtarea acelei $lu'e8 Cre'i cA ceilalti oameni nu !or remarca pata neagrA de

pe $lu'a8 Dimpotri!A ea !a iesi mai mult in e!identA pe al$ul imaculat al im$racAmintii 5i ii !a impresiona in mod neplacut% Cu cat o persoana e!oluea'A mai mult si se apropie de perfectiune cu atat ea tre$uie sA fie mai atenta si mai responsa$ilA cu actiunile ei c&iar 5i cu cele mai neinsemnate% Atunci orice remarcA nepotri!itA orice faptA necorespun'Atoare 5i orice trAsAtura negati!a de caracter !or fi o$ser!ate imediat de cei din 2ur pentru cA ele !or ie5i cu atat mai mult in e!identA pe fondul $un 5i relati! ec&ili$rat al acelui om% Daca acea remarca faptA sau trAsAturA de caracter ar fi fost a unui om o$isnuit atunci ea nu ar fi atras prea mult atentia deoarece ar fi facut parte dintrun ansam$lu comun 5i totodata inferior ce caracteri'a acel om% Nu ar fi ie5it cu nimic in e!identa% Dar asa in ca'ul unui intelept sau al unui sfint o gre5ealA - fie ea cat de mica - !a cApata curand proportii monstruoase in oc&ii oamenilor o$isnuiti% De aceea iti spuneam ca e!olutia spirituala atrage dupa sine 5i necesitatea de a fi responsa$il 5i de a elimina toata 'gura trairilor 5i manifestarilor grosiere inferioare care sunt comune celor mai multi oameni% )erfectiunea este greu de atins insa atunci reali'area este totala iar recompensa este nesfar5ita% +epa (und&i se opri 5i i5i pri!i ceasul de la mana% - Este foarte tar'iu spuse el% Cred cA e timpul sA ne despArtim pentru cA pana la plecare mai sunt unele lucruri de aran2at% Elinor mi-a propus atunci sa ramAn peste noapte in !ila lui insA dupA ce m-am gAndit putin am refu'at politicos% Voiam sA anali'e' in lini5te toate aspectele acelei memora$ile 'ile care ma marcaserA profund 5i in plus simteam ne!oia sa merg pe 2os pina la mine acasA% A!eam la dispo'ilie doua 'ile pentru a reflecta la cele intAmplate 5i pentru a-mi aran2a plecarea% +AmAsese sta$ilit ca in cea de-a treia 'i foarte de dimineata sA plecam spre tinta cAlatoriei noastre despre care in acel moment eu a!eam doar o !aga idee% Din putinele indicii pe care le primisem de la +epa (und&i intelesesem douA aspecte importante* cA urma sA se petreacA fenomene neo$i5nuite care puteau fi insotite de manifestari potri!nice noua3 5i ca indiferent ce as fi cre'ut eu despre aceastA actiune 5i despre impactul ei asupra mea solutia cea mai $unA era aceea de a o accepta in totalitate% (peram din toatA inima sA fiu la inaltimea asteptarilor lui +epa (und&i% In particular fie spus e!enimentele pe care le-am trait in acea deplasare m-au 'guduit atat de profund incat au existat momente in care simturile mele au incetat pur si simplu sa mai functione'e iar eu nu stiam dacA am murit sau dacA incA mai trAiesc% Am fost insa a2utat sA trec cu $ine peste emotiile foarte intense pe care le-am resimtit atunci si astfel sA do$andesc o !i'iune mult mai ampla asupra realitAtii fenomenale atAt fi'ice cat si su$tile%M-am ridicat din fotoliu pentru a-mi lua ramas $un de la +epa (und&i 5i m-am inclinat in fata Hidam-ului care m-a pri!it cu $una!ointA% insa in timp ce Elinor ne conducea pe &ol catre ie5ire am o$ser!at cum trupul uria5 al Hidam-ului de!ine din ce in ce mai transparent pana cand el a dispArut in totalitate in doar cate!a secunde% Atunci lama mi-a explicat ca Hidam-ul a!ea de indeplinit o anumitA sarcinA3 care necesita pre'enta lui in alt loc% Dupa ce am mai sta$ilit unele detalii ale intalnirii de peste trei 'ile ne-am luat toti trei la re!edere insA eu am mai rAmas putin cu Elinor care m-a rugat sA-l astept% A !enit curAnd si mi-a daruit un ceas de $u'unar care dupA aspect arata foarte u'at% - A fost al stramosului meu 5i are o !ec&ime de aproape trei sute de ani% In medalion se aflA o gra!ura cu c&ipul sau% Este exact a5a cum ,-am cunoscut si eu atunci cand ,-am intAlnit la Bruxelles% Am pri!it c&ipul gra!at care infAtisa un tanar distins cu parul lung si cu la!aliere% Ceasul foarte !ec&i si u'at era o do!ada !ie a unor timpuri demult apuse iar atingerea lui m-a facut sA

simt fiorul su$til al misterului ce in!Aluia persona2ul din gra!ura% Intreaga mea fiinta a fost atunci cuprinsA de nostalgia departarilor 5i a !remurilor apuse carora acel om le fusese martor% I-am multumit lui Elinor pentru gestul sAu si mi-am luat rAmas $un de la el% Am iesit apoi in strada lungA si pustie o datA cu caderea primilor stropi de ploaie% Desi mA asteptam sA mai !Ad incA silueta lui +epa (und&i in lungul strA'ii am constatat totusi cA el dispAruse in mod inexplica$il% +efu'And sA mai anali'e' aceasta noua enigma am pAsit agale inainte cAtre !iitorul magic ce mA astepta cu nera$dare%
!A-#12L3L 4

MA!5A+&#
!2+1 A AS1,-1A #L2 mele in urmatoarele doua 'ile am fost destul de lini5tit 5i focali'at sA-mi pregatesc plecarea% C&iar dacA in acest rAstimp am rememorat cu intensitate multe dintre elementele $ul!ersante ale intAlnirii mele cu Elinor 5i cu +epa (und&i totu5i nu eram deloc agitat ci cautam sA anali'e' in profun'ime aspectele care mi-au fost re!elate atunci% Asa cum fusese sta$ilit in seara dinaintea plecarii i-am telefonat lui Elinor pentru a afla daca planul cAlAtoriei rAmanea !ala$il% Am primit confirmarea din partea lui astfel incAt am petrecut cele cate!a ore care mai rAmAseserA pAnA la intAlnire incercand sA atipesc% Curand insA am descoperit cA aceasta era o sarcina dificila3 imediat ce inc&ideam oc&ii mintea imi era in!adatA de imaginea unui peisa2 ascetic de munte in care stAncile si !aile de piatrA erau acoperite cu g&eata si 'apadA% Doua piscuri semete se inAltau in 'are cu !arfurile scaldate in lumina rosie-portocalie a soarelui la apus% )ri!elistea era pustie iar !Antul rece $atea cu putere 'gri$ulind cei cati!a lic&eni care cresteau in al$ia secatA a unui rAu% MA intorceam in pat de pe o parte pe alta fArA sA inteleg nici semnificatia si nici mesa2ul acelei !i'iuni% 4ri de cAte ori inc&ideam oc&ii incercand sA adorm ea imi aparea foarte clar de un realism uluitor% Mai mult decAt atat atunci cand !edeam peisa2ul il percepeam cu toate simturile mele astfel incAt curand mi se facuse foarte frig ceea ce m-a determinat sa ma in!elesc cu mai multe paturi% Intr-un tAr'iu dupA ce m-am aflat o $una perioadade timp la limita dintre !eg&e si somn am adormit fAra sA !ise' insA nimic% A$sor$tia mea a fost atAt de profundA incat atunci cand a sunat alarma ceasului mi-au fost necesare mai munte 'eci de secunde pentru a-mi da seama ce se petrece de fapt% (unetul alarmei a2ungea la mine parca din departari apropiindu-se incetul cu incetul% In cele din urma m-am tre'it si am constatat cu uimire dar si cu mare $ucurie cA ma simteam excelent si foarte odi&nit% Bine dispus am luat un taxi panA la !ila lui Elinor insA din precautie am indicat soferului o adresa cu cate!a strA'i mai inainte% Elinor si +epa (und&i erau de2a acolo asteptandu-ma3 am cre'ut ca am intar'iat insA ei m-au linistit spunandu-mi cA totul este pregAtit de plecare% - Dar Hidam-ul nu ne insoteste8 am intre$at eu mirat !a'and ca 'eitatea nu se afla in casa% - Ba da insA el ni se !a alAtura de la un anumit punct al traseului mi-a rAspuns lama fAra sa-mi dea si alte detalii% Ne-am urcat in masina lui Elinor care era un 2eep foarte luxos parcat in fata !ilei% )entru a putea discuta mai usor pe parcursul drumului +epa (und&i a propus sa raman cu el pe $anc&eta din spate ceea ce am acceptat cu $ucurie% Era aproape ora cinci dimineata cAnd am pornit la drum% Cerul senin si plin de stele pre!estea o 'i minunata3 de altfel perioada aceea de inceput a lunii noiem$rie era deose$it de

calduroasa ploile find putine si scurte% Am remarcat faptul ca daca !om fi ne!oiti sA urcam pe munte pro$a$il !om a!ea conditii foarte $une de acces% +epa (und&i mi-a explicat insa ca eforturile noastre nu !or fi prea mari caci conditiile meteorologice nu a!eau sA pre'inte !reo importanta% +aspunsul lui m-a derutat putin dar nu am cerut si alte lamuriri% Elinor conducea repede astfel incAt dupA douA ore ne aflam de2a la poalele Carpatilor Meridionali pe care tre$uia sa-i tra!ersAm% )ri!eam plin de incAntare peisa2ul mirific in lumina super$A a rAsAritului si am fAcut o$ser!atia ca nu departe de 'ona prin care treceam atunci in dreapta noastrA se afla locatia secretA din muntii Bucegi pe care o !i'itasem si eu cu mai $ine de un an in inainte% - Acel loc foarte special !a a!ea un rol important in !iitorul apropiat al +omAniei a spus pe neasteptate lama% Descoperirea nu a fost deloc intAmplAtoare caci expeditia condusA de Ce'ar a insemnat un prim semnal al sc&im$arilor apropiate care !or a!ea loc nu numai in ceea ce pri!este +omania ci si intreaga planeta% Angrena2ul cau'elor care !or conduce la aceste modificari este insa atat de complex incat el nu poate fi cuprins si inteles de catre o minte umana o$isnuita% De aceea cei relati! putini care actionea'a pentru a pregati aceste conditii sunt spri2initi adeseori de unele entitAti angelice care fac poate din diferite categorii ierar&ice ale manifestArii% In traditiile orientale acestea sunt numite 'eitAti3 e $ine sA stii cA ele sunt organi'ate intr-o ierar&ie piramidala cam dupA aceleasi principii dupA care este organi'atA o companie sau o intreprindere in societatea moderna% - Ce'ar mi-a !or$it doar !ag despre a2utorul pe care anumite entitAti angelice il ofera neconditionat omenirii% N-am inteles insa niciodata cum se manifesta acel a2utor sau cum poate fi el percepti$il aici in planul fi'ic% - Un aspect important este cel al actiunii de purificare su$tila pe care aceste fiinte care apartin lumilor superioare din planul astral o reali'ea'a la ni!elul unei tari si c&iar la ni!elul intregii planete% (per ca in mare parte esti familiari'at de2a cu aceste lucruri% In principiu ele se refera la unele realitati de ordin su$til pe care stiinta moderna le respinge sau cel putin le ignora% Asa cum omul are o aura $ioenergetica tot astfel si pamantul datorita campului energetic su$til emanat de $iosfera lui are o aura1 proprie% Bineinteles spre deose$ire de aura unei fiinte umane aura planetei este gigantica% Totusi caracteristicile celor douA aure precum si procesele energetice care se derulea'a la ni!elul lor sunt principial identice% De pildA aura unui om poate sa se impurifice gradat de la alimentatia nesanatoasa a acestuia de la mediul impur si grosier in care el traieste dar cel mai mult si mai profund ea se impurificA in urma actiunilor pe care omul respecti! le sa!arseste mai ales cu gandul% In ceea ce pri!este aura pamantului conditia ei depinde de natura actiunilor fi'ice mentale si !er$ale ale fiintelor care traiesc pe suprafata planetei% )entru mine incepea sa fie simplu sa concep si sa asimile' aceasta informatie dar nu eram prea sigur ca ea putea fi 6digerata1 si de oamenii o$isnuiti% - Din pacate pentru acestea lucrurile stau asa cum ai spus tu a admis +epa (und&i% Un om care nu este constient si nici a!i'at de propria lui aura su$tila nu poate sa creada ca planeta pe care el traieste este ea insesi o fiinta9 care are o aura gigantica% insa pentru un clar!A'ator experimentat acest lucru este foarte e!ident% Cel care are acces li$er si neingradit la planul astral poate de asemenea in anumite conditii sA perceapA aura actualA a planetei care este foarte 6incarcatA1%

- (tiu ca aura unei fiinte poate sa ofere foarte multe informatii despre starea fi'ica si psi&ica a acesteia dar oare pro$lema este !ala$ila si in ca'ul destinului fiintei respecti!e8 am intre$at eu% Adica aura noastra contine informatii despre Farma pe care o a!em8 - (tarea energetica a aurei este foarte complexa insa esential este faptul ca in ea poate fi regasita practic orice informatie despre acel om care este mai mult sau mai putin ascunsa sau codificatA intr-un mod specific% )rin urmare citirea1 corecta a aurei poate sa pre!ada de exemplu natura unei $oli care !a apArea in !iitor gra!itatea ei sau c&iar moartea persoanei respecti!e daca sunt sesi'ate anumite semne particulare% De o$icei nivelul subtil al aurelor, inseamna ca in virtutea unui principiu cunoscut, ceea ce se aseamana se atrage si acest principiu este valabil pretutindeni in creatie. &e aceea, o fiinta umana care este rea $i c(iar satanica in comportamentul ei nu va putea face niciodata fapte bune. &in acela$i motiv nu vei putea vedea aproape niciodata o banda de raufacatori mergand la biserica si cautAnd compania preotilor si a sfintilor pentru a se cai $i a-si transforma vietile. Acele fiinte nenorocite vor actiona in continuare in virtutea vibratiilor energetice predominant rele pe care le au in aura $i se vor asocia cu persoane de aceeasi naturA, indemnAndu-se unele pe altele la noi faradelegi. A$a dupa cum ti-am spus, in felul acesta ele seamanA atunci semintele unui destin amar pe care va trebui sA-/ traiasca in e#act aceea$i intensitate a pierderilor $i suferintelor pe care le-au pricinuit altora. - !A $tii ca am intalnit persoane care afirmau in bat ocurA cA vor avea suficient timp dupe aceea sa plAteascA" greselile pe care le savar$esc in prezent, am spus eu. 'ersonal, consider ca aceasta este o viziune foarte paguboasa asupra realitatii. - ,ste adevarat ca, in incon$tienta si ignoranta lor, multi oameni se lasa ademeniti de vocea mintii $i nu de cea a inimii. &e pilda, unii sunt tentati sa profite cat mai mult $i intr-un mod egoist de ,placerile" vietii si sa nu tina cont de semintele rele pe care le seamana atunci. Aceste persoane se gAndesc cA vor avea destul timp mai apoi in viata pentru a consuma" aceste efecte negative sau, cu alte cuvinte, pentru a le plati. 0rebuie sa-ti spun insA cA aceasta este dovada unei mari prostii) este oarecum la fel cu a spune ca vrei sA intri in namolul mizerabil al unei mocirle, pentru ca dupa aceea sa iesi $i sa te speli de el. &esigur, a$a ceva este posibil, dar va implica mult efort $i va antrena o mare pierdere de timp pentru a te curata de ,noroiul" cu care te-ai man it. Care sA fie atunci folosul unei astfel de actiuni% Meritele pe care le-ai cumulat cu greu intr-o anumitA perioada vor fi repede ani(ilate de actiuni rele care nu iti aduc decat o asa-zisa satisfactie partiala $i efemera. -ealizam ca o asemenea perspectiva sumbra era asemanatoare cu o munca de !isif si singura e#plicatie pe care o gaseam in cazul celor care procedeaze a$a era aceea a slAbiciunii lor in fata tentatiilor efemere ale lumii materiale. Intelesesem faptul ca acestea dau na$tere destul de repede unor emotii negative in fiinta umanA, deoarece este firesc ca preocuparile grosiere $i inferioare, cum ar fi tendinta avida pentru ca$tig, lu#ul opulent, faima si lupta pentru putere sA genereze in om sentimente de lacomie, insensibilitate, rautate, invidie, egoism, manie sau razbunare. 1-am intrebat pe -epa !und(i in ce masura toate aceste emotii negative afecteaza aura umana. - &e fapt, ele sunt energii subtile cu o frecventa de vibratie grosiera. &aca nu sunt indepArtate repede, adica daca nu se renunta repede la ele pentru a fi inlocuite cu opusul lor, se vor fi#a" la nivelul aurei $i al diferitelor organe ale trupului, facand sa apara tulburari psi(ice, boli $i afectiuni grave. In mod asemanator se prezinta situatia $i in cazul aurei 'amAntului, care este profund influentata de aura fiintelor umane ce traiesc la suprafata lui.

&in pAcate, situatia actuala a aurei planetei este destul de critica, deoarece in prezent ea poate fi asemAnata cu aura unui om grav bolnav. Intr-o astfel de situatie, in mod firesc trebuie se urmeze un ,tratament" de purificare si de vindecare a bolii. $i, la fel ca in cazul omului, planeta va inregistra $i ea ,convulsii" sau alte fenomene asemanatoare, pe care oamenii care traiesc la suprafata ei le percep drept fenomene apocaliptice. "u e nimic supranatural in asta, ci doar un efect de contrabalansare a incArcAturii" negative, adica a 2armei negative a planetei, care a a uns la o valoare critica $i care influenteaza astfel destinul omenirii. - Am discutat si cu Elinor despre unele aspecte legate de destin si cred cA am inteles mecanismul lui de formare i-am spus atunci lui +epa (und&i% - Da% In principiu procesul este destul de simplu% 7iecare fiinta umanA este caracteri'atA de o energie specificA ce determina o anumita stare generala a mintii si a sufletului% (tarea generala !a crea mai apoi canalele prin care se !or manifesta unele tendinte mentale dominante care sunt corelate cu trAirile si cu energia pe care o are acea fiinta umana% In continuare tendintele dominante !or genera un intreg lant de alte o$iceiuri si tendinte care !or structura in cea mai mare parte destinul !iitor al acelei persoane% Asa se explica de ce unii oameni care au o energie grosiera manifesta de asemenea trAiri grosiere si idei grosiere% Ei nu se multumesc cu parerile pe care le au ci incep sA ii 2udece si pe altii dupa propria lor rautate dupa propriul lor scepticism si dupa per!ersitatea de care ei insisi dau do!ada% Toate acestea se petrec pentru ca ei nu concep ca ceilalti oameni ar putea fi altfel de cat sunt ei insisi% In aceste conditii calea e!olutiei acestor fiinte umane !a fi dificila si indelungata deoarece ele nu au inca tre'ite focarele de forta $enefica in structura lor su$tila si tocmai de aceea nu au cu ce sa sustina o !iata ec&ili$rata si armonioasa% In felul aceste poti sa intelegi de ce anumite salturi spirituale nu se produc peste noapte% In ca'ul unei fiinte care a$ia incepe sA se tre'easca din punct de !edere spiritual intr-o existenta cumularile de energie spirituala pe care ea le are nu sunt atunci suficient de mari adicA ele nu sunt predominante% TrAirile si starile cu care ea se confrunta intr-o astfel de conditie !or fi amestecate adica unele !or fi $une dar cele mai multe !or fi rele% Aceasta !a genera o fluctuatie continua a fiintei intre poli opusi care se datorea'a mai multor factori atat interni cat si externi% De exemplu daca in natura acelei fiinte umane exista acumulari malefice atunci cand intra in contact cu o am$ianta malefica ea !a fi afectata si !a trai din nou stari care ii repugna% 4 fiinta eminamente $enefica insa nu !a a!ea nici un fel de reactie malefica daca se afla in aceeasi am$ianta negati!a% Cel care are fie si putin cumul malefic in aura lui !a simti - e drept ca intr-o masura foarte mica - acea am$iantA maleficA3 adica el !a sesi'a totusi ca acea am$ianta este rea% )rin contrast o fiinta care este total $enefica c&iar daca intra in acel mediu inferior nu-, !a percepe ca atare% Desigur ea isi !a da seama de natura lui dupA reactiile celor care se afla acolo insa cu toate acestea ea !a ramane complet neafectata pentru ca in aura ei nu e#ista focare sau punti de legatura cu aceste manifestari energetice. Acesta este un aspect foarte important si tocmai de aceea !reau sa-, intelegi $ine a adaugat +epa (und&i cu un ton apAsat% DupA o scurta gandire am rostit* - Imi dau prea $ine seama ca este esential sa acumule' cat mai multe energii $enefice si ele!ate in aura care atunci !or determina o stare de ec&ili$ru si armonie in structura mea% - Mai mult decat atat aceste acumulari pe care o fiinta le reali'ea'a in aura sa !or fi cele care !or declansa mai apoi toate salturile care sur!in in e!olutia spirituala a fiintei respecti!e a completat +epa (und&i% Tre$uie sa stii ca prin acumulare apare totdeauna posi$ilitatea saltului

e!oluti!% Este $ine ca ai inteles necesitatea cumularii care tre$uie reali'ata la ni!elul aurei exclusi! in directie po'iti!a3 mai apoi asa dupa cum ti-am spus aceste acumulAri se !or insuma si !or genera premi'ele saltului spiritual al e!olutiei accelerate% Aceeasi lege e !ala$ila si in ca'ul regresului spiritual adica al in!olutiei% In acest ca' insa nu mai este !or$a despre un salt care e asimilat cu a merge inainte ci de o cadere de / pra$usire a fiintei in genunile rului% Atata timp cat in om mai persista raul el !a fi !ulnera$il pentru cA ceea ce de2a exista in acea fiinta !a atrage mereu ce!a care este asemAnAtor% - 5i atunci cum !om mai reusi sa acumulam merite si energii $enefice8 am intre$at contrariat% - ExistA destule posi$ilitAti de a folosi !ointa indi!iduala pentru a ani&ila acumularile negati!e% De pilda una dintre aceste posi$ilitati este aceea de a se actiona contrar tendintei malefice care este resimtita atunci in fiinta% Daca aceasta este pe cale sa fie cuprinsa de o stare de manie si de furie atunci ea !a tre$ui sA se controle'e si sA-si inducA plina de ra$dare o stare de calm si de iu$ire pentru fiinta cealalta asupra careia dorea sa-=i proiecte'e energiile ei malefice% Toate acestea implica insa efort dar sa stii ca fara efort nu se poate reusi% - Eu mA simt incre'Ator si dornic sa depun acest efort am spus cuprins su$it de o stare de $una dispo'itie% - Excelent inseamna ca esti optimist si faci parte din categoria celor care de2a au predominante $enefice in aura lor% In sc&im$ pesimistii sunt cei care au in structura lor energetica predominante malefice negati!e distructi!e% Eram $ucuros ca intelesesem aceste aspecte fundamentale ale existencei si e!olutiei in manifestare% Mi-am exprimat atunci recunostinta fata de +epa (und&i pentru ra$darea si $unAtatea pe care a do!edit-o explicandu-mi acele ade!Aruri esentiale care mi se pareau foarte simple% - Este ade!Arat ca acum aceste lucruri iti par a fi simple si e!idente insA nu uita cA nu poti sA a2ungi la ele decAt atunci cand te &ranesti1 cu esente% Am apro$at clatinAnd din cap% Eram impresionat de forta deose$ita a cu!intelor pe care le rostea lama de calmul si de cunoasterea lui profunda% Vor$ele lui parca se infingeau pentru totdeauna in constiinta mea luminAndu-mi intelegerea% L-am intre$at atunci despre modalitatea prin care 'eitAtile din planurile su$tile ale Creatiei a2utA omenirea si intreaga planeta sa tra!erse'e acest prag critic al existentei lor% - C&iar si in acest ca' este tot o pro$lemA de optiune a oamenilor mi-a raspuns +epa (und&i% EntitAtile angelice 'eitAtile si toti cei care a2utA la spirituali'area planetei actionea'A din proprie con!ingere si dintr-un impuls altruist insA a2utorul lor ar putea fi mult mai su$stantial daca oamenii ar in!oca acest a2utor si ,-ar solicita in mod constient% Acesta ar fi de2a un pas important inainte deoarece ar insemna ca ei se tre'esc din 6amorteala1 si reali'ea'a decadenta la care a a2uns umanitatea% +ugile si gandurile lor $une ar contri$ui imens la efortul de purificare a aurei su$tile a pamantului% )e de alta parte anumite entitAti su$tile din planurile ele!ate ale creatiei impulsionea'A unele fiinte umane prin in!AtAturi sau re!elatii care sunt facute in timpul starii de !is% Aceste manifestari sunt insa atat de !ii si de puternice incat uneori ele se impregnea'a in constiinta celui care le traieste c&iar mai $ine decat alte e!enimente cu care se confrunta in starea de !eg&e in lumea fi'ica% Mi-am adus aminte fulgerAtor de imaginea care imi apAruse o$sedant in minte inainte de a adormi3 nu puteam spune cA a fost un !is dar in mod e!ident nu a fost nici realitate fi'icA% Am e'itat cAte!a momente daca sA-i po!estesc lui +epa (und&i despre acest aspect dar am renuntat deoarece Elinor tocmai oprise intr-o parcare ce era plasatA pe maginea soselei dintre munti% Ne-am de'mortit putin si am admirat peisa2ul mirific care ne incon2ura% Mai apoi am

ser!it o mica gustare cu Elinor care adusese pro!i'iile necesare% +epa (und&i a refu'at sa manance preferand in sc&im$ sa se plim$e gAnditor putin mai sus pe coasta muntelui% Dupa aproximati! douA'eci de minute ne-am reluat drumul si la putin timp dupa aceea am trecut muntii spre Transil!ania% (e pare cA atAt Elinor cat si +epa (und&i cunosteau drumul pe care tre$uia sA-l urmAm deoarece ne-am a$Atut de la 5oseaua principala mergand pe o ruta cAtre partea sudicA a Muntilor Apuseni% In tot acest timp am e!itat sA cer lamuriri cu pri!ire la destinatia noastrs finala dar nici lama nu a mentionat !reun element nou in aceasta directie% Am constatat ca pe mAsurA ce ne apropiam mai mult de platourile muntoase line 5i foarte largi care erau specifice Muntilor Apuseni +epa (und&i de!enea tot mai tAcut si concentrat% De aceea nici eu nu am dorit sA-, deran2e' cu alte intre$Ari a$andonandu-ma cursului e!enimentelor% Meepul pArasise demult c&iar 5i soseaua secundara 5i urca pe un drum de tara care 5erpuia printre mai multe sate rasfirate pe colinele dealurilor inalte% Destul de aproape se 'Areau primele masi!e muntoase acoperite de paduri $ogate% Am ,asat in urma noastrA o ultimA ase'are care insuma doar cate!a case si am intrat pe un drum forestier surprin'ator de $ine intretinut% La un moment dat Elinor a !irat pe un drum la stanga destul de ingust care era $locat dupA cati!a metri de o $arierA din lemn3 un indicator din ta$lA ruginitA care a$ia se mai tinea de $ratul $arierei ne anunta cA accesul pe acea !ale era inter'is% Elinor a co$orat din marina 5i a dat la o parte $ariera% )Atrunse apoi cu 2eepul pe drumul care era putin mai lat decAt masina inaintAnd destul de repede% (e putea o$ser!a ca nu mai trecuse nimeni de mult timp pe acolo deoarece !egetatia crescuse in !oie pe drum 5i pe marginea lui% Nu se distingeau nici mAcar urmele de roti ale !e&iculelor care erau clasice in astfel de 'one% Drumul inainta prin pAdure in pantA aproximati! un Filometru 5i 2umAtate dupA care se infunda% Am co$orat toti trei din masina% In fata mea puteam sA !Ad printre copaci o poiana foarte largA care fusese creatA prin exploatarea lemnului% Copacii fusesers taiati si rAmAseserA doar $uturugile lor care erau acoperite partial de !egetatie% - De aici !om continua drumul pe 2os imi spuse +epa (und&i% (a stii cA pe o mare ra'A in 2ur nu se afla tipenie de om insa !ei fi incAntat de peisa2ul de $asm prin care !om trece% I-am mArturisit atunci cA nu am antrenamentul necesar pentru a strA$ate muntii ultima tentati!A in aceasta directie fiind acum mai $ine de 'ece ani dar lama m-a asigurat ca nu !a tre$ui sA depun un efort prea mare intrucat drumul era usor de parcurs iar panta relati! linA% Am ie5it toti trei in poiana cea mare3 atunci am reali'at cA de fapt ne aflam c&iar pe creasta dealului pe care ,-am urcat cu masina% Cred totu5i cA aceasta fAcea parte din masi!ul muntos care se afla in fata noastrA deoarece nu era mult mai mic decAt crestele lui 5i in plus era legat de el printr-o !ale relati! ingustA 5i nu prea adancA% Am tra!ersat poiana 5i ne-am indreptat cAtre acel munte mergand prin iar$a inaltA 5i moale care in mod curios inca nu se uscase% Vremea era caldA iar $ri'a !Antului aducea mirosul frun'elor cA'ute si al pAmantului rea!An% Atunci am simtit primele adieri ale unui parfum inconfunda$il pe care i, cuno5team prea $ine% Era mirosul de am$rA si de mir care insotea mereu pre'enta Hidam-ului% Le-am atras atentia si celorlalti doi asupra acestui aspect% - 5tiu ne insote5te de putin timp mi-a raspuns +epa (und&i% M-a instiintat telepatic despre o anumita situatie insa curand ii !ei putea !edea forma fi'ica% Intr-ade!ar peste cate!a secunde Hidam-ul s-a materiali'at progresi! in spatele lui +epa (und&i in dreptul umArului sAu stang% Am o$ser!at ca aceasta aparitie nu a fost instantanee

ci ea a parcurs foarte repede doua-trei fa'e intermediare de compactitate a formei3 mai intAi conturul corpului s-a manifestat ca un a$ur difu' in atmosfera apoi forma acestuia s-a intensificat doar in anumite 'one si apoi ea a apArut complet in fa'a finala% C&iar dacA mai !A'usem cu cate!a 'ile inainte la Elinor acasa acest proces dar in sens in!ers uimirea mea a fost totusi la fel de mare doar c a acum m-am a$tinut s a ma exteriori'e'% (tatura impresionanta a Hidam-ului imi crea un sentiment de siguranta profunda si de incredere in re'ol!area cu succes a oricaror pro$leme% AceastA sen'atie nu a durat insa decAt foarte putin deoarece treptat am inceput sa remarc un fenomen paradoxal care mi-a pertur$at orice anali'A logicA a creierului proiectandu-ma intr-o stare de totala incertitudine% Translatia Toate po!estirile fantastice si teoriile oamenilor de stiintA despre planurile paralele nu !alorea'a aproape nimic prin comparatie cu experimentarea directa a acestui ade!ar% In ca'ul meu uluirea a fost 5i mai mare intrucat am a!ut posi$ilitatea sa o$ser! in detaliu c&iar intrepAtrunderea a doua ni!eluri ale realitatii fArA ca prin aceasta simturile mele sA fie pertur$ate in !reun fel% )e masura ce ne deplasam prin acea !ale am sesi'at cum marginile ori'ontului din stAnga si din dreapta mea se intunecau tot mai mult 6ingustand1 !i'iunea pe care o a!eam% In acelasi timp insa ca intr-un efect de compensatie ori'ontul din fata pArea cA se depArtea'A si mai mult tragand1 astfel dupa el toate formele de relief% Estomparea luminii in pArtile laterale se asemAna mai mult cu un crepuscul care incetosa detaliile acelor 'one desi pana atunci acestea erau foarte clare in lumina 'ilei% Aceasta manifestare foarte stranie crea sen'atia ca ne aflam intr-o cu!a uriasa3 dimensiunile reliefului care pana atunci erau interpretate in mod logic de creier de!eniserA disproportionate si a!eau c&iar tendinta s a isi in!erse'e proiectia optica* ceea ce se afla in depArtare era mare iar ceea ce !edeam aproape era foarte mic% Am remarcat imediat cA aceasta a creat o e!identa stare de confu'ie in creierul meu care a generat un sentiment de teama in fiinta% Totusi modificarea socanta pe care o percepeam in mediul incon2urAtor nu s-a reali'at $rusc ci in mod gradat ceea ce a oferit un oarecare spatiu de mane!ra1 pentru capacitatea mea de intelegere% Este foarte straniu sa mergi printr-o 'ona 5i sA ai sen'atia c a realitatea care te incon2oara incepe sA se modele'e precum un desen animat% Am constatat ca prima impresie care este generata atunci in minte este aceea a nesigurantei 5i a incertitudinii% Creierul anali'ea'a foarte repede toate posi$ilitatile de interpretare dar cu toate acestea nu identifica in experientele sale anterioare nimic asemAnator% Atunci el incearca sA construiasca singur un model nou a ceea ce percepe dar extrapolarea nu are succes deoarece nu sunt respectate legile de $a'a ale logicii si ale fi'icii spatiului tridimensional care repre'inta insasi $a'a lui de interpretare% Astfel intr-un timp foarte scurt creierul depune armele1 pentru ca a epui'at de2a toate posi$ilitatile% Noua stare este insa improprie conditiei mentale o$isnuite deoarece mintea tre$uie sa fie mereu ocupata cu ce!a tre$uie sa ai$a totdeauna un su$iect de anali'at% De aceea in situatia neo$isnuita in care am fost pus ea a generat in mod automat un acut sentiment de frica interioara care nu repre'enta altce!a decat reactia de panica a ego-ului meu prin raport la noua realitate pe care o percepeam% In mare parte aceasta reactie se datora instinctului de conser!are a !ietii care este ancestral in orice fiinta dar care in acelasi timp o leaga pe aceasta de conditia manifestarii o$ligand-o intr-un fel sa se 6agate1 de !iata de experienta de exterior%

In acela5i timp remarcam faptul ca eram totusi capa$il sa o$ser! cu luciditate in acele momente sentimentul fricii care ma cuprindea si c&iar sa-i anali'e' rapid cau'ele si pro!enienta% Aceasta a pro!ocat o 'guduire a intregii mele fiinte fortand clarificarea unei situatii pe care pana in acel moment nu o sesi'asem% Mi-am pus atunci urmatoarea intre$are*daca pe de o parte eu sunt cel care traieste frica si angoasa de care eram cuprins atunci cine era cel care o$ser!a acea emotie si contractie a intregii mele fiinte8 Am fost ne!oit sA recunosc cA nu era cine!a strAin de mine intrucAt eu insumi trAiam frica si puteam afirma cu certitudine cA tot eu eram cel care o o$ser!a cu detasare% Dar dacA primul sentiment imi crea o stare acuta de contractie si disconfort in intreaga fiinta cel de-al doilea ma linistea si ma inalta conferindu-mi o mare incredere si siguranta% In timp ce eram profund a$sor$it in aceste reflectii +epa (und&i mi se adresa fara nici o introducere ca si cum am fi continuat o discutie mai !ec&e* - 4$ser!atiile tale launtrice sunt corecte insa confu'ia nu a dispArut complet% Te afli foarte aproape de a reali'a un salt semnificati! in constiinta si in intelegerea raporturilor complexe dintre ceea ce este real si ceea ce este fals% Acum este un moment foarte $un pentru a-ti da seama de faptul cA lumea fenomenala este astfel structurata incAt sA a$soar$a toata atentia omului intr-o directie gresita de interpretare% Este o actiune magica un excelent numar de ilu'ionism cosmic% Aparent nimeni si nimic nu ar putea con!inge fiinta umana ca realitatea in care trAieste nu este c&iar asa cum o percepe% Dar dupA cum ai oca'ia sA constati singur c&iar acum aceasta con!ingere este eronata% Toate credintele si pre2udecatile omului in ceea ce pri!este materia si legile fi'icii clasice se do!edesc false si inoperante% )ro$lema este ca de-a lungul nenumaratelor sale existente fiinta umana si-a intarit gradat aceste con!ingeri si pre2udecati false intr-un nod central despre care crede ca ii repre'inta indi!idualitatea% - Nu inteleg prea $ine am spus% Eu cred ca sunt ceea ce de fapt nu sunt8 - Exact% Dar nu doar tu faci asta ci orice fiinta din Creatie in diferite proportii de intensitate% Cu cat ignoranta este mai mare cu atat omul este mai prins in mre2ele acestei ilu'ii de care ii !ine foarte greu sA scape% Anali'ea'A cu atentie perceptia interioara pe care tocmai ai a!ut-o3 este un $un inceput% imi poti spune de care dintre cele doua 6identitAti1 ai fost mai apropiat panA scum8 Nu-mi era prea greu sA-mi dau seama asa ca i-am raspuns imediat* - 7ireste de aceea care m-a determinat sa simt teama% Mi se pare mult mai puternica mai apropiata de mine% - Care 6mine18 Defineste-, mi-a cerut lama% Brusc mi-am dat seama cA nu a!eam o idee foarte clara despre cine sau ce sunt cu ade!arat% )rima tendintA a fost aceea de a mA asocia cu trupul insa c&iar si eu care ma aflam a$ia la inceput de drum in ceea ce pri!este intelegerea unor aspecte initiatice reali'am ca o asemenea idee este de fapt o a$eratie% Cum as putea sa fiu in esenta mea acest trup cand eu nu pot sA fiu constient de el in fiecare clipa8 Nu mai departe de in urma cu cate!a 'ile am constatat faptul ca desi eram perfect lucid nu a!eam totusi nici o perceptie a trupului si nici nu imi doream aceasta% (tarea de profunda relaxare si de dilatare care mi-a fost atunci indusa de lama si de Hidam ma determinase sa transcend sen'atia corporala care este foarte limitatA% Cu toate acestea eu continuam sA stiu prea $ine ca exist dar in nici un ca' ca formA si consistentA fi'icA materiala% - CautA raspunsul m-a indemnat +epa (und&i% In asta constA esenta existentei% 4ri de cate on apar situatii contradictorii anali'ea'a cu atentie cau'ele care au condus la ele% Nu pot exista doua ade!aruri intr-unul singur3 de aceea tre$uie sA intelegi corect in ce anume consta

aspectul fals% )rincipalul a!anta2 care decurge de aici este ca nu !ei mai fi pacAlit de acel aspect si el nu !a mai putea sa-ti afecte'e existenta asa cum a facut-o pana atunci% Daca de pilda ai inteles in profun'ime ca identitatea ta reala nu este acest trup ci o realitatea mult mai su$tila atunci poti sA fii sigur cA nu te !ei mai confrunta cu o serie intreagA de atitudini 5i perceptii false fara rost% In primul rand !a dispArea gradat frica de moarte apoi nu !ei mai acorda atentie excesi!a formei exterioare a corpului se !or estompa foarte mult 5i c&iar !or dispArea anumite atitudini orgolioase 5i !ei de!eni mai putin egoist% Dar fii atent totu5i pentru cA aceasta este doar o etapA a de!enirii 5i tu nu tre$uie sA te opre5ti doar la acest stadiu al anali'ei% )rofun'imile ei sunt ne$Anuite% In timp ce +epa (und&i rostea ultimele cu!inte am remarcat faptul ca peste formele de relief ale 'onei prin care treceam incepea sA aparA un alt peisa2 care la inceput era doar ca o proiectie de film suprapusa peste realitatea fi'ica in care existam% De5i imaginea acelei proiectii era neclara totu5i mi-am dat seama ca era !or$a tot despre un peisa2 de munte insa mult mai stancos% )uteam sa !Ad ca pe solul pe care calcam era iar$a 5i !egetatia din Apuseni dar in acela5i timp peste ea era suprapusa intr-o aparenta strA!e'ie 5i imaginea unui drum arid cu pietre de munte care 5erpuia printre doi !ersanti din roca% M-am oprit 5i am a!ut tendinta sd ma 5terg la oc&i pentru a indepArta mira2ul% Cei trei s-au oprit 5i ei uitAndu-se la mine% Nimeni nu spunea nimic iar timpul parca se oprise 5i el% Am pri!it in 2urul meu3 crepusculul din parti se accentuase urcAnd mult cAtre 'enit iar in fata mea piscurile gigantice ale unui munte din piatrA se conturau din ce in ce mai clar peste coamele mult mai 2oase ale muntilor impaduriti din Apuseni spre care noi ne indreptam atunci% Intrepatrunderea celor doua realitAti crea o stare am$igua 5i c&iar un sentiment de nesiguranta in ceea ce pri!e5te solul pe care calcam% Imaginea cerului se modifica 5i ea cu fiece clipa care trecea3 culoarea lui al$astrA 5i soarele strAlucitor pe care il puteam !edea pAna atunci erau in!adate din ce in ce mai mult de o patura groasa de nori !inetii intunecati insa ace5tia inca nu reu5isera sA acopere in intregime imaginea soarelui din realitatea mea% )erspecti!a era cu ade!arat uluitoare 5i totodatA magnificA* ra'ele soarelui din lumea in care ma aflam strApungeau in unele locuri patura de nori amenintAtori din realitatea care se suprapunea peste ea 5i difu'a apoi in super$e forme tronconice pe panta muntilor din depArtare% MAretia acelui spectacol unic poate fi cu greu descrisa in cu!inte% Eram cople5it dar cu toate acestea nu-mi pierdusem stapanirea de sine% In loc sA fac eforturi disperate pentru a intelege ce se petrece de fapt am decis sA o$ser! cat mai calm 5i plin de interes acea uluitoare transformare a reliefului sau mai $ine 'is a realitatii in care ma aflam atunci% 6Inlocuirea1 !ec&iului peisa2 cu noua proiectie spatiala cea a !Aii aride 5i stAncoase era aproape completa% )uteam sa mai o$ser! doar sla$e influente luminoase ale soarelui 5i pe ici pe colo 'one de culoare !erde-pastel ale !egetatiei din Apuseni% Acestea de!eneau insa tot mai estompate facand loc in totalitate noului cadru spatial mult mai dur 5i mai sAl$atic in care mA aflam% La inceput nu a fost decAt o impresie neclara dar dupa ce translatia s-a inc&eiat in totalitate am ramas 5ocat de uimire* 'ona muntoasA in care ne aflam acum era c&iar aceea care imi apAruse o$sedant in minte inainte de plecarea in cAlAtorieA - Acesta este un moment important al existentei tale care te !a a2uta sA intelegi cA fenomenele sunt relati!e in manifestare3 totodatA te !ei con!inge ca meditAnd profund asupra naturii lor efemere !ei putea sa do$Ande5ti controlul aproape magic al realitAtii in care traie5ti% Atunci

!ei putea c&iar tu sA determini la !ointa modificAri sau translatii paralele ale unor lumi din Creatie dacA aceasta !a fi necesar la un anumit moment% +epa (und&i !or$ea rar pe un ton gra! uitandu-se in oc&ii mei% - Am !A'ut acest loc in noaptea trecuta3 imi aparea in minte imediat ce inc&ideam oc&ii am spus eu putin de'orientat% Nu stiam ce inseamna si nici acum nu inteleg mai multe% - Ai fost sustinut in felul acesta pentru ca socul din pre'ent sa nu fie prea mare mi-a explicat lama% Este o 'ona situata la mare inAltime in unul din muntii Ti$etului% +amasesem cu pri!irea in gol% - Acum suntem in Ti$et8 m-am $al$ait eu% - Da translatia este completa insa nu te ingri2ora procesul este re!ersi$il m-a linistit lama% - Dar totusi nu inteleg% De ce toatea acestea8 De ce a fost ne!oie sa fim proiectati aici8 - )entru ca aici ne aflam aproape de scopul cAlAtoriei noastre si pentru ca asa mi s-a sugerat sa actione'% )ri!eam in 2urul meu relieful dur pietros uscat% DupA aprecierea mea ne aflam la mai mult de patru mii de metri altitudine% VAntul suiera in rafale de-a lungul !aii iar aerul era foarte rece aproape intepator% Nu se !edea nici o poteca si nici o urma de !iatA cu exceptia unor lic&eni in ceea cc ar fi putut fi mai demult al$ia unui rau3 acum era complet secatA si plinA de pietris colturos% Din loc in loc se puteau o$ser!a fragmente de g&eatA iar pe !ersantii !aii in care ne aflam 'apada era aprig !iscolitA% +elieful 'onei se asemana cu o sa iar in fata noastrA se aflau doua piscuri grandioase acoperite la !arf cu 'apada% 7Ara indoialA ca peisa2ul era impresionant c&iar daca atmosfera era cam cetoasa% In mod ciudat am simtit atunci ca pre'enta mea in acel loc era intr-un fel asteptata si m-am simtit $rusc cuprins de o forta launtrica pe care nu o intelegeam% Am corelat apoi intuiti! acea formida$ila sen'atie de &otarare si !ointa pe care o simteam in mine cu austeritatea si forta su$tila care se dega2au din locul in care ma aflam% C&iar daca la o prima impresie conditiile erau foarte !itrege si neprimitoare totusi am remarcat mai apoi cA acel peisa2 a!ea calitatea de a curAta1 atat mintea cat si inima iar aceasta su$ita purificare fAcea loc unui pregnant sentiment interior de masculinitate de forta si de !irilitate% Acea 'ona muntoasa pustie pe care initial am a!ut tendinta sa o consider ca fiind neprimitoare ma atrAgea acum ca un magnet si pro!oca in mine o nostalgie sfasietoare a carei sursa nu o cunosteam% - Tre$uie sA mergem% <lasul lui +epa (und&i suna ciudat de aproape si distinct c&iar daca !alea era destul de larga% Am tresarit si fara sA !reau mi-am strans pulo!erul pe trup% Totusi temperatura aerului era mult mai putin rece decat ar fi fost normal la acea inAltime si pe o !reme ca aceasta% L-am intre$at pe lama cum era posi$il asa ce!a% - Aceasta este una din contri$utiile1 Hidam-ului% El personal nu ar a!ea ne!oie de o astfel de facilitate dar s-a gandit cA in felul acesta noi am putea re'ista mai $ine% L-am pri!it cu recunostinta pe Hidam% Trupul lui urias se integra perfect in acel peisa2 si nu mi-a fost deloc greu sa reali'e' faptul ca un 'eu poate sA depaseasca destul de usor c&iar si cele mai !itrege conditii terestre% - Unele locuri din muntii Ti$etului sunt foarte speciale deoarece au o incarcatura su$tila deose$ita a continuat +epa (und&i sa-mi !or$easca% (unt misterioase deoarece pot facilita manifestarea unor fenomene deose$ite care uneori sunt c&iar spontane% in ca'ul nostru translatia spatiala a fost actul !ointei mele insa am diri2at in asa fel fenomenul incat tu sa ai

timp sA o$ser!i cu atentie caracteristicile lui si sA te o$isnuiesti macar in parte cu noile conditii% - Am translatat si in timp8 am intre$at eu cu o urma de ingri2orare in glas gandindu-ma ca daca in urma unei translatii spatiale mai a!eam sansa sa a2ung acasa o deplasare in timp care nu ar fi decurs prea $ine ar fi fost fatala din acest punct de !edere% - Nu nu a fost necesar a raspuns +epa (und&i% Asta nu inseamna cA nu este posi$il adAugA el imediat% Desi sunt aparent distincte energiile su$tile ale spatiului si timpului se intrepAtrund si determinA caracteristicile principale ale realitatii incon2urAtoare% La un anumit ni!el al progresului spiritual !a fi posi$il sA controle'i tu insuti la !ointA aceste energii% Aceasta nu se face insa deloc la intAmplare ci numai intr-un deplin acord cu armonia si ec&ili$rul energetic din 'ona respecti!A a uni!ersului% - Totusi din cAte cunosc eu stiinta actualA nu este de acord cu aceste idei cel putin din punct de !edere practic% - Aceasta este drama omului de stiinta contemporan rosti lama% C&iar daca a facut anumite progrese teoretice el are totusi tendinta de a-5i supraaprecia eforturile 5i aceasta este o trasatura periculoasa deoarece ii limitea'a li$ertatea constiintei% +e'ultatele teoretice si ipote'ele pot fi stimulati!e dar 5i frustrante% Aici ca 5i in alte oca'ii cel care se opune este orgoliul ideii de suprematie% 4mul crede cA a atins apogeul cand de fapt el se aflA a$ia la inceput de drum% Mergeam cu gri2A printre pietrele ascutite atent sA nu-mi tai incaltamintea in ele% Ne indreptam prin !ale cAtre cele doua piscuri muntoase din fata noastra% - Este o 'ona prin care oamenii trec des8 am intre$at dornic sa stiu daca ne !om intalni cu cine!a pe traseu% +epa (und&i a clatinat din cap in semn ca nu% - Acest munte este prote2at in mod su$til% 7oarte putini pelerini au acces aici si aceasta doar prin gratia si $una!ointa anumitor 'eitAti inalte% lar piscurile din fata noastra nu pot fi escaladate% Trecerea dincolo de ele se face printr-un loc secret pe care doar cati!a oameni il cunosc% Te afli la granita dintre douA lumi foarte diferite% - 5i noi mergem catre acel loc secret8 am intre$at plin de sperantA si de emotie% - Da dar nu !ei trece dincolo% Nu acum% E!enimentele tre$uie sa se petreaca intr-o succesiune data pentru a asigura cursi!itatea istorica a unei fiinte si prin extrapolare a intregii umanitAti% Exista un timp pentru toate iar tu pro$a$il !ei a2unge sa cunosti si celalalt taram intr-un !iitor nu prea indepartat% Eram putin de'amAgit dar in acelasi timp si derutat% Am intre$at totusi cu un licar de speranta* - Ce se aflA dincolo de aceste piscuri8 Ce fel de taram este acela si de cine este locuit8 +epa (und&i nu mi-a raspuns ci a continuat sA mearga inainte fAra sa ma pri!easca% Dupa putin timp l-am c&estionat din nou* - DacA nu trecem dincolo atunci macar spune-mi unde mergem acum8 (olicitarea mea era indreptAtit-a deoarece a2unseseram de2a la poalele celor douA piscuri semete% Inaltimea lor era ametitoare insa impresia co!Arsitoare pro!enea mai ales de la faptul cA peretele de roca era practic !ertical si aproape neted fara nici o fisura% Atunci am inteles de ce spusese +epa (und&i ca !arfurile nu puteau fi escaladate% Aceasta pe $una dreptate caci ele formau o $ariera practic de netrecut% Lama !eni in fruntea grupului si ne g&ida cAtre dreapta% Am inceput sA urcAm o$lic panta relati! usoara care se intindea pana la $a'a imensului perete stancos% In spatele nostru !alea

parcursa aproape ca nu se mai !edea fiind acoperita de o ceata deasa si de um$rele inserArii% Brusc dupa o stAnca aparu o nisa in peretele din roca masi!a al muntelui% M-am oprit ca electrocutat% 4 teama nelamurita dar destul de intensa pusese stApanire pe mine fAra sA-i pot determina cau'a reala% Am cre'ut cA se datora desc&iderii enigmatice din munte% Nisa era foarte ingusta cu putin mai lata decat o latime de umeri si de afara apArea complet intunecata% Inaltimea ei era insa remarca$ila depasind opt metri% ApArea ca o fanta in trupul masi! al muntelui 5i sugera existenta unor mistere ne$anuite in spatele ei% M-am oprit la cati!a metri inaintea desc&iderii intunecate din munte si ,-am intre$at pe +epa (und&i daca acela era locul de trecere dincolo. El a2unsese c&iar langa intrare3 s-a intors cu fata la mine si mi-a raspuns* - Da acesta este pasa2ul secret de trecere dar ti-am spus cA nu aceasta !a fi experienta pe care o !ei trai astA'i% Tre$uie sa ai ra$dare si discernAmant% Kidam-ul se apropie de nisa din munte asteptand in spatele lui +epa (und&i% C&iar (i el cu statura lui impo'antA pArea minuscul pe langa maretia acelui gigantic perete stAncos% - Acum !om intra doar eu si Hidam-ul prin nisa in timp ce !oi ne !eti astepta aici% Nu !a dura mult% LicAnd acestea disparu in interiorul desc&i'Aturii urmat indeaproape de Hidam% )entru a incApea cu umerii sai lati acesta fusese ne!oit sA intre putin intr-o parte% Dintr-o data peisa2ul din 2ur imi paru foarte pustiu si c&iar amenintAtor% (e fAcuse $rusc linistite si nici c&iar !antul nu mai sufla% L-am pri!it pe Elinor3 era calm si fara gri2i dand impresia ca nu se confrunta prima data cu o asemenea situatie% - Ai mai urmat !reodatA acest traseu18 ,-am intre$at eu sperand sa do$andesc un punct de spri2in care sA ma intAreasca% -Nu nu aici% Dar am fost cu +epa (und&i in alte 'one asemAnatoare3 in JimalaHa si in Muntii An'i din )eru% Il pri!eam nea2utorat% A!eam sen'atia ca fuseseram parasiti acolo pentru totdeauna in 'ona aceea necunoscuta i'olata complet de lumea ci!ili'ata nu a!eam prea mari sanse de supra!ietuire% )anica imi cuprinse mintea la gandul ca !om muri ing&etati de frig fara adapost si fAra &rana% Noaptea se lasa repede peste crestele in'Ape'ite iar eu cu Elinor asteptam la poalele acelui masi! incredi$il de inalt fAra certitudinea cA !om mai gasi unde!a sal!area% C&iar daca am fi supra!ietuit cum!a am fi a2uns intr-un sat ti$etan pierdut intre crestele muntilor fara nici un mi2loc de comunicare sau de transport% In cel mai $un ca' presupunand ca nu as fi fost aruncat in temnitele c&ine'ilor a!eau sa treaca ani $uni pana sa a2ung din nou acasa in +omania% I-am expus si lui Elinor perspecti!ele mele sum$re insa el incepu sa rada cu pofta explicandumi ca aerul rarefiat mi-a creat pro$a$il unele feste ale imaginatiei% - 7ireste cA nu-ti pasa3 doar mai ai de trait doua mii de ani insa eu a5 !rea sa profit cat mai mult de timpul care mi-a ramas am spus eu afectat% Cu toate acestea reali'am cu destula luciditate ca el a!ea dreptate3 aerul foarte tare c&iar daca era rarefiat exacer$ase anumite functii mentale care au i'$ucnit la primul semnal de alarma1% Aceasta constienti'are din partea mea a fost suficienta pentru a ma face sA-mi re!in la o stare normala de intelegere si apreciere a situatiei% I-am spus atunci lui Elinor cA !a tre$ui sA fac mai multe excursii de acest gen pentru a mA o$isnui cu rigorile muniilor%

In timp ce sc&im$am intre noi unele impresii pe aceasta tema +epa (und&i 5i Hidam-ul au iesit afara prin desc&i'Atura intunecata din munte facandu-ne semn sa ne apropiem% Am a2uns langa nisa uriasa dar nu puteam sa intre!ad nimic prin $e'na ei% )eretii de la intrare erau usor neregulati si decupau in piatra muntelui o forma geometrica simpla de dreptung&i care a!ea inAltimea mult mai mare decat latimea sa% Apropierea de peretele de stanca mi-a creat o stare de puternica emotie pentru ca acolo simteam ce!a enigmatic ce!a misterios despre care nu steam a$solut nimic% +epa (und&im-a pri!it cu o mare $unatate si mi-a spus* Acum !ei intra in acest munte 5i !ei afla raspunsul la intre$Arile tale despre scopul cAlatoriei% Momentul este important deoarece !a declan5a o serie de actiuni po'iti!e in a!alan5A printr-un declic esential care implicA 5i persoana ta% Nu te teme !om fi cu tine un anumit timp% LicAnd acestea +epa (und&i imi luA mana dreaptA in mana lui 5i imi facu semn sA-l urme'% Am intrat cu o strAngere de inima in $e'na nepAtrunsa din interiorul muntelui%
-estera sacra

In spatele nostru !eneau Hidam-ul si Elinor% Imediat ce am patruns prin desc&i'Atura din munte nu am mai !A'ut nimic insa dupA cate!a secunde am sesi'at ca acel culoar a!ea o forma aproximati!A de (3 la inceput el a cotit la dreapta iar mai apoi la stanga% Atunci cand am intrat pe aceasta ultima portiune am !A'ut $rusc in fata mea la mai putin de trei metri o desc&idere uriasa care era luminata% Am intrat intr-o pe5tera mare al carei ta!an era ce!a mai inalt decat nisa prin care !enisem% )ro$a$il se afla cam la 'ece metri deasupra solului acelei pesteri% C&iar de la inceput am fost i'$it de un element aparte* pestera era luminata discret intr-o culoare al$astru desc&is foarte plAcuta dar nu !edeam sursa acelei lumini% Un alt aspect care mi-a atras atentia a fost temperatura aerului3 acolo era aproape cald prin comparatie cu atmosfera de afara era im$ietor iar strAlucirea magica a stalactitelor si a peretilor de roca crea o atmosfera de $asm amplificata de sunetul discret al unui mic i'!or de apa cristalina% Am urmat cu pri!irea traseul acelei i'!or si am !a'ut cA el curgea printre formatiunile de roca de pe sol dispArand su$ peretele din dreapta% )e5tera inainta in munte pe o distantA relati! mica nu mai mult de ,/-,. metri dupa care se ingusta putin 5i se cur$a intr-un culoar spre partea stanga dar de unde ma aflam eu nu puteam sa !Ad alte detalii% Acel spatiu su$teran emana o sen'atie de mare puritate 5i un anumit rafinament pe care nu puteam sA-, definesc mai $ine% Intreaga fiinta imi era cuprinsa de o emotie delicata 5i ma simteam ca 5i cum a5 fi fost ridicat pe o treapta superioara a trairii 5i intelegerii pe care o a!eam% Imi este relati! greu sA descriu sen'atia foarte speciala pe care o resimteam atunci in profun'imile fiintei mele insa cea mai apropiata comparatie mi se pare aceea cu sen'atia unui freamat continuu foarte delicat pe care il percepeam pretutindeni in corp% +epa (und&i m-a indemnat sA fac cati!a pasi inainte in timp ce el impreuna cu Hidam-ul 5i Elinor au rAmas la intrare% Am mers pAna in dreptul unei formatiuni ce!a mai mari din roca acoperita de mici cristale de cuart care sclipeau multicolor% Eram emotionat nu 5tiam la ce sa ma astept% Clipele acelea mi s-au parut lungi cat orele s i in mine cre5tea o nera$dare de neinteles% Deodata pulsul mi s-a accelerat 5i intregul trup mi-a fost cuprins de caldura% Mintea imi era atrasa ca intr-un !arte2 5i tot ceea ce era in 2urul meu parca se apropiase de mine rotindu-se cu mare !ite'a% Apoi $rusc atmosfera s-a lini5tit iar eu m-am simtit ca reantors dintr-o cAlatorie lunga desi agitatia mea nu durase pro$a$il decat cate!a secunde% Eram lini5tit cuprins de o adAnca pace interioara%%%

Atunci am !a'ut-o pe 6 e i t a . A apArut deodata din culoarul pesterii inaintAnd cu pasi rari spre mine% (unt constient cA nu !oi putea nicicand sa descriu prin cu!inte cu fidelitate ceea ce am simtit in acele momente unice% (untem o$i5nuiti sA trAim intr-o realitate foarte limitata care nu ne ofera o gama mult mai $ogatA 5i mai nuantatA de trairi s i sen'atii din lumile superioare planului fi'ic% Mintea omului o$i5nuit este atat de contractata la dimensiunile in care el trAie5te si la interesele pe care le are incAt atunci cand se confrunta cu o realitate care ii depd5e5te puterea de intelegere are tendinta sA se $loc&e'e 5i c&iar sA refu'e ceea ce percepe% Din fericire eu trecusem prin aceste etape in unele con2uncturi anterioare astfel ca a!eam o anumita experienta% Dar in ca'ul de fata situatia era diferita% )entru prima data in !iata mea imi era dat sa intalnesc o fiinta care in mod e!ident pro!enea dintr-o alta lume despre care nu a!eam nici cea mai !aga idee% Cu toate acestea am stiut imediat ca este o 'eitate foarte ele!ata3 nu as putea sa explic prea $ine cum am stiut% )ro$a$il cA aspectul ei neo$isnuit corelat cu emotia foarte intensa pe care am simtit-o atunci cand i-am !A'ut c&ipul s-au com$inat cu unele cunostinte pe care le a!eam despre panteonul 'eitAtilor orientale cu repre'entArile lor iconografice si in acest fel su$constientul mea a fu'ionat toate acele informatii intr-o conclu'ie definiti!A 5i foarte clara% (au poate a fost o transmisie telepatica foarte puternica ce a determinat o profunda con!ingere in propria mea fiinta% Indiferent de cau'a stiam cA ma aflam in fata unei Leite% Am pri!it inmarmurit cum se apropia tot mai mult de mine% (en'atia pe care o a!eam atunci era cA !enea incet parca adusa de !aluri de5i !edeam prea $ine cum pa5ea pe sol% Cu cat se apropia mai mult cu atat simteam o mai mare presiune asupra trupului care aproape ma impingea inapoi% Inima imi $atea ne$une5te si simteam cum sangele imi alerga prin trup simteam cum totul in 2ur parca se dilata 5i de!ine mai luminos mai clar% Aspectul Leitei era tul$urAtor%% Nimeni nu ar fi putut ramane indiferent la infAti5area ei uluitoare 5i nu ar fi re'istat pri!irii ei intense% Era foarte inalta pentru o femeie3 cred cA trupul ei masura aproape doi metri inaltime dar armonia lui era desa!arsita% Niciodata nu mai !a'usem ce!a atat de incantator care sa-mi cree'e sen'atia certa a perfectiunii formei% C&iar si acum cand scriu toate acestea imaginea Leitei imi este atat de !ie in minte incat doar proiectandu-ma mental in acele momente extraordinare pe care le-am trAit !Ad totul pana in cele mai mici detalii exact asa cum am perceput si cum am trAit atunci% Inaltimea ei impunatoare era du$lata de o radiatie extraordinara pe care o emana aproape intrun mod !i'i$il% 4$ser!asem ce!a asemanator la Hidam atunci cand am !A'ut aerul !i$rfind1 in 2urul trupului sAu% Acum insa aceasta misterioasa radiatie emana parca din trupul Leitei ca niste ra'e de5i acestea nu erau ra'e de lumina% Era mai mult o !i$ratie su$tila ascunsa dar tocmai datorita profun'imii ei de!enea mult mai penetranta% )ro$a$il cA acea fenomenala forta 5i energie pe care o dega2a in 2ar imi crea sen'atia de 6presiune1 5i de impingere1 spre inapoi% A2unsese in fata mea la mai putin de un metru si 2umAtate% Eram cople5it% Am ridicat oc&ii si i-am pri!it c&ipul dar in acela5i moment am 5tiut cA nu !oi re'ista% 7rumusetea ei uluitoare nepamanteana mi-a $locat respiratia% 4c&ii aceia incredi$ili ma fixau cu o pri!ire ce imi strApungea sufletul 5i inima pana in cele mai profunde ascun'i5uri% Nu am cre'ut niciodata ca frumusetea formei poate sa produca un asemenea impact asupra constiintei omului% Intelegeam foarte $ine cA era o com$inatie intre radiatia aurica a Leitei 5i forma corpului si a figurii ei care intruc&ipau perfectiunea% Cu toate acestea impresia creatA de frumusetea 5i puritatea ei neasemuita mi-a tAiat efecti! respiratia% M-am spri2init in!oluntar cu mina stanga de roca de langa mine si a$ia imi puteam stApani tremuratul corpului% +espiram cu greutate si aproape ca

nu puteam sA-mi desc&id oc&ii3 c&iar daca nu era o lumina care sa ma or$easca totu5i atunci cand ii pri!eam c&ipul suflul mi se oprea iar eu simteam ca-mi pierd cuno5tinta% De aceea inc&isesem oc&ii pe 2umAtate pri!ind-o doar de la $rAu in 2os% (tiu cu certitudine ca o astfel de experienta unica tre$uie traita pentru a o intelege pe deplin si pentru a-I percepe toate nuantele% Descrierile imi par sArace nesemnificati!e prin raport la formida$ila amprenta emotionala pe care am trait-o atunci% Impactul !i'ual 5i cel energetic su$til cu acea fiinta nepamanteana s-au do!edit a fi cu mult mai puternice decat forta ratiunii mele% Nu imi mai puneam pro$lema daca ceea ce !edeam era real sau nu daca !isam sau a!eam o experienta ade!Arata daca ceea ce percepeam atunci se incadra sau nu in mar2ele cunoa5terii 5tiintifice actuale% )re'enta Leitei era atAt de !ie 5i cople5itoare incAt orice di!agatii sau gAnduri secundare pur si simplu nu mai a!eau loc in minte% Intreaga mea fiinta se umpluse pana la refu' de acea impresie fAra egal a unei indescripti$ile frumuseti din alta lume% 5tiu cA descrierea mea nu poate sa surprindA nici mAcar in parte perceptiile pe care le-am trait atunci 5i cA eforturile mele in aceastA directie nu !or fi niciodatA suficiente% Cu toate acestea !oi incerca sA surprind uncle trasaturi generale care ar putea oferi o idee aproximati!a despre uluitoarea infati5are a Leitei% Nu se asemAna cu nici una dintre rasele umane cunoscute% )ielea ei era de culoare al$astra a!and c&iar tente de al$astru inc&is3 era foarte neteda 5i strAlucea su$lim in reflexele luminii 5i ale cristalelor din pestera% Aceasta era caracteristica principalA a trupului ei care crea inca de la inceput o impresie 5ocanta asupra mintii% Totu5i daca misterul care se dega2a din faptura Leitei s-ar fi limitat doar la atAt cred ca as fi putut sA fac fata destul de $ine intAlnirii% Dar aspectul complet neo$i5nuit al pielii era extraordinar amplificat de trAsAturile uluitor de frumoase ale c&ipului si mai ales de oc&ii ei di!ini celesti% Acestia puteau foarte $ine sA fie asemanati cu doua flAcAri intense care supun totul in calea lor% Ceea ce la noi este partea al$a a glo$ilor oculari la LeitA a!ea culoarea gal$en strAlucitor aproape scAnteind iar irisul ei era !erde inc&is% AceastA com$inatie uluitoare de culori crea o impresie &ipnotica fonnida$ila% (trAlucirea oc&ilor era amplificata de al$astrul pielii dar in acela5i timp intregul c&ip al Leitei era parca luminat de radiatia lor tainica sclipitoare% Impresia pe care o dega2au oc&ii ei era atat de socanta incat in primele momente sen'atia creata era una de frica parali'anta la ni!elul intregului corp% A$ia mai apoi pAstrand un dram de luciditate am putut sA reali'e' compasiunea 5i $unAtatea pe care pri!irea ei o exprima de fapt in profun'ime% )entru cate!a momente or$irea mea initiala nu mi-a permis sa mai 2udec in mod natural 5i firesc atraganduma spre sentimentele limitatoare de frica 5i de autoconser!are% 5i de aceasta data am fost a2utat sa depaesc acel moment dificil pentru a a!ea o perceptie corecta asupra situatiei% Incapa$il sa fac !reo mi5care aproape sufocandu-ma datorita impactului pe care il a!ea frumusetea Leitei asupra mea ma spri2ineam lipsit de forta de piatra masi!a de langa mine% Atunci ea s-a apropiat 5i mai mult de mine% Ca intr-un film derulat cu incetinitorul am perceput detalii care s-au impregnat cu o mare forta in su$con5tientul meu% Toate simturile imi erau acuti'ate iar curgerea timpului parca incetinise% A!eam impresia ca trAiesc intr-o alta lume dar cu toate acestea eram foarte lucid% I-am simtit atunci cAldura corpului care m-a in!Aluit 5i mi-a creat poate cea mai placuta sen'atie de $ine pe care am a!ut-o !reodata3 era ca o $oare delicata ce parca 6patrundea1 in mine ani&iland contractiile psi&o-mentale pe care le manifestam in mod in!oluntar% 4 data cu aceasta am perceput mirosul pe care il dega2a trupul Leilei3 daca in pre'enta Hidam-ului am fost

foarte plAcut surprins de mirosul sacru pe care el il raspandea in pre'enta Leitei am rAmas 5ocat de incredi$ilele nuante ale parfumului ei 5i de puritatea extraordinara pe care acesta o a!ea% Mii de flori parca erau adunate in acelasi loc dar totusi era mai mult decal atat3 era mirosul unui spatiu sacru al unor taine care nu pot fi spuse al unei realitati cu mult dincolo de lumea noastra ce nu poate fi descrisa% Intr-un fel era un miros intuiti!1 dar el nu ramanea acelasi mai mult timp ci de!enea mereu un altul* fie precum un parfum su$lim $ine definit fie ca o com$inatie de nuante olfacti!e% Aceasta perceptie mi-a ra!asit complet si ceea ce mai ramasese neatins in fiinta mea% N-as putea sa explic de ce s-a petrecut asa dar am simtit ca mam a$andonat atunci in totalitate Leitei intr-un impuls na!alnic de iu$ire neconditionata si de adorare frenetica% Mirosul di!in al trupului ei care era foarte aproape de mine mi-a rascolit un $aga2 neasteptat de amintiri ancestrale crampeie de sen'atii nedefinite imagini stranii pe care nu le identificam in !iata mea%%% A fost ca o explo'ie de sentimente si de perceptii foarte profunde care simteam ca ma apropie in mod tainic si ametitor de acea fiinta di!ina% Mi-am ridicat din nou oc&ii si i-am pri!it c&ipul de o frumusete rapitoare% )entru a a!ea un corespondent in lumea noastra as spune ca trasaturile lui erau o com$inatie intre cele ale rasei europene si cele ale rasei asiatice dar in plus exista ce!a greu defini$il care nu era pamantesc% C&ipul Leitei radia o no$lete fara seaman un aer princiar dar nu in sensul arogantei si al orgoliului ci in cel al intelepciunii si al fermitAtii% )roportiile intre nas si gura erau perfecte iar $u'ele ei rosii emanau o sen'ualitate aproape tangi$ila% (urasul ei fin si delicat lasa sA se intre!ada al$eata unei danturi perfecte 5i ii scoteau in e!identa pometii usor proeminenti% 4c&ii super$i erau mari si foarte alungiti iar sprancenele negre putin arcuite le conturau si mai $ine forma perfecta% )arul negru si lung ii cadea drept aproape pana la 2umatatea spatelui lucind feeric in lumina al$astra din pestera% 7runtea ii era li$era dar in mi2locul ei puteam sA o$ser! o linie !erticala de aproximati! cinci centimetri de culoare !iolet inc&is fosforescenta% Am remarcat faptul ca pielea fetei a!ea o tenta mai desc&isa de al$astru in timp ce gatul perfect era aproape $leumarin% )oate ca aceea nu era decat o impresie a mea creata de radiatia luminoasa si tul$uratoare ce era emanata de oc&ii ei% Leita purta un !oal simplu semitransparent de culoare !erde desc&is care se com$ina uluitor cu culoarea pielii si cu aceea a irisilor ei% Voalul era prins intr-un mod complicat pe umArul ei drept iar in 'ona taliei era legat le2er cu un fir de culoarea aurului% Materialul in ape din care era confectionat !oalul lasa sa se intre!ada discret forma super$a a sanilor ei mari si pielea stralucitoare a coapselor de culoare al$astru inc&is% Leita isi apropie mana dreapta de gatul meu si ma atinse foarte usor la $a'a lui% Apoi imediat facu acelasi gest in 'ona din mi2locul fruntii mele si apoi pe crestetul capului% Ii !edeam foarte aproape degetele delicate cu ung&iile de culoare rosu inc&is si $ratul intins intr-un gest foarte natural% Bratarile super$e din aur $atut cu ru$ine se miscau incet la inc&eietura mainii producand un clinc&et de cristal% La mi2locul $ratului de'golit ea mai purta o $ratara aurie insa aceea era mai lata si incrustata cu safire% <le'nele picioarelor erau si ele impodo$ite cu $ratari su$tiri din aur insa acestea nu a!eau pietre pretioase% In sc&im$ la gat purta un colier de o rara frumusete alcatuit din smaralde si perle al$e care strAluceau puternic in contrast cu pielea fina si al$astra% In momentul in care m-a atins cu degetele un fulger interior mi-a stra$atut trupul pe coloana% Am cre'ut ca !oi cadea lesinat dar nu a fost asa% Eram in acelasi loc in picioare insa nu-mi mai simteam corpul% )arca ma cuprinsese o amorteala generala desi mintea imi era foarte lucida% (en'atia pregnanta pe care o resimteam atunci era de e!adare de mare li$ertate3 eram

mic si in acelasi timp eram foarte mare% Dupa cate!a momente cand mi-a atins fruntea am simtit un colosal !Arte2 interior care m-a cuprins ire'isti$il si m-a ridicat tot mai sus cu o !ite'a ametitoare% Am au'it atunci din ce in ce mai tare o 6!i$ratie1 foarte ele!ata care mi-a captat imediat atentia% (imteam acea !i$ratie in fiecare atom al fiintei mele si a!eam certa impresie ca ea repre'inta ce!a fundamental o $a'a gigantica de sustinere% As fi !rut sa plon2e' atunci fAra retinere in acel ocean de sunet care simteam ca umple totul insa atunci Leita imi atinse crestetul capului% Un tunet formida$il imi in!ada fiinta o data cu o explo'ie al$a or$itoare% Nu puteam spune ca sunt nici in aer nici pe pamAnt% Nu !edeam decat o lumina al$a stralucind ca o stea deasupra crestetului meu% Din cand in cand din acea stea strafulgerau sclipiri multicolore de curcu$eu care se pierdeau intr-un spatiu pe care nu-, puteam defini% Treptat lumina cea al$a incepu a se contracta lasand loc detaliilor din pestera% In cate!a secunde am re!enit la normal dar lumina ramasese concentrata intr-un punct minuscul putin deasupra crestetului capului meu3 nu o !edeam si totusi stiam ca ea se afla acolo ii simteam pre'enta ca o sen'atie de racoare extrem de plAcuta care se raspandea in 2os pane in 'ona gatului% Eram foarte aproape de Leita si o pri!eam contemplati! fiind constient atunci ca prin !ointa ei reuseam sa ma sustin fara sa-mi pierd cunostinta% Acela a fost momentul in care a inceput sAmi !or$easca% Nu !oi uita niciodata acea !oce si inflexiunile ei extraordinare% Era o mare diferenta intre !ocea Hidam-ului si ceea ce au'eam atunci% Cum sa descriu in mod credi$il o !oce care de fapt suna ca fiind mai multe pe tonalitati diferite dar care in acelasi timp rAmane perfect unitara8A Desi Leita era in fata mea la mai putin de un metru !or$indu-mi rar si uitandu-se in oc&ii mei eu ii percepeam !ocea ca !enind din depArtare si din toate directiile simultan% La o anali'A rece aceea nu era o !oce umana% Ea a2ungea la urec&ile mele fiind parca du$lata sau c&iar triplata insa aceste suprapuneri1 erau foarte putin decalate si a!eau tonalitati diferite astfel incAt efectul in ansam$lu era foarte ciudat si neo$isnuit% La inceput am a!ut reflexul sa caut din pri!iri sursa !ocilor pe care le percepeam ca !in din diferite directii in 2urul meu dar curand am reali'at ca de fapt aceea era c&iar !ocea Leitei% (unetul ei era cald cu multe inflexiuni insa am remarcat o anumita stridenta precum aceea a unei cor'i de c&itara care este suprasolicitata% Desi cu!intele pe care le rostea erau intr-o lim$a necunoscuta mie totusi in mod curios eu le intelegeam perfect sensul% 7Ara a fi prea puternica !ocea Leitei era penetrantA si imi focali'a instantaneu atentia asupra ei% ii urmaream fascinat miscarile $u'elor ii simteam cu toata fiinta mea radiatia formida$ila ce emana din trupul ei ii !edeam pieptul miscandu-se ritmic dar foarte incet a$ia percepti$il in ritmul respiratiei si in acelasi timp mintea mea inregistra cu fidelitate toate cu!intele pe care le rostea Leita% Imi spunea despre faptul ca !enirea mea acolo are un sens $ine definit si ca lucrurile sunt corelate intr-un lant foarte complicat de cau'alitati anterioare% Mi-a explicat ca pentru a fi capa$il sa re'ist in pre'enta ei si sa-i aud !ocea a fost necesar un gen de 6salt1 al ni!elului meu de constiinta si energie pe care ea mi ,-a indus atingandu-ma cu mana% - Experienta pe care tocmai ai trait-o este o pregAtire pentru o initiere speciala pe care o !ei primi in curand% )este putin timp ne !om intalni din nou si atunci !ei cunoaste alte fiinte deose$ite care au fost initiate dar spre deose$ire de tine ele au trait experienta respecti!a in timpul !isului% Nu toti oamenii se confrunta cu acelasi tip de experienta pentru ca aceasta depinde de structura launtrica a fiecaruia si de aceea ei au primit diferite tipuri de initieri in

timpul !isului% Cu toate acestea exista un numitor comun care !a leaga si !a aduce impreuna% In tara ta se afla mai multe grupuri de persoane care sunt pregAtite si a2utate sa e!olue'e in acest mod3 tre$uie sa stii ca metoda este aplicata si in ca'ul unor fiinte umane din alte 'one ale lumii% Trupul si c&ipul Leitei exercitau asupra mea o atractie fascinanta% Aproape ca eram in transa pri!indu-i frumusetea perfecta si ascultandu-i cu!intele ca din alta lume% Am intre$at-o pe un ton scA'ut cu o emotie profunda* - Care este in realitate scopul acestor pregAtiri speciale8 Lucrurile mi se par complexe iar eforturile sustinute% Ce se petrece aici8 Ce se planifica in secret8 Am o$ser!at atunci ca linia !erticala de culoare !iolet din mi2locul fruntii ei si-a intensificat stralucirea% Vocea Leitei ma in!alui din toate directiile* - Cand timpul soseste cau'ele care au fost demult sadite incep sA dea roade% Totusi aceasta tine in primul rand de !ointa oamenilor% Niciodata nu exista doar o singura posi$lilitate dar in ca'ul e!enimentelor putem !or$i despre directii ma2ore de pro$a$ilitate% Ade!Arata lupta se da pentru a inclina $alanta celei mai mari pro$a$ilitati intr-un sens sau altul% Leita isi indrepta pri!irea cAtre cei trei care rAmasesera in spatele meu in dreptul nisei din peretele de stanca% Ea a sc&im$at atunci cate!a fra'e cu +epa (und&i intr-o lim$a pe care nu am inteles-o dar despre care $anuiam ca era lim$a ti$etana% Imediat dupa aceea ei parasira pestera lasandu-ma singur in pre'enta acelei fiinte celeste% <andurile imi erau ca amortite si nu doream decat sa o pri!esc si sa-i ador frumusetea di!ina si gratia ei maiestuoasa% Imi simteam inima plina de un tumult pe care nu-, mai puteam stApani3 lacrimile mi-au in!adat oc&ii siroindu-mi pe o$ra2i% Am cAutat totusi sa raman in picioare desi acestea imi tremurau iar mainile nu mai a!eau forta% Atunci am o$ser!at cum oc&ii Leitei au de!enit mai stralucitori3 aerul din 2urul ei s-a facut luminos pulsAnd ra'e aurii precum niste strAfulgerari de mare intensitate% (-a indepArtat de mine fAcandu-mi un semn discret sA o urme'% La cati!a metri de capAtul pesterii in partea stanga a culoarului am o$ser!at o 'ona care parca era decupata in piatra stAncii% (emana cu o treapta uriasa ori cu un postament inalt de aproximati! un metru si 2umatate% Adancimea lui in piatra nu depasea insa o treime din inaltime% Leita s-a oprit langa acel loc si m-a indemnat sa !in mai aproape% )e portiunea plata de piatra era ase'ata o cutie sculptata dintr-un lemn inc&is la culoare de esenta no$ila% La semnul ei am ridicat capacul cutiei si am !a'ut inauntru un pergament de culoare gal$en-maronie facut sul% Am luat pergamentul si l-am desfAsurat pe o portiune mica3 era acoperit cu semne scrise cu o cerneala a carei culoare de!enise un fel de gri amestecat cu !erde% )ro$a$il ca la inceput culoarea ei a fost neagra dar o data cu trecerea timpului contrastul s-a diminuat% Am o$ser!at ca sulul era foarte !ec&i si c&iar daca parea ca fusese pastrat in conditii $une totusi in unele locuri textul era destul de greu !i'i$il datorita numeroaselor crapaturi ale pielii din care era alcAtuit pergamentul% Caracterele scrise se asemAnau cu cele ale lim$ii sanscrite insa inclinam mai curAnd sa cred ca era un text scris in lim$a ti$etana% Am pri!it-o intre$ator pe Leita% - Este unul dintre pergamentele care au fost ascunse in di!erse locuri din Ti$et cu mult timp in urma% 7iecare dintre acestea are importanta si destinul sAu% Cel pe care il tii acum in mana are o !aloare esentiala nu doar prin continutul textului ci si prin faptul ca a fost gasit3 c&iar daca ti se pare putin sa stii totusi ca el !a declan5a o serie de actiuni si e!enimente cu un impact foarte profund asupra omenirii%

Ma simteam transportat intr-o realitate de $asm% Cu toate acestea nu puteam sa neg ceea ce !edeam si simteam% Am intre$at care era pro!enienta pergamentului% - Acesta si celelalte despre care ti-am !or$it contin "$,"$ si in%&!ma"ii ini"ia"ic$

imp&!"an"$ ca!$ au %&s" !$($la"$ #$ In"$l$p"ul Di(in Su($!an al C$l&! T!$i Lumi ma!$l$ 2u!u Rimp&c-$. 3&c$a 4$i"$i capa"a a"unci & (i'!a"i$ si mai p!&%un#a ca!$ imi umplu inima #$ un s%asi$"&! s$n"im$n" #$ iu'i!$. - In c&mpasiun$a lui n$s%a!si"a p$n"!u "&a"$ %iin"$l$ uman$ i*n&!an"$ Ma$s"!ul #i(in a $,pus un$l$ in(i"a"u!i %un#am$n"al$ ca!$ au %&s" "!ansmis$ #$ c$i mai imp&!"an"i #iscip&li ai sai si ap&i au %&s" ascuns$ in anumi"$ l&cu!i #in Ti'$". P$!*am$n"ul la ca!$ "$ ui"i a %&s" sc!is c-ia! #$ una #in"!$ c$l$ mai ap!&pia"$ #iscip&l$ al$ 2u!ului Rimp&c-$1 $a a a(u" !&lul p!incipal in ac"iun$a #$ sin"$"i)a!$ a in(a"a"u!il&! ma!$lui in#!umA"&! spi!i"ual p$ ca!$ l$-a *!upa" in ca"$*&!ii l$-a "!ansc!is si ap&i a ascuns sulu!il$ cu "$,"$ in l&cu!i s$c!$"$. - D$ c$ l$-a ascuns5 D$ c$ a p!&c$#a" in ac$s" %$l5 am in"!$'a" $u mi!a". Oc-ii #i(ini ai 4$i"$i ma %i,au ca #&ua %laca!i $"$!n$. - Om$ni!$a "!$c$ p$!i&#ic p!in anumi"$ %a)$ al$ c&n#i"i$i $i spi!i"ual$ mi-a spus $a a"unci. P$!i&a#a p!$)$n"a $s"$ c$a mai sum'!a si #$ca#$n"a #in"!$ "&a"$. Ac$l$ in(a"a"u!i "!$'ui$ s$ %i$ "!ansmis$ mai #$pa!"$ p$n"!u a am&!sa & n&u$ cun&a/"$!$ spi!i"uala a &mului. P$!i&a#a in ca!$ au %&s" !$($la"$ #$ ma!$l$ in(i"a"&! spi!i"ual al Ti'$"ului $!a %&a!"$ "ul'u!$ si &!icum $l$ nu a! %i !$usi" sa p!&(&ac$ un impac" s$mni%ica"i( #$ca" in"!-& a!i$ !$s"!ansa. M$ni!$a l&! a %&s" p!&pulsa"a p$s"$ un ma!$ a!c in "imp in c&n#i"iil$ p!$)$n"$ ca!$ %ac p&si'ila c&munica!$a li'$!a si us&a!a in"!$ &am$ni. T&a"$ ac$s"$a au %&s" p!$(a)u"$ cu $,ac"i"a"$ insa p$n"!u ca ac"iun$a sa %i$ in#$plini"a cu succ$s p$!*am$n"$l$ "!$'uiau s$ %i$ c&ns$!(a"$ si pa)i"$ in c$l$ mai 'un$ c&n#i"ii as"%$l inca" sa nu %i$ %u!a"$ &!i #is"!us$. 2u!u Rimp&c-$ si #iscip&la lui au #a" ac$as"a sa!cina un&! $n"i"a"i su'"il$ ca!$ nu p$!mi" nimanui sa s$ ap!&pi$ #$ l&cu!il$ !$sp$c"i($ cu $,c$p"ia c$lui ca!$ $s"$ m$ni" s$ l$ #$sc&p$!$. 6i#am-ul "$!i'il p$ ca!$ il cun&s"i a a(u" sa!cina #$ a pa)i ac$s" l&c s$c!$" si %&a!"$ *!$u acc$si'il &am$nil&! ca!$ in plus $s"$ si & p&a!"a #$ "!$c$!$ ca"!$ un al" "a!am. In min"$a m$a c&n$,iunil$ s$ !$ali)au cu (i"$)a %ul*$!ului #a! inima imi %!$mA"a #$ $m&"ia p$ ca!$ mi-& p!&(&cau cu(in"$l$ 4$i"$i #$&a!$c$ in"!-un m&# %&a!"$ sp$cial ac$s"$a #$clansau a"unci in min$ s"A!i si ima*ini #in ac$l$ "impu!i #$ #$mul" c-ia! si al$ %iin"$l&! ca!$ au ac"i&na" a"unci. Nu ($#$am p!&p!iu-)is "&a"$ ac$l$ $($nim$n"$ #a! "&"usi p$!c$p$am cum(a un$l$ #in"!$ clis$$ in min"$ l$ /"iam c-ia! a"unci can# imi $!au !$la"a"$ #$ 4$i"a si ac$as"a ma umpl$a #$ & uimi!$ si & 'ucu!i$ n$as$mui"a. +A!a in#&iala $!am c&n(ins ca ac$as"a capaci"a"$ imi $!a a"unci imp!ima"a0 #$ 4$i"a p$n"!u a pu"$a sa ma c&n(in* mai 'in$ #$ c$$a c$ au)$am si a"unci am sim"i" #in n&u un (al #$ a#anca !$cun&s"in"a si iu'i!$ p$ ca!$ i l$ #a!uiam #in "&a"a inima. P!i(in#u-ma cum $!am asal"a" #$ n&i si n&i $m&"ii %!$n$"ic$ $a a sc-i"a" un )am'$" !api"&! si imi spus$7

- In "impu!il$ ca!$ (&! u!ma "$ ($i i)'i #$ &paci"a"$a si #$ %!ica &am$nil&! #$ a cun&as"$ si #$ a pa"!un#$ p$ cal$a spi!i"uali"a"ii insa ac$s"$ p!&'l$m$ nu "!$'ui$ sa c&ns"i"ui$ &'s"ac&l$ sau 'a!i$!$ in cal$a misiunii p$ ca!$ "u & ai. In(a"a"u!il$ #in a$$s" "$," si al"$l$ inca la ca!$ ($i a($a acc$s mai "a!)iu "!$'ui$ !aspin#i"$ cu in"$l$pciun$ ca"!$ c$i #&!nici sa l$ p!im$asca si s$ l$ aplic$ in p!&p!ia l&! (ia"a. Mul"i sun" l$n$si ia! l$n$a l&! $s"$ c-ia! c!&nica. L$n$a $s"$ #$ %ap" & 8cu!sa0 p$!icul&asa a min"ii ca!$ a"unci c&n"!ac"a si #$pa!"$a)a %iin"a umana #$ lum$a inc&n.u!a"&a!$. L$n$sii sun" n$pu"inci&si #&!in# s$ ai'a "&"ul #a! n$a(an# "&"usi nimic. Daca sun" in#$mna"i sa ac"i&n$)$ $i s$ supa!a p$n"!u ca s$ sim" inc&!s$"a"i in p!&p!ia l&! l$n$ p!$cum un animal in cu!sa. S$n)a"ia l&! *$n$!ala $s"$ ca nu sun" capa'ili sa %aca nimic si ca as"%$l nu sun" in"$!$sa"i #$ c$$a c$ $,is"a in a%a!a l&!. Sun" p!i)&ni$!ii p!&p!i$i l&! min"i ca!$ la &!ic$ in"$!($n"i$ #in exterior le dictea'a
raspunsul* 6Nu pot% Nu !reau% Nu am timp% Nu ma interesea'A1% 4rientea'a-te mereu cAtre cei care au spiritul !iu% (e poate ca 5i acestia sa ai$a la inceput o po2g&ita de lene 5i de inertie dar ea !a ceda curAnd in fata asaltului inimii su$tile care in ca'ul lor este tre'ita% - Dar ceilalti8 am intre$at% Ceilalti de ce nu sunt 5i ei capa$ili de aceasta re!enire8 - Nu ai inca idee de forta extraordinara pe care o de'!olta inertia sau lenea% Este un tip de energie descendenta care tintuie5te fiinta nu doar fi'ic ci mai ales psi&ic 5i mental% In profun'imile lui cel lene5 este de fapt foarte ata5at de confortul pe care i-, ofera !iata de gandurile lui adeseori fante'iste 5i de pre2udecatile la care nu !rea sa renunte% Nu are capacitatea sa reali'e'e conditia in care se afla 5i i5i imaginea'a ca !iata lui este foarte $una 5i decurge in mod normal% Multi se afla in aceasta conditie deplora$ila% Vremea lor sose5te atunci cand fac eforturi mari pentru a se ridica din lentoarea in care traiesc% Eram parca incastrat1 in atmosfera magica a pe5terii% )re'enta Leitei atat de aproape de mine parfumul im$ietor pe care il raspandea pri!irea ei nemuritoare toate acestea imi creau o stare aproape de suspendare a trupului 5i a mintii% - (unt multe idei care imi !in in minte 5i multe intre$Ari la care nu gAsesc rAspuns%%% E o enigmA modul in care te-am intAlnit%%% pre'enta ta este cople5itoare%%% Vor$ele mi se opreau in gat de emotie 5i aproape cA nu puteam sA mai gandesc cursi!% Lona capului imi era cuprinsa ca de flacari 2ar pieptul imi !i$ra de energie% - E o enigma pentru tine a rostit Leita% Mie insa sufletul tAu imi este ca o carte desc&isa% La ce ar folosi daca ai cunoa5te acum toate particularitAtile situatiei8 Curentul Farmic te-a atras cu putere aici c&iar fara ca tu sa-ti dai seama de aceasta% )ergamentele care contin textele secrete re!elate de <uru +impoc&e !or a!ea un impact puternic asupra destinului !iitor al omenirii% Multe dintre ele au fost de2a descoperite de fiinte umane care intruneau anumite conditii Farmice% +eculege-te in sufletul tAu 5i intelege semnificatia misiunii tale% Licand acestea Leita a strAfulgerat luminand or$itor intreaga pe5tera% 4c&ii ei luminau ca doua ra'e puternice iar sla!a pe care o emana era neinc&ipuita% Treptat lumina puternica isi reduse intensitatea pana cAnd am putut se disting din nou cum ma pri!ea cu o mare iu$ire 5i $unAtate%

- <uru +impoc&e a !enit c&iar el in aceasta pe5tera8 am !rut eu sa aflu pentru a intelege anumite perceptii pe care le-am a!ut cu cate!a clipe mai inainte% - El nu dar inteleapta lui discipola a intrat aici pentru a ascunde pergamentul% Aceasta s-a petrecut cu foarte mult timp in urma% )rin puterile di!ine pe care le detinea a modelat peretele de roca in forma pe care tu o !e'i acum 5i a a5e'at acolo cutia de lemn% Aceasta pe5tera este foarte speciala pentru ca ea conduce spre o alta lume% De aceea si textul ascuns aici este foarte important% Totu5i intr-o prima fa'a doar putini oameni ii !or intelege continutul% In el este descrisa natura reala a ata5amentelor care il leaga pe om de lume 5i sunt mentionate cinci te&nici de meditatie foarte eficiente pentru ca el sa depaseasca acest o$stacol important% In final cel a carui compasiune este infinita a facut unele profetii despre marea transformare prin care urmea'a se treaca omenirea% In parte aceste profetii se refera 5i la tara ta% Totu5i ele nu pot fi implinite daca nu !a exista o tre'ire autentica a oamenilor cAtre spiritualitate% Lanturile grele care ii leaga pe ace5tia sunt de fapt atasamentcle 5i egoismul care este generat de ele% Ura mania 5i intelegerea gre5ita a situatflor 5i a realitAtii se adauga la 'estrea negati!a a emotiilor% Cel care le manifesta si c&iar le culti!a !a fi mereu supus suferintei si deceptiei% )entru un astfel de om este o mare distanta pana la lumina clara 5i pura a esentei sale di!ine 5i el se !a c&inui in ceata unor ganduri grosiere pline de ata5ament fata de ceea ce !rea sa o$tina fara totu5i sa do$andeasca% 4 astfel de fiinta traie5te in extreme fiind continuu a'!arlita intre intensitatea placerii 5i a fericirii 5i disperarea unei crunte suferinte% Ea nu poate sa ai$a un prieten sau iu$it fAra sa nu se ata5e'e cu putere de el 5i nici nu poate sa !ada un du5man fara sa de!ina foarte furioasa sau c&iar sa il urasca% Nu uita niciodata ca lini5tea profunda a sufletului o !ei gasi mereu doar in ec&ili$rul perfect dintre aceste extreme% Indiferent ca este !or$a de $ucuria efemera pe care o confera situatiile placute sau de mania furi$unda care e de'lAntuita de orgoliul rAnit acestea nu sunt decAt influente ilu'orii 5i c&iar demoniace care il a$at pe om de la menirea sa in !iata% In fata acestor ilu'ii care adeseori sunt instrumentate de fortele malefice din Creatie omul este precum un animal domestic3 el se simte $ine 5i in sigurantA in curtea stApAnului sau care i, &rAne5te 5i i, ingri2e5te% Aceasta este situatia in care omul se ata5ea'A de $ucuriile efemere ale !ietii% Animalul domestic uita insa de fiecare data ca este doar o pro$lema de timp pana cand stApinul lui il !a ucide pentru a se &rani cu el% Aceasta este situatia in care omul cade prada acceselor de furie dementiala 5i de ura crancena care il fac sa decada 5i sa a2unga intr-o conditie deplora$ila% Ascultam ca !ra2it !or$ele Leitei% (onoritatea lor foarte speciala imi declan5a o stare launtrica minunata care facilita intelegerea lor profunda% - 5i atunci care este solutia8 am intre$at% UrmAre5te ec&ili$rul in tot ceea ce faci mi-a rAspuns Leita% +amai mereu in centru3 aceasta iti !a permite sA fii in mi2locul actiunii 5i in acelasi timp sA nu te ata=e'i de ea% 7ii ferm 5i ec&ili$rat in $unAtatea ta fata de celelalte fiinte fAra sa !rei sa o$tii ce!a in sc&im$% Trocul sentimental este c&iar mai rAu decal in5elAciunea% Acestea sunt premi'ele intelepciunii% A!eam sen'atia cA and aflu acolo de 'ile intregi desa!ar5indu-mi e!olutia spirituala% Emotia framantarea sla$iciunea 5i uluirea fara margini de care fusesem cuprins pana atunci erau treptat inlocuite cu o sen'atie de minunata forta 5i energie care imi generau o stare continua de fericire launtrica% Insa c&iar atunci cand reali'am aceasta cu o mare incAntare am perceput intuiti! faptul ca intalnirea mea cu Leita se apropia de sfar5it%

Am a!ut tendinta sa ma intriste'3 nu a5 fi !rut sa o mai parasesc niciodata nu a5 fi !rut sa mai re!in in lumea noastra% Leita a 'Am$it fermecAtor 5i mi-a atras atentia cu un ton ca de do2ana* - Ve'i ce dificil este sa te mentii neafectat de suparari 5i c&iar de $ucurii oricat ar fi ele de intense8 In c&iar momentul in care cre'i ca ai atins apogeul descoperi imediat spectrul nemultumirii 5i al suferintei% Cel cu ade!Arat puternic in!ata sa fie dincolo de am$ele manifestari% Intr-un fel e5ti ata5at de forma mea fi'ica 5i de pre'enta mea% Uneori sunt necesari mii de ani pentru ca aceste urme ale ata5amentului sa dispara% Totu5i spre incAntarea ta iti spun ca ma !ei re!edea curand% 7oarte curand% Inima incepu sA-mi $ats iarA5i cu putere% - Voi !eni din nou nici in pe5tera8 MA !ei c&ema din nou8 DacA e a5a curand a5 !rea sA nu mai plec3 a5 !rea sa raman aici 5i poate Elinor 5i +epa (und&i !or dori 5i ei sa imparta acest loc cu mine am spus eu uitandu-ma rugAtor la Leita cea su$lima% Ea ma pri!i intr-un fel care ma facu sa i'$ucnesc in lacrimi% Imi era practic imposi$il sa re'ist influxului energetic pe care il determina in mine% C&ipul ei de o frumusete tul$uratoare ma impresiona atat de mult incAt in unele momente emotia mea a2ungea la paroxism 5i nu eram in stare sa mai scot nici un cu!Ant% Trupul de o armonie di!ina 5i gesturile foarte delicate pe care le facea nasteau in mine un tremur puternic mai ales atunci cand oc&ii ei se atinteau asupra mea manifestand o iu$ire si o compasiune fara margini% A!eam atunci impresia ca toate apele uni!ersului isi re!Arsau misterele lor ancestrale prin lumina acelor oc&i di!ini% - Nu este ne!oie sa ramai aici a spus Leita% Mintea 5i imaginatia ta sunt acum prea surescitate pentru a se exprima logic 5i coerent adauga ea 'am$ind mai larg% Nu-i nimic de indata ce !ei parasi aceasta pe5tera !ei re!eni la o stare normala insa mult e!oluata fata de cea cu care erai o$isnuit inainte% - Daca nu te !oi intalni aici atunci unde te !oi re!edea8 Era dificil sa-mi stapanesc amarul despartirii% - Va fi c&iar in tara ta% +epa (und&i 5i Hidam-ul te !or insoti acolo% Despre acel loc !or$e5te marele intelept <uru +impoc&e in profetiile sale din textul pe care ,-ai gasit aici% El spune ca in aceste !remuri din urma !a fi un taram la !est cu o mare de apa langa un triung&i de munti% In acei munti se ascund mari mistere care !or fi descoperite3 <oratri este muntele in al carui !arf se afla un foarte important focar de impuls energetic% )rofetia di!inului Maestru afirma ca panta fara de intoarcere a transformarilor pe aceasta planeta !a fi marcata de o descoperire extraodinara care !a fi fAcuta in muntii din tara ta% Aceasta tu o cunosti de2a% De acum inainte lucrurile sunt strAns inlAntuite 5i sunt determinate la un ni!el cau'al foarte profund% Al doilea element important generat de primul este descoperirea acestui pergament scris 5i ducerea lui in lume unde !a fi fAcut cunoscut gradat in anumite etape% Tu !ei a!ea o contri$utie insemnata in acest proces care !a declan5a mai apoi o serie in a!alansa de cau'e secundare $enefice% In timp ce rostea aceste ultime cu!inte Leita incepu sa se departe'e ramanand insa mereu cu fata catre mine% A!eam aceea5i nedumerire ca in primele momente in care am !a'ut-o* era sen'atia ca mai curand plutea si nu ca pasea de5i aceasta era o stranie ilu'ie optica% Un resort launtric ma impinse atunci cu putere 5i am sarit ca un arc% Nu se putea sa plece asa curand nu ma putea lasa singur atat de repedeA In cate!a secunde ea disparu in coridorul din spatele pe5terii% 7Ara sa mai tin seama de nimic m-am repe'it intr-acolo% Coridorul era destul de ingust si puternic luminat%

Am patruns &otarat in el dar dupa ce am cotit la stanga m-am oprit $locat de uimire* dupa doar .-E metri coridorul se sfarsea in peretele muntelui ca si cum doar pana acolo fusese sapat% Mi-am spus ca tre$uia sa existe o usa sau o ie5ire secreta 5i am inceput sa caut in 2ur 5i sa pipai fe$ril peretii de stanca in speranta ca !oi descoperi mecanismul secret de desc&idere a usii% Curand insa am fost ne!oit sa a$andone' aceasta actiune despre care intuiam prea $ine ca nu are sorti de i'$anda% 5tiam cA Leita nu are ne!oie de u5i secrete sau de mecanisme ascunse pentru a trece in alte planuri% Totu5i disparitia ei destul de $rusca aproape ca si aparitia mi-a $ul!ersat fiinta 5i mi-a umplut inima de dorul sfa5ietor al re!ederii% Intreaga mea energie s-a condensat atunci intr-o dorinta !ie si intensa de a o striga sa !ina inapoi% Am reali'at imediat ca actionam intr-un mod copilaresc dar in acela5i timp mi-am dat seams ca nu 5tiam cum sa o c&em% Brusc disperarea mea a2unse la paroxism3 c&iar in acel moment insa i-am au'it in minte !ocea $inecunoscuta rostind foarte clar un singur nume* Mac(andi. Am incremenit3 in urmatoarea clipa i-am rostit eu insumi numele si am constatat cu o mare $ucurie ca efectul lui era foarte relaxant si linistitor% Totusi impresia plecarii ei intempesti!e era inca foarte !ie pentru a fi a5a repede estompata% (ingurul factor pe care il consideram po'iti! in apele momente era ca asa dupa cum imi promisese a!eam sa o intalnese peste foarte putin timp% Nera$dator sa aflu de la +epa (und&i cand !a fi aceasta intalnire m-am indreptat catre treapta de piatra din peretele muntelui 5i am luat caseta din lemn care continea pergamentul pretios% Am mai pri!it o data pe5tera in care am trait poate cea mai intensa experienta emotionala a !ietii mele% M-am gandit atunci ca spatiul ei sacru 5i acea lumina feerica de culoare al$astra stra2uiau de mii de ani intrarea secreta spre o alta lume% Totusi nu mi-a fost dat atunci sa aflu ce mistere ascundea acea lume 5i nici cine erau locuitorii ei% Eram insa aproape sigur ca intre misteriosul taram 5i marea descoperire din Bucegi exista o legatura destul de stransa 5i speram ca intr-un !iitor destul de apropiat sa am oca'ia de a afla mai multe detalii pe aceasta tema% De astfel +epa (und&i afirmase ca !oi a!ea acces la aceste secrete insa peste o anumits perioada de timp% Acest gand mi-a creat un sentiment de speranta 5i incredere in !iitor deoarece imi imaginam ca o !oi re!edea pe Mac&andi 5i !oi ramane mereu in prea2ma ei% In acele clipe i n c a nu imi dadeam prea $ine seama de semnificatia reala a e!enimentului pe care il traisem in pestera% Am strans cutia la piept multumind in gand Leitei pentru $unatatea ei si am pasit in spatiul intunecos al ni5ei din peretele stancos al muntelui pentru a re!eni in lumea din care am plecat%

!A-#12L3L 7

I N I T I E + E A ( E C + E T A pe=terii ma asteptau +epa (und&i Hidam-ul s i Elinor% Vantul rece ma i'$i frontal aducandu-ma la o realitate mult mai dura s i mai palpa$ila% Um$rele inserarii intunecau s i mai mult norii iar peisa2ul stancos 5i arid contri$uia atunci din plin la intristarea mea% Mergeam inapoi pe acelasi drum pe care !enisem cufundat in ganduri si
#+ 8A1A

profund marcat de intalnirea cu Mac&andi% Cei trei erau si ei tacuti si reculesi respectandumi starea pe care o simteam atunci% Mi-am dat insa curand seama ca nu procedam corect% Experienta pe care tocmai o traisem tre$uia sa fie un moti! de $ucurie si exu$eranta si nu unul de tristete s i ingandurare% Despartirea de Leita era pre!i'i$ila iar eu tre$uia sa re!in in lumea in care a!eam un rost s i o menire pentru a pune in practica in!ataturile pe care le aflasem 5i pentru a indeplini misiunea secreta care mi se trasase% De fapt atunci reali'am ca indiciile in aceasta directie erau foarte !agi% A!eam pergamentul detineam anumite informatii 5i cunostinte e'oterice dar totusi nu se sta$ilise nici un plan nici o directie precisa de actiune% Am inteles ca in astfel de ca'uri nu se pune pro$lema la fel ca intr-o companie unde se trasea'a anumite cai 5i repere clare pentru a a2unge la performanta% Daca ar fi asa situatiile de !iata s-ar derula intr-un gen de automatism ceea ce ar face pana la urma ca 62ocul1 sa de!ina pre!i'i$il% A!eam doar ideea 5i anumite instrumente1 a2utatoare3 restul tre$uia sa-, concep singur sa ma adapte' sa caut posi$ilitati eficiente prin care ade!arul si spiritualitatea sa a2unga la cei care !or sa le primeasca% 4amenii sunt diferiti se comporta si inteleg diferit pentru ca si personalitatea si ni!elul lor de constiinta sunt diferite% A le face cunoscute anumite aspecte e'oterice fundamentale care ar putea sa le transforme in mod radical !iata si capacitatile este un proces foarte dinamic care nu se $a'ea'a pe o singura solutie% Eram constient ca pentru a reusi sa impartasesc altora cat mai $ine si con!ingator o noua !i'iune asupra !ietii tre$uia mai intai ca eu insumi sa inteleg in profun'ime acele lucruri% Din fericire destinul mi-a facilitat cunoasterea unor fiinte exceptionale care m-au g&idat si continua sa ma indrume cu multa competenta in tainele spiritualitatii% Am o$ser!at ca +epa (und&i mergea alaturi de mine fara sa inter!ina in gandurile mele% Totusi simteam pre'enta lui ca o in!itatie tacuta de a-mi lamuri ceea ce nu pricepeam% - 5tii sunt unele necunoscute legate de Mac&andi pe care as !rea sa le aflu%%% )re'enta ei m-a coplesit si tre$uie sa-ti spun ca intreaga mea fiinta imi este plina de imaginea si amintirea ei mam destAinuit eu lui +epa (und&i% Lama a 'am$it discret dar nu a rostit nici un cu!ant continuand sa paseasca alaturi de mine% Cautam sa-mi gasesc cele mai $une cu!inte care sa exprime ceea ce simteam% - La inceput socul m-a de'orientat dar mai apoi m-am recules intr-o oarecare masura% (imteam ca ea ma a2uta sa reali'e' aceasta%%% dar ma intre$ daca efectul aparitiei ei s-a datorat doar formei ei di!ine am adaugat eu mai mult pentru mine% Vocea lui +epa (und&i m-a scos ca dintr-un somn adanc* - 7ireste ca in primul rAnd aceasta te-a impresionat cel mai mult dar sen'atiile de natura energetica pe care le-ai simtit se datorea'a formida$ilei influente aurice pe care ea o manifesta% Efectele acesteia le !ei resimti inca mul" timp de acum inainte% - Totusi cine este ea8 Atunci cand era langa mine puteam sa recepte' cu fidelitate tot ceea ce-mi spunea si sa-i admir splendoarea neinc&ipuita dar daca !oiam sa o intre$ ce!a anume aproape ca nu eram capa$il sa-mi adun gandurile si sa ma focali'e' asupra lor% Lama imi lamuri imediat dilema% -- In acele momente erai prea $ul!ersat pentru a mai putea reali'a o linie coerenta a gandirii% Diferenta fata de ni!elul de constiinta al Leitei este inca foarte mare si desi ea te-a a2utat sa depasesti unele o$stacole totusi impactul asupra mintii si perceptiilor tale se pare ca a fost naucitor% Desigur Mac&andi ar fi putut sa pro!oace temporar in tine un salt spectaculos al constiintei care sa te aduca mult mai aproape de propriul ei ni!el dar atunci exista pericolul

producerii unor scurtcircuite1 in mintea ta% Intr-un astfel de ca' ar fi putut aparea efecte secundare neplacute si c&iar pro$leme de ordin fi'ic deoarece structura ta organica nu este inca pe deplin pregatita sa suporte o manifestare energetica foarte puternica% De aceea Mac&andi tea adus doar la limita de sus pe care o poti suporta tu in acest moment% - Este o 'eita8 am intre$at% Cine este ea8 C&iar si acum dupa ce am trecut printr-o experienta de neuitat imi !ine totusi greu sa cred aceasta% - Este normal3 pre2udecata mentala e inca foarte puternica dar peste putin timp !ei considera altfel lucrurile% Da este o 'eita foarte puternica dar sa stii ca si ea a parcurs drumul ascendent al e!olutiei% 4 mare transformare in ca'ul ei a sur!enit acum cate!a sute de ani% Inainte de aceasta a fost o entitate celesta femininA o dakini, care a insotit-o pe una dintre discipolele importante ale inteleptului )admas&am$&a!a din Ti$et% - Inca nu cunosc istoria Ti$etului dar ma simt foarte atras de relatarile despre marii maestri de aici am spus eu cu multa pasiune% Mac&andi mi-a !or$it de marele <uru +impoc&e ale carui in!ataturi se gasesc in acest text pe care il am cu mine% +epa (und&i a 'am$it intelegator% - Este unul si acelasi cu )admas&am$&a!a% Acest nume este insa mai cunoscut in 4ccident dar exista multe altele in textele traditionale ti$etane cu care el a fost sla!it de-a lungul timpului% A fost o fiinta desa!arsita spiritual care a reformat din temelii religia Ti$etului% Aceasta s-a petrecut acum mai $ine de ,.// de ani% )ergamentul a fost ascuns in pestera de una dintre discipolele lui principale care se numea TsogHelma sau Kes&e TsogHel% L-am intrerupt $rusc pe +epa (und&i pentru a-, intre$a daca ea este cea pe care a insotit-o Mac&andi ceea ce ar explica pre'enta ei in pestera si legatura cu pergamentul care a fost ascuns acolo% - Nu Leita a fost in prea2ma altei discipole foarte importante a marelui intelept care se numea Tas&i ;Hidren% Desi era printesa aceasta si-a dedicat intreaga !iata spiritualitatii% In realitate Tas&i ;Hidren a fost incarnarea unei daFine iar Mac&andi a insotit-o pretutindeni% Insa acti!itatea Leitei pe care ai intalnit-o este mult mai !ec&e in timpuri despre care istoricii nu au acum nici o idee clara% Ea a fost insotitoarea lui +ama si a preafrumoasei lui sotii (ita dupa ce acestia au plecat in padurile din munti% (unt timpuri atat de !ec&i incat oamenii pri!esc aceste relatari ca pe niste legende% Au trecut mai mult de B/// de ani de atunci si este firesc ca au inter!enit erori ma2ore de interpretare a realitatii din acele !remuri care s-au transmis de-a lungul mileniilor si ci!ili'atiilor pana in timpurile noastre% A5a-'isa legenda dintre +ama si (ita pe care occidentalii o cunosc din epopeea &indusa -ama3ana este de fapt cat se poate de reala% )ot sa spun c&iar ca anumite e!enimente si fapte cu care ne-am confruntat noi au directa legatura cu acele timpuri% Mac&andi care pe atunci traia c&iar in proiectia ei fi'ica in planul terestru ca o daFini foarte tanara si de!otata acelui cuplu di!in extraordinar ar putea sa-ti dea unele detalii foarte importante% Aceasta depinde doar de tine pentru ca implica sa progrese'i spiritual suficient de mult incat sA a2ungi sa fii aproape de Leita% Iar cand !ei do$andi acest ni!el nu !a mai fi ne!oie sa-ti relate'e ea nimic deoarece !ei fi tu insuti capa$il sa !e'i si c&iar sa 6 traiesti1 acele timpuri in cel mai real mod cu putinta% <andul ca in felul acela as fi putut sa raman mai mereu langa Mac&andi imi dadea aripi% - )ro$lema principala este ca in decursul !remii s-a creat impresia ca +ama si (ita au plecat din India de asta'i catre !est cand in realitate +ama a domnit pe teritoriul actual al tarii tale a continuat lama sa-mi explice% 4 informatie mult mai precisa pe care ti-o ofer este aceea ca resedinta lui regala a fost in 'ona 2udetului (ala2 iar retragerea lui pentru mai multi ani impreuna cu (ita in padurile muntilor s-a facut exact in !alea din Muntii Apuseni prin care am

trecut noi ieri% Nu sunt mari deose$iri fata de peisa2ul de atunci doar ca !egetatia era mult mai inalta% Acelea erau timpuri in care unele 'eitati din planurile ceresti se materiali'au in planul fi'ic si o$isnuiau sa traiasca mai multi ani printre oameni% Va'and uimirea mea fara margini care imi era intiparita pe c&ip +epa (und&i a continuat sa-mi relate'e si alte aspecte extraordinare despre acele timpuri indepartate% - Ni!elul de constiinta al populatiei care se afla atunci in 'ona carpatica era foarte ele!at3 oamenii erau putini si se sta$ileau mai ales in 'ona !ailor si a crestelor muntoase% Viata lor era profund meditati!a si pe atunci a!eau loc multe e!enimente care asta'i ar fi catalogate drept uluitoare miracole di!ine% Tre$uie sa stii de asemenea ca impregnarea su$tila din acele timpuri a fost atat de puternica incat nu a disparut in totalitate nici c&iar asta'i dupa mai $ine de B/// de ani% Ea a amorsat atunci o matrice energetica fundamentala ce se !a actuali'a din nou in !iitorul apropiat ca urmare a unor legi de ciclicitate% Desigur ar fi inca multe de spus despre acea epoca indepertata c&iar daca oamenii de stiinta afirma ca este doar rodul unei fante'ii de$ordante% Exista totusi do!e'i marcante pe care unii istorici le detin precum si studii remarca$ile ce atesta realitatile despre care iti !or$esc% Din pacate sunt si mai multi cercetatori care doresc ca ideea si conceptia actuala despre felul in care a e!oluat istoria umanitatii sa nu fie modificata% )entru ei aceasta ar fi sinonim cu un de'astru atat financiar cat si geopolitic% Este insa de mirare ca dupa cate stiu o lupta destul de in!ersunata impotri!a acestor realitati este purtata c&iar de catre unii istorici si academicieni din tara !oastra% Totusi lucrurile se !or corela de asa maniera incat ade!arul sa iasa curand la i!eala% Dupe o scurta pau'a +epa (und&i a continuat* - Istoria lui +ama 5i a lui (ita este insa mai complicata decAt a fost descrisa in +amaHana desi acolo esenta mesa2ului s-a pastrat nealterata% De pilda inter!entia si luptele de culise ale unor ci!ili'atii a!ansate care existau in acele timpuri precum si te&nologia inimagina$ila pe care acestea o de'!oltasera au fost descrise doar sumar si de multe ori in mod alegoric% In plus pre'enta lui Mac&andi langa +ama dupa rapirea lui (ita de catre +a!ana a fost !oit eliminata din po!estire pentru a nu crea confu'ii despre castitatea cuplului di!in% Mac&andi a a!ut atunci o contri$utie ma2ora la !ictoria finala a lui +ama si tot ea este cea care a sal!at-o pe (ita dintr-o situatie difcila in utima fa'a a ra'$oiului care a implicat si trei deflagratii atomice% Insa toate acestea sunt doar po!esti in !i'iunea stiintei moderne% Nu tre$uie sa tinem cont prea mult de parerea ei asupra unor astfel de su$iecte intrucat ignoranta 5i interesele cercetatorilor moderni conduc spre alte directii in loc sa conduca spre ade!ar% In 'ona din Muntii Apuseni in care s-a efectuat translatia a fost creata inca din acele timpuri o falie spatio-temporala pe care +ama o folosea adeseori pentru a se proiecta in diferite puncte de pe glo$% A fost ne!oie doar sa reacti!e' acel ni!el energetic pentru ca efectul sa apara din nou si astfel sa poti sa o intalnesti pe Leita% Cumuland o imensa experienta in manifestare Mac&andi a e!oluat mereu si in pre'ent gu!ernea'a o mare parte a galaxiei noastre ocupand un loc superior in ierar&ia entitatilor celesti% 5tiu ca acest lucru este aproape inconcepti$il pentru tine in momentul de fata insa dupa ce te !ei familiari'a cu particularitatile lumilor su$tile !ei intelege mult mai usor lucrurile din aceasta perspecti!a% Eram exta'iat de misterele pe care lama mi le de'!Aluia 5i aproape ca nu mai simteam raceala !antului% - Cum este posi$il totusi ca ea sa cunoasca tot ceea ce se petrece intr-un !olum gigantic de spatiu 5i de timp8 am intre$at co!Ar5it la gAndul amplorii unei astfel de posi$ilitsti%

+epa (und&i mi-a explicat cu rA$dare* - Tu !rei sA intelegi acest aspect rAmAnand la acelasi ni!el de logica si de perceptie pe care il ai in pre'ent% Constiinta este insa multidimensionala si ea e!oluea'a in timp% 4mul o$isnuit isi percepe !iata pe segmente* familie ser!iciu afaceri distractie si inca multe altele% Atunci cAnd !rea un anumit lucru el se implica in acel segment al !ietii uitAnd aproape complet de celelalte care continua totusi sa existe% Aceasta a$ordare este foarte partiala si limitata% <ama emotiilor umane are ca suport tocmai acest gen de !i'iune fragmentata asupra !ietii care se afla la $a'a ideii false despre ceea ce suntem noi de fapt% Te identifici in mod eronat cu specificul unui fragment din !iata ta 5i atunci simti ne!oia sa to ata5e'i de el% Aceasta creea'a dependenta iar de aici apare frustrarea3 la randul ei frustrarea !a conduce in mod ine!ita$il la suferinta% Este un lant cu care omul se leaga con5tiincios pe parcursul intregii sale !ieti% Daca !i'iunea ta este insa de ansam$lu toate aspectele din existenta proprie !or fi percepute in sec!ente corelate 5i inlantuite cau'al% Mai mult decat atit !ei putea intelege de pe o po'itie superioara 5i ceea ce te incon2oara c&iar daca nu te implica in mod direct% Aceasta este diferenta fundamentala intre un om o$i5nuit 5i un intelept% In ca'ul inteleptului expansiunea con5tiintei poate de!eni gigantica 5i atunci el nu numai ca inglo$ea'a ceea ce exista in acele limite dar de asemenea este capa$il sa diri2e'e la !ointa orice actiune 5i orice inter!entie in acel cadru spatio-temporal% Acum cred ca intelegi destul de $ine puterea de influenta a lui Mac&andi in uni!ers% (A 5tii insa ca pentru a stapani 5i controla in mod eficient un ni!el al manifestarii este necesar ca tu insuti sa fii pe un ni!el superior planului pe care !rei sa-, controle'i% Un or$ nu !a putea conduce niciodata un alt or$% Intelesesem foarte $ine aceasta conditie dar nu eram lamurit inca asupra cau'ei care determina manifestarea emotiilor noastre limitate ce pro!oaca suferinta% Nu 5tiam nici moti!ul pentru care omul prefera sa i5i segmente'e1 !iata in fa5ii distincte de interes 5i actiune% Atunci +epa (und&i mi-a clarificat unul dintre cele mai importante aspecte ale !ietii noastre% - Cau'a principal consta in ideea gre5ita pe care omul 5i-o face despre feluritele aspecte ale !ietii% De5i totul se sc&im$a 5i se transforma in 2urul lui in fiecare moment el crede cu con!ingere ca lucrurile 5i situatiile pot sa rAmana acelea5i adica nesc&im$ate% Daca !ei anali'a insa in profun'ime !ei descoperi ca aceasta conceptie este total nerealista 5i c&iar lipsita de logica% Nimic din ceea ce te incon2oara si nici din ceea ce exista in Creatie nu ramine la fel ci se transforma mereu intr-o continua tendinta e!oluti!a% )oti tu sa spui ca relatiile pe care leai a!ut au rAmas acelea5i sau ca cele din pre'ent nu se !or modifica8 Cre'i cA a!erile 5i posesiunile materiale pe care unii oameni le strang cu a!iditate repre'inta ce!a sta$il 5i !e5nic8 Dimpotri!a intr-o singura clipa ei pot sa piarda ce au agonisit o !iata intreaga% (tarea psi&ica nu este nici ea mai sta$ila* Cand este criticat omul se supAra3 cind suferA o pierdere el se infurie3 cAnd nu are ceea ce-5i dore5te el de!ine gelos sau in!idios% Toate aceste atitudini ale lui nu sunt decit emotii negati!e care il constrAng sa sa!ar5easca anumite actiuni% Acestea se 6imprima1 in Farma lui personalA 5i ii !or genera mari pro$leme in !ietile lui urmAtoare% Ideea gre5itA cA lucrurile sau situatiile sunt permanente 5i cA ele nu se !or sc&im$a !reodatA este c&iar rAdacina suferintei omului% DupA cum iti spuneam !i'iunea lui in aceastA pri!intA este complet nerealista% Ade!Arata drama este insa aceea cA de5i se confrunta de nenumArate ori pe parcursul !ietii cu situatii care ii infirmA aceastA conceptie totu5i el se incapAtanea'a sA persiste in aceea=i idee% Imaginindu-5i cA nimic nu se sc&im$A 5i cA tot ceea ce el

do$inde5te in !iatA !a dainui o !e5nicie sau !a rAmAne la fel mAcar pe durata existentei sale omul se ata5ea'A tot mai mult de relatii de sentimente de emotii de $ani posesiuni sau de plAceri% UrmAre5te cu atentie aceasta manifestare psi&icA negati!A care este ata5amentul% Vei intelege foarte repede c&iar prin exemplul oferit de propria ta !iata ca el creea'a in tine asteptAri pretentii 5i ilu'ii% De cele mai multe ori acestea nu sunt intrunite &!i satisfAcute 5i astfel apare suferinta care la randul ei geneea'a anumite gAnduri negati!e3 acestea !or contri$ui la Farma negati!a a persoanei respecti!e 5i tot a5a ca intr-un cerc !icios% Acum cuno5ti lantul limitarii omului in Creatie% +upe acest lant 5i !ei fi li$er% +eali'am foarte $ine cA acest indemn repre'enta o piatrA de temelie in e!olutia mea spirituala% Nu imi era insa prea clar cum as putea sA elimin ideea falsA a permanentei lucrurilor% I-am cerut lAmuriri in aceasta pri!intA lui +epa (und&i care mi-a rAspuns* - Tot ceea ce se aflA in 2urul nostru 5i in interiorul fiintei noastre indiferent cA este !or$a despre organismul fi'ic sau despre procesele psi&ice ori mentale se sc&im$A incontinuu dar totusi ele ne apar a fi constante 5i nesc&im$Atoare% aceasta se datorea'A pe de o parte lipsei atentiei din partea noastra iar pe de alta parte refu'ului mental de a intelege acest ade!Ar% Din aceasta cau'A oameni se intristea'A sau se supArA atunci cand asteptArile lor nu sunt implinite% Manifestand o !ointA demnA de ce!a cu mult mai $un ei continua totusi sA persiste in ideea falsA cA poate lucrurile !or rAmane la fel adicA nesc&im$ate% Dorinta for crancena nu exprima in realitate decAt mAsura atasamentului cu care ei se agatA aproape disperati de ceea ce-5i inc&ipuie cA le apartine si nu !or sA piardA% Este de la sine inteles cA acest lucru nu se poate deoarece el se fundamentea'A incA de la $un inceput pe o idee complet falsA% Unii oameni sunt insa atAt de inrAdAcinali in ata5amentele pe care le au incAt pentru a 5i le pAstra cu orice c&ip prefera sA i5i genere'e anumite tipuri de idealuri a cAror naturA nu o inteleg nici ei prea $ine% Aceste idealuri in !iata fie cA se refera la iu$ire la arta ori la acti!itatea profesionalA sunt folosite doar ca o pa!A'A pentru a ascunde - atAt de ei cat si de ceilalti propriile ata5amente 5i posesi!itAti% AceastA !erita$ilA constructie1 psi&icA si mentalA este insa falsA 5i nu face altce!a decat sA um$reascA 5i mai mult intelegerea corectA pe care ar tre$ui sA o ai$a acea pesoanA cu pri!ire la natura lucrurilor in Creatie% (ingura posi$ilitate de a te rupe din acest cerc !icios este aceea de a o$ser!a cu luciditate situatia realA 5i de a-i inlelege mecanismele profunde% AceastA anali'A aten"a tre$uie reali'atA atAt in timpul acti!itAlilor 'ilnice cAnd te confrunti c&iar cu tendintele respecti!e cat 5i in particular in lini5te meditand asupra faptelor de peste 'i care demonstrea'A falsitatea conceplifor tale% Daca !ei reali'a aceasta cu perse!erenta rAdAcinile ata5amentelor 5i con!ulsiilor interne !or fi in mod gradat distruse% Ata5amentele care sunt mentinute mai mult timp se transforma in o$i5nuinta adicA ele i5i sedimentea'a o $a'a solida in structura psi&o-mentalA a omului% Acestea sunt mai greu de inlAturat dar in principiu metoda rAmAne aceea5i% Nu exista pastile miraculoase 5i nici retete fulminante care sA !indece una dintre cele mai gra!e $oli ale omului care este ata5amentul% Va tre$ui sA depui eforturi sustinute 5i sA te spri2ini pe ce ai pentru a reu5i in acest demers% Tot ceea ce omul a legat tot el tre$uie sA desfaca% - Bine am spus presupunAnd cA !oi proceda in acest mod ce !a re'ulta atunci8 +epa (und&i 'am$i ingAduitor% - Cel mai $ine este sA te con!ingi singur% Explicatiile mele in aceasta directie nu ti-ar fi de prea mare a2utor% Totu5i este important sA intelegi cA o data ce te-ai de$arasat de scaiul ata5amentelor li$ertatea spiritului a mintii 5i a trupului tAu este incompara$ila cu orice alta

situatie o$isnuita de !iata% Aceasta iti !a genera atunci fericirea !erita$ilA care nu are un o$iect anume adicA nu depinde de ce!a in mod special% E5ti pur 5i simplu fericit cA exi5ti si cA tot ceea ce to incon2oarA exista o data cu tine% Un efect direct al acestei reali'Ari interioare !a fi acela al dorintei de a a2uta in mod altruist pe aceia care au ne!oie de spri2in 5i de a sa!ar5i doar actiuni !irtuoase% (igur acestea nu implicA faptul cA pe parcursul e!olutie tale 5i a cAii spirituale pe care o urme'i nu te !ei mai confrunta cu pro$leme ori cu stari de suferinta%% Tre$uie sA intelegi cA acestea !or continua sA aparA un anumit timp datoritA faptului cA structura fi'icA 5i psi&omentala nu este incA purificata iar anumite elemente Farmice care sunt o consecintA directA a faptelor rele din trecut au a2uns la stadiul in care tre$uie sA fie compensate% In astfel de situatii inima ta nu tre$uie sA fie cuprinsA de de'nade2de iar practica spirituala nu cre$uie incetata% Mai mult ca oricand atunci !a tre$ui sA dai do!ada de !ointa 5i de perse!erenta pentru ca a5a dupA cum ti-am spus orice lucru este trecAtor c&iar 5i suferintele Farmice% Treptat datoritA transformArii po'iti!e din !ista ta 5i a modului corect in care gande5ti 5i actione'i aceste suferinte se !or diminua din ce in ce mai mult iar tu !ei a!ea astfel acces la planuri de con5tiintA mult superioare celui in care te afli acum% (punand acestea +epa (und&i se opri din mers facAndu-ne 5i noua semn% Am o$ser!at cA ne aflam in 'ona !aii pietroase in care am fost translatati cu ce!a timp inainte% Lama a inc&is oc&ii timp de cate!a clipe rAmanAnd nemi5cat% Ii pri!eam cu admiralie expresia fetei de profundA concentrare 5i resor$tie interioarA% AfarA era aproape intuneric dar cu toate acestea crestele muntilor emiteau in mod enigmatic o luming difu'A 5i fosforescentA de culoare mo!% DeodatA am simtit cA am fost cuprins de un ciudat tremur interior care imi pro!oca o !agA sen'atie de greatA% Am !A'ut atunci cu mare uluire cum peisa2ul parca s-a cur$at1 in parti ondulandu-se ca niste !aluri% Apoi $rusc am fost inundati de lumina puternica a soarelui pe un cer senin3 translatia a!usese loc in sens in!ers 5i acum ne aflam din nou in Muniii Apuseni aproape de poiana mare din !arful dealului pe care ,-am urcat% De aces data +epa (und&i reali'ase proiectia noastra direct fArA sA mai recurgA la fa'ele intermediare la care fusesem de2a martor cu putin timp inainte% Totu5i remarcam ce!a care nu mi se pArea in regula% 5tiam cA translatia anterioara a!usese loc dupA-amia'a 5i ma a5teptam ca dupA cele 0-- ore petrecute in 'ona Ti$etului acum sA fie seara dacA nu c&iar noapte% In loc de acestea constatam cA era o dimineatA strAlucitoare 5i calduroasa de noiem$rie ceea ce m-a derutat putin% Am facut o$ser!atia cA ar fi tre$ui sA fie un cu totul alt timp al 'ilei% - A5a ar fi fost normal dacA timpul s-ar fi scurs dupA impresia ta su$iecti!A mi-a raspuns lama% Intalnirea cu Mac&andi a implicat insA u5oare modificAri ale continuumului spatiotemporal astfel cA ceea ce tie ti s-a parut a fi doar cate!a ore in realitate a durat cu mult mai mult% - 5aptespre'ece ore 5i 2umAtate a spus Elinor uitAndu-se la ceas 5i calculAnd diferenta de timp% )rin urmare a!em un decala2 de ,.-,E ore fatA de timpul o$iecti!% Nu 5tiu de ce dar eram incAntat de faptul cA mA confruntam cu acele fenomene neo$i5nuite care implicau distorsiunea spatiului 5i a timpului% L-am intre$at totu5i pe +epa (und&i daca acestea determinA anumite efecte secundare asupra corpului fi'ic% Mi-a explicat cA nu existA nici un pericol in aceasta pri!inta si cA ideile 5i presupunerile oamenilor de 5tiintA sunt eronate mai ales datoritA lipsei unei experiente directe in domeniu%

- (ingurele efecte care pot sur!eni sunt cele de ordin psi&ic deoarece persoana poate sA fie $ul!ersatA de modificarea integrala a realitAtii cu care ea era o$i5nuitA 5i a legilor fi'ice pe care le cuno5tea% Insa c&iar 5i aceastA impresie este curand estompatA printr-un mecanism interior de autoadaptare care este foarte eficient% Totu5i in ca'ul deplasarilor efectuate in timp pro$lema este mai complexA% Am a2uns peste putin timp la masinA unde am ser!it o gustare frugalA% Inainte de a porni pe drumul de intoarcere Hidam-ul s-a facut ne!a'ut dar +epa (und&i m-a asigurat ca il !oi reintalni peste cate!a 'ile atunci cand !om pleca spre alta destinatie in munti% Din cAte am inteles aceea a!ea sa fie o actiune mai amplA% Lama mi-a oferit si alte detalii considerand pro$a$il ca de aceasta data am depa5it un prag important in e!olutia intelegerii mele% - Muntele <oratri care este mentionat in textul profetiilor marelui intelept )admas&am$&a!a este de fapt muntele <odeanu denumirea actualA find o transformare fireasca pe care a suferit-o numele initial in decursul mileniilor anterioare% Acest munte are o importantA foarte mare in ec&ili$rul energetic regional 5i detine de asemenea unele secrete care !or ului lumea% Mac&andi a ales acel loc cu un scop anume% Nu ma mai mira faptul cA lama cuno5tea foarte $ine ceea ce eu discutasem cu Leita% Am reactionat insa cu entu'iasm la !estea ca o !oi re!edea pe Mac&andi peste putin timp in muntii despre care ea% mi-a !or$it% +epa (und&i mi-a spus ca !om pleca in acel loc peste o saptAmanA timp in care tre$uia sA-mi dicte'e traducerea textului scris pe pergament 5i sA re'ol!e alte aspecte legate de deplasare% Mi-a spus ca a!ea ne!oie de cate!a 'ile pentru a intelege textul 5i cu!intele scrise pe pergament care erau afectate de trecerea timpului% - Este un !ec&i dialect ti$etan care nu se mai !or$este de cate!a secole% Va fi necesar sA consult anumite surse secrete de informare mi-a explicat el% Am a2uns cu $ine la Bucure5ti in acea dupa-amia'A 5i am sta$ilit sA ne intalnim peste patru 'ile in !ila lui Elinor% Eu am petrecut acest rAstimp anali'And ca de o$icei experientele pe care le-am trAit 5i urmArind totodata sA pun in practicA in!AtAturile primite de la +epa (und&i si de la Leita% In doar cate!a 'ile !a'usem aflasem 5i traisem ceea ce in mod o$i5nuit se poate derula pe ani intregi sau c&iar in cate!a !ieti succesi!e% M-am con!ins astfel personal de !ala$ilitatea pro!er$ului ca nu aduce anul ce aduce clipa% Acest fapt a repre'entat un indiciu in plus pentru mine ca in curand se !or produce transformari pe toate planurile 5i in intreaga lume% Dincolo de faptul ca acesta este in general un lucru 5tiut totu5i in egalA masura el este 5i $agateli'at ceea ce micsorea'a puterea mesa2ului 5i tinde sa diminue'e responsa$ilitatea oamenilor in aceasta pri!intA% Lucrurile tre$uie pri!ite insa in mod o$iecti!% Nimeni nu poate sa nege pro$lemele gra!e cu care se confrunta omenirea in pre'ent insA doar putini sunt cei care ii inteleg cau'ele ascunse 5i mecanismul lor de propagare% Din acest moti! oamenii cautA sA trate'e de multe ori superficial situatia uitand ca de fapt pro$lemele lor sunt c&iar pro$lemele omenirii find reflectate de aceasta% In plus exista lupta furi$unda dusa de unele organi'atii oculte pentru a manipula 5i a controla ideile 5i tendintele populatiei ceea ce complica 5i mai mult lucrurile% Voiam sA imi asum cu responsa$ilitate un rol po'iti! in aceasta luptA in care $inele 5i ade!Arul triumfA totdeauna 5i eram foarte $ucuros cA exista fiinte ce ma pot g&ida intr-un mod competent in directia potri!ita% De aceea atunci cand m-am intAlnit cu +epa (und&i pentru a lucra la traducerea textului ti$etan eram foarte &otArat 5i decis sA urme' calea desa!arsirii spirituale%

- Este foarte $ine ca actione'i in felul acesta% Totu5i tre$uie sA tii seama cA mai inainte de aceasta tre$uie sA te sta$ilesti tu insuti in cunoasterea fermA a unor legi si principii fundamentale din Creatie fara de care nu poate exista un real progres si o realA transformare a fiintei tale% In lume sunt multi cunoscAtori ai aspectelor spirituale ai textelor sacre si ai notiunilor e'oterice dar cu toate acestea cunoasterea lor este relati! arida pentru cA nu este du$latA de o reali'are profunda interioarA a ceea ce ei cunosc% I-am dat dreptate lui +epa (und&i deoarece si eu stiam cA forta cu!intelor si 2ustetea faptelor pro!in doar din reali'area practica a ade!Arurilor spirituale% 7iecare treaptA urcatA pe scena progresului spiritual constituie de fapt o etapa noua superioara de intelegere a uni!ersului si de capacitate de a actiona eficient la acel ni!el% - Ade!Arata in!AtAtura spirituala se do$andeste o data cu practica ei a continuat lama sA-mi explice% )rocesul in!AtArii este interacti! si omul se perfectionea'A in c&iar momentul in care el aplicA foarte corect cunostintele pe care le-a do$andit pana atunci% Apoi +epa (und&i mi-a detaliat anumite modalitati prin care puteam sA-mi controle' influxurile mentale si pe cele emotionale si mi-a oferit de asemenea unele sfaturi in legAturA cu principiile sAnatoase de !iatA si de comportament% El a insistat totodata asupra importantei aplicarii acestor cunostinte in acti!itatea 'ilnicA pentru ca numai atunci ele pot contri$ui in mod real la e!olutia noastrA ca fiinte umane% - Nu tre$uie sA anali'e'i doar din punct de !edere intelectual cArtile 5i textele de spiritualitate m-a po!Atuit el% Este mult mai $ine sa medite'i cate putin in fiecare 'i asupra ade!Arurilor care sunt expuse in ele 5i apoi sA o$ser!i reflexia acelor ade!Aruri in !iata pe care o traiesti% Unii oameni se pierd in anali'e sofisticate1 5i argumentatii sterile care nu fac decAt sA le amplifice orgoliul de asa-'isi cunoscAtori ai domeniului e'oteric% In realitate ei $at pasul pe loc si intr-un fel se im$atA cu apA rece gandind cA sunt !alorosi si c&iar intelepti3 de!in aroganti 5i isi imaginea'A cA sunt singurii detinatori competenti ai unor secrete si ai unor cunostinte oculte sfidand mai mult sau mai putin 2ustificat orice altA pArere in aceastA pri!inta% De multe ori ei au c&iar idei gresite sau lacune despre unele aspecte importante ale spiritualitatii fie datorita intelegerei lor eronate fie din cau'a surselor de informare pe care leau consultat care de multe &!i sunt incomplete sau neautentice% Nu te lasa prins in plasa unor astfel de discutii care par sa!ante pentru cA nu iti !or aduce nici un folos% Adeseori cei care se pretind 6cunoscatofri1 sau 6in!Atati1 au mai multe pro$leme si deficiente de caracter decAt oamenii simpli dar onesti si cu inima curatA% De aceea iti repet este foarte important sa aplici corect in !iata de 'i cu 'i in!AtAturile spirituale pentru cA in acest fel !ei progresa si iti !ei anula gradat Farma negati!A% In cele trei 'ile cAte mai rAmAsesera pana la plecare am reali'at traducerea din engle'A a textului ti$etan pe care il descifrase +epa (und&i% (arcina nu a fost prea usoarA deoarece anumiti termeni te&nici nu a!eau nici un corespondent in lim$a noastra% Ei erau de2a aproximati in lim$a engel'a insa lama a insistat in mod deose$it sA cuprind in traducere cat mai $ine nuanta spiritualA a acelor expresii% Cu multA ra$dare el mi-a deslusit unele semnificatii profunde prin exemple comparati!e sau prin multe alte detalii astfel incat eu sA inteleg cu exactitate care era ideea exprimatA in text si sA & redau corespun'ator% In final am fost multumit de re'ultatul o$tinut si de faptul cA inc&eiasem o prima etapa importantA a misiunii mele%

In cea de-a saptea 'i dupA intAlnirea cu Mac&andi am plecat impreunA cu +epa (und&i si cu Elinor cAtre masi!ul <odeanu% De data acessta am pornit la drum in 2urul amie'ii deoarece lama ne spusese ca este important sa fim acolo noaptea% incepusem sA ma o$isnuiesc cu astfel de deplasari si eram foarte $ucuros ca a!eam sa o re!ad pe Mac&andi% (aptamana care trecuse dupa despartirea de ea fusese practic un fel de prelungire a emotiilor pe care le-am trait in pestera din Ti$et atat doar ca acestea se rafinasera si erau mult mai profunde% Imi dadeam seama ca atinsesem un anumit prag de maturitate si de intelegere a uluitoarei experience cu care ma confruntasem si a cunostintelor ce imi fusesera impartasite% Ultimele doua saptamani din !iata mea au fost precum un taifun in domeniul cunoasterii si experientei mele emotionale dar eu a!eam sen'atia ca trecusera de fapt mai multe luni de 'ile in care am asimilat un $aga2 su$stantial de informatii spirituale% Aceasta stranie dilatare a timpului pe care o percepeam era pro$a$il in legatura cu o anumita actiune su$tila a lui +epa (und&i sau poate a Leitei insa nu am adus niciodata in discutie acest su$iect% Este de asemenea posi$iI ca perceptia mea sa se datore'e unei aprofundari interioare unei patrunderi in straturile tainice ale constiintei de sine care se afla dineolo de spatiu si de timp% )ro$a$il ca raspunsul si intelegerea acestui fapt le !oi a!ea cand!a in !iitor% Ma simteam $ine pregatit si asteptam cu mult interes e!enimentele urmatoare% Ca de o$icei lama nu mi-a oferit prea multe detalii in legatura cu acestea ci s-a multumit doar sa-mi spuna ca !om urca panta unui !arf de munte foarte important care totodata constituia un !erita$il focar energetic al tarii% Mi-a spus ca !arful se numeste <ugu si ca Leita se !a manifesta in acea noapte in apropierea lui% +epa (und&i m-a anuntat de asemenea ca !om intalni un grup de persoane care !or a!ea aceeasi destinatie ca si noi% - Va parea ca o excursie pe munte dar in realitate !a fi o !erita$ila initiere in lumile su$tile a completat lama% Nu am mai 'is nimic preferand sA ma interiori'e' si sa ma pregatesc astfel pentru acel e!eniment% Am a2uns la poalele muntelui o data cu seara% Vremea era foarte frumoasa insa aerul destul de rece% Am urcat cu 2eep-ul o $una portiune pe un drum de munte cu multe deni!elari% La o rascruce Elinor a parcat marina alaturi iar noi am inceput sa urcam panta intr-o directie perpendiculara fata de aceea din care am sosit% )e masura ce simteam ca ma apropii de tinta calatoriei si implicit de intalnirea cu Mac&andi mintea imi de!enea tot mai agitata iar eu eram din ce in ce mai nera$dator% Urmaream sa ma stapanese dar atitudinea mea exterioara nu l-a inselat pe +epa (und&i% - Nera$darea ta se poate transforma ulterior in de'amagire% Nu spun ca asa !a fi ci iti e!oc o posi$ilitate% Ce !ei face atunci8 Cum !ei re'ol!a pro$lema8 )ro$a$il ca mentalul iti !a furni'a o serie de explicatii care nu te !or con!inge% Vei urmari apoi sA umpli golul1 din suflet cu alte ganduri sau alte actiuni dar acestea !or genera la randul lor noi si noi efecte% In felul acesta nu !ei a2unge niciodata la un capat% Urcam incet pe o cararuie ingusta fara sA depun un efort prea mare% Ca intotdeauna +epa (und&i imi intuise foarte $ine trairea interioara% Nu stiam ce sa-i raspund% - Tre$uie sa-ti culti!i ra$darea mi-a spus el atunci% Este o calitate pe care putini oameni o detin pentru ca implica o mare stapanire de sine si maturitate in gandire% Cred ca intuiesti ca nu ma refer la ra$darea care este necesara de pilda pentru a-ti astepta randul sa platesti la casa la un supermarFet3 nu ma refer nici la ra$darea de a sta la coada pentru a cumpara $ilete% Eu am in !edere o atitudine mult mai profunda a fiintei care se refera la capacitatea de control asupra unor porniri si impulsuri negati!e%

4 primA diferentA intre un om o$i5nuit si un intelept este aceea cA in timp ce primul da frau li$er adeseori fara discernAmAnt tendintelor interioare &aotice si distructi!e manifestandu-se 'gomotos si c&iar !iolent inteleptul nu actionea'a niciodatA in acest fel% )rin atitudinea lui ec&ili$ratA el reu5este de multe ori c&iar sa linisteascA accesele teri$ile de furie ale celorlalti din 2urul lui% - Bine dar stiinta psi&ologiei afirmA sA dai li$ertate sentimentelor interioare negati!e deoarece altfel apar frustrAri 5i tensiuni in structura psi&o-mentalA am inter!enit eu% Am tAcut insA $rusc% La un ni!el mai profund incepeam sA inteleg cA ce!a nu este in regula in conceptia pe care tocmai o amintisem% MA gAndeam ca dace cine!a ar urma metoda defulArii1 nu ar exista nici un moti! care sA mA faca sA cred cA acea persoanA ar a2unge cAnd!a la 6 fundul sacului1% Dimpotri!A ea ar do$andi o$i5nuinta starilor de furie si de manie pe care atunci le-ar considera a$solut fire5ti 5i indicate creAnd astfel lanturi Farmice periculoase% - +ationamentul tAu este corect mA apro$d +epa (und&i dupA ce i-am descris cum !ad eu lucrurile% Manifestarea mAniei atrage totdeauna dupA ea manifestarea agresi!itatii care poate sA fie mai mult sau mai putin mascatA% +eteta1 psi&ologiei moderne este false pentru cA cei care au raspandit-o nu au inteles in profun'ime ce anume se petrece la ni!elul su$til al mintii atunci cand omul se infurie si nici care sunt consecintele de ordin Farmic pe care el le atrage de fiecare data cand procedea'A in acest fel% In primul rand lipsa controlului il face !ulnera$il psi&ic c&iar dace el isi inc&ipuie cA atunci spul$erA totul in 2urul lui dAnd astfel do!ada de forta dominare 5i putere% Aceasta este o idee infantila si orgolioasA% In realitate cel care este manios i5i percepe in mod su$constient sla$iciunea si tocmai de aceea urmare5te sA suplineascA acel deficit printr-un elan care insA este fals% 5tii $ine cA astfel de persoane uitA parca de ele 5i de tot ceea ce le incon2oarA in momentele de furie pe care le traiesc fiind a$sor$ite in totalitate de starea distructi!a care le-a acaparat% Ele i5i pierd atunci aproape in totalitate luciditatea 5i logica gandirii nedorind altce!a decAt sA-5i impunA cu orice pret propriul lor punct de !edere% Aceasta energie malefica impinge fiinta umanA sA face fapte rele si c&iar dace ea reu5este oarecum sA se controle'e 5i sA nu actione'e in acest fel energia pe care o declan5ea'A atunci distruge sentimentele no$ile de iu$ire 5i de genero'itate3 furia de'lAntuitA poate c&iar sA ani&ile'e 5i eforturile care au fost depuse pana atunci pentru a controla acele stari &aotice ce rA!a5esc mintea 5i organismul% A5a dupA cum !e'i totul este o pro$lema de control% - lar a in!Ata sA do$ande5ti controlul necesita multA rA$dare si perse!erentA am preluat eu ideea% E clar cA daca de exemplu furia este controlata atunci si !or$irea si modalitatile de actiune !or fi controlate% InsA tre$uie sA 5tii ca eu nu eram deloc manios ci doar de!enisem nerA$dAtor si fe$ril in dorinta mea de a o re!edea pe Mac&andi% - 5tiu prea $ine acest lucru mi-a raspuns lama% Iti sugeram insa un e!entual su$iect de meditatie care se poate aplica in orice circumstanta% De pilda ai putea intelege de aici ca rA$darea este strAns corelata cu exercitarea constanta a efortului% Bineinteles mA refer la aspectele ele!ate ale efortului nu neapArat la cel de natura fi'icA3 mA refer deci la efortul de a fi perse!erent la efortul de a-i a2uta pe altii in mod de'interesat si a5a mai departe% Insa oricat de ciudat ti s-ar pArea cel mai mare efort este acela de a te sta$ili ferm in meditatie% Am recunoscut cA +epa (und&i lo!ise drept la tinta% - Da e o pro$lema aici% M-am strAduit sA reali'e' cat mai $ine aceasta dar este foarte dificil% Unele persoane

mi-au spus c&iar ca ele s-ar plictisi de moarte sA ramana nemi5cate in acela5i loc o perioada mai lungA de cate!a minute% MArturisesc ca aceasta m-a in&i$at intr-o anumita mAsurA% - Cei care gAndesc precum acele persoane au o minte sla$a 5i foarte agitatA% Nu le da multa atentie pentru ca ei nu cunosc mai nimic din aceste taine% Nu te lasa influentat pentru ca astfel !ei ceda mereu tentatiei de a urma calea cea u5oara dar descendentA a celor ignoranti% Daca !ei fi ferm in &otArarea ta progresele nu !or intar'ia sA apara% In timp ce ceilalti se !or c&inui cu tot felul de pro$leme 5i de suferinte tu !ei de!eni gradat aproape intangi$il fatA de acestea pentru ca prin actiunile tale po'iti!e ti-ai ordonat de2a !iata si ti-ai ec&ili$rat destinul% - Ce nume5ti tu ca fiind o actiune po'iti!a8 Vreau sa spun in afara !irtutilor unanim cunoscute% Te intre$ pentru a 5ti daca de exemplu meditatia 'ilnicA repre'intA o actiune po'iti!A% lar daca da explicA-mi to rog de ce% Eram foarte atent la ceea ce lama imi spunea% - Multi considera meditatia o pierdere de !reme% Ba c&iar in prostia lor nemArginitA unii o asocia'a cu alienarea mintalA sau cu spalarea creierului% In realitate meditatia - ca 5i rugaciunea - este o punte a$solut necesara pentru a te desprinde de agitatia lumii din 2ur si de a te regasi intr-o stare infinit expansionatA fata de care uni!ersul in care te afli acum nu repre'intA decat o parte foarte mica% De aceea atunci cand este corect efectuatA meditatia de!ine practic cea mai po'iti!A 5i mai eficientA dintre actiuni deoarece ea reglea'A1 asperitatile existentei 5i te face sA intelegi in profun'ime aspectele complicate ale !ietii% Cei care nu cunosc aceasta 5i nici nu isi pun pro$lema in acest mod trAiesc &aotic 5i in !oia sortii% La urma urmelor meditatia iti permite sA-ti controle'i destinul% 4$iceiul de a medita 'ilnic este singurul pe care mintea este $ine sa 5i-, forme'e3 toate celelalte o$iceiuri tre$uie eliminate deoarece creea'A ata5amente% (e facuse noapte 5i noi urcam cu pas masurat printre $olo!ani 5i stAnci de mici dimensiuni rostogolite pe panta muntelui% 7ind foarte atent la explicatiile lui +epa (und&i pa5eam a!and pri!irea atintita spre in 2os% Cand am ridicat oc&ii am a!ut insA placuta surpri'A sA-, o$ser! pe Hidam care pro$a$il ni se alAturase mai demult% Era la cati!a metri in fata noastrA 5i ne g&ida in directia potri!ita% ii !edeam statura uriasa profilata perfect in lumina lunii de pe cer urcand neo$ositA catre !arful din piatra al muntelui% )ri!ind insa putin mai la deal peste umarul Hidamului am a!ut impresia ca o$ser! mai multe persoane adunate la un loc care 5edeau pe sol% Initial am cre'ut ca ma insel insa dupA cAti!a metri pe care i-am parcurs mai repede pentru a !erifica aceasta m-am con!ins ca intrade!ar era !or$a despre un grup de oameni care asteptau in lini5te% L-am facut atent pe +epa (und&i in aceasta pri!inta dar el mi-a raspuns ca stia despre pre'enta acelor persoane adaugand ca ele ne !or insoti pe traseul nostru catre !arf% Am a2uns langA acel grup si am fost surprins sa constat ca era format numai din tineri atat $aieti cat si fete a!and dupa aprecierea mea !arste cuprinse intre doua'eci 5i doua'eci 5i cinci de ani% 7iind aproape de ei am putut sa constat ca toti erau frumo5i $ine claditi si armoniosi% Mi-am dat imediat seama ca erau fiinte deose$ite si mult mai mature decat !arsta pe care o arAtau% La apropierea noastra s-au ridicat pri!indu-ne intre$ator% Am inteles atunci CA ei 5tiau despre !enirea noastra de5i nu ne cuno5teau% - 7iecare dintre ei are intr-un fel anume conexiuni Farmice su$tile cu aceste locuri 5i a do$andit merite deose$ite in existentele anterioare mi-a soptit +epa (und&i in timp ce Elinor ii asigura ca suntem cei pe care ii a5teptau rugandu-i totodatA sA ne urme'e% Mintea 5i psi&icul lor sunt pregAtite pentru e!enimentele care !or !eni 5i ei insisi !or a!ea un rol

important in transformArile uluitoare ale acestui natiuni% )re'enta lor aici se datorea'A unor initieri succesi!e pe care le-au primit de la Mac&andi in timpul !isului% Ea este cea care le-a indicat data (i locul unde sA !ina dar pentru a-i con!inge a fost ne!oie sa apara de mai multe ori in !isele lor% Asemenea actiuni sunt rare dar foarte importante% Am numArat nouaspre'ece persoane% Urcau in urma noastrA in grupuri mici si farA sA discute intre ele decat rareori 5i atunci monosila$ic% Totusi ce!a nu era firesc deoarece pre'enta Hidam-ului nu le pro!ocase nici o reactie% M-a strAfulgerat gAndul ca pentru aces tineri Hidamul rAmAnea in!i'i$il in timp ce eu puteam totu5i sA-, !Ad asa cum imi explicase +epa (und&i c&iar din 'iua in care ,-am cunoscut la Elinor acasa% I-am impArtAsit in soapta pArerea mea iar el a confirmat-o in totalitate% - Nu era ca'ul sA ai$a si aceastA experientA acum a preci'at el% I-ar fi $ul!ersat prea tare% )entru initierea care !a urma este totusi necesar ca ei sA-si pAstre'e o anumitA stare de calm si ec&ili$ru interior% Eram plAcut impresionat de starea de unitate pe care o manifesta acel grup c&iar dacA mem$rii lui nu se cunoscuserA pana atunci% Ii percepeam a fi foarte responsa$ili in ceea ce pri!e5te misiunea lor serio5i =i &otarati sA reu5easca de=i nici unul dintre ei nu stia pana in acel moment ce a!ea sA urme'e% In timp ce gandeam in acest fel am o$ser!at printre cAti!a ar$ori pe lAngA care treceam atunci o coloana ingustA de luminA difu'A de culoare al$A care pornea din pAmant =i se pierdea in $olta instelatA a cerului% Am luminat cu lanterna acel loc care nu se afla la o depArtare mai mare de ?-@ metri insA nu am descoperit nimic deose$it% Am iesit din grup 5i m-am deplasat repede pe acea distantA pentru a ma lAmuri in legAturA cu acel fenomen% Era ce!a foarte straniu% Coloana de luminA care nu cred sA fi a!ut un diametru rnai mare de cinci centrimetri apArea $rusc din pAmint 5i se inAlta spre cer% Datoriti faptului cA era difu'A 5i sla$a in intensitate de departe ea putea sA treacA neo$ser!atA% IncordAndu-mi pri!irea am !A'ut atunci multe alte coloane luminoase care se aflau mai sus pe munte in stanga noastra% L-am a2uns din urmA pe +epa (und&i 5i i-am po!estit despre aceastA stranie manifestare% Mi-a rAspuns cA !arful <ugu ascunde multe mistere !ec&i de mii de ani care in parte !or fi descoperite destul de curind% Lama mi-a destAinuit cA in su$solul acestui munte existA o sursA formida$ild de energie dar nu a !rut se facA 5i alte preci'Ari% Am pri!it instincti! cAtre !irful muntelui si exact in acel moment o palA de !ant foarte puternicA si rece ne-a i'$it frontal facAndu-ne sA ne clAtinAm% Ne-am oprit o clipA nedumeriti insA Elinor care cuno5tea 'ona ne-a explicat cA astfel de manifestari $ruste 6din senin1 sunt o caracteristicA a acestui munte% Cu toate acestea a!eam inima putin strAnsA deoarece curentul de aer rece adusese parce ce!a in plus ce!a amenintetor si neplacut% (crutand din nou intunericul cAtre !arful din fata noastrA am o$ser!at stupefiat cum cerul de deasupra lui este acoperit in mare !ite'A de nori negri amenintAtori care se rostogoleau intr-un $u$uit surd indepArtat% UrmAtoarele clipe 5i fenomenele asimilate lor s-au derulat in con=tiinta mea percepti!a in mod progresi! dar cu o !ite'A mult mai micA decat cea realA% Am perceput totul atunci dintr-o stare de suspendare1 farA sA-mi pot explica insA modalitatea $ruscA in care aceasta a apArut% In timp ce pri!eam cu oarecare ingri2orare cerul care se acoperea foarte repede pre!estind o teri$ila furtunA am fost 5ocat de un fulger extraordinar de puternic care a i'$ucnit din forfota norilor lo!ind c&iar in crestetul de piatra al !arfului de munte% Lgomotul declansat a fost naucitor 'guduindu-ne fiinta%

Din acel moment am urmarit e!enimentele derulandu-se incet 5i foarte precis% 7iecare simt imi era ascutit la maxim sen'atiile resimtite fiind foarte intense% Am !a'ut lumina or$itoare a fulgerului urias rsspandindu-se pe toata coasta muntelui 5i c&iar mult mai la !ale intr-o 2er$a !iolet si mo! care crea o impresie stranie nepamanteana% In aceeasi clipa am !a'ut luminata putin mai sus pe coasta muntelui in dreapta noastra o stana de oi cu animale care se miscau ner!os in tarc% Dar ceea ce cu ade!arat m-a inspaimintat atunci cind am pri!it acel ta$lou aproape nefiresc au fost trei caini cio$ane5ti uria5i care se indreptau feroce in salturi gigantice catre grupul nostru% In circumstante normale in timpul 'ilei poate ca nu as fi fost foarte impresionat dar atunci a!eam tendinta sA consider imaginea ca fiind desprinsa parca dintr-un film de groa'a% Acele animale erau neo$isnuit de mari 5i de fioroase iar coltii lor enormi apareau sclipind intr-un ran2et demoniac% Ceea ce mi-a dat insa cel mai mult de gindit a fost marimea extraordinara a salturilor pe care le efectuau% A5a ce!a era o imposi$ilitate c&iar si pentru o ga'ela3 in plus inaltimea la care se ridicau in aer era inconcepti$ila pentru niste caini de pa'a oricat de antrenati ar fi fost ei% Nu imi faceam nici o ilu'ie cu pri!ire la intentiile pe care le a!eau acele aparitii inspaimantatoare insa derularea mult incetinita a mi5carilor asa cum le percepeam eu in con5tiinta imi lasa un anumit raga' pentru a fi atent si la ceilalti din grup inainte sA flu cuprins de o teri$ila panica% L-am pri!it pe +epa (und&i care ramasese nemi5cat si orientat cu fata catre !arful din piatra% )area ca este complet extras din acel peisa2 focali'andu-se intr-o cu totul alta directie% Elinor se indrepta incet din mi2loc intorcandu-si capul catre cainii care se apropiau% Atunci Hidam-ul a facut un pas lateral inspre directia din care !eneau ace5tia 5i a intins mina dreapta cu palma desc&isa catre ei intr-un gest de stopare a actiunii% Am !a'ut cum aerul din 2urul lui a inceput sA straluceasca raspindind in 2ur o lumina al$a fosforescenta% Uria5 si teri$il in infati5area pe care o a!ea el ar fi inspaimantat atunci pe oricine% Cainii s-au oprit aproape $rusc continuand insa sA latre sAl$atic de la o distanta de mai mult de cinci'eci de metri fata de noi% (e '$ateau si se agitau dar nu puteau sA inainte'e dincolo de acea limita% Lumina fulgerului se diminua tot mai mult dand nastere la um$re stranii in acea !ale de munte% Cand intunericul ne in!alui din nou cainii incetara sa mai latre 5i eu nu mai puteam sA !ad nimic% Totu5i sus pe munte intre'aream mai mult g&icind urma estompata a ceea ce putea fi stana de oi% (e asternuse o liniste grea intrerupta doar din cand in cand de $u$uitul tunetului in departare% Am constatat atunci ca re!enisem la perceptia normala a e!enimentelor din 2ur% M-am apropiat de +epa (unnd&i in timp ce continuam ascensiunea pe munte 5i i-am relatat pe scurt ceea ce traisem cu putin timp inainte% Mi-a raspuns ca perceptia mea a fost mai ales in plan su$til 3 ciinii fioro5i erau de fapt intruc&ipari ale unor entitati astrale demoniace care doreau sA ne atace si sA pro!oace o intensa stare de frica cu deose$ire in randul grupului de tineri pentru a impiedica desfa5urarea normala a initierii care urma sA ai$a loc in acea noapte% In realitatea fi'ica insa cei nouaspre'ece tineri nu au !a'ut 5i nu au au'it nimic cu exceptia fulgerului teri$il care s-a a$atut asupra !arfului <ugu Lama mi-a de'!aluit faptul ca am fost capa'il sa am ac$l$ p$!c$p"ii p!in *!a"ia 4$i"$i Mac-an#i ca!$

u!ma sa ni s$ !$($l$)$ %&a!"$ cu!an#. In"!$ "imp *!upul n&s"!u a.uns$s$ in"!-& )&na in ca!$ pan"a #!umului #$($nis$ mul" mai a'!up"a si s"anc&asa. C$!ul $!a acum c&mpl$" ac&p$!i" #$ n&!i *!&si s"!a%ul*$!a"i #in c$ in c$ mai #$s #$ %ul*$!$ !a)l$"$ ca!$ luminau in pa!"$ '&l"a. A"m&s%$!a #$($nis$ %&a!"$

inc#!ca"a cu $l$c"!ici"a"$ si "$nsiun$a #in a$! $!a ap!&ap$ palpa'ila. C$!ul pa!$a ca un ca)an *a"a sa #$a in cl&c&". D&ua %ul*$!$ im$ns$ ca!$ au l&(i" pan"a mun"$lui au #a" s$mnalul #$)lan"ui!ii un$i %u!"uni s"i-inic$. Pl&aia inc$pu sa ca#a in !a%al$ *!$l$ in "imp c$ (an"ul u!la sal'a"ic pu!"an# s"!&pii #$ pl&ai$ in "&a"$ #i!$c"iil$. A"unci am %&s" ma!"&!ul unui %$n&m$n $,"!a&!#ina!1 "&" *!upul n&s"!u a %&s" 9 in($li"0 in"!-un %$l #$ )&na lumin&asa ca!$ n$ ac&p$!$a si n$ i)&la c&mpl$" #$ %$n&m$n$l$ a"m&s%$!ic$ "$!i'il$ #in .u!. +ul*$!$l$ s$ in"$"is$!a mul" Si l&($au s&lul %&a!"$ ap!&ap$ #$ n&i. Am (a)u" !&p&"$l$ #$ pl&ai$ ca!$ s$ &p!$au la limi"a luminii #i%u)$ c$ n$ cup!in#$a pa!ca: in"!-un in($lis p!&"$c"&!. La in#$mnul lui R$pa Sun#-i n$-am as$)a" cu "&"ii la s&l. D&a! $l si ;i#am-ul ca!$ a($a &c-ii inc-isi si $!a %&a!"$ c&nc$n"!a" au !amas in pici&a!$. Am a(u" a"unci in"ui"ia ca p!&"$c"ia n&as"!a a %&s" !$ali)a"a #$ ;i#am ca!$ n$ %$!$a as"%$l #$ u!*ia na"u!ii. 3$#$am in .u!ul m$u & mani%$s"a!$ ap!&ap$ inc!$#i'ila #$ %&!"a si #$ $n$!*i$ a"m&s%$!ica7 a!'us"i )'u!an# p!in a$! (a!"$.u!i #$ apa ca!$ i)'$au nap!a)nic c&pacii in#&in#u-i pana la !up$!$ %ul*$!$ "$!i'il$ ca!$ #$clansau "un$"$ ap&calip"ic$. In mi.l&cul ac$s"ui -a&s in%!ic&sa"&! am &'s$!(a" ului" cum pia"!a mun"$lui #in %a"a n&as"!a ca!$ s$ a%la 1a & #is"an"a #$ ap!&,ima"i( #&ua)$ci #$ m$"!i #$(in$ *!a#a" "!anspa!$n"a !$l$(an# & ma!$ ca(i"a"$ '&l"i"a in in"$!i&!ul masi(ului #$ pia"!a. Inc&n.u!a"a #$ & au!a: ma*ni%ica %&a!"$ s"!aluci"&a!$ Mac-an#i a inain"a" pana la !na!*in$a p$s"$!ii pasin# in a%a!a p$!$"$lui #$ s"anca. Inima ap!&ap$ ca mi s-a &p!i" #$ $m&"i$. Ra#ia"ia 4$i"$i $!a a"unci cu mul" mai pu"$!nica #$ca" am p$!c$pu"-& $u in p$s"$!a sac!a: #in mun"ii Ti'$"ului. S"!aluci!$a $i *l&!i&asa pa!$a ca %ac$ n$s$mni%ica"i(a s"i-ia #in .u!. Tun$"$l$ s$ au)$au mai sla' %ul*$!$l$ pal$au in in"$nsi"a"$ ia! (an"ul s$ %acus$ pa!ca mic supunan#u-s$ ma!$"i$i %$n&m$nal$ p$ ca!$ & mani%$s"a a"unci Mac-an#i. Din "!upul $i su'lim i)(&!au !a)$ #$ lumini mul"ic&l&!$ ca un cu!cu'$u scan"$in# cu pu"$!$ in "&a"$ #i!$c"iil$. Ac$as"a (i)iun$ #i(ina n$-a s&ca" p$ "&"i #in *!upul ca!$ %us$s$ c-$ma" ac&l&. Nici unul #in"!$ n&i nu mai $!a capa'il sa (&!'$asca !amanan# $,"a)ia" cu su%la!$a &p!i"la in %a"a ac$l$i apa!i"ii su'lim$ a 4$i"$i. C-ia! si $u ca!$ a($am "&"usi & anumi"a $,p$!i$n"a in ac$as"a #i!$c"i$ am %&s" !$alm$n"$ c&(a!si" #$ in"$nsi"a"$a %$n&m$nului. +!umus$"$a c&pl$si"&a!$ si sla(a #i(ina a 4$i"$i mi-au p!&(&ca" in inima & %$!ici!$ a ca!$i in"$nsi"a"$ a'ia & sup&!"am. Ca"i(a #in"!$ "in$!ii si "in$!$l$ #in *!up s-au a!unca" cu %a"a la paman" plan*an# ina'usi". Eu am !amas n$misca" &!' si su!# la "&" c$$a c$ $!a in .u! a(an# &c-ii a"in"i"i #&a! asup!a lui Mac-an#i. Nu imi #&!$am #$ca" sa %iu mai ap!&ap$ #$ $a si sa & ins&"$sc in lum$a #in ca!$ ($n$a. Am (a)u" a"unci ca 4$i"a nu s$ ap!&pia calcan# p$ s&l ci !amanan# in a$! in"!-& mai$s"u&asa *!a"i$. Da"&!i"a #i%$!$n"$i #$ ni($l a s&lului $a

s$ a%la in"!-un plan #$asup!a cap$"$l&! n&as"!$ si s$ &p!is$ la ap!&,ima"i( )$c$ m$"!i #$ *!up. Daca s-a! %i ap!&pia" mai mul" p!&'a'il ca n$-a! %i &!'i" c&mpl$" cu s"!aluci!$a p$ ca!$ & $mana. A !i#ica" mainil$ la ni($lul um$!il&! cu palm$l$ in sus si a"unci am pu"u" sa (a# cum in n&!ii #$ #$asup!a n&as"!a apare un cerc luminos cc crestea tot mai
mult in diametru panA cand el a ocupat aproape o treime din suprafata cerului% Era precum un imens decupa2 in norii teri$ilei furtuni ce apAreau amenintatori in 2urul acestuia% Lumina al$a cu o u5oarA tenta ro' ce i'!ora din acea sursA ii lumina difu' creAnd reflexe grandioase de un realism coplesitor% Am !A'ut apoi intocmai ca in !isele su$lime o re!Arsare feerica de lumina care ne acoperi pe noi si solul din !ecinatatea noastrA% )e acele ra'e co$orau rapid spre grupul nostru 'eci de entitAti astrale a cAror forme diafane intruc&ipau puritatea si frumusetea desa!arsita% (pectacolul era cu atat mai contrastant cu cat in 2urul nostru de'lAntuirea naturii era teri$ila% 7urtuna parea insa cA nu este luatA in seama de acele entitAti care la randul lor emanau o lumina intensA dar de culori 5i nuante diferite% Inmarmurit pri!eam la acele entitAti a!ind formA umanA cum rAmAseserA in aer la o inaltime mai mare decat cea la care se afla Mac&andi plutind in 2urul nostru% 7etele lor 'Am$itoare 5i luminoase radiau o fericire farA seaman% Am o$ser!at cA unele dintre ele a!eau c&ipul atat de luminos incAt in locul fetei practic nu mai !edeam decAt un o!al strAlucitor de lumina al$a% Intre formele lor percepeam un perpetuu 2oc de lumini cristaline multicolor care confereau un dinamism aparte intregului ta$lou% Insa lumina cea mai puternica o raspandea Mac&andi% (trAlucirea ei magnificA radia pana in pestera desc&isA din interiorul muntelui 5i de asemenea se raspandea mult 5i in impre2urimi% I-am au'it !ocea atat de specialA patrun'andu-mi in minte cu o mare claritate% Am pri!ito pe Leita dar ea nu isi misca $u'ele3 era o transmisie telepaticA dar aceasta nu diferea cu nimic la ni!el percepti! de situatia in care as fi au'it-o !or$ind% Din anumite puncte de !edere pot spune c&iar cA acum experienta era mai puternicA 5i mai nuantata% Am 5tiut atunci intuiti! cA Leita se adresa simultan celorlalte nouaspre'ece persoane din grup pe aceea5i cale telepaticA si am inteles cA fiecare dintre acestea primea un mesa2 adec!at personalitAtii 5i specificului ei% Mac&andi ne-a oferit atunci in!AtAturi pretioase despre umanitate 5i despre felul in care tre$uie sA actionam pentru a do$Andi un succes deplin in misiunea noastrA% In ceea ce mA pri!este mesa2ul ei a fost plin de gratie 5i de delicatete insA nu pot sA de'!Alui amAnuntele sale care se refera la unele e!enimente in care !oi fi implicat in !iitorul apropiat% Impresia sla!ei pe care o dega2a era co!ar5itoare 5i din nou am simtit cA nu puteam sA re'ist datoritA faptului cA respiratia mi se oprea in!oluntar% Am inc&is oc&ii 5i m-am a$andonat complet3 in acel moment Leita mi-a apArut nespus de !ie in minte apropiindu-se tot mai mult de mine% De aceastA data am putut sA re'ist strAlucirii pe care ea o dega2a dar totusi nu puteam sA fac nici o miscare% Mac&andi a !enit foarte aproape de mine asa cum s-a aflat atunci in pestera sacrA din Ti$et si si-a pus mana pe cre5tetul meu mentinand-o acolo% M-am simtit 'guduit din temeliile fiintei si am alunecat intr-un spatiu !id%%% Nu a!eam nici un punct de spri2in si nici un punct de reper% In 2urul meu totul parea gol dar cu toate acestea acel gol pulsa intr-un mod tainic indefini$il% (ingurul lucru pe care il faceam fiind in acea stare era sA contemplu nimicul1 nesfar5it care mA incon2ura% 4riunde a5 fi pri!it nu !edeam decAt un imens !id farA limite% Aceasta contemplatie in care eram pe deplin cufundat transcendea orice ni!el de gandire conceptuala% C&iar si gandul intens al pre'entei lui Mac&andi dispAruse fiind de asemenea inglo$at in

giganticul gol in care ma aflam% InsA cu!intele pe care le caut acum pentru a descrie acea stare mi se par in%im$ in s$mni%ica"ia l&!. In mi.l&cul ac$lui (i# ca!$ $mana #in

min$ m-am sim"i" cup!ins #$&#a"a #$ & %$!ici!$ %a!A s$aman ca!$ s$ !$(a!sa c&n"inuu #in c$ in c$ mai ma!$ in inima m$a. A"unci &!i)&n"ul c&n/"iinl$i mi s-a $s"&mpa" #a! nu inain"$ #$ a a($a s$n)a"ia ca am a"ins0 $"$!ni"a"$a... Can# mi-am !$($ni" /i am #$sc-is &c-ii i-am (a)u" p$ Elin&! /i p$ R$pa Sun#-i la & mica #$pa!"a!$ #$ min$ #iscu"an# in /&ap"a. Mi-am !&"i" p!i(i!$a #a! nu mai $!a nim$ni in .u!ul n&s"!u. Mac-an#i #ispa!us$ p$!$"$l$ mun"$lui $!a #in n&u &pac ia! *!upul #$ "in$!i pl$cas$. La &!i)&n" apa!us$!a )&!ii un$i n&i )il$ ca!$ luminau un c$! p$!%$c" s$nin /i %&a!"$ pu!. Nici u!ma #$ n&!i #$ pl&ai$ sau #$ (an". Daca nu a/ %i (a)u" paman"ul /i pi$"!$l$ u#$ a/ %i .u!a" ca nu %us$s$ nici & %u!"una cu ca"$(a &!$ inain"$. D&a! l&cul ca!$ a %&s" p!&"$.a" in m&# su'"il #$ ;i#am /i in p$!im$"!ul ca!uia ma a%lam /i $u a"unci $!a usca" /i n$a%$c"a" #$ u!*ia la ca!$ %us$s$m ma!"&! cu pu"in "imp in u!ma. A$!ul $!a !$c$ #a! "&"u/i $u nu !$sim"$am s$n)a"ia #$ %!i*. Mam !i#ica" /i m-am ap!&pia" #$ c$i #&i. PA/$am inc$" ($nin# pa!ca #in"!-& al"a lum$. - Mac-an#i m-a !u*a" sa nu "$ p$!"u!'am #in s"a!$a #$ m$#i"a"i$ mi s-a a#!$sa" lama. In"!$ "imp c$ilal"i au pl$ca". Ai !amas n$mi/ca" /i p!&%un# !$s&!'i" mai mul" #$ /ap"$ &!$ #a! ac$as"a $,p$!i$n"a %&a!"$ #$&s$'i"a p$ ca!$ ai "!ai"-& (a a($a & imp&!"an"a apa!"$ in $(&lulia "a spi!i"uala. Nu am )is nimic. T&"ul mi s$ pa!$a !$la"i( s"!ain ia! (&!'$l$ lui R$pa Sun#-i isi *as$au l&c cu *!$u in min"$a m$a. N$-am s"!ans %a!a *!a'a pu"in$l$ luc!u!i cu ca!$ am ($ni" ac&l& si ap&i am inc$pu" sa c&'&!am sp!$ p&ala mun"$lui #$ pia"!a. La &!i)&n" #iscul !&su al s&a!$lui s$ i($a "!$p"a" luminan#u-n$ cal$a #$ in"&a!c$!$ in lum$< S+AR/IT