Viitor cu cap de mort Radu Cinamar Capitolul l IN VIZORUL SECURITATII STATULUI Capitolul 2 DEPARTAMENTUL ZERO Capitolul 3 PRIMA CONFRUNTARE:

RAUL DIN ADNCURI Capitolul 4 A DOUA CONFRUNTARE: INFORMATIA ESENTIALA Capitolul 5 MAREA DESCOPERIRE Capitolul l N VIZORUL SECURITATII STATULUI Nu vreau sa prelungesc si nici sa dramatizez relatarea evenimentelor din aceasta carte, mbracnd-o n haina poleita a unui stil literar elegant si, tocmai de aceea, n u doresc recunoasterea unei ipotetice valori artistice a textului. Intentia mea este sa e xprim ct mai simplu si concis anumite fapte si evenimente care au o nsemnatate covrsitoare pent ru aceasta tara si pentru acest popor, deoarece exista deja numeroase semnale si do vezi ca o otrava" ascunsa tinde sa macine tot mai mult si mai repede constiinta si sufletul neamului romnesc. De altfel, aceeasi parere este sustinuta de numeroase alte persoane cu f unctii nalte n aparatul administrativ, economic, religios si cultural al tarii. Am putut sa ma conving si sa vad personal o parte din ceea ce, n prezent, este considerat cel ma i mare secret de stat n Romnia si, datorita naturii legaturilor si ntrevederilor care au f ost realizate cu reprezentantii de frunte ai principalei puteri statale a lumii, poate chiar c el mai teribil secret de pe planeta. Implicatiile sunt colosale, nsa intuitia mi spune ca, n mod necesar, cunoasterea aspectelor care vor fi prezentate n aceasta carte va constit ui n timp, prin ea nsasi, un salt calitativ remarcabil pentru existenta oamenilor, care va a nihila n cele din urma zidul gros al disimularii, tainuirii si minciunii ntretinute de factorii de raspundere si de interesele oculte ale anumitor organizatii si persoane in tara si din afar a ei. De aceea este posibil ca relatarea mea sa aibauneori un caracter aproape brut, necizelat, sa abordeze un stil gazetaresc sau chiar cazon, nsa consider aceasta m odalitate de exprimare ca fiind cea mai potrivita pentru a face cunoscute cititorilor anum ite aspecte inedite, chiar de culise" n lumea secreta a politicii, a fostei Securitati a Statu lui si a Serviciului Romn de Informatii (SRI) actual. Scopul meu este acela de a dezvalui astfel n mod gradat si cronologic un sir complex de evenimente, fapte, realitati si core latii care, n opinia mea si a altor persoane competente, prezinta o mare importanta pentru vii torul tarii, n fapt, este o biografie (actualizata pna n anul 2003) a unui personaj care este re al, dar pe care multi, poate, l vor crede desprins dintr-o legenda sau dintr-o carte de a venturi SF. mi permit sa atentionez cititorul nca de la nceput sa nu cada n plasa ieftina a ndoielii si a nencrederii, ci mai nti sa judece temeinic faptele si adevarurile pe c are le voi prezenta si abia la sfrsit sa traga concluziile pe care le crede de cuviinta.

Am avut sansa extraordinara sa-1 cunosc pe eroul relatarilor mele si trebuie sa marturisesc cu sinceritate ca nu as fi luat hotarrea sa scriu aceasta carte daca el nsusi nu mar fi impulsionat de multe ori n aceasta directie. Lungile discutii pe care le-am av ut cu el n anumite locatii secrete m-au convins de existenta anumitor realitati nebanuite p e care ulterior, n diferite situatii, am avut ocazia sa le verific eu nsumi. Dar ceea ce a determin at n cel mai nalt grad hotarrea de a relata toate acestea a fost descoperirea cutremuratoare ca re a fost facuta n Muntii Bucegi, cu un an n urma (n luna august, 2003), la care am avut si eu acces partial, datorita unui extraordinar concurs de mprejurari care mi-a fost fa cilitat de interventia eroului cartii. Probabil ca, prin aceasta, el a dorit sa spulbere si ultimele reticente pe care le-as mai fi putut avea. Acum stiu, am vazut, am alins ceea ce exista ac olo. Acum pot spune ca am o privire de ansamblu, dar corecta asupra istoriei adevarate, nca din genunile timpului, a Romniei si chiar a ntregii planete. Va fi relativ greu sa va redau n mod adecvat uluirea, bulversarea si chiar panica putinilor oameni care au avut a cces acolo. Ceea ce pot spune acum este ca acela a fost doar nceputul descoperirii, deoarece eu nu am avut acces la toate elementele, nu mi s-a permis sa vad chiar totul acolo, nsa cel care a ghidat toate investigatile si care, de asemenea, mi-a oferit nesperata sansa de a putea vedea locul n care a fost facuta epocala descoperire, mi-a povestit despre acea parte e nigmatica a locului respectiv, la care nu am avut nsa acces din ratiuni de securitate extre ma. Dar sa nu ne grabim si sa nu anticipam. Voi descrie totul, la timpul potrivit, e xact asa cum s-a petrecut. Pot sa afirm nsa fara rezerve ca acela a nsemnat, fara ndoial a, un moment de cotitura majora att n conceptiile mele ct si n cariera pe care o urmam. Ro g cititorul sa aiba rabdare si sa mi permita mai nti sa prezint firul calauzitor care a condus la evenimentul descoperirii extraordinare din Muntii Bucegi. n esenta, acest fir reprezinta chiar existenta profund misterioasa si tulburatoar e a eroului cartii, de care complicatul angrenaj al destinului m-a legat ntr-un mod c el putin straniu. Din ratiuni lesne de nteles, voi folosi un nume de cod n ceea ce-1 prives te. l cunosc pe Cezar Brad de aproape cinci ani, timp n care m-am ntlnit si am vorbit cu el de mai multe ori, convingndu-ma cu prisosinta de forta si caracterul extraordinar al acestui om. Pozitia sa cu totul speciala n complicatul angrenaj al puterii sta tale l face cu att mai credibil n ceea ce el mi-a expus fragmentat, dar totusi foarte con cis si coerent, n cele cteva ntlniri pe care le-am avut chiar daca, uneori, din diverse mot ive, acele ntlniri au fost aproape pe fuga". Ramne nsa un mister de ce m-a ales tocmai pe mine pentru a descrie faptele si a le

prezenta celorlalti oameni. Poate ca acest lucru s-a datorat, n mare parte, serio zitatii si interesului pe care le-am manifestat mereu fata de ceea ce el mi povestea. Sunt a specte care cu greu pot fi digerate" de mintea unui om obisnuit. Dar timpurile pe care le tra im sunt ele nsele foarte speciale, astfel nct ceea ce nainte mi se parea un vis sau un act al im aginatiei debordante, se dovedeste acum perfect posibil. La sfrsitul ultimei noastre ntlniri, Cezar mi-a precizat cu mult calm si detasare c a hotarrea de a scrie si a publica informatiile pe care mi le oferise mi apartinea n exclusivitate. Simteam cu toata fiinta ca aceasta era o mare responsabilitate ca re apasa pe umerii mei si marturisesc faptul ca a trebuit sa treaca aproape un an din acel m oment pna cnd sa reusesc sa-mi clarific toate aspectele, sa sintetizez faptele n ordinea n ca re miau fost prezentate si mai ales sa le nfatisez ct mai clar cu putinta. Am urmarit sa r edau ct mai fidel sirul de evenimente si explicatiile lui Cezar Brad, aproape cu aceleas i cuvinte cu care el mi le-a relatat mie. ndemnul de a publica aceasta carte mi-a fost facut cu un aer simplu si ct se poate de firesc; am avut atunci impresia clara ca, chiar si n cazul n care - din frica s au din alte motive - eu nu as fi facut ceea ce am fost rugat si nu as fi scris cartea, Cezar ar fi privit acest lucru cu o perfecta detasare si fara ndoiala ca, ulterior, ar fi gasit o alta mod alitate de a-si mplini intentia. O nastere ciudata La maternitatea din orasul F... era de garda doar doctorul Nenu. Cele doua asistente de serviciu pregateau grabite masa pentru nasteri. O femeie tnara, cu nf atisare simpla, dar placuta, fusese adusa cu cteva minute nainte n camera de operatie, deoa rece ncepusera contractiile. Nu tipa, dar era destul de speriata. Plictisite oarecum d e rutina activitatii si cam obosite dupa o noapte lunga pe care zorii ncepeau sa o biruie, cele doua asistente nu o prea bagau n seama. De altfel, n anii 70' ne aflam n plina dezvoltare multilaterala" comunista, cnd totul era cu poporul" si pentru popor", cnd totul era egalitate" si echitate" demagogica de asa maniera, nct nu mai faceai prea bine deosebirea dintre un scaun si un om. Chemat ntr-un trziu, dupa cteva ore de travaliu care parusera nesfrsite secole pentru viitoarea mama, doctorul Nenu cerceta obosit fisa pacientei: motiv ul internarii - ruperea pungii cu lichid amniotic; stare generala buna; tensiune no rmala; contractii uterine rare; dilatatie mica. Totul parea sa urmeze cursul firesc al unei nasteri obisnuite. Dndu-si seama ca se uita mai mult n fisa dect la pacienta, doctorul s-a apropiat de masa de nastere, clatinnd din cap la gndul ca oboseala i juca feste, facn-du-1 neatent. Nu banuia atunci ct de repede urma sa i se spulbere orice somnolenta si apatie. Arunca o privire rapida, edificndu-se imediat asupra stadiului nasterii; era iminenta. Dilatatia crescuse corespunzator si doctorul Nenu se bucura n sinea lui ca nu va

fi necesar bisturiul. O data cu ultimele si cele mai dureroase contractii ale mamei, aparu mai nti capul copilului, apoi trupusorul gingas si ascultator. Doctorul l prinse cu atentie de mini, ajutndu-1 sa iasa. Prima problema a fost aceea a lungimii cordonului ombilical. N enu vazuze multe n viata lui, dar atunci a ramas pentru cteva clipe tintuit de uimire, deoare ce lungimea cordonului depasea cu mult standardele obisnuite: masura aproape 1,5 m. Timpul era nsa pretios si nasterea trebuia sa sa termine cu bine. si reveni din ui mire, lua foarfecele din minile asistentei si taie cordonul; mai bine zis, el a vrut sa tai e acel cordon ombilical, asa cum mai facuse de sute de ori nainte n cariera lui de medic, dar la mele foarfecelui alunecau ca pe metal! Doctorul se holba nevenindu-i sa creada, n timp ce asistentele ramasesera ncremenite, n cele cteva secunde care au urmat el a schimbat doua perechi de foarfeci, nsa cu acelasi rezultat: cordonul nu putea fi taiat. Era foa rte elastic, ca o piesa din cel mai rezistent cauciuc. Doctorul Nenu avea ani ntregi de experienta medicala si stia sa-si stapneasca emotiile. Cu miscari precise, el a apucat atunci bisturiul si a apasat cu el n mo d repetat si cu putere pe cordon, n cele din urma acesta a cedat si s-a auzit primul tipat al vietii. Bebelusul era un baiat durduliu, cu trasaturile fetei neobisnuit de clare si rel axate si cu un cordon ombilical foarte ciudat. Erau zorii unei zile de primavara, n anul 1970. D upa aceea, evenimentele s-au precipitat. Amalia, suna-1 imediat pe colonel si spune-i sa vina ct se poate de repede la spital, a ordonat doctorul. Apoi se ntoarse catre cealalta asistenta si i zise: Tu pune cordonul ombilical la conservat; de femeie ma ocup eu. Adu-mi fisa ei. Colonelul Datcu a sosit la spital dupa aproximativ douazeci de minute. A avut o scurta discutie cu doctorul Nenu, dupa care a vorbit mult la telefon cu unul din sefii ierarhici de la Bucuresti. La ora prnzului, n fata maternitatii din F... a aparut o limuzina neagra cu numar guvernamental, din care au cobort doi indivizi sobri si tacuti. Unul dintre ei tinea n mna o geanta diplomat. Doctorul Nenu, colonelul Datcu si cei doi civili au discut at aproximativ o jumatate de ora ntr-un birou din interiorul spitalului. Nenu a completat un for mular care i-a fost nmnat de securisti, dupa care a fost rugat sa astepte putin afara. D upa cteva minute indivizii au plecat, iar colonelul s-a adresat doctorului, care era destul de tulburat: Chestia asta ne depaseste, Nenule. Acestea au fost unele dintre primele directiv e secrete pe care le-am primit la naintarea mea n functie, n astfel de cazuri trebuie sa ndeplinesc un protocol foarte strict si secret. Pentru tine n mod special, azi nu s-a petrecut nimic deosebit si nu ai vazut nimic straniu; m-ai nteles, nu-i asa? Gnditor, colonelul Datcu si-a aprins o tigara. Dupa cteva clipe, fara sa-1 priveasca pe doctor, a spus:

nca ceva. Baiatul nu are fisa medicala personala. O vei distruge imediat. Nu trebuie sa existe nimic n arhiva, referitor la aceasta nastere! Restul, crede-ma ce-ti spun, este prea complicat sa ne intereseze. Si, batndu-1 prieteneste pe umar, colonelul Datcu parasi spitalul, n urma lui, doctorul Nenu a ramas privind nauc n gol, n timp ce n salon o mama nestiutoare si strngea la piept, cu iubire, copilasul nou-nascut. Niste capacitati extraordinare Micul Cezar nu stia nimic despre atentia speciala care i se acorda si nu cunoste a, binenteles, nici maniera n care era supravegheat de catre Securitate. La vrsta frag eda pe care o avea nu putea sa nteleaga motivul pentru care el constituia un importan t subiect de interes si, de altfel, acelasi lucru se putea spune si despre parintii sai, care nu banuiau nimic n aceasta directie. Copilul se nascuse normal (mamei nu i s-a spus ceea ce s-a ntmp lat la maternitate), iar lunile care au urmat nu au adus nimic neobisnuit n casa simpla si modesta a familiei Brad. Totusi, cu timpul, n comportamentul bebelusului au nceput sa apara unele mici bizarerii, cum ar fi de pilda faptul ca nu plngea aproape deloc si ca si tinea deg etele de la mini n anumite pozitii curioase, atingndu-le sau ndoindu-le n diferite moduri, care s e repetau identic dupa un anumit timp. Parintii l urmareau cu mirare, dar fara sa s e alarmeze, deoarece bunul simt pe care l aveau i-a facut sa nteleaga faptul ca, n definitiv, n u putea fi nimic rau n legatura cu preocuparile oarecum stranii ale copilului. Dimpotriva, d e la un timp era chiar o adevarata ncntare pentru ei sa urmareasca jocul" degetelor lui micute, un j oc care de altfel era foarte elegant si pe care Cezar n realiza cu multa naturalete. Uneori, copilul ramnea nemiscat minute n sir, mentinnd aceeasi structura a degetelor, care fie form au un cerc, ori se nclceau, ori erau atinse succesiv de degetul mare, n pozitii bine determinat e. Parintii lui Cezar erau nsa foarte multumiti ca micutul nu plngea si nu le crea probleme noapte a, dar mai ales ca nu suferise nca de nici o boala. Cu timpul, nsa, n sufletul lor se strecura germenele unei suferinte ascunse, umbri ndu-le putin linistea traiului cotidian. Micul Cezar mplinea peste putin timp un an si nc a nu articulase nici un cuvnt. Problema nu era totusi prea grava, deoarece se mai ntlnisera astfel de cazuri, dar parintii se gndeau deja sa-1 duca pe copil la consultatie, la un medic logope d. Exact n luna n care Cezar mplinea un an, la usa casei au sunat doi indivizi spilcuiti, nalti, cu ochi de culoare gri, reci ca otelul, n spatele manierelor ele gante si a tonului voit amabil pe care 1-au abordat n discutia cu parintii lui Cezar se putea surpri nde totusi cu usurinta intoleranta fata de orice posibila mpotrivire, dublata de o surda dar ev identa amenintare cu represalii, n cazul n care ordinele de sus" nu ar fi fost ascultate. S-au prezentat

ca fiind membrii unui Departament Special al Securitatii Statului; aparent, gest urile lor erau nonsalante dar totusi ele impuneau n mod straniu un gen de teama n cei care i ascultau, n acele timpuri, Securitatea comunista avea deja un trist renume n ceea ce privea m oda- litatile de actiune si intimidare, dar n cazul familiei Brad metoda aplicata a mbracat o ha ina oarecum mai umana. ntrevederea a fost scurta si a constat, practic, dintr-un monolog sustinut de cei doi indivizi, n timp ce parintii lui Cezar ramasesera stnjeniti n picioare. Ideea princ ipala era aceea ca ei trebuiau sa urmeze fara greseala indicatiile care le erau date. Sarmanii o ameni au fost nstiintati ca fiul lor se afla n atentia anumitor factori de resort, care priveau mari interese de stat, pe care ei nu trebuiau sa le cunoasca. Misiunea lor era aceea de a informa imediat, direct si fara nici un alt intermediar (cei doi au insistat mult asupra acestei conditii) orice aspect neobisnuit, straniu sau iesit din comun, care putea sa apara sau sa se dezvolte n comportamentul copilului. Li s-a dat un formular sa-1 completeze, apoi au scris fiecare cte o declaratie de acord cu cele solicitate, n aceeasi declaratie se cerea obligativit atea unui raport pe care trebuiau sa-1 prezinte lunar colonelului Datcu. Nu li s-a dat voie sa pu na vreo ntrebare si nici nu li s-a permis sa cunoasca motivele acelor cereri. Totusi, la sfrsit, ca un fel de compensatie" pentru situatia ciudata care, practic, le-a fost impusa cu fo rta, li s-a oferit o indemnizatie speciala" n bani, destul de consistenta pentru acele timpuri, care ur ma sa fie primita regulat, n fiecare luna. Imediat dupa aceea cei doi indivizi au plecat. Aici trebuie sa mentionez unele aspecte care vor putea arunca o anumita lumina asupra comportamentului parintilor lui Cezar. Nicolae Brad avea peste 30 de ani, fiind cunoscut mai ales ca un om linistit, relativ retras si constiincios la locul de munca (era functionar la primaria orasului). Obedient n cele mai multe dintre cazuri, era to tusi capabil sa faca si anumite compromisuri, care vadeau unele ascunzisuri si refulari ale p sihicului sau. Probabil ca Serviciul Secret de Informatii avea deja o fisa psihologica a s a si i evaluase corect tendintele launtrice, deoarece ulterior s-a dovedit ctt oferirea indemniz atiei n bani a avut ca scop principal linistirea unor eventuale nemultumiri si asigurarea unei colaborari sincere din partea domnului Brad. ntr-adevar, psihologii i-au evaluat corect profilul emotional, deoarece el s-a dovedit a fi sensibil la tipul de siguranta materiala, chiar n favoarea unor aspecte de natura morala. Acesta a fost compromisul" lui Nicolae Br ad, cucerirea" lui pentru cauza Securitatii fiind relativ usoara. La polul opus se afla Smaranda, tnara mama a lui Cezar, a carei fire romantica si temperamentala nu punea prea mare pret pe aspectele vietii materiale, nca din cop ilarie, pasiunea ei fusese desenul astfel nct si petrecea multe ore schitnd amuzata sau,

dimpotriva, profund transpusa, o gama larga de subiecte care o inspirau n mod spo ntan, pornind de la peisaje si pna la jocurile nentelese ale copilului ei. Din nefericir e, nu avea energia necesara pentru a face fata situatiilor contradictorii din viata, care i provocau suferinta. Ori, situatia din familia ei devenise relativ tensionata deoarece ea era obligata, ntr-un anume fel, sa-si spioneze" propriul copil. Ar fi dorit, n refuzul ei mut dar neputincios, sa-1 simta atunci alaturi si pe sotul ei, nsa acesta optase repede p entru varianta practica a problemei, care era lipsita de complicatii. n fond, nu ni se cere sa facem nimic rau, i repeta Nicolae, pentru a o linisti. Ni ci macar nu stim la ce sa ne asteptam. Timpul le va rezolva pe toate, ncheia el de o bicei ntr-un stil filosofic. Sufleteste vorbind, acela a constituit de fapt momentul nceputului unei rupturi nt re cei doi soti, nu neaparat lumeasca, ci mai mult avnd implicatii de ordin afectiv. Cezar Brad nu a rostit nici macar un singur cuvnt pna ia vrsta de trei ani si doua luni. O anumita perioada de timp parintii 1-au crezut mut, dar au realizat repede ca nu aceasta era cauza, deoarece copilul rdea, uneori tipa si chiar gngurea, e drept, d estul de rar, nsa era o dovada certa ca afectiunea - daca ntr-adevar exista vreuna - nu era patologica. Pe colonelul Datcu 1-au cunoscut n prima luna dupa ntlnirea cu cei doi securisti, cnd - conform angajamentului semnat - trebuiau sa-1 viziteze si sa-i prezinte un raport. Li s-a parut un barbat amabil, serios, chiar ntelegator, dnd impresia ca face ceea ce face doar pentru a respecta o obligatie. Misiunea si-o ndeplinea nsa n mod constiincios, discutnd amanuntit cu parintii despre comportamentul copilului si notnd cu atentie tot ceea ce i se spunea n legatura cu aceasta. Banii pentru indemnizatia speciala i nmna el personal lui Nicolae Brad, n fiecare luna. La sfrsitul fiecarei ntrevederi nu uita niciodata sa adauge: Nu vorbiti cu nimeni despre aceste lucruri, dar mai ales nu frecventati nici un medic pentru consultul copilului. Daca apar probleme, pe mine ma sunati primul, iar eu voi lua masurile necesare. Pna la vrsta de trei ani, copilul nu a avut nici o boala, caz rarisim, dar aceasta usura oarecum sarcina care era impusa parintilor lui de a nu merge la spital, ci de a anunta mai nti organele de Securitate. Cam la acea vrsta a intervenit prima modificare maj ora n raporturile dintre parintii lui Cezar. Acesta mi-a povestit ca mama lui avea o mare pasiune pentru desen, talentul ei fiind evident n acest sens. n adncul sufletului, ea ar fi dorit chiar sa picteze, nsa'aceasta ar fi nsemnat complicatii financiare, o camera de lucru sp eciala, timp si nca multe altele. Se limitase, asadar, la simple crochiuri, schite, amuza mente care i mai nveseleau clipele de singuratate. Foile cu desene le pastra prin casa sau, un eori, pe cele mai reusite le prindea pe perete, pna cnd acestea cadeau singure sau le nlocui a chiar ea.

Smaranda avea nsa o predilectie pentru desenul abstract, desennd combinatii de lin ii, cercuri sau curbe ntr-o succesiune care aparent nu avea o idee precisa. Ea i spune a sotului ca n felul acesta se simtea foarte spontana si libera, ceea ce o reconfor ta mult. n una din zile, Smaranda Brad a desenat o serie de cercuri simple, concentrice, n mijlocul unei foi albe de caiet de desen. Se amuza, comparndu-si creatia cu aspec tul unei tinte. Deoarece cercurile i reusisera aproape perfect, ea a lipit foaia pe p erete, ntr-o camera. Totul a nceput cteva ore mai trziu, cnd 1-a gasit pe Cezar asezat n fata acel ui desen, privindu-1 fix, fara sa se miste deloc si fara sa clipeasca. Desi nu era ceva firesc, totusi mama lui nu a dat o importanta prea mare evenimentului, continund sa-si va da de treburi prin casa. Dar atunci cnd Nicolae Brad a sosit de la serviciu, copilul se afla tot n fata desenului, perfect tacut si nemiscat. Faptul era destul de straniu: un copilas d e trei ani, asezat pe pat si privind fix, ore n sir, un desen enervant prin simplitatea lui, n timp c e mama si frngea minile alaturi de el, plngnd ncet si nestiind ce sa faca. Ea ncercase sa-1 ia c u forta din fata desenului, chiar dezlipise desenul de pe perete, nsa n zadar; cum e ra deranjat, copilul ncepea sa tipe foarte tare. Cei doi parinti s-au privit ndelung, cuvintele fiind de prisos, ntr-un trziu, tatal a spus: E timpul sa-i anuntam. Cine stie ce va mai urma?! Stai, asteapta! se agita Smaranda. Sa mai lasam timpul sa treaca. Poate nu este dect o toana de copil. Cu greu 1-a convins sa nu dezvaluie nca nimic. Preocupati, si-au petrecut restul zilei ncercnd diferite metode pentru a-i abate atentia lui Cezar de la acel desen. Sperau ca n acest fel baiatul avea sa revina la normal, nsa totul a fost n zadar, nd ata ce era deranjat, Cezar ncepea sa tipe, sa plnga si nu se mai puteau ntelege cu el n nic i un fel. Au renuntat si 1-au urmarit apoi ndelung, aproape nevenindu-le sa creada ca asa ceva era posibil: copilul lor privea fix desenul, fara o vorba, fara nici o miscare, fara sa clipeasca. Nu mncase nimic si nu dadea semne ca ar vrea sa o faca; tot ceea ce se petrecea n jurul lui nu reusea sa-1 distraga de la efortul concentrat n care era implicat. Pe la orele zece seara, Nicolae Brad 1-a sunat pe colonelul Datcu si i-a povesti t situatia. Acesta le-a transmis sa nu intre n panica si sa nu actioneze n vreun fel pna cnd nu va sosi el nsusi acolo, mpreuna cu niste persoane autorizate, ntr-adevar, n jurul lui sase dimineata au sosit trei indivizi, care erau nsotiti de colonel. Do i dintre acestia erau securisti, purtnd aceeasi marca inconfundabila: fete rigide, costum n grijit, privire glaciala. A treia persoana i-a uimit pe parinti, deoarece era un om n vrst a, cu trasaturi asiatice, care avea o barba scurta, alba si mersul oarecum aplecat. Vo

rbea n limba engleza cu unul dintre securisti. Colonelul Datcu 1-a prezentat ca fiind un om d e stiinta din China" expert n astfel de cazuri, sfatuindu-i pe cei doi parinti sa nu se ngri joreze. Doctorul chinez 1-a urmarit cu atentie pe Cezar, i-a luat pulsul, i-a pipait ntrun mod aparte palma, i-a pus o mna pe crestet si doua degete n mijlocul fruntii, avnd n sa grija sa nu intre n raza vizuala a copilului. La toate acestea, Cezar a ramas com plet nemiscat si profund absorbit de desenul din fata lui. Doctorul a spus ceva n limb a engleza si apoi a iesit cu pasi mici si repezi din casa. Totul este foarte bine, dar nu trebuie sa-1 deranjati, a tradus unul dintre cei doi securisti. Tinem legatura prin colonelul Datcu. Imediat dupa aceea au plecat cu totii. Cei doi parinti se simteau simple marionete ntr-un joc nenteles, dar ^conjuncturile nu le ofereau deocamdata o alta varianta, ngrijorati si evident marcati de comportament ul straniu al propriului lor copil, ei au ramas lngaacesta, picotind de oboseala. Abia a dou a zi la prnz, dupa aproape 24 de ore, Cezar a dat primele semne ca ar vrea sa se ridice. Copil ul continua sa ramna absorbit n el nsusi, dar cel putin a mncat cu pofta. Parintii au r asuflat usurati si 1-au nstiintat pe colonel. Acesta avea sa fie nceputul unui sir de evenimente deosebite, care au marcat pentru totdeauna viata lui Cezar. Nicolae si Smaranda Brad au trecut ntr-un plan secundar al interesului sau, deoarece viata launtrica si experientele extraordin are pe care Cezar le-a trait - unele dintre ele mi le-a relatat personal, pentru a le mentio na aici - aveau sa marcheze ntr-un mod profund destinul lui viitor. Dupa acel eveniment neobisnuit. Cezar ramnea adeseori interiorizat si nemiscat minute n sir, cu ochii nchisi. Aceasta se petrecea n cele mai neasteptate momente a le zilei, chiar si atunci cnd se juca. Odata, cnd mama lui l hranea, brusc el a nchis o chii si a ramas astfel mai bine de 10 minute, dupa care a continuat sa mannce ca si cnd ni mic nu s-ar fi ntmplat. Aceste aspecte se integrasera deja n firescul cotidian iar parintii copilului se obisnuisera cu ele, fara sa nteleaga nsa cauzele lor si fara sa primeasca explicat ii sau lamuriri n aceasta directie, pentru ca Cezar nu rostise pna atunci nici un cuvnt. Evenimentul s-a produs nsa la doua luni dupa ntmplarea cu desenul, cnd Cezar a rosti t primele cuvinte din viata lui. El i-a lasat perplecsi pe toti cei care se aflau atunci n casa, att prin usurinta si claritatea cu care a vorbit, ct si prin maturitatea ideilor sale . n acea zi, la familia Brad venisera n vizita niste rude, care l iubeau mult pe copil. Acesta, fiind mai retras, cauta un loc unde sa ramna singur ctva timp. nchis e ochii, dar n jurul lui erau prea multe vorbe, prea mult zgomot, prea multe ntrebar i. Toti se agitau si, desi nu el era n centrul atentiei, pregatirea mesei implica multa m

iscare, discutii, rsete, galagie. Cnd au venit sa-1 ia n camera n care era pusa masa, alintnd u-1 n tot felul, Cezar a rostit foarte limpede: Vreau sa ma gndesc! Voi trece repede peste surpriza de proportii, dar si peste bucuria celor din cas a, pentru a spune ca din acel moment Cezar a nceput sa vorbeasca fluent si fara nici o dificultate, dnd dovada de multa maturitate n tot ceea ce spunea. La vrsta de patru ani el discuta despre subiecte care i puneau n ncurcatura si pe cei maturi. Una dintre problemele asupra careia i placea sa insiste era cea a mintii. De unde vin gndurile ?", Unde se duc ele?", Din ce sunt facute gndurile?", De ce nu toti oamenii gndesc la fel?", erau doar unele dintre ntrebarile cele mai frecvente cu care Cezar reusea sa-i puna n ncurcatura pe ceijlin jurul lui. Bietii parinti nu mai stiau ce sa-i raspunda, l t rimiteau la joaca, schimbau vorba, dar de cele mai multe ori Cezar era ferm; n locul activita tilor obisnuite ale unui copil de vrsta lui, el prefera sa se adnceasca n gnduri. Fapt straniu, desi era adeseori rugat sa povesteasca ce simte si ce gndeste n acele momente, el refuza cu ncapatnare sa explice sau chiar sa raspunda ceva. Totusi, fo arte rar, spunea ca dupa ce nchidea ochii simtea cum parasea brusc camera, dar despre locul unde ajungea nu stia cum sa vorbeasca si nu putea sa-1 descrie prin cuvinte. Pna la sase ani, Cezar a fost vizitat o data pe an de doi securisti care erau nsot iti de misteriosul doctor chinez. Acesta l examina sumar, dnd mereu din cap cu un aer multumit si uneori si atintea privirea ca de foc n ochii baiatului. Cezar mi-a pov estit ca tinea minte foarte bine privirea aceea aproape impersonala, dura si profund enig matica a omuletului din fata lui, care avea atunci un zmbet abia schitat. Urma sa-1 ntlneasc a mai trziu, peste ctiva ani, si sa nvete de la el nebanuit de multe taine ale vietii, pe ntru ca destinul le mbinase vietile ntr-un mod foarte complex. Nu vom sti probabil nicioda ta ce gndea doctorul Xien atunci cnd l privea pe Cezar sau cum interpreta el capacitatile neobisnuite ale acestuia. Dar stim cu siguranta ca el a jucat ulterior un rol ex trem de important n existenta baiatului si ca a intuit corect fortele si dotarile excepti onale ale acestuia. Este de altfel foarte posibil ca el nsusi sa fi avut capacitati si pute ri supranormale, deoarece rezultatele obtinute de Cezar, ca elev al lui, sunt de na tura sa confirme aproape fara dubiu acest lucru. Doctorul Xien avea sa intervina decisiv, ctiva ani mai trziu, n pregatirea speciala a baiatului. Nu detin informatii suplimentare n legatura cu acest person aj enigmatic, dar din putinele date care mi-au fost furnizate de Cezar am nteles ca, n acea perioada, Ceausescu era foarte interesat de un anumit program de pregatire parap sihologica si de utilizarea subiectilor respectivi n cazurile foarte secrete de interes nationa l. Se pare ca el a fost influentat de anumite informatii din domeniul spionajului, care i atrag

eau atentia asupra cercetarilor intensive si a experimentelor parapsihologice efectuate de S UA si URSS n acea perioada, n calitatea sa de Sef Suprem al Statului, Ceausescu a dat or din ca n cadrul Serviciului de Securitate sa se nfiinteze un departament special pentru descoperirea, educarea si dezvoltarea unor subiecti umani care prezentau capacit ati neobisnuite. Acest ordin implica de asemenea un secret la vrf, care depasea cu mu lt pe scara ierarhica secretul simplu de serviciu. Daca n privinta mentinerii secrete a departamentului nu au fost ntmpinate greutati deosebite, datorita utilizarii metod ei blocajului ierarhic de informatie, n ceea ce privea personalul si dotarea tehnica ramneau nca multe lucruri de facut. Ca aproape orice initiativa comunista, cnd era vorba d e investitii - mai ales ntr-un domeniu n care nimeni nu stia si nu putea prea muue lucrurile avansau cu greutate. Nu se stie clar n ce scop dorea Ceausescu sa folos easca noua directie de actiune parapsihologica, dar putem banui ca el viza n mare parte proc edurile de manipulare psihica a maselor populare si de influentare a lor mai ales n scopu l mentinerii puterii dictatoriale, iar ntr-o mai mica masura pentru capacitatea de aparare nationala sau pentru rezolvarea diferitelor conflicte externe. Ceausescu a dispus nfiintarea acelui departament n anul 1968, la putin timp dupa venirea lui la putere, dorind astfel sa exploateze la maxim popularitatea sa n Oc cident, care n acea perioada nregistra o cota de apreciere n ascensiune. Succesul lui diplo matic, de mare anvergura, a aparut ca urmare a doua aspecte principale: ostilitatea apr oape fatisa n ceea ce privea colaborarea cu Moscova si refuzul actiunii armate n celebra primava ra de la Praga", din 1968. Dispozitia lui Ceausescu de nfiintare a departamentului special de studii si experimente pe subiecti cu dotari exceptionale prezenta nsa, n acei ani, unele asp ecte curioase si chiar contradictorii, ceea ce ne poate duce la concluzia ca el nsusi mai mult cocheta cu ideea respectiva, ca aceasta mustea promitator undeva n mintea sa, dar ca nu se afla neaparat pe lista lui de prioritati. Totusi, ca orice personalitate viclean a si cu nclinatii paranoice, Ceausescu dorea cu orice pret sa se nconjoare de ct mai multe certitudi ni si modalitati care sa-i asigure o hegemonie de necontestat, lipsita de probleme. De sigur, nu avea cum sa dezvolte n aceeasi masura toate ideile pe care le avea dar de obicei revenea mai trziu asupra fiecareia dintre ele, facnd ca mugurele abia ivit cu mult timp n u rma sa nfloreasca ulterior plin de energie. Astfel, n 1968, Securitatea Romna s-a confruntat cu un ordin ultrasecret, care nu respecta obisnuitele canoane de emitere; el era datat n 28 august, cu semnatura p ersonala a lui Ceausescu si - fapt extrem de rar - cu o adnotare proprie a acestuia. Decretul i mpunea

nfiintarea unui departament special, numit Departamentul Zero, independent de activitatea celorlalte departamente si Directii din Securitatea de atunci, cu in formare directa doar la Seful Securitatii si la Presedintele tarii (aceasta precizare co nstituia chiar nota scrisa de Ceausescu, ceea ce atragea atentia att asupra secretului foarte nalt al ordinului, ct si asupra modalitatilor n care el trebuia respectat), nsa n afara de o foarte scurt a grila de personal si de minime indicatii cu privire la directiile principale de actiune care implicau, la nceput, metodele de descoperire si observare a viitorilor subiecti - , decretul n u oferea alte informatii. De aceea, el a pus n mare ncurcatura conducerea de atunci a Securitati i Statului, deoarece pe de o parte se referea la un domeniu de actiune relativ nou si neexperimentat, iar pe de alta parte nu putea sa se ncadraze n sistemul de finantare obisnuita, deoarece se solicita secretul absolut. n acea perioada de nceput a Departamentului Zero, lui Ceausescu i s-a cerut acordul pentru colaborarea cu un alt stat, care avea o anumita traditie n domeniu : China. Relatiile diplomatice erau relativ bune si n 1972 autoritatile celor doua tari au convenit la un schimb" oarecum straniu: doctorul Xien avea sa conduca si sa ordoneze din punct de vedere tehnic structura Departamentului din Romnia pe o perioada de 15 a ni, pe cnd Ceausescu se obliga sa suporte bursele de scolarizare a 100 de studenti chine zi n Romnia, pe aceeasi perioada de timp. China se oferea, de asemenea, sa puna la dis pozitia lucratorilor din Departamentul Zero (cunoscut sub prescurtarea DZ) unele dintre rezultatele experientelor sale n domeniul parapsihologic, precum si alte modalita ti utile de desfasurare a activitatii. Astfel au fost puse bazele uneia dintre cele mai secr ete si teribile actiuni umane n Romnia: metoda parapsihologica. Cezar Brad a fost unul dintre primii subiecti remarcati, care au fost luati n evidenta DZ. Totusi, nici chiar doctorul Xien sau cei cu functii de raspundere n cadrul departamentului, care primeau rapoartele scrise de la parintii sai, nu cunosteau detaliile sau experientele subtile ale copilului, adica cele care aveau un caracter launtr ic, despre care Cezar nu vorbea cu nimeni. Sistemul adoptat de echipa de actiune a DZ implica ma i nti o perioada de tatonare" si tinere sub observatie a subiectului si numai dupa ce ace sta facea ntr-adevar dovada unor capacitati psihice de exceptie, el era integrat n structura departamentului. Uneori, aceasta tatonare" si verificare putea sa dureze ani n sir, asa cum a fost cazul lui Cezar, alteori nsa subiectul era integrat imediat dupa ce se verificau informatiile primite. Cezar si formase un cmp propriu de experimentare mentala, n care i placea sa se cufunde tot mai adnc si din care revenea mbogatit cu senzatii si perceptii extraor dinare. Nu era o lume a lui proprie, pentru ca atunci s-ar putea crede ca Cezar cauta un an umit refugiu, datorita unor ipotetice dificultati de adaptare psihica sau chiar a unu

i anumit gen de alienare mentala. Adevarul, nsa, era altul. Simplul fapt ca noi nu putem nteleg e ceea ce ne depaseste cu mult capacitatile noastre actuale nu nseamna ca acel lucru, fi inta, comportament sau experienta constituie un aspect negativ si condamnabil sau ca, mai grav, el nu exista. Cazul lui Cezar Brad era straniu si cel putin la acea vreme el era pu tin nteles si acceptat chiar de catre cei din structura DZ. Situatia se ncadra, totusi, n tiparu l solicitat pentru racolarea subiectilor care sa faca parte din Departamentul Zero. Trebuie sa marturisesc faptul ca nici eu nsumi nu cunosc dect unele dintre acele uluitoare realizari si experiente pe care le-a avut Cezar n anii fragezi ai copil ariei sale. n general vorbind, ma consider un om stapn pe sine, pe cunostintele si emotiile lui , dar cele relatate de Cezar ntreceau cu mult posibilitatile mele de imaginatie. Desigu r, atunci cnd ascultam relatarile sale nu aveam n fata ochilor un om dezechilibrat psihic, n ici un creator de literatura SF si nici o persoana paranoica. Pentru cei care cunosc an umite aspecte ezoterice si initiatice, care mai ocupa nca unele functii-cheie n aparatul de stat sau care detin puterea de a avea acces la unele informatii si arhive strict secrete, prob abil nu ar fi prea greu sa identifice rapid elementele principale ale relatarilor din aceasta carte . Dar pentru ceilalti, adica pentru cei mai multi oameni care sunt practic lipsiti de informa tia corecta si care sunt supusi aproape mereu unui adevarat bombardament de date si relatari contradictorii, este relativ dificil sa mai aiba o opinie personala coerenta si de bun simt. Prin puterea functiei de consilier guvernamental pe care o detineam n urma cu ctiva ani, am facut unele cercetari discrete si m-am convins, bazat fiind si pe p ropriile mele observatii si intuitii, ca Cezar Brad era un personaj de exceptie. Modestia cu care mi-a relatat principalele experiente si activitati ale sale, precum si unele mici inci dente" edificatoare cu care m-am confruntat eu nsumi n prezenta lui, m-au convins treptat de o realitate care nu putea fi negata, aceea ca exista unele fiinte umane care depas esc cu mult standardele noastre conceptuale, mentale, precum si pe cele de eficienta n actiun e. Prin puterile si capacitatile lor superioare, acesti oameni au forta, daca doresc ace asta, de a transforma chiar destinul altor persoane. Una dintre dovezile de necontestat asupra capacitatilor sale le-am avut chiar de la prima ntlnire pe care el a solicitat-o n urma cu ctiva ani. ntlnirea a fost rezultatul unor complexe aranjamente ntre anumite persoane de ncredere, dar scopul ei princip al constituia nca, la acea vreme, un mister pentru mine. Eu auzisem vag despre exist enta Departamentului Zero n cadrul Serviciului Romn de Informatii (SRI) actual, dar nu cunosteam alte aspecte suplimentare. Venisem la punctul de ntlnire direct de la serviciu, cu masina institutiei. Afara era noapte si ploua cu galeata, astfel ca

am ramas nauntru, discutnd relaxat cu soferul. Dupa cteva minute, usa masinii s-a deschis brusc si Cezar s-a asezat dezinvolt lnga mine, pe bancheta din spate, ncepnd sa dis cute amabil cu miilt calm si abordnd direct motivul ntlnirii. Am fost repede atras de subiectul discutiei, astfel nct abia dupa cteva minute am realizat faptul ca soferu l pornise deja masina, conducnd tacut spre o tinta necunoscuta, fara ca eu sau Cezar sa-i f i cerut aceasta. Dupa ce am ajuns n fata hotelului Sofitel, unde Cezar avea o camera, miam exprimat nedumerirea n legatura cu actiunea soferului, caruia nu i se spusese nim ic, n timp ce ne ndreptam spre camera sa, Cezar mi-a explicat ca, n unele cazuri, a vorb i se dovedeste inutil si functia mentala, atunci cnd este bine controlata si purificat a de perturbatiile exterioare, poate actiona cu aceeasi eficienta ca si cuvintele ros tite prin viu grai. Cu alte cuvinte, el mi spunea atunci despre principiile telepatiei. Initial am cr ezut ca glumeste, dar imediat dupa aceea mi-a explicat modul n care a procedat: n chiar momentul n care ma saluta si se aseza lnga mine n masina, el a transmis mental sofe rului, foarte precis, destinatia calatoriei precum si comanda pornirii. Soferul, convin s ca auzise replica verbala, se conformase ntocmai. Cnd antrenamentul n aceasta directie este intensiv si perseverent, transmiterea telepatica a gndurilor nu mai devine o problema, mi spuse Cezar zmbind usor. Dupa ce am ajuns n camera lui, a desenat pe o hrtie urmatoarea schema, dndu-mi simultan explicatiile necesare: Sa presupunem ca un om, A, se afla ntr-o comunitate de alti oameni. Gndurile sale, care nu sunt puternice, amestecndu-se cu gndurile celorlalti, formeaza un fe l de ceata" mentala, pentru ca acele gnduri sunt de obicei slabe, nu au nimic precis si bine definit; sunt doar frnturi de idei superficiale, care nu sunt aprofundate. Putem spune ca atunci fiecare dintre indivizi traieste relativ izolat, ntr-o lume mentala care i este proprie, dar care totusi este influentata ntr-un grad mai mare sau mai mic - n functie de recep tivitatea pe care o manifesta persoana respectiva - de gndurile celor din jur. CEATA" MENTALA Cel mai adesea ei percep aceste influente exterioare n mod inconstient, ca pe nis te schimbari de dispozitie psihica sau de stare launtrica. De aceea am folosit term enul de ceata" mentala, pentru ca la acest nivel oamenii nu se vad" unii pe altii, ntocmai ca o corabie plutind pe o mare cetoasa, fara sa aiba nici un punct de reper. Cezar a tacut un timp, desennd nca o schema. Daca nsa un om va emite un gnd foarte concentrat, acesta va fi ntocmai precum un fascicul de lumina concentrata, ca un laser", mi-a explicat el mai apoi . n plus, daca acel om si directioneaza fasciculul mental foarte precis catre un alt individ, B, atunci acesta l va percepe si l va vedea" mental ca o lumina puternica prin ceata" nconjuratoare, ca raza luminoasa a unui far pe tarm, ca o lumina puternica ce ghi deaza

vapoarele spre mal. Asadar, procesul e simplu, dar necesita un antrenament asidu u. Alti indivizi FOCALIZAREA MENTALA Dar ce ai vrut sa spui prin purificare" mentala? -1-am ntrebat eu cu o inocenta justificata, deoarece explicatiile pe care mi le oferea erau atu/ici cu totul in edite pentru mine. Ceea ce noi numim mental sau minte este n realitate un angrenaj foarte complex si subtil, care comporta multe diviziuni sau functii si este totodata structurat pe diferite frecvente energetice de vibratie, mi raspunse Cezar cu bunavointa. Unii numesc Ceata" mentala aceste benzi de frecventa capacitati" sau puteri". De aceea, nu toti oamenii pot s a realizeze aceleasi lucruri, pentru ca nu toti oamenii au aceleasi puteri". De pil da, A are capacitatea sa se concentreze repede atunci cnd nvata, B si stapneste bine emotiile, C are o memorie mult mai buna fata de memoria celorlalti, dar toate nu reprezint a totusi dect infime posibilitati din cele pe care le avem la dispozitie. Chiar si asa, el e se evidentiaza n mediocritatea mentala nconjuratoare, dar nca nu sunt cizelate si nici educate n mod corespunzator. Prin anumite metode de antrenament, capacitatile men tale ale omului pot fi dezvoltate foarte mult, ceea ce va face ca, ulterior, el sa ac tioneze cu o mare eficienta. Aceasta numesc eu purificare", ntruct atunci gndirea, metaforic vorb ind, lasa n urma un balast" nefolositor, care este reprezentat de gndurile secundare, ad eseori viciate de intentii rele, care fie nu au un continut real, fie sunt slabe si lip site de forta. Cel care reuseste sa curete" astfel mintea, dobndeste o forta mentala extraordinara. Mintea lui poate sa patrunda a-tunci cu usurinta prin ceata" mentala a maselor de oameni, la fel cum o sageata strabate fumul. Doar de la acel nivel ncolo omul afla si experiment eaza n acelasi timp faptul ca mintea, ca forma energetica subtila, are ntietate asupra ma teriei si, ca urmare, o supune si o controleaza. Asa apar puterile paranormale, nsa ele impl ica deopotriva si un nalt grad de trezire a constiintei individuale, pentru ca atunci responsabilitatea este foarte mare. Puterile supranaturale pe care le are un ind ivid l pot face pe acesta sa actioneze n mod egoist si orgolios, complicnd mult destinul sau. Este ca atunci cnd arunci cu o minge n perete: ea se ntoarce Ia tine si te loveste cu aceea si forta. Trebuie sa actionezi deci cu maturitate si discernamnt n folosul celor din jur, si nu doar pentru tine nsuti. Din nefericire, unii oameni si dezvolta astfel de puteri p entru a sluji anumite interese egoiste, individuale sau de grup restrns. In unele cazuri proble ma este chiar mult mai grava, deoarece se urmareste influentarea maselor de oameni n scop ul dobndirii puterii si controlului absolut asupra lor. Tocmai de aceea te-am chemat aici; vreau

sa dezvalui aceste adevaruri si tu poti sa ajuti mult la cunoasterea lor publica . Eram cu totul uluit de ceea ce auzeam, ntr-o perioada de doar cteva zeci de minute ma confruntasem deja cu idei si notiuni despre care nici macar nu mi nchipuiam ca exista. O parte din mine se revolta, spunndu-mi ca, fara ndoiala, eram tinta unor minciuni sau a bataii de joc. ntregul scenariu mi se parea oarecum fan tasmagoric: prea repede, prea mult, prea neasteptat. Cu toate acestea, impulsul dominant era acela de a avea ncredere deplina n Cezar Brad si chiar dorinta de a colabora neconditionat cu acesta. Suspiciunile mele, firesti ntr-o asemenea situatie, nu reuseau sa nfrnga intuitia profunda ca ceea ce faceam era bun si nobil. Omul din fata mea mi inspir a o tainica ncredere si siguranta interioara, care elimina aproape orice tendinta de divagati e si revolta a ratiunii mele normale", deschizndu-mi calea spre un teren misterios si totodata fascinant prin atractia pe care o exercita asupra mea. Cezar nu dorea sa piarda nici o clipa cu discutii inutile sau introduceri complexe si ndelungate. El mi dadea astfel impresia certa a hotarrii de nestramutat n ceea ce si-a propus, mergnd direct la tinta, fara ocolisuri, fara amnari. Cu toate acestea, nu am simtit nici macar o clipa sentimentul unei obligatii sau a presiunii pentru a accepta propunerea lui. Acesta a fost un factor decisiv pentru mine. Cezar Brad avea, pr intre altele, uimitoarea capacitate de a-ti induce entuziasmul debordant ntr-o anumita directie, de a-ti capta fara efort atentia si interesul, nsa aceasta era o influenta n mod e vident spontana si perfect naturala din partea lui, era chiar radiatia lui subtila care te cuprindea n mod foarte placut. Sunt nerabdator sa nfatisez ct mai repede aspectele uluitoare care au urmat, dar totusi misiunea" mea trebuie sa se desfasoare gradat, deoarece altfel risc sa dau nastere la anumite suspiciuni n mintea cititorului, care s-ar confrunta atunci cu o nclceala d e fapte si relatari expuse haotic si aparent fara legatura ntre ele. Voi reveni, deci, la expunerea cronologica a principalelor evenimente din viata lui Cezar Brad, pentru ca citit orul sa nteleaga ct mai bine felul n care el a reusit sa patrunda dedesubturile, scopurile si modalitatile de actiune ale anumitor personaje si organizatii oculte care action eaza la nivel mondial si care ntr-un mod insidios si-au ntins tentaculele si n Romnia. Asa dupa cu m se va vedea, nsa, aceasta avea sa duca la o spectaculoasa schimbare de situatie al c arei protagonist principal a fost Cezar. Dupa cum am mai spus, punctul culminant 1-a constituit uluitoarea descoperire di n Muntii Bucegi, care n prezent implica mai multe state si regiuni ale globului ter estru, dar mai ales puterea statala si diplomatia americana. Cunostintele mele despre acest subiect ma determina sa afirm ca, imediat dupa marea descoperire din munti, n 2003, relat iile diplomatice ntre Romnia si Statele Unite ale Americii au devenit foarte complexe i

ar echilibrul lor era destul de delicat. Situatia se datora unor tensiuni cauzate d e anumite intentii divergente care au rezultat dupa extraordinara descoperire facuta n munt i. Printre altele, aceste intentii vizau chiar conditia actuala a omenirii, nsa n lunile care au urmat dupa acel eveniment epocal, tensiunile au fost aplanate datorita unui plan comun de a ctiune care a fost stabilit la cel mai nalt nivel al diplomatiei celor doua state. Voi p rezenta nsa n mod amanuntit aceste aspecte la timpul cuvenit. Deocamdata voi preciza ca ntelege rea dintre Romnia si SUA nu a convenit anumitor factori politici din tara noastra, ca re au vederi mult mai progresiste, crend astfel noi tensiuni si provocnd chiar o schimba re de opinie pe esichierul politic din Romnia. Informatiile de ultima ora pe care le de tin, care mi-au parvenit chiar nainte ca aceasta carte sa intre la tipar, mi confirma o viit oare ntrevedere cu Cezar Brad (la aproape un an de la ultima ntlnire) n care voi afla alt e aspecte fulminante si foarte secrete n legatura cu marea expeditie" pe care acesta , mpreuna cu o echipa mixta romno-americana, a facut-o pornind de la realitatea descoperirii din Muntii Bucegi. Desi cunosc deja datele principale ale acestei c alatorii, prefer sa nu anticipez, ci sa prezint totul ntr-un mod coerent si n detaliu, dupa ce voi intra n posesia altor informatii pretioase. Consider acest demers necesar mai ale s pentru ca oamenii au dreptul sa stie adevarul istoric si, de asemenea, sa cunoasca cine si de ce a urmarit sa manipuleze acest adevar de-a lungul timpului. Acesta este firul calau zitor al relatarii din aceasta carte. Fie ca el va avea rasunet n constiinta oamenilor, fi e ca, dimpotriva, va fi ntmpinat cu ironie si nencredere, eu mi exprim totusi convingerea ca demersul pentru scrierea si publicarea acestei carti este unul profund benefic s i pozitiv, pentru ca cel putin va naste anumite ntrebari n constiinta oamenilor si va emula i nteresul spre dimensiunile oculte, subtile, ale cunoasterii de sine. La vrsta de sapte ani Cezar a fost dat la scoala, dar acolo el nu a excelat la ni ci o materie. Era un elev normal, cu o activitate scolara medie. Nimic nu lasa sa se n teleaga ceva despre preocuparile si gndurile sale, iar notele pe care le avea reflectau m ai mult ceea ce el auzea si ntelegea n clasa, deoarece acasa nu nvata aproape niciodata. To tusi, prin clasa a treia, parintii lui au fost chemati la scoala de nvatatoare, care er a profund tulburata si nedumerita. Ea dorea sa stie daca acestia au observat ceva neobisnu it n comportamentul baiatului, nsa att Nicolae ct si Smaranda Brad au negat cu hotarre, a sa cum li se ceruse de catre reprezentntii Securitatii, nvatatoarea le-a relatat atu

nci ceea ce se petrecuse; ntruct trebuia sa corecteze niste lucrari scrise, ea le daduse elevilor sa nvete pe de rost o poezie de cteva strofe, pe care n prealabil o citise cu voce tar e n fata clasei. La scurt timp dupa aceea, nsa, a avut surpriza sa constate ca Cezar se ui ta absent pe fereastra, n timp ce toti ceilalti nvatau poezia. Atunci i-a atras atentia, dar dupa cteva minute 1-a surprins n aceeasi atitudine. Cezar! Ridica-te n picioare! se rasti ea la copil. De ce nu nveti poezia ca toti ceilalti? Baiatul nu parea deloc intimidat de tonul amenintator al nvatatoarei, ramnnd calm si stapn pe sine. Dar eu o stiu deja, raspunse el ncet. Cum adica o stii deja? De ce minti? Nu mint. Am auzit-o cnd ati citit-o dumneavoastra. Indignata de curajul copilului, dar si curioasa sa afle adevarul, nvatatoarea i ce ru sa recite pe de rost poezia n fata clasei. Cezar spuse fara nici o greseala ntreaga p oezie. Am crezut ca o nvatase nainte, acasa. Dar aceea era o lectie noua si n plus, asa dupa cum stiti, el nu prea face exces de zel cu nvatatul, a explicat n continuare femeia, surescitata. L-am pus mai apoi sa recite alte doua poezii, la fel de lungi, care nu erau n manual si pe care eu i le citeam nainte o singura data; dupa ce ma asculta atent, le recita apoi fara nici o greseala sau pauza. De aceea v-am chemat sa discutam, pentru ca eu nu am mai vazut asa ceva. Curnd, nsa, incidentul a fost uitat. Cezar mi-a spus ca a nteles foarte repede utilitatea faptului de a nu iesi cu nimic din comun, atunci cnd se afla printre c eilalti oameni, deoarece n felul acesta evita tracasarile, curiozi- tatea sau chiar rauta tile sau invidiile care proveneau mai ales din partea colegilor sai. Simteam, chiar la acea vrsta frageda, ca era foarte important sa nu atrag atentia asupra mea. Erau alte lucruri, mult mai importante, care mi solicitau din plin at entia si interesul atunci cnd ma ntorceam acasa, n camera mea, mi povestea el zmbind enigmatic. Se referea, binenteles, la misterioasele experiente de natura subtila pe care le avea atunci cnd se cufunda n el nsusi, profund abstras de la influentele mediului exteri or. Parintii renuntasera demult sa-1 mai deranjeze cu diverse ntrebari despre atitudinea lui. Aceasta li se parea chiar normal si se obisnuisera, de asemenea, cu rapoartele pe care le f aceau lunar si cu vizitele inopinate ale celor de la Securitate. Pna sa mplineasca zece ani, c ei din jur au mai avut doar o singura data ocazia sa-1 priveasca pe Cezar ca pe o fiinta um ana stranie", atunci cnd el a avertizat-o n mod special pe matusa lui, care venise n viz ita la familia Brad. Cezar nu stia de sosirea matusii, nsa cnd a intrat n casa si a vazut-o, a ramas pironit, privind parca prin trupul femeii care se afla n fata lui. Cu totii au ob servat ca ceva nu

este n regula si 1-au ntrebat daca s-a ntmplat ceva rau sau daca nu se simte bine, ns a baiatul nu a raspuns nimic si a plecat n camera sa. Abia spre seara, tulburat si nelinistit, el a ntrebat-o pe matusa lui cnd se va ntoarce acasa, n Bucuresti. Aflnd ca ea si cumparase bilet la tren pentru a doua zi, paru sa se mai linisteasca. Totusi, el a rugat-o sa nu calatoreasca cu masina, ceea ce nu a prea fost luat n seama de nimeni din cei pre zenti. Emilia, matusa lui Cezar, urma sa plece a doua zi la Bucuresti mpreuna cu fratele ei, Nicolae Brad, pentru rezolvarea unor probleme de ordin familial, n mod parado xal, nsa, ei nu s-au trezit la timp a doua zi dimineata, deoarece soneria ceasului .nu a f unctionat si au pierdut trenul. Prezenta Emiliei era nsa imperios necesara la Bucuresti n acea dimineata, astfel nct ea a luat o masina de ocazie, ocupnd ultimul loc ramas liber n aceasta. Tatal lui Cezar s-a ntors acasa, urmnd sa soseasca si el n capitala cu urm atorul tren. Vestea napraznica a sosit cu putin timp nainte ca el sa plece la gara. Masina n care se urcase Emilia avusese un accident grav n apropiere de Bucuresti; dintre t oti ocupantii masinii, doar ea a murit, ceilalti fiind raniti, dar totusi n afara ori carui pericol. Smaranda Brad a fost singura care si-a amintit de comportamentul ciudat al lui Cezar, precum si de sfatul pe care el i 1-a dat matusii Emilia. Ea a mentionat a cest fapt n raportul lunar, dar chiar si acel incident notabil a palit ca importanta n fata i mensei surprize pe care ea a trait-o la putin timp dupa aceea, o data cu evenimentul care avea s a-1 ndeparteze pe Cezar pentru totdeauna de familia lui. Desprinderea Cezar avea zece ani, dar nivelul sau de perceptie, judecata si comportament depasea cu mult aceasta vrsta. Era foarte putin cunoscut de ceilalti copii care l ocuiau pe aceeasi strada, pentru ca se juca foarte rar cu ei. Acestia l priveau ca pe un ci udat, inventnd diferite povesti rautacioase despre el. Cezar nu le dadea nici o atentie. Pasiun ea lui era aceea de a ramne timp ndelungat, chiar ore n sir, cu ochii nchisi, absorbit profund asupra unor realitati despre care parintii lui nu aveau nici cea mai mica idee. Ascultndu-1 cum mi vorbea despre aceste aspecte, am considerat ca este momentul potrivit sa-1 ntreb eu nsumi despre experientele pe care le traia n acele momente cu totul speciale, dar complet nentelese de ceilalti. Cezar s-a gndit cteva clipe, cautndu-si n mod evident cele mai potrivite cuvinte. Este foarte dificil sa explici n termeni obisnuiti anumite realitati care nu se ncadreaza n tipologia standard de logica si ratiune, care domina n prezent mai ales viziunea occidentala despre viata. Mai curnd, aceste lumi subtile au afinitati cu descrierile misticilor hindusi care prezinta experientele lor spirituale, foarte asemanatoare cu cele pe care le-am trait eu nsumi. Aceea a fost singura data cnd Cezar mi-a relatat pe scurt unele dintre misterioasele lui stari si trairi profunde, care erau att de stranii si neobisnui te pentru oamenii comuni. Odata am revenit n realitatea fizica nconjuratoare complet buimacit, fara sa recunosc minute n sir locul n care ma aflam, a continuat el sa-mi povesteasca. Des i

aveam ochii deschisi, vedeam ca prin ceata sau, mai bine zis, nu-mi dadeam seama de existenta contururilor obiectelor din jur. Treptat, foarte ncet, am nceput sa ma r eadaptez la conditia mea obisnuita; atunci am nteles foarte clar ca ntre minte si simturi e xista o anumita legatura. Fusesem att de profund absorbit n anumite dimensiuni subtile, nct depasisem cu mult aceasta conexiune. De obicei este relativ dificil sa te despri nzi de lumea obiectiva, adica sa te focalizezi launtric ct mai bine, ignornd senzatiile exterioare care provin de la simturi, ceea ce pentru mine nu mai constituia nsa o problema, n mod paradoxal, atunci dificultatea mea consta n a reface legatura dintre minte s i simturi, pentru ca n felul acesta sa ma integrez din nou n ciclul informational extern. Far a ndoiala, vederea mi era foarte buna, ochii i aveam deschisi dar, cu toate acestea, mi era gr eu sa ma adaptez la conditiile obisnuite din exteriorul meu. Ca sa ntelegi mai bine, im agineazati ca ai trait mai multi ani ntr-o metropola a lumii, avnd acces la un nivel de trai foarte nalt. Printr-un anumit concurs de mprejurari, ajungi apoi pe o insula mica si pust ie, n mijlocul oceanului, unde domina peisajul stncos iar conditiile de viata sunt prim itive. Saltul involutiv este urias si ti va fi necesar un anumit timp pentru a te acomoda cores punzator. Mi-am dat seama cu aceasta ocazie ca mintea umana este strns asociata cu senzatiile corporale, dar cu toate acestea ea poate, de asemenea, sa fie si libe ra de ele atunci cnd este ferm controlata si stapnita printr-o practica perseverenta. Uneori alunec am n stari de transa att de profunde, nct mama era nevoita sa-mi dea cteva palme pentru a ma face sa revin la realitatea obiectiva. Cteodata, cuprins de bucuria euforica pe c are o resimteam la iesirea din meditatie, ma straduiam n mod sincer sa le explic parint ilor mei ce traiam eu de fapt n acele momente, care erau asociate unor stari foarte rafina te de constiinta. Din nefericire, cuvintele sunt prea limitate pentru a surprinde boga tia starilor nuantate care sunt proprii unor manifestari subtile, superioare planului fizic. Lumile subtile foarte nalte si elevate sunt de multe ori inconceptibile pentru standardele de re per ale unei constiinte gregare din planul fizic. Odata am facut totusi o tentativa sa explic prin cuvinte perceptiile pe care le-am avut ntr-o astfel de experienta meditativa, deoarece pa rintii mei au insistat foarte mult sa le descriu aceasta. Le-am spus ca singura asociat ie de forme si culori care mi venea n minte si care s-ar fi potrivit cel mai bine pentru descr ierea acelei lumi subtile foarte rafinate la care avusesem acces, era ca un cadrilaj de benzi neregulate ca grosime, de culoare rosie si galbena pe un fond indigo. Eram foarte bucuros ca f usesem inspirat si gasisem aceasta imagine plastica prin care redam ct mai bine caracter

isticile acelei lumi, nsa entuziasmul meu a pierit aproape imediat atunci cnt le-am observa t privirea lunga si compasiva la adresa mea. Am realizat atunci ca orice stradanie n aceasta directie nu ar avea nici un rezultat notabil. Ignoranta este un factor t eribil de limitare aevolutiei omului. Am renuntat deci o data pentru totdeauna sa mai ncerc sa exprim ceea ce era practic cu neputinta de redat. Atunci cnd intram n meditatie profunda si evadam practic din aceasta lume, senzatia cea mai notabila pe care o percepeam n acele momente era imensa libertat e de actiune si sentimentul clar ca pot ntelege misterul oricarui loc sau oricarei fapte de pe aceasta planeta. Cu timpul, am nvatat sa explorez spatii cu mult mai ndepartate , dar nu te gndi ca aceasta se petrecea ca ntr-o calatorie cu un mijloc de transport , (ntr-adevar, n acea clipa urmaream sa-mi imaginez o astfel de experienta subtila l a nivel mental si mi nchipuiam ca ea s-ar fi putut asocia cu zborul unei nave cosmic e n spatiul sideral. Cezar mi-a surprins nsa imediat gndul si m-a corectat plin de ntelegere.) Lumile mentala si cauzala sunt guvernate de alte legi si caracteristici, cu mult mai vaste dect cele pe care le cunoastem noi la nivelul planului fizic n care existam; totusi, ntlnirea noastra nu are ca subiect o astfel de discutie. Este suf icient sa-ti spun ca n calatoriile" mele prin dimensiunile subtile nu ma simteam niciodat a singur, ci totdeauna eram ghidat ntr-un mod ferm si precis de o forta pe care eu o sesizam ca fiind gigantica, dar plina de iubire, care deseori mi explica si mi rev ela multe dintre misterele cu care ma confruntam. Datorita acestui gen de protectie" subtila am reusit sa traversez cu bine primii ani ai copilariei si experientele psihice unele dintre ele foarte stranii - pe care le-am trait. Cezar ramase cteva clipe tacut. Mi-am dorit atunci si eu, din tot sufletul, sa ajung sa cunosc aceste taine ale lumilor superioare, care poate mi-ar fi oferit un raspuns viabil n ceea ce priveste rolul meu n aceasta lume. ntr-un mod mai mult sau mai putin evident, fiecare dintre noi a simtit acest impuls launtric macar o data n v iata, nsa de cele mai multe ori destinul este cel care ne ofera calea pentru a-1 urma sau nu. n ceea ce ma priveste, am considerat ca vocea" destinului meu era chiar Cezar Brad si ma simte am foarte nerabdator ca, prin intermediul lui, sa nvat ct mai multe despre diferitele aspect e initiatice, care de obicei sunt foarte ocultate. In anul 1980 a intervenit prima schimbare majora din viata lui Cezar. Familia Br ad si crease renumele de ciudata" printre vecini, mai ales datorita faptului ca membrii ei aproape ca nu ntretineau legaturi cu acestia, se retra-sesera ca ntr-o carapace si raspund eau n mod evaziv atunci cnd erau ntrebati. Pe de alta parte, Cezar petrecea tot mai mult

timp retras n camera lui, fiind adncit n meditatiile sale profunde. Faptele s-au petrecu t cu repeziciune, ntr-un stil caracteristic Securitatii Statului, ale carei opresiuni si abuzuri asupra oamenilor erau deja de mare notorietate n acea vreme. Pe la nceputul lunii ianuarie a acelui an, ntr-o zi de iarna calma, linistita, cu fulgi de zapada mari si generosi acoperind cu albeata lor sclipitoare orasul mic de la poalele muntilor, Cezar a venit de la scoala ntr-o stare de mare efervescenta launtrica, a carei cauza nici el nu si-o putea lamuri prea bine. Nerabdator, ca aproape totdeauna cnd se nt orcea acasa, el a intrat n camera si s-a asezat pe pat n pozitia lui favorita, cu picioa rele ncrucisate, pentru a intra astfel ntr-o ct mai profunda stare de meditatie. Cunoscnd u-i deja obiceiul, mama lui nu 1-a deranjat, dar 1-a anuntat ca nu peste mult timp v a trebui sa vina la masa. Ceea ce s-a petrecut n urmatoarele ore pune la grea ncercare buna-cr edinta a unui om. Ma voi stradui sa redau ct mai fidel situatia respectiva, folosind chiar cuvintele prin care Cezar mi-a relatat-o, la mai bine de douazeci de ani dupa ce el nsusi a trait acea memorabila experienta. Am patruns destul de repede n vastitatea spatiului mental care pe atunci mi era deja familiara si m-am adncit n contemplarea unor aspecte abstracte, care avea u legatura cu energiile arhetipale a ceea ce noi numim aer". Atunci cnd ma cufundam n meditatie, lumea din jurul meu se schimba n ntregime; eram nvi-gorat mereu de un suvoi nesecat de energie si ma simteam totodata foarte liber, avid de a cunoaste totul. Ma refer la o cunoastere mult superioara cunoasterii profane pe care de obicei o pu tem ntlni n carti si manuale. Cunoasterea stiintifica moderna este ea nsasi destul de limitat a, n special pentru faptul ca se bazeaza pe efecte, dar nu ntelege cauzele fundamentale ale ac estora. Eu ma refer la acel tip de cunoastere care nu este discursiva, ci care este profund intuitiva si spirituala. Aceasta nu poate fi nteleasa n mod teoretic, dar poate fi asimilata pr in experimentare directa. Limitele corpului fizic nu mai sunt percepute de constiin ta, care atunci vibreaza nuantat, n functie de subiectul ales pentru meditatie. Ma cufundasem deci n lumea sublima a unui sunet care venea de pretutindeni; de fapt, aveam mai curnd senzatia de sunet luminos, plin de o energie pura si extrem de rafinata . Senzatia generala pe care o resimteam atunci era aceea de grandoare nesfrsita, fara limite . Nu stiu ct timp trecuse de cnd ma lasasem cuprins de acea infuzie sonor-luminoasa, dar nu cred sa fi depasit o ora. Eram foarte vag constient de trupul meu si de ambianta nconjura toare si, la un moment dat, am simtit un tremur slab n picioare si leganarea usoara a corpu lui meu fizic pe care, n mod straniu, aproape ca l observam din exterior. Era o senzatie d

e relativa instabilitate dar nu mi-am facut probleme, deoarece ma mai confruntasem pna atunci cu experiente asemanatoare. Totusi, ceva era ciudat, ntruct nu mai simteam o baza, ca si cum nu mai sedeam pe pat. ntr-o stare de semitrezie am deschis ochii si atunci am tresarit involuntar, caci ma aflam n aer, deasupra patului, cam la jumatate de metru distanta de acesta. Picioarele erau ncrucisate aproape ca n pozitia initiala, dar putin lasate n jos. Corpul se legana foarte ncet n aer, ramnnd aproximativ n aceeasi zona. Nu eram speriat, ci mai curnd surescitat de emotia puternica pe care o resimteam atunci n n treaga mea fiinta. Ma gndeam ca, pe viitor, va trebui sa controlez foarte bine acest fen omen daca voiam sa nu dau nastere unor probleme si complicatii serioase n viata mea. Chiar n momentele cnd reflectam la aceasta, mama mea a deschis brusc usa pentru a ma chema la masa. Cred ca nu e prea greu sa ti nchipui ce a urmat dupa aceea; nu a lesinat, dar s-a speriat foarte tare, lipindu-se de perete si privindu-ma ngrozit a. Eu nsumi, socat oarecum de zgomotul usii care s-a deschis brusc si de tipatul nabusit al ma mei, am revenit ntr-un mod mai dur la conditia normala, caznd pe pat, ntr-o parte. Simteam o vaga senzatie de greata si o durere la nivelul gtului. Cezar mi-a relatat acel eveniment ntr-un mod ct se poate de simplu si firesc, fara sa urmareasca absolut deloc sa ma convinga de adevarul spuselor sale. n acelasi t imp a urmarit sa ma faca sa nteleg ca revelatia unui aspect deosebit sau credinta n ceva anume nu constituie de obicei rezultatul direct al satisfacerii unei curiozitati banal e. Simteam n mod clar ca, daca eu as fi solicitat atunci o astfel de dovada, m-as fi confrunt at cu un refuz politicos. Cu alta ocazie, Cezar mi-a explicat ca cei care au anumite puteri paranormale si care au nteles profund semnificatia, cauza si menirea acestora, nu vor actiona niciodata n mod orgolios pentru a demonstra celorlalti oameni capacitatile lor de osebite si nu-si vor folosi puterile supranaturale n scopuri egoiste, personale. De aceea, n iciodata aceste persoane nu vor dori sa le fie recunoscute meritele si nu vor umbla dupa faima care este trecatoare. In plus, cei care cu adevarat sunt autentici n cunoasterea, expe rienta si puterile pe care le detin nu vor insista sa-i convinga pe cei suspiciosi, materi alisti si nencrezatori, deoarece convingerea veritabila trebuie sa survina n primul rnd din interiorul acestora, pentru ca ea sa fie stabila si sa dea roade n viitor. Mintile celor mai multi oameni sunt slabe si nepregatite sa se confrunte cu anumite realitati socante. Pentru a suplini acest neajuns, ei adopta n cele mai m ulte dintre cazuri o atitudine aroganta si ironica n ceea ce priveste domeniile interzise", ad ica cele care se afla la limita dintre materialitate si planurile subtile ale Creatiei. N ecredinta lor mascheaza de fapt lipsa vointei de a cunoaste, care la baza are un profund senti ment de

frica fata de necunoscut. De multe ori ei cauta sa se amageasca, att pe ei nsisi ct si pe cei din jur, afirmnd ca daca vor asista la demonstratia unei puteri paranormale, care sa nu fie o nselatorie, vor crede imediat ca lumea nseamna cu mult mai mult dect universul fizi c. Experienta a aratat ca n cazul unei astfel de demonstratii socul pe care l sufera o minte nepregatita este adeseori prea brusc si puternic pentru nivelul ei redus de ntele gere, n general vorbind, spectatorul unor astfel de demonstratii urmeaza doua cai posibi le: fie neaga n continuare, chiar vehement, ceea ce tocmai a solicitat si apoi a vazut cu propr iii lui ochi, degenernd chiar, cteodata, n veritabile crize de isterie; fie recurge la o ac ceptare formala de moment, care n realitate este lipsita de convingere launtrica. Aceasta acceptare va fi de altfel nlocuita foarte repede cu vechea necredinta, ca un zid de protectie psihica n fata a ceea ce nu poate fi nteles sau care i-ar putea tulbura rutina zil nica a unei vieti anoste. Am nteles astfel ca practica aduce, n timp, credinta, deoarece chiar efortul pe care l depunem atunci este, ntr-un anumit fel, un gen de credinta, n fond, marea majoritate a oamenilor are o credinta si nca una ferma, dar care este orientata n mod distructiv si pervertit. Astfel, multi cred cu tarie ca ei nu cred si aceasta es te de ajuns pentru a alimenta noianul de temeri si ndoieli, de angoase si prejudecati, privndu-i de cap acitatea de a ntelege lucrurile n esenta lor. n plus, poate cel mai mare neajuns este ca ei se nchid sufleteste, aproape fara sa realizeze aceasta. Devin superficiali si egoisti, ia r sentimentele lor sunt atunci fade, lipsite de forta si pulsatia unei trairi autentice. Cel ma i adesea, omul si creeaza singur limitele. Probabil ca Smaranda Brad nu era nca pregatita pentru ceea ce vazuse, n acea zi, capacitatea ei de ntelegere a fost pusa la grea ncercare dar se pare ca nu a avut puterea necesara pentru a traversa emotia necunoscutului. Cnd Nicolae Brad a venit acasa de la serviciu, sotia lui i-a povestit incidentul. Au cazut de comun acord sa-1 anunte pe noul om de legatura (colonelul Datcu fusese avansat n functie ntr-un alt oras). Noaptea trziu, n fata casei a sosit un autoturism din care au cobort doi agenti de securitate. De aceasta data, doctorul Xien nu mai era prezent. Evenimentul care fusese mentionat n raport implica un alt gen de masuri, iar protocolul actiunii era dife rit. Sub pretextul unui control special la care trebuia sa fie supus, Cezar a fost luat n primire de agenti, a fost urcat n masina si aceasta a disparut n tromba, n negura noptii. A fo st ultima data cnd si-a mai vazut parintii. Capitolul 2 DEPARTAMENTUL ZERO n anul 1980, dupa treisprezece ani de la nfiintarea acestei sectii oculte" a Securi tatii Statului, n cadrul JJ. ei au fost realizate mai multe obiective care sa permita o

orientare clara a scopurilor pentru care a fost creata. Daca n primii ani nauceala provocat a de toana" lui Ceausescu pentru nfiintarea departamentului a provocat destule confuzii si re ale greutati de acomodare cu specificul activitatii, deceniul al noualea a fost ntmpinat cu o s tructura organizatorica destul de bine definita si cu o baza materiala acceptabila. De al tfel, problema finantarii a constituit nca de la nceput un punct fierbinte", deoarece Ceausescu - aparent n mod inexplicabil - uitase" sa precizeze modalitatea prin care aceasta sa fie asigurata. Pe de alta parte, nimeni nu a avut curajul sa faca lum ina n nebuloasa nceputului, pentru ca n fata dictatorului comunist o asemenea ntrebare ar fi fost sinonima cu sfidarea sau cel putin cu incompetenta. Ambele variante ar fi ns emnat distrugerea carierei si mari probleme existentiale pentru cel ntreprinzator". Meto da era cea care se aplica de obicei n cazurile extreme: se invoca ordinul absolut al Sefului Statului si se cumula fondul de finantare din retragerea unor sume de bani din fondul alt or domenii. Aceasta a constituit solutia de compromis pentru primii trei ani dupa nfiintarea departamentului. Cu timpul, lucrurile au evoluat, capatnd conturul a doua baze secrete de lucru: una era situata n apropierea orasului B..., iar cealalta n Muntii Retezat, la mica distanta de Valea Ursului (nume de cod). Datorita faptului ca dupa o perioada de la nfiintare a departamentului exista deja o oarecare baza logistica, din anul 1972 s-a trecut la o noua tactica de atragere a fondurilor prin repetate interventii diplomatice" la Ceause scu n momente inspirat alese. Convins si chiar entuziasmat de posibilitatile pe care l e-ar fi oferit dezvoltarea acestei sectiuni a Securitatii, el a dat dispozitii ca Depart amentul Zero sa fie sustinut financiar de doua firme fantoma" din Uruguay, care n actele oficia le figurau ca firme de intermediere n afacerile cu petrol, dar care n realitate erau speciali zate n actiunile de spalare a banilor din tranzactiile ilicite ale Mafiei Latine. Revita Unio" si Nann & Co." erau cele doua firme care procurau sume fabuloase de bani familiei Ceausescu, fiind administrate n acea vreme de un adevarat maestru n domeniu: gener alul Meres, pe care am avut ocazia sa-1 cunosc personal. Este probabil unul dintre pu tinii oameni care au intuit corect, cu mult nainte de etapa finala, deznodamntul sistemului comunist n Europa, precum si caderea lui Ceausescu, mai bine zis conjunctura n car e se va petrece aceasta. Asculta-ma ce-ti spun, Radule. Exista unele forte nebanuite care macina temelia acestui popor si alimenteaza praful" de aruncat n ochii multimii, pe Ceausescu, impulsurile lui megalomane, orientarea economiei... si ele nu vin de aici. Personal, mi-am asigurat viitorul, al meu si al familiei. Notorean de la Securit ate stie, dar sunt prea bine plasat ca sa ma dea jos. Nu cred ca aceasta situatie poate sa con

tinue mai mult de doi-trei ani de acum ncolo. Discutia a avut loc prin '88 si trebuie sa recunosc ca ea a fost oarecum profeti ca, deoarece generalul, ntr-un elan oratoric inspirat, a presupus atunci ca Ceausescu nu avea cum sa scape curat" de furia poporului si ca ace- leasi forte oculte (pe care atu nci el nu a vrut sa le numeasca) vor pregati n secret nu numai caderea lui, ci si acaparare a gradata a puterii statale. Evolutia politica si economica a tarii a confirmat cu prisosinta spusele sale. M eres a disparut brusc n 1989, cu putin nainte de Revolutie; nici nu putea sa-si aleaga un moment mai bun, caci agitatia" de care fusese cuprins comunismul n Europa acelor vremuri nu mai oferea timpul necesar unei investigatii riguroase pentru gasirea tradatorului", a sa cum se proceda de obicei. Desi se bizuia pe imensa lui influenta si putere ascunsa, actionnd mai mereu din umbra, generalul Meres nu a scapat totusi niciodata, nici un fel de al uzie la presupusul loc ar retragerii sale mpreuna cu familia. Personalitatea complexa a g eneralului 1-a determinat sa actioneze mai mereu precum un pion foarte puternic si eficient , dar practic nevazut si necunoscut. Am fost unul dintre putinii oameni care au avut acces n anturajul lui apropiat, ns a chiar si n aceasta situatie nu cunosteam aproape nimic despre el sau despre viata lui, care era foarte discreta. Simtul de conservare, egoul rafinat si intuitia de exceptie n domeniul afacerilor l-au facut sa aiba succese financiare remarcabile n managementul celor doua firme, care de altfel au fost lansate datorita relatiilor sale diplomatice foart e solide, la care nsusi Ceausescu apela uneori pentru realizarea diferitelor scopuri. Desi la n ceput au existat doar zvonuri, acum se stie n mod sigur, n cercurile nalte ale puterii, ca M eres a fost personajul principal care s-a ocupat de deschiderea si alimentarea controversatu lui cont financiar al familiei Ceausescu, a carui valoare a fost estimata la aproximativ un miliard de dolari. Doar generalul si, poate, alte doua-trei persoane cunosc cu precizie att suma exacta din acel cont, ct si soarta lui actuala, interesele n aceasta directie fiind enorm e. Este nsa lesne de presupus ca generalul Meres, avnd libertate si ncredere totala din partea lui Ceausescu pentru a administra cele doua firme fantoma din Uruguay , nu s-a limitat doar la umplerea contului personal al dictatorului, ci a virat de asemen ea sume foarte mari de valuta n propriul lui buzunar. Probabil ca Ceausescu banuia aceasta, nsa a cela a fost singurul caz n care el nu a recurs la masuri punitive, deoarece era n joc pro priul lui interes financiar, iar gasirea unui nlocuitor pe masura ar fi fost o munca difici

la si totodata foarte delicata. Putem banui, deci, ca ntre Meres si Ceausescu se stabilise un fe l de acord tacit si reciproc avantajos, n care fiecare se facea ca nu-1 intereseaza ce gndest e celalalt. De aceea, pozitia generalului Meres era cu totul speciala n angrenajul politico-econ omic al tarii, el fiind privit de cei care l cunosteau ca un fel de eminenta cenusie" a puterii, ntr-un anumit fel, Meres era inexpugnabil si, din cte stiu, aceasta a fost singura situatie pe care Ceausescu a accep-tat-o fara comentarii n toata cariera sa de dictator comun ist. Cel mai probabil este ca, n prezent, generalul si traieste vrsta de aur pe una din insulele Baleare sau n splendorile Cretei, urmarind din umbra, cu zmbetul lui malitios, mersul" puterii la Bucuresti. Dintr-o alta perspectiva, Romnia a pierdut un om cu posibilitati organizatorice si decizionale de exceptie. Probabil ca generalul Me res ar fi fost unul dintre pilonii principali ai statului, dar n acelasi timp este aproape sigur ca el cunostea anumite secrete, care l determinasera sa se pensioneze" nainte de vreme. Intuitia s i experienta lui diplomatica 1-au ajutat astfel foarte mult sa se retraga n cel mai potrivit moment n care ar fi putut sa o faca. Ceausescu a dispus finantarea generoasa a Departamentului Zero din sumele gestionate de Meres la cele doua firme din strainatate. Din 1968 si pna n 1980 s-a u perindat la conducerea DZ nu mai putin de cinci sefi, nsa dintre toti, colonelul Obadea s-a remarcat n mod deosebit (dupa nvestirea lui, n 1979) printr-un deosebit spirit de i nitiativa si prin anumite idei novatoare care au optimizat mult activitatea departamentulu i. Deoarece domeniul de actiune al acestei sectiuni din Securitate era pe atunci nca relativ obscur si datorita faptului ca nimeni nu prea avea idei si nici experienta n aces t sens, Obadea a avut marea sansa de a primi o foarte mare libertate de decizie, autonom ia departamentului si ncadrarea tipului de activitate al acestuia la categoria maril or secrete de stat. Aceasta nsemna implicit ca functia colonelului Obadea era oarecum echivalenta, n ierarhia puterii statale, cu aceea de ministru. Datorita nsa implic arii cu totul speciale n aparatul de Securitate a Statului, teoretic functia colonelului avea o pondere si o influenta chiar mai mare, fiind apropiata de aceea a unui ministru de stat, nsa ea nu putea fi exercitata n mediul politic. n structurarea departamentului pe care l conducea, colonelul Obadea s-a ghidat dupa un principiu simplu: informatia sa fie directa (cu cel mult un intermediar) , iar personalul de lucru sa fie redus la minimum, n acelasi timp, nsa, era necesar ca c ei care erau alesi sa lucreze n aceasta structura sa fie foarte competenti si chiar profe sionisti n domeniul lor. Pentru a pune n aplicare aceste idei de baza, colonelul a intuit fa ptul ca nu

putea face compromisuri; avea nevoie de tehnica speciala si, n plus, de o grupa d e elita paramilitara, antrenata special pentru interventii neobisnuite. Colonelul Obadea, prin protocolul functiei secrete pe care o detinea, era unul d intre putinii oameni care aveau acces direct si imediat, indiferent de conjunctura, la Ceausescu. Rapoartele erau prezentate dictatorului chiar de Obadea personal, dup a care i erau nmnate tot lui, n aceeasi zi, deoarece - ca o masura de maxima securitate - ac estea erau dactilografiate ntr-un singur exemplar, semnate si sigilate doar de colonel. Functia acestuia era att de puternica, nct nu trebuia sa ofere explicatii pentru actiunile sale dect Presedintelui tarii si Sefului Securitatii Statului. Pe de alta parte, nsa, e l avea puterea de a solicita ajutorul si sprijinul oricarei institutii din tara. A fost stabili ta o linie telefonica particulara, doar ntre el si cabinetul lui Ceausescu, iar informatiile si rapoart ele care erau primite la departament intrau n categoria: SECRET DE STAT - gradul 5. La acestea nu aveau acces dect Ceausescu, Seful Securitatii Statului, Seful de Stat Major si, b inenteles, Obadea nsusi. Colonelul i prezentase initial dictatorului (la putin timp dupa ce preluase funct ia de sef al DZ) o lista cu saisprezece propuneri, care sa reprezinte infrastructur a unei functionari ireprosabile a departamentului. Ceausescu le-a aprobat pe toate. Ult erior, nsa, cu viclenia lui specifica si temndu-se ca puterea lui Obadea sa nu creeze un precede nt periculos, el a creat unele supape". Astfel, colonelul nu mai putea actiona si in terveni n toate institutiile din tara, dect n cele care se ncadrau n domeniul activitatii care era specifica departamentului pe care l conducea, desi limitele acestei precizari era u foarte vagi. O alta restrictie impusa a fost aceea ca Obadea nu mai avea acces la alte secrete de stat sau la cele ale Securitatii Statului, n afara informatiilor secrete care pro veneau din propriul sau departament, n sfrsit, trebuia sa accepte, atunci cnd i se solicita, controlul Sefului Securitatii Statului, nsa fara ca acesta sa aiba drept decizion al, ci doar de alcatuire a unui raport de constatare catre Ceausescu. Totusi, datorita speci ficului neobisnuit al activitatii DZ, aceste mici amendamente" nu 1-au deranjat pe colone lul Obadea. Activitatea lui excelenta din anii care au urmat a demonstrat profesiona lismul si abilitatea pe care o manifesta n relatiile, de multe ori complicate, cu subaltern ii sai. Aceste masuri de securitate extraordinare s-au dovedit foarte eficiente chiar si la ctiva ani dupa Revolutie, ceea ce a demonstrat bazele foarte solide si riguroase pe care fusese structurat Departamentul Zero. Cred ca nici secretele armatei sau ale sec tiei de

spionaj extern nu erau mai bine pastrate ca dosarele DZ. Acestea erau prezentate lui Ceausescu si aveau nscrise pe ele mai multe date-reper, ca n modelul urmator: NIVELUL DE INFORMATIE: 5 Presedintele statului STRICT SECRET Sl CONFIDENTIAL R AP ORT-DEPARTAMENTUL ZERO NR. 9 - nregistrare unica^ Cu privire la galeria de legat din pestera Dupa ce Seful Statului lua cunostinta de continutul raportului si avea o discuti e rezumativa cu Obadea, dosarul era luat de colonel si nchis ntr-un seif special din biroul acestuia, care se afla la baza din Valea Ursului, dupa ce n prealabil era sigilat cu o banda lata de carton rosu si cu un sigiliu de plumb. Pe carton era scris: ACCES LIMITAT: 1.Presedintele tarii 2. Seful Departamentului Zero 3. Seful Securitatii Seria : Al-nr.9 (ARHIVA SECRETA DE STAT) n paienjenisul de Sectiuni si Directii ale Securitatii, Armatei si Ministerului d e Interne, Departamentul Zero se distingea ca o insula aparte, aproape de tip occi dental, separat prin specificul lui de celelalte activitati ale aparatului de stat. Aces ta era cadrul general cnd Cezar a fost adus la baza secreta de lnga B..., n anul 1980. Prin comparatie cu nivelul de trai din casa parintilor sai, acolo avea acces la tot c onfortul si la o dotare tehnica de exceptie. Planurile speciale si lucrarile la constructia bazei fusesera ncredintate unei firme specializate din SUA, nsa tehnica si aparatura au fost comandate si importate din Olanda. Complexul fusese dat n folosinta cu aproape un an n urma, la putin timp dupa ce colonelul Obadea preluase conducerea departamentului . Existau doua corpuri principale: o cladire pentru personal si pentru desfasurare a activitatilor rutiniere si o a doua cladire, mai mare si mai sofisticata, care era destinata p ersoanelor care erau selectate si aduse acolo, incluznd mai multe apartamente, o bucatarie, o sal a de mese si o sectiune izolata n care se aflau laboratoarele pentru diferite experimente. Zona bazei era ncercuita de un gard nalt de beton iar n jurul lui accesul era interzis pe o ra za de o suta de metri, paza fiind militarizata, n mod aparent, totul semana cu o banala u nitate ARHIVA SECRETA DE STAT Nr. 00345789/Sectia I militara, care nu trezea suspiciuni si nici interes deosebit. Aprovizionarea se facea o data pe saptamna, pentru a se limita la minimum legaturile cu exteriorul. Atunci cnd Cezar a sosit la baza, acolo se mai aflau patru subiecti: trei copii s i un adult. Fiecare dintre ei ocupa cte unul dintre apartamentele cochete ale cladi rii principale, de unde nu li se permitea sa iasa dect la anumite ore. Programul era lejer, nsa

paza era foarte stricta. Personalul era alcatuit din zece persoane, noua barbati si o femeie de 35-40 de ani, care era consiliera misteriosului doctor Xien. Ma voi opri nsa aici cu furnizarea altor detalii, desi Cezar mi-a descris n mod amanuntit locul si activi tatea de acolo. Ulterior, printr-un concurs favorabil de mprejurari mi s-a permis sa vizit ez acest loc si trebuie sa marturisesc ca el m-a impresionat profund. Chiar daca atunci baza nu mai avea aceeasi destinatie ca n anii '80, activitatea ei continua ntr-un regim secret foar te sever. Cezar a ramas n acel complex tehnic militarizat o perioada de cinci ani. El a nteles foarte repede ca legaturile cu parintii sai erau probabil rupte pentru tot deauna, dar cel putin acolo i se ofereau posibilitati nebanuite de -a-si dezvolta capacitatile s ale deosebite. Cu ceilalti colegi din stabiliment se ntlnea fie n orele de recreere si sport, fie la cursurile speciale pe care le preda doctorul Xien. Fiecare dintre acestia detinea anumite puteri, pe care Cezar mi le-a descris sumar si cu mult umor. De pilda, unul dintre copii, un baiat de paisprezece ani, se distingea prin fapt ul ca ombilicul sau acoperea o mare parte din abdomen, avnd cam zece centimetri n diametru. Indiferent de conditia vremii, baiatul nu purta dect o pereche de panta loni subtiri din bumbac. Numele lui era Eduard. Radiatia sa psihica era att de puternica, nct or icine se afla n preajma lui se simtea ntr-un fel timorat, nesigur, fiind cuprins chiar d e o senzatie de frica care nu avea nici o explicatie concreta, dar care devenea n scurt timp a pasatoare. Aceste senzatii erau percepute atunci cnd Eduard era calm si relaxat, dar daca di n vreun motiv anume el se supara, puteau fi chiar vizibile mici flash-uri, ca niste scnte i, care apareau n jurul trupului sau, mai ales n preajma capului. In astfel de momente, de obicei obiectele din imediata lui apropiere se spargeau sau se deformau. De aceea, spat iul n care locuia era dotat n cea mai mare parte cu obiecte din lemn si din plastic, pentru ca acestea puteau fi nlocuite mai usor. n perioada verii, apartamentul lui era conectat la un sistem special de racire a aerului, deoarece baiatul nu putea sa suporte temperaturi ma i mari de douazeci de grade Celsius. Varianta cu aerul conditionat nu era satisfacatoar e, deoarece Eduard afirma ca, desi racoros, aerul respectiv era lipsit de component a lui energetica, vitala, adica altfel spus era un aer mort", care provoca mai mult rau dect bine. Principala capacitate paranormala a baiatului era puterea telekinetica, adica nsu sirea de a putea misca si deplasa obiecte materiale fara sa le atinga, doar printr-un efo rt de vointa. Eduard putea sa ridice n aer, de la distanta, diferite lucruri, mentinndu-le sau m iscndu-le astfel timp de mai multe minute. Desi nu a fost prea impresionat de posibilitati

le colegului sau, Cezar mi-a povestit totusi ca experienta de vrf a lui Eduard a fost cea n car e a individualizat si apoi a ridicat n aer, prin concentrare, o sfera de apa pe care mai apoi a deplasat-o prin spatiul camerei. Un alt baiat, care avea aproximativ aceeasi vrsta ca a lui Cezar, nu iesea aparen t n evidenta prin nimic deosebit, nzestrarea lui era nsa de exceptie, deoarece putea sa prevada n linii mari evenimente care aveau sa se petreaca ntr-o marja de 10-20 de ore, de la momentul prezent n viitor. Am aflat ca Octavian a reusit sa-si mbunatateasca gr adat performantele pna la un interval de 28 de ore n timpul viitor, predictiile lui fii nd chiar din ce m ce mai exacte. Totusi, din cte mi-a spus Cezar, el nu a fost capabil sa depa seasca vreodata aceasta limita. Interesul oficialilor pentru acel baiat era deosebit si aceasta a facut ca el sa se bucure de un tratament aparte. Chiar si m orele de repaus, cnd copiii se jucau, el era nsotit permanent de un individ solid si sobru, a carui sarcina era sa vegh eze ca baiatul sa nu prezica ceva celor din jur. Precautie oarecum inutila, deoarece Oc tavian era mai mult retras, gnditor, uneori chiar apatic. Slabut la trup si avnd ochii adn citi n orbite, el ramnea adeseori pe gnduri, abstras de la orice influente exterioare. Ce zar 1-a descris ca pe un baiat deosebit chiar ti printre ceilalti care aveau puteri para normale. Acea stranie capacitate a sa de a percepe viitorul ntr-o anumita marja de timp nu era doar intuitiva, asa dupa cum este n cazul celor mai multe persoane care asociaza aceas ta aptitudine cu ghicitul n carti, n cafea sau prin intermediul altor modalitati. Tot ceea ce se petrece, tot ceea ce se deruleaza n acest univers, orice fapta, or ice actiune, gnd, emotie sau sentiment ramne nregistrat" cu fidelitate pe un fel de supor t" subtil, mi-a explicat Cezar, raspunznd astfel la nedumeririle mele firesti. Analo gic vorbind, este o nregistrare" care poate fi comparata n anumite limite cu felul n care ramn imprimate unele instantanee din viata ta sau a altcuiva pe o pelicula fotografic a sensibila, atunci cnd se utilizeaza un aparat de fotografiat. Altfel nu ar fi posibila inves tigarea timpului n trecut sau n viitor. Am intervenit atunci timid, dar contrariat: Totusi, cum este posibila viziunea viitorului, din moment ce acesta nici nu a ajuns sa se petreaca? Cezar a schitat un zmbet. Aparent, logica ta este sanatoasa. Ceea ce probabil nca nu stii este faptul ca timpul, n el nsusi, este o notiune iluzorie. Exista, binenteles, energia subtila a timpului, dar ea este modulata n mod specific de constiinta sau perceptia fiecaruia dintre noi. De pilda, aceeasi perioada de timp, sa zicem de o ora, este perceputa n mod subiectiv de ma i multe persoane, deoarece unora li se pare ca timpul trece mai greu", iar altora ca el tr

ece mai usor". Unii pot sa afirme chiar ca a trecut ntr-o clipa". Aprecierile sunt diferit e, desi perioada de timp este aceeasi, n constiinta omului apare doar iluzia ca exista tr ecut sau viitor, pentru ca aceste notiuni se datoreaza, la rndul lor, perceptiei fragmenta te pe care fiinta umana obisnuita o are asupra timpului. Imagineaza-ti acum ca aceasta form a energetica extrem de fina, pe care o numesti timp, arata - metaforic vorbind - p recum o banda continua sau un film foto desfasurat. Cezar a desenat atunci o schema simpla pe hrtie, pentru ca explicatiile pe care mi le oferea sa fie ct mai clare. Eram nerabdator sa aflu de la el noi taine desp re anumite realitati care pna atunci fusesera inaccesibile cunoasterii mele. Sesiznd n repetat e rnduri aceasta atitudine sincera din partea mea, Cezar a acceptat n mod tacit sa ma ghid eze, ca un adevarat maestru, prin umbrele nselatoare care ascund cunoasterea veritabila, ini tiatica. Axa timpului este continua, dar oamenii o percep mpartita, cuantificata n trecut si viitor, n acceptiunea obisnuita, prezentul este relativ, deoarece clipa prezen ta devine trecut n momentul urmator; la rndul lui, acesta devine noul prezent, desi cu o cli pa nainte fusese viitor. Fiind continuu, timpul este ca o banda de timp" desfasurata. Oamen ii traiesc chiar n aceasta banda si de aceea ei se identifica cu aspectele ei partiale; nu m ai au perceptia de ansamblu a benzii temporale, care este continua, ci sesizeaza fenom enul temporal n mod fragmentat, n trecut si viitor, deoarece constiinta lor este si ea limitata doar la un fragment sau altul de cunoastere. Sa presupunem acum ca aceasta constiinta se expansioneaza, creste ca o sfera uriasa si cuprinde n cmpul ei de perceptie si cun oastere aproape ntregul univers. Aceasta este de ajuns pentru a depasi bariera timpului, pe care atunci l vei percepe ca un tot unitar si vesnic prezent. Trecutul si viitorul si pierd se nsul lor relativ. Atunci, cel care experimenteaza acest nivel de constiinta devine un fel de obser vator detasat, care are la dispozitie un cmp foarte larg de vizionare". Analogic vorbind, esti pr ecum un turist ntr-un oras cu vechi traditii; la nceput, te plimbi pe strazi si vizitezi l ocurile interesante, unul cte unul, deoarece nu ai posibilitatea sa observi totul deodata . Cladirile, oamenii, masinile, copacii ti obstructioneaza privirea. Imediat nsa ce te ridici l a verticala n aer, la mare naltime, de pilda n nacela unui balon, ai posibilitatea sa observi ntr egul oras dintr-o singura privire. Oricare ar fi zona sau cladirea pe care o cauti, tu o p oti accesa instantaneu, pentru ca ntreaga viata si forfota a orasului, desi fragmentata pent ru AXA CONTINUA A TIMPULUI observator diversii lui locuitori din diferitele zone ale sale, ti apare n ansamblu ca un ntre

g si n mod simultan. Sper ca aceasta analogie este sugestiva pentru a ntelege ct mai bine problema timpului. Calatoria n timp nu reprezinta altceva dect expansiunea constiintei care atunci are acces la realitatea energiei timpului. Acest lucru este dificil de facut si putini oameni ajung sa-1 stapneasca si sa-1 controleze perfect. Exista nsa si etape intermediare ; n una dintre aceste etape se afla Octavian. Din pacate el a fost dus ntr-o alta locatie , n 1984, si de atunci nu 1-am mai vazut niciodata. Desi ntelesesem explicatiile n esenta lor, totusi mai existau unele nelamuriri. De exemplu, nu-mi era clar cum se poate expansiona constiinta si nici cum se poate realiza, la vointa, perceptia unui anumit fragment de Imediat ce n mintea mea s-au ivit ac este probleme si ma pregateam sa formulez ntrebarea, raspunsul lui Cezar a sosit n mod spontan: Pentru a realiza o veritabila deplasare n timp la nivelul constiintei este necesara o rafinare deosebita a perceptiei si a nivelului de cunoastere. O data ce tinta" temporala a fost ferm fixata la nivel mental, focalizarea energiei mentale spre acea zona va determina amorsarea unui proces de rezonanta, prin care ajungi sa traiesti" efect iv n respectiva perioada de timp si sa te identifici perfect cu starile, emotiile si caracteristicile acelor vremuri, ntocmai ca spectatorul unui film care, ntr-un anume fel, intra" si el n realitatea acestuia. Cu alte cuvinte vezi, auzi, mirosi, gusti si pipai exact a sa cum o faci n mod obisnuit n propria ta felie de timp, numai ca senzatiile sunt resimtite avnd specificul lui atunci si acolo, pentru ca ele s-au petrecut deja. Aceasta reprez inta, de altfel, certitudinea ca experienta deplasarii n timp a fost veritabila si ea nu a mbracat doar haina l 23 eveniment iluzorie a unei imaginatii mentale debordante. Exista, desigur, si posibilitatea deplasarii n timp cu corpul fizic, nsa felul n care poate fi ea realizata individual implica ex plicatii mai complexe; n plus, motivatia unei astfel de deplasari trebuie sa fie foarte putern ica si importanta, deoarece atunci interferentele sunt majore. M-am declarat multumit deocamdata cu aceste explicatii si n forul meu launtric mi am propus sincer sa ajung si eu sa experimentez aceste realitati fascinante. n perioada pe care a petrecut-o la baza din B..., Cezar a facut progrese remarcabile, dezvoltndu-si capacitatile de perceptie si pe acelea de actiune subt ila. Unele dintre experientele lui spirituale extraordinare erau cunoscute de enigmaticul d octor Xien, care n tot aceste timp l ghidase cu multa competenta si atentie pe Cezar, acolo unde ac esta ntmpina greutati. Doctorul Xien a disparut ntr-un mod misterios, mpreuna cu asistenta lui, la putin timp dupa Revolutia din 1989, nsa nimeni nu parea sa stie cum si de ce s-a petrecut

aceasta. Punctul de vedere general a fost acela ca se ncheiase un lung contract d e colaborare, nsa eu sunt sigur ca Cezar cunostea adevarul n legatura cu acest subiect, dar din anumite motive el nu a dorit sa-mi ofere mai multe detalii. Contactele dintre Cezar si ceilalti ocupanti ai stabilimentului au fost foarte p utine si doar conjuncturale, n acest sens existnd reguli foarte stricte. De altfel, pna la nc eputul anului 1986 el a fost singurul care a fost mentinut n acel loc, fara sa fie trans ferat. Nici unul dintre cei pe care i-a gasit acolo, n 1980, nu a ramas pna la plecarea lui. n timp, colegii lui au fost trimisi n alte locatii, dar ratiunile pentru care erau efectu ate aceste transferuri au ramas necunoscute, n locurile celor plecati veneau mereu altii, de spre care Cezar nu avea nsa posibilitatea sa afle prea multe, caci si aceia erau transferat i relativ repede. Anul 1986 a constituit un punct de inflexiune" n viata lui Cezar, culminnd cu o experienta spirituala extraordinara. Evenimentele din acea perioada au fost nsa strns corelate cu prezenta si actiunile sefului departamentului, care era colonel ul Obadea. El l aprecia n mod deosebit pe Cezar si nu de putine ori discutau despre diferitel e aspecte implicate n activitatea departamentului. Desi era adolescent, Cezar nu corespunde a totusi, nici macar pe departe, tiparelor obisnuite ale personalitatii si maturitatii car e sunt asociate acestei vrste. Viata si experienta n cadrul bazei de la B... aveau alte standarde, mult mai nalte dect cele din societatea exterioara; locul era parca desprins dintr-o lume p aralela, n care legile fizice ale acesteia sau conceptiile si ideile locuitorilor ei nu mai respectau nicidecum normele unanim cunoscute. Este adevarat ca, n functia sa de comandant a l DZ, colonelul Obadea se orienta cu precadere asupra aspectelor de ordin militar, de securitate, administrative si chiar politice care priveau structura organizatorica pe care o conducea, nsa el cunostea de asemenea cu precizie dosarul secret al fiecarui subiect" n parte si urmarea cu interes activitatea si realizarile celor care erau dusi acolo. Obadea erau un ul dintre putinii oameni ai Securitatii de atunci care manifesta un spirit deschis si o conduita m orala de exceptie. Totodata, el era si foarte abil n jocurile politice care confruntau dif erite forte si interese, iar evenimentele ulterioare aveau sa demonstreze ca planurile si ideil e colonelului ncepusera sa fie aplicate nca din acea perioada. Dar, sa nu anticipam. In 1986, Obadea se afla ntr-un conflict mocnit de interese cu Seful general al Securitatii Statului, care nu agrea independenta" departamentului. Acesta facuse deja mai multe controale la bazele DZ, controale care nu aveau practic nici o justifi care, dar care i permiteau sa macine" n mod gradat pozitia lui Obadea n fata lui Ceausescu, prin rapoartele cu o nota concluziva nefavorabila pe care le nainta dictatorului. Idee

a era sa-1 dea jos din functie pe Obadea si sa asimileze DZ la structura generala a Securitatii , ceea ce i-ar fi permis actul decizional la nivelul departamentului. Planul Sefului Securitatii e ra nsa rudimentar si lipsit de finete; chiar si Ceausescu, cunoscut pentru suspiciunea lui, nu 1-a prea luat n seama, nsa tensiunile totusi existau. De aceea, Obadea era nevoit sa a ctioneze cu precautie si sa faca un adevarat slalom pentru a nsela vigilenta superiorului sau ierarhic, care era Seful general al Securitatii. n acel an, colonelul a luat surprinzatoarea decizie ca Cezar sa-si viziteze famil ia, justificnd aceasta printr-o asa-zisa instabilitate" emotionala a subiectului, care era necesar sa fie atenuata. n realitate, mi-a precizat Cezar zmbind usor, intentia lui Obadea era cu totul alta. Vizita pe care urma sa o fac parintilor nu constituia dect o pavaza, o dive rsiune pentru a ascunde de Ceilalti factori interesati o actiune mult mai importanta, n ceea ce ma privea, cunosteam foarte bine situatia familiei mele, chiar daca aparent eram iz olat fizic de ea. Stiam, de pilda, ca tatal meu murise cu doi ani nainte ntr-un accident stup id si ca mama mea suportase destul de greu acea pierdere. Te ntrebi mirat cum am ajuns sa cunosc aceasta fara sa parasesc totusi incinta bazei si fara sa ma anunte nimeni despre acel fapt. ti voi spune doar ca numai corpul meu fizic se afla restrictionat n activita tea sa, dar libertatea gndirii si a actiunii n celelalte corpuri subtile ale mele era foarte m are. Fata de mirarea si nencrederea afisate de mine la auzul celor afirmate, Cezar a continuat sa-mi explice cu bunavointa si rabdare: ndoiala ta provine din necunoasterea unor realitati esentiale. Este ca si cum ai avea o haina plina cu bani care sunt ascunsi n captuseala ei, despre care nu stii nsa nimic; tu continui sa porti haina, dar cersesti n fiecare zi la colt de strada pe ntru a te ntretine. Cred ca ai nteles deja ca nu suntem nici pe departe doar acest corp de materie fizica, ponderala. Experienta practica ti va dovedi fara nici un dubiu ac est adevar. Atunci vei descoperi ca un alt corp, mult mai flexibil" si usor", daca ma pot expr ima astfel, ti sta la dispozitie pentru a cunoaste multe alte secrete si mistere. Bin enteles, acest corp de natura mult mai subtila dect cea a corpului fizic este si el guvernat de anumite legi si restrictii, deoarece exista structuri ale fiintei noastre care sunt nca mult m ai rafinate si subtile ca acesta, nsa comparativ cu corpul fizic el se afla n dimensiunea superio ara pe care ocultistii si initiatii o numesc astral". Dobndirea capacitatii de a fi constient de propriul tau corp astral, asa cum esti constient de cel fizic, este un proces relativ usor pentru unii oameni si implic a un anumit grad de purificare si de elevare a constiintei la acel nivel. Exista foarte mult e fiinte umane care au trait cel putin o astfel de experienta, numita n lucrarile de speci

alitate dedublare astrala constienta" sau experienta extracorporala". O astfel de experien ta poate surveni accidental - de pilda, n urma unei emotii foarte puternice; n timpul somnului cu vise - atunci cnd, pentru perioade mai lungi sau mai scurte devii con stient ca visezi; sau la vointa, n orice moment doresti, ceea ce este nsa mai dificil de obtinut. Unii oameni care au ajuns deja la un nalt grad de dezvoltare a capacitatilor lor psihice si spirituale sunt perfect constienti de actiunile corpului lor astral chiar n timp^ ce ei traiesc si actioneaza n mod obisnuit n corpul fizic, nsa aceasta implica un nivel f oarte elevat de dezvoltare a constiintei individuale, despre care nu vom vorbi acum. n general, cei care traiesc experienta dedublarii astrale constiente doresc sa obt ina informatii sau sa aiba acces n locuri sau conjuncturi deosebite, datorita unor in terese meschine sau egoiste pe care le urmaresc. Metoda a fost si este folosita, cu o a numita marja de eroare, n actiunile de spionaj militar, economic sau chiar politic, de c atre marile puteri ale lumii. Totusi, cei care aplica aceasta putere psihica n mod egoist se confrunta cu repetate esecuri, deziluzii si stagnari la nivele inferioare ale gnd irii si comportamentului, pentru ca ei nu cunosc sau pur si simplu ignora anumite legi esentiale care descriu armonia si relatia dintre actiune si rezultatul ei. Este ca atunci cnd, analogic vorbind, o conducta prin care apa circula libera si nestnjenita se nfunda treptat cu clti si alte murdarii, pna cnd ea se blocheaza complet; de aceea, multi care s-au bucurat la nceput de diversele puteri psihice pe care le dobndisera sau pe ca re deja le aveau, au putut sa remarce n timp o diminuare gradata a acestora, chiar pna la disparitia lor totala n unele cazuri. Aceasta trebuie sa te faca sa ntelegi n special importanta pe care o are responsabilitatea actiunii n astfel de cazuri. Sa stii ca n marea lor majoritate, mai ales din ignoranta si comoditate, oamenii prefera sa nege lucrurile sau faptele la ca re nu au acces direct prin simturi sau prin experienta directa. Putini sunt cei care, datorita unui anumit grad de elevare la care au ajuns, intuiesc faptul ca libertatea de actiune de care se bucura atunci, de pilda prin dedublare astrala constienta, reprezinta o realitate pe care ei trebu ie sa o foloseasca n mod constructiv si nu egoist. Se pot observa si cunoaste atunci aspecte relativ obisnuite ale vietii cotidiene, nsa este de asemenea posibila cunoasterea si aflarea unor secre te pe care unii ar vrea sa le cunosca, dar nu au aceasta posibilitate. Desi n planul astral exista, ca si n planul fizic, anumite bariere" care blocheaza accesul informational n ceea ce priveste unele locuri sau aspecte secrete, totusi libertatea de actiune si de deplasare este incomparabila cu aceea din planul fizic. Obstaco lele si barierele din planul astral au rolul de a-i selecta pe cei care doresc sa cunoas ca anumite taine si mistere, att dupa frecventa lor caracteristica de vibratie, ct si dupa intentia pe

care ei o urmaresc n acea actiune, n planul astral, deplasarea se face dupa cu totul alte pr incipii dect n lumea fizica, ea survenind la vointa si producndu-se fie cu o anumita viteza - de obicei foarte mare -, fie aproape instantaneu si aceasta n orice colt al planetei : sub apa, sub pamnt, la suprafata lui sau n aer. Mai speciale sunt deplasarile n spatiul cosmic, pe alte planete sau corpuri ceresti, cnd ntr-o prima faza experientele trebuie sa se limit eze la sistemul nostru solar. Doar mai apoi, n mod gradat, pe masura ntelegerii corecte a unor aspecte si legi tainice ale universului, deplasarile pot fi extinse la nivel gal actic, explornd astfel diferitele zone ale galaxiei noastre. n ceea ce priveste proiectiile constiintei noastre individuale la nivel intergalactic , acestea se efectueaza cu alte corpuri, mult mai subtile ca cel astral, dar nu vom aborda aici si acum acest subiect. Ceea ce am vrut sa te fac n principal sa ntelegi, este faptul ca materia fizica nu influenteaza absolut deloc deplasarea corpului astral, n schimb, aceasta deplasar e este obstructionata de anumite forte si entitati subtile care actioneaza n anumite punc te" sau zone-cheie" att din planul astral ct si din planul fizic, n care accesul la informat ie este blocat. De exemplu, acest gen de restrictii pot fi ntlnite n protectia anumitor com ori sau depozite de o natura speciala si secreta, la anumite porti, galerii sau cai de a cces rapid spre alte puncte ale planetei sau chiar a altor lumi. Alteori, blocajele" astrale limi teaza accesul fata de anumite initieri oculte sau mistere care sunt protejate de entitati gard iene special invocate. Nu vreau sa ntelegi de aici ca aceste restrictii sunt imuabile, dar ele i privesc mai ales pe cei insuficient evoluati care nca nu sunt pregatiti sa se confrunte c u anumite mistere fara sa urmareasca sa le foloseasca n mod personal si egoist. Ar mai fi nc a multe de spus n ceea ce priveste modalitatile practice de dobndire a puterii de dedublar e astrala constienta, precum si alte detalii care se refera efectiv la experienta practica a dedublarii astrale, dar va veni un timp cnd vom avea ocazia sa discutam n amanuntime despre t oate aceste aspecte. Acum ti voi spune ca adevarata intentie a colonelului Obadea nu era aceea de a ma trimite la F... sa-mi vizitez mama - binenteles, nsotit de o garda speciala - c i de a face o deplasare foarte secreta, la Manastirea Cernica, lnga Bucuresti. Cred ca ntelegi faptul ca, n acele vremuri, deplasarea unor oficialitati politice sau militare di n conducerea tarii la un lacas de cult era ceva foarte periculos. Regimul comunist , ateu prin nsasi doctrina sa, elimina din start aceasta abordare sub amenintarea unor pedeps e corespunzatoare. Nu am stiut nimic despre tinta deplasarii noastre pna nu am ajuns la poarta biser icii.

Eram nsotit de colonelul Obadea si calatoria am efectuat-o pe timpul noptii, de l a baza pna la Bucuresti cu elicopterul, iar de acolo si pna la Cernica cu un automobil de teren. Pe drum, colonelul mi-a spus ca doreste sa ma ntlnesc si sa vorbesc cu o fata biseric easca, un preot cu totul deosebit, despre care spunea ca era deja un adevarat sfnt n viat a, avnd mari puteri si har divin. La intrarea n curtea manastirii am zarit foarte multe masini ale oamenilor care venisera din toate colturile tarii sa viziteze manastirea sau sa se roage plini de credinta. De fapt, Obadea mi-a explicat ca aproape toti cei care asteptau pe sosea se aflau a colo pentru a vorbi cu acel monah, care se numea Arsenic Boca. Colonelul aranjase dej a ntlnirea cu cteva zile nainte, n timp ce mergeam prin curtea manastirii si ne ndreptam spre chilia ascetului am putut observa doua garzi n civil care se postasera de o parte si de alta a usii chiliei respective. Cei doi trebuiau sa asigure paza, astfel ca noi sa nu fim deranjati pe tot parcursul discutiei. Desi zorii nca nu aparusera si afara era de stul de frig, prin curte se deplasau ctiva calugari, rapid si fara zgomot, probabil pentr u rugaciunea de dimineata. nainte de a intra n chilie, Obadea mi-a spus: Singurul lucru pe care l doresc de la tine este sa discuti foarte deschis cu parintele Arsenic. Vom fi doar noi doi n ncapere cu parintele, iar aceasta discuti e trebuie sa ramna secreta. Avem multi dusmani. Mi-am dat n mod tacit acordul. Colonelul era un om inteligent si capabil, care st ia sa se strecoare printre meandrele" sistemului comunist impus de Ceausescu si car e intuia corect ca zilele dictaturii acestuia erau practic numarate. Ne aflam n anul 1986. n acea perioada, abilitatea colonelului consta mai ales n a lasa impresia unei activitat i ireprosabile, n paralel cu pregatirea terenului pentru noua trecere". Rezistase sa pte ani la conducerea departamentului - caz foarte rar n acea vreme - si nu voia sa faca vre o greseala tocmai atunci cnd se iveau sperantele unui nou nceput pentru ntreaga tara. Orice ac tiune n acest sens trebuia planificata cu minutiozitate si executata cu mare atentie. S chimbarea la care aspira aproape toata lumea - si populatia, si unii sefi politici sau mil itari - era iminenta, nsa ea trebuia sa se produca n conditii de maxima securitate, pentru a s e mpiedica astfel eventualele esecuri. Comploturile sau gruparile se dovedisera periculoase, ncrederea n altii era aproape imposibila, astfel ca lui Obadea i mai r amasese practic un culoar destul de ngust de actiune, acela al specificului activitatii D Z, al carui sef era. Daca era inteligent folosita, aceasta directie de actiune se putea dovedi, totusi, foarte eficienta. Colonelul nu avea aspiratii politice si nici nu dorea sa parvina n sfera afaceril

or, ci l interesa cu precadere tranzitia, mentinerea si dezvoltarea n cele mai bune conditii a ceea ce realizase n cadrul departamentului. El avea o deosebita viziun e practica asupra evenimentelor nconjuratoare si acorda un profund respect si o mar e ncredere fenomenelor oculte si aspectelor initiatice, urmarind sa mbine ct mai bine si mai cu folos elementele si conjuncturile din viata fizica cu metodele subtile de actiune. Precaut, colonelul Obadea si calcula mai nti cu atentie fiecare pas, nainte ca acest a sa se dovedeasca a fi fatal; n situatia si pozitia sa, nu functia pe care o detin ea reprezenta marea pierdere, ci nsasi viata lui. Chiar daca relatiile sale cu Ceausescu erau d estul de bune, nu-si putea permite totusi nici o greseala, deoarece stia ca dictatorul nar fi sovait nici macar o clipa sa-1 execute n cazul n care intentiile sale ar fi fost demascate. Lup ii sunt mereu la pnda", obisnuia el sa-mi spuna. Planul lui Obadea era relativ simplu: daca, eventual, ar fi intervenit unele voc i mirate sau ntrebari incomode n legatura cu vizita de la Cernica, totul ar fi fost justificat prin specificul activitatii"; ar fi invocat atunci unele verificari" si experimente " foarte secrete. Daca totul s-ar fi integrat n normal, misterul convorbirii noastre cu pa rintele Arsenic B oca ar fi ramas stiut doar de trei persoane. Monahul a murit dupa trei ani, n 1989, cu putin timp nainte de Revolutie; mai ramneam eu nsumi, care reprezentam o sursa relativ blocata" pentru lumea exterioara. Desigur, n cazul unei anchete, l ucrurile nu ar fi fost deloc simple, dar varianta respectiva i s-a parut colonelului ca f iind totusi cea mai putin periculoasa. As vrea sa ntelegi, de asemenea, ca Obadea a lasat sa treaca aproape sase ani pna sa se hotarasca sa aiba mai multa ncredere n mine. Sunt sigur ca a studiat foarte atent fisele doctorului Xien referitoare la persoana mea, m-a observat discret n diferi te situatii si m-a supus indirect la anumite teste. Asa se explica si faptul ca nu am fost muta t niciodata de la baza din B..., cum de altfel s-a petrecut cu toti ceilalti colegi ai mei care s-au perindat pe acolo. La Cernica am realizat spontan, intuitiv, ca Obadea urmareste sa ma pr egateasca n secret, sa ma formeze" pentru anumite planuri de viitor. Aceasta initiativa era usurata de faptul ca, la rndul meu, l simpatizam pe colonel si i cunosteam natura sincera si fondul bun pe care l avea. Ceea ce mi relata Cezar trezea fiori nebanuiti n mine. Auzisem si eu despre marele sfnt si duhovnic Arsenic Boca din Ardeal, de la Manastirea Smbata si stiam ca fusese foarte prigonit de regimul comunist. Vestile despre harul si puterile lui divine facusera de mult nconjurul tarii, dar ele erau nabusite de ideologia si actiunea t ipic comunista. Pentru a mpiedica masele de oameni sa vina puhoi la monah sa fie binecuvntate, autoritatile l stramutau adeseori pe ascuns la diferite manastiri, sau l pazeau, n elasndu-1 sa

vorbeasca oamenilor. Uneori, foarte rar, parintele Arsenic ajungea si la Manasti rea Cernica. Existau unele zvonuri ca prezenta ocazionala a monahului n acel lacas sfnt se dato ra interventiei unor personalitati politice din acea Vreme, chiar din conducerea tarii, pentru c a ele sa-1 poata vizita si sa poata vorbi cu el n particular, fara sa se expuna unor mari ri scuri. Chiar daca nu politicienii erau cei care l aduceau pe Arsenie Boca la Cernica, lnga Bucuresti, e ste totusi un fapt binecunoscut ca acestia au avut de-a lungul anilor repetate ntlniri si convor biri particulare, n secret, cu parintele. n cazul deplasarii colonelului si a lui Cezar la Cernica, problema era putin diferita; nu Cezar a fost cel care a solicitat ntrevederea cu parintele Arsenie s i nu el a fost cel care dorea sa afle n mod special ceva de la acesta. El traise deja unele experien te spirituale foarte profunde, pe care ascetul le-a intuit imediat atunci cnd 1-a vazut, ntlnirea a fost, n mod sigur, una dintre cele mai stranii si enigmatice care se pot nchipui. Cezar a reluat firul povestirii. ntr-adevar, n zorii acelei zile lucrurile apareau ntr-o lumina destul de stranie la Cernica. Nimeni nu stia ce se petrece, cine trebuia sa vina, ce trebuia sa urmez e. Aceasta relativa agitatie exista nsa doar n exterior, printre credinciosii care asteptau s a li se permita accesul n manastire, fiind alimentata de incertitudini si diverse alte zvonuri si supozitii. Am aflat ulterior ca, la un moment dat, oamenii de acolo au fost strabatuti de un f ior la zvonul ca parintele Arsenie ar putea fi arestat si luat de acolo. Psihicul masel or de oameni este foarte labil si el are o caracteristica lunara, de mare receptivitate. Anum ite persoane si unele organizatii oculte cunosc metode si procedee precise prin care pot influenta n mo d decisiv, fie numai si la nivel verbal, parerile si tendintele marilor grupuri de oameni. De a ltfel, tocmai pe aceasta caracteristica, de relativa inconstienta a maselor umane, se bazeaza teo riile diversiunii, zvonurilor si manipularii. Daca, n plus, ele sunt sustinute de un su port de influentare si manipulare tehnologica - de pilda, prin intermediul emisiei unor unde energet ice cu o anumita frecventa - atunci efectele sunt aproape garantate. Nu vreau sa ntel egi de aici, nsa, ca spontaneitatea lipseste cu desavrsire n cazul maselor de oameni. Problema e ste nsa mult mai complexa, deoarece metodele de manipulare care sunt folosite la nivelul planului fizic pot fi contracarate si eliminate cu succes prin anumite actiuni de natura pur sp irituala, mai ales atunci cnd acestea sunt efectuate la unison de ct mai multe persoane. Daca n cazul manipularii malefice oamenii devin oarecum robotizati si mecanici n actiunile pe care le executa, mintile lor fiind atunci practic nnegurate si aproa pe inerte, n cazul actiunii pozitive si profund benefice, luminoase si spirituale utiliznd diverse m etode initiatice, ei se vor bucura de o minunata libertate si deschidere a orizontului individual. At

unci, oamenii ncep sa nteleaga cu adevarat importanta fundamentala a liberului arbitru pe care l au. Tocmai n aceasta consta lupta unor grupari malefice oculte: suprimarea prin orice mijloace posibile a liberului arbitru al omului, a posibilitatii lui de a alege singur si nemijlocit, a capacitatii de a se cunoaste n profunzime si de a afla adevarul existential. Daca vei avea curiozitatea sa analizezi macar n parte sistemul social actual de informare, de conducere si de administratie n lume, vei putea sa constati ca totu l n aceste directii exista n vederea suprimarii si nchiderii, a limitarii individului si nu n scopul dezvoltarii, deschiderii si cunoasterii sale libere, asa cum se afirma n mod perv ers prin intermediul diverselor sloganuri false. Nu mi-am propus acum sa dezvoltam aceast a tema importanta de care, la urma urmelor, depinde nsusi viitorul omenirii, ti voi oferi nsa, mai trziu, alte detalii care sa te faca sa ntelegi mult mai profund sistemul compl ex de dominare a lumii. Pe moment, este suficient sa-ti spun ca microbul" care face sa se instaureze boala" fatala n viata omului este ignoranta ntretinuta n mod subversiv de anumite grupari oculte, precum si lipsa vointei individuale de a depasi aceasta b oala". Voi reveni nsa, acum, la ceea ce ti relatam cu privire la ntlnirea cu parintele Arsenic Boca. Foarte focalizat asupra relatarii sale, Cezar si-a schimbat pozitia pe scaun si a continuat imediat. Am facut o paranteza la faptul ca oamenii ncepusera deja sa raspndeasca niste zvonuri aberante. Adevarul a fost nsa mult mai simplu. Nu-ti voi reda convo rbirea pe care am avut-o atunci cu parintele; de altfel, ea a durat mai mult de trei ore. Colonelul, aflnd unele lucruri despre existenta lui n viitor, si-a abandonat treptat masca ri giditatii si a inflexibilitatii pe care o dobndise n timp, ca urmare a deformarii profesionale. A m sa-ti spun nsa ca Arsenic Boca facea parte din acea categorie de oameni ntelepti care, d esi detin un corp fizic pe Pamnt, au constiinta deja stabilita n Ceruri. Acel om mi-a lasat cu adevarat o impresie foarte profunda si puternica. Toate puterile si fortele pe c are le aveam sau le vazusem la altii, nu valorau nici ct o nuca n fata acelei maretii scl ipitoare, pure si divine, care emana din fiinta parintelui. Sfintenia si puterea lui de pa trundere n mintea si sufletul omului erau extraordinare si aceaste nu numai ca se producea instantaneu atunci cnd te aflai n prezenta aceste directii exista n vederea suprimarii si nchide rii, a limitarii individului si nu n scopul dezvoltarii, deschiderii si cunoasterii sale libere, asa cum se afirma n mod pervers prin intermediul diverselor sloganuri false. Nu mi-am propus acum sa dezvoltam aceasta tema importanta de care, la urma urmelor, depinde nsusi viitorul omenirii, ti voi oferi nsa, mai trziu, alte detalii care sa te faca sa ntel

egi mult mai profund sistemul complex de dominare a lumii. Pe moment, este suficient sa-t i spun ca microbul" care face sa se instaureze boala" fatala n viata omului este ignoranta ntretinuta n mod subversiv de anumite grupari oculte, precum si lipsa vointei indi viduale de a depasi aceasta boala". Voi reveni nsa, acum, la ceea ce ti relatam cu privire la ntlnirea cu parintele Arsenic Boca. Foarte focalizat asupra relatarii sale, Cezar si-a schimbat pozitia pe scaun si a continuat imediat. Am facut o paranteza la faptul ca oamenii ncepusera deja sa raspndeasca niste zvonuri aberante. Adevarul a fost nsa mult mai simplu. Nu-ti voi reda convo rbirea pe care am avut-o atunci cu parintele; de altfel, ea a durat mai mult de trei ore. Colonelul, aflnd unele lucruri despre existenta lui n viitor, si-a abandonat treptat masca ri giditatii si a inflexibilitatii pe care o dobndise n timp, ca urmare a deformarii profesionale. A m sa-ti spun nsa ca Arsenic Boca facea parte din acea categorie de oameni ntelepti care, d esi detin un corp fizic pe Pamnt, au constiinta deja stabilita n Ceruri. Acel om mi-a lasat cu adevarat o impresie foarte profunda si puternica. Toate puterile si fortele pe c are le aveam sau le vazusem la altii, nu valorau nici ct o nuca n fata acelei maretii scl ipitoare, pure si divine, care emana din fiinta parintelui. Sfintenia si puterea lui de pa trundere n mintea si sufletul omului erau extraordinare si aceaste nu numai ca se producea instantaneu atunci cnd te aflai n prezenta lui, dar declansau n propria ta fiinta chiar un gen de bucurie si aspiratie care ti determinau impulsul de a te oferi tu nsuti, n totalita te si deliberat, cunoasterii acelui om. Era un sentiment inefabil, care avea legaturi directe cu cel mai profund resort spiritual al fiintei noastre, care este etern, pur si indestr uctibil. Metaforic vorbind, daca asociezi calea pna la acea sursa tainica din fiinta noastra cu sapatul unei fntni, atunci poti sa stii ca apa rece, limpede si minunat a la care vei ajunge este nsasi apa vietii pe care o vei bea n eternitate. Arsenic Boca avea uimitoarea influenta subtila de a te face sa intuiesti spontan prezenta acelei ape din prof unzimile fiintei tale, cu mult nainte ca tu sa ajungi la ea. n tine se nastea atunci, navalnic si na ltator, un sentiment coplesitor de iubire si devotiune si aceasta era verificarea cea mai s igura a autenticitatii nivelului spiritual si a harului divin la care ajunsese monahul. Datorita faptului ca eu nsumi aveam capacitatea de a simti si a cunoaste n limite destul de largi oamen ii cu care ma confruntam, mi-a fost destul de simplu sa realizez nuantele foarte fine ale r adiatiei psihice extraordinare pe care o manifesta Arsenic. Cunoasterea lui era instantan ee si att

de profunda, nct ea provoca n cel din fata lui, de cele mai multe ori, adevarate tr airi catarctice, nsa chiar si aceste emotii apareau n conformitate cu posibilitatile si aspiratia fiecaruia. Senzatia pe care am trait-o acolo, dupa ce am intrat n chilia lui, a fost aceea a unui sentiment de profunzime abisala a cunoasterii, care nu era nsa disociata de iubir ea pura. Nu vreau, totusi, sa intru n domeniul abstract al unor observatii de natura metaf izica; nu cred ca ti-ar fi de prea mult folos n aceasta faza si nici nu stiu daca le-ai put ea ntelege n ntregime. De obicei, timpul lor vine dupa ce au fost facuti deja ctiva pasi import anti n aceasta directie. Majoritatea oamenilor este nsa fixata n rutina zilnica si n part iciparea la activitatile mondene, nct astfel de idei - cum ar fi, de pilda, aceea a relatii lor dintre cunoastere si iubire - ajung sa i se para de-a dreptul aberante si nebunesti, n c el mai bun caz, ai putea sa te alegi cu unele comentarii si observatii ale celor din jur, care s unt facute de pe o pozitie asa-zis superioara", pentru a te determina sa ntelegi ca gresesti. Acest i oameni, practic, mor de sete, ca sa ma refer tot la exemplul dinainte, dar ei nu-si dau seama de aceasta. Parintele Arsenie era expresia vie, inefabila, a unuia care a ajuns sa traiasca cu adevarat n fericirea cea mai pura. Dupa gradul de ntelegere si receptivitate indiv iduala, cei care se aflau n preajma lui puteau sa resimta ei nsisi unele crmpeie din aceasta fe ricire totala, asa cum un diapazon vibreaza singur atunci cnd se afla lnga pianul care sc oate sunetul notei caracteristice diapazonului. Influenta subtila benefica, rabdarea si compasiunea pot transforma chiar si sufletele cele mai nnegurate. In ceea ce-1 privea pe colonelul Obadea, el a rezonat aproape de la nceput cu influenta tainica, subtila, a parintelui. Cu o bunatate nesfrsita, Arsenie Boca 1 -a sfatuit cum sa procedeze pentru a evita vremurile tulburi care vor urma. n ceea ce ma privest e, dupa ce am intrat n mica ncapere am observat ca, mult timp dupa aceea, parintele nu mi-a a runcat nici macar o privire, ca si cum n-as fi existat acolo. Cam dupa o ora si jumatat e, timp n care colonelul a ascultat stupefiat cuvintele sfntului, acesta s-a ntors spre mine si mi-a spus ca, n cazul meu nu este necesar sa-mi spuna ceva anume, deoarece eu am gasit deja drumul spre lumina si voi fi ajutat n continuare sa-1 urmez fara sovaire. A indic at apoi cu precizie modalitatile n care Obadea si cu mine trebuie sa conlucram pentru a avea succes n actiunile viitoare care aveau sa fie foarte importante, prin revelarea anumitor dovezi care vor ului ntreaga lume si care vor fi descoperite dupa aproape douazeci de ani. De si ma aflam n acele momente ntr-o stare de absorbtie interioara profunda, atunci cnd pari ntele a

facut acea prezicere am fost scuturat de un fior puternic n ntreg corpul, care a d eterminat n mintea mea aparitia unor intuitii si corelatii foarte complexe. Aici Cezar se opri cteva clipe, gnditor. Eu devenisem putin agitat si ncordat. nseamna ca parintele Arsenie a vorbit si despre mine, adica despre faptul ca te vei ntlni cu mine, ca mi vei povesti toate acestea si ca mi vei propune sa public o carte cu aceste evenimente? 1-am ntrebat eu pe Cezar. El zmbi usor, dar a continuat sa pastreze o atitudine concentrata. Ne-a indicat faptul ca vom gasi modalitati potrivite de a sadi mai nti semintele s i apoi de a creste si dezvolta florile transformarii spirituale ale acestui popor. Da, a precizat ca vor fi publicate informatii care vor avea un rol important n acest proces, nsa asp ectele secundare care au tinut de realizarea acestui fapt, incluznd aici alegerea ta si celelalte elemente, tin de planificarea pe care am facut-o eu nsumi si modul n care am gndit aceasta actiune. A spus ceva despre marea descoperire care va fi facuta si unde anume? am insistat eu. Nu, nu a precizat nimic n acest sens; a spus ca se va petrece n mod sigur n tara noastra si ca va avea un impact att de mare, nct nu mai este nevoie sa stim alte de talii. Dar a repetat de mai multe ori ca va fi o lupta acerba. Nu stiu nsa Ia ce s-a ref erit. Anticipnd putin, voi spune ca prezicerea parintelui Arsenie Boca s-a adeverit cu mare exactitate. Asa dupa cum se va vedea mai departe, uluitoarea descoperire a fost realizata n anul 2003, la saptesprezece ani de la memorabila ntlnire din Manastirea Cernica. Ea a zguduit efectiv esafodajul politic, stiintific si religios al celei mai mari put eri actuale, care sunt Statele Unite ale Americii. A instituit imediat cel mai teribil secret mond ial si a implicat o lupta diplomatica teribila si presiuni politice extraordinare, deoarece Romnia a dorit sa prezinte aceasta descoperire lumii ntregi. Prin specificul ei, descoperirea am eninta nsasi influenta politico-ideologica a Vaticanului si spulbera iremediabil att conceptia antropologica a stiintei moderne, ct si ideile despre istoria planetei noastre si a omenirii. Atunci cnd mi-a relatat despre discutia cu Arsenie Boca, Cezar nu cunos tea nici el natura descoperirii care avea sa fie facuta, unde si cnd va avea ea loc, deoarece convorbirea noastra s-a desfasurat pe la nceputul anului 2002. Felul n care s-au p recipitat nsa evenimentele, incredibilele conexiuni si sursele care au concurat la realizar ea descoperirii mi dau posibilitatea acum, cnd cunosc toate elementele implicate, sa am o viziune fascinanta si de ansamblu a ntregului angrenaj, uluitor de complex, care a condus la momentul epocalei descoperiri. Ea apare astfel ca un punct-focar, ca o prima stat ie" foarte importanta pe calea transformarii constiintei umanitatii si mi se pare cu att mai remarcabil si sugestiv faptul ca ea s-a produs n Romnia. Asa dupa cum se va vedea, descoperirea reprezinta de fapt o antecamera" la alte realitati chiar mai tulburatoare, pe care Cezar, mpreuna cu o echipa de specialis ti formata din

reprezentanti ai SUA si ai Romniei, le-a investigat n cadrul unei mari expeditii" p e parcursul unui an (din luna octombrie 2003, pna n luna iulie 2004). Deoarece am fo st la locul descoperirii, cunosc n ansamblu natura si locatiile acestei expeditii care a fost efectuata. Stiu ca voi fi contactat de Cezar peste putin timp si voi afla toate amanuntele necesare, nsa problema publicarii acestor informatii ramne totusi foarte controversata. Init ial, statul romn a vrut sa anunte aceasta descoperire lumii ntregi si sa o puna la dispozitia cercetatorilor. Se considera ca aceasta nu mai reprezenta neaparat o problema de interes national, ci una de interes mondial. Lupta de culise pentru a mpiedica aceasta de zvaluire de o importanta exceptionala pentru omenire a fost determinata de interventia major a a SUA. Deliberarile diplomatice, argumentele pro si contra, precum si promisiunile sau amenintarile au durat aproximativ doua luni (august-sep-tembrie, 2003). n urma un ui acord ultra-secret care a fost semnat ntre cele doua state, Romnia s-a angajat sa nu pre zinte lumii ntregi descoperirea de pe teritoriul ei. Probabil ca, printre altele, primi rea n NATO care s-a efectuat n graba, n primavara lui 2004, a facut si ea parte din pach etul secret de compensatii" pentru aceasta hotarre, n acest context, plasarea unor baze militare americane pe teritoriul Romniei poate sa devina o certitudine n urmatorii ani, constituind o pavaza" puternica pentru locatia din Muntii Bucegi. Aspectele sunt foarte complicate si secrete. Nu cunosc deocamdata care sunt avantajele tarii noastre n raporturile bilaterale cu SUA, dar anumite semne clare de ciudata bunavointa la cel mai nalt nivel diplomatic au nceput deja sa apara. Cu toate acestea, miscarile de culise" ale SUA trebuie sa se desfasoare cu mare precautie, pentru a nu atrage prea repede nedumeriri si ntrebari stnjenitoare din partea celorlalte state si puteri ale lumii, care ar putea observa dar nu ar ntelege int eresul Americii pentru Romnia. Secretul descoperirii este practic absolut. Nu am mai vazut niciodata asa ceva, sarcina" asigurarii lui fiind preluata n mare parte de americani. Voi descrie la t impul potrivit aceste aspecte, dar pot sa afirm anticipat ca nu exista nici un documen t, scris, filmat sau fotografiat, care sa fi parasit zona descoperirii. A fost construit u n hangar subteran imens, pentru depozitarea si manipularea echipamentului tehnic precum s i a dovezilor. Este ca o adevarata uzina, complet utilata, iar ideea construirii lui s-a dovedit foarte inspirata. Totusi, din informatiile pe care le detin, Romnia nu si-a luat un angajament definitiv n ceea ce priveste mentinerea secretului marii descoperiri, nsa termenii contractuali nu mi sunt deocamdata cunoscuti, n prezent, metodele care sunt folosi te pentru anihilarea oricarei tentative de a cunoaste ceva despre aceasta descoperi re sunt dezinformarea si lipsa oricaror dovezi materiale. Sarcina nu este usoara, nsa din

cte stiu, ea a fost realizata cu succes pna n prezent, n opinia mea, nsa, aceasta stare de lucruri nu poate continua mult timp de acum nainte. Vom analiza nsa aceste aspecte dupa ce voi prezenta toate elementele care au condus n mod gradat la efectuarea acestei desco periri de exceptie pe teritoriul Romniei. Ideea era de a nu face pasi gresiti tocmai n acea perioada, n care dictatorul ncepuse sa se simta ncoltit", a continuat Cezar relatarea sa. Parintele Arsenic nea explicat apoi ca Ceausescu l vizitase de doua ori, n mare taina si cu toate precau tiile necesare. Ultima data venise acolo cu cteva luni n urma. Voia sa cunoasca evolutia puterii sale n stat, deoarece aparusera deja unele semnale ngrijoratoare de instab ilitate a sistemului politic, economic si social, att n tara ct si n alte teritorii ale blocul ui comunist. Monahul i-a specificat atunci ca, daca va continua sa conduca tara prin aceleasi metode inumane ca si pna atunci, si va pierde brusc viata, ntr-un mod violent. Aflnd aceast a, Ceausescu s-a enervat cumplit si a facut o adevarata criza de isterie, care nsa n u 1-a impresionat pe Arsenie Boca. L-a amenintat pe parinte si a plecat teribil de suparat si furi os. Parintele ne-a dezvaluit ca stie de faptul ca i se doreste moartea si ca actiuni le mrsave n acest sens au nceput imediat dupa ntrevederea pe care a avut-o cu dictatorul. Ne-a marturisit, de asemenea, ca nu va mai dura mult timp si va pleca spre mparatia Ta talui Ceresc, dar ca va parasi aceasta lume datorita unui complot miselesc, al carui s cop va fi acela de a-1 otravi. Totusi, e'l nu va mpiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui s pirituala pe pamnt va fi deja terminata. Apoi a scos dintr-un cufar o carte groasa si foarte uzata, scrisa n greaca veche, care provenea de la sfintii crestini de la muntele Athos. n ea, ne-a spus parintel e Arsenie, se gaseste descrierea hidrei cu rasuflarea otravitoare, care va urmari prin toat e mijloacele sa mpiedice lumina si vointa dumnezeiasca. Voi trebuie sa nfruntati cu ntelepciune ace asta amenintare si ntelepciunea va va fi data voua, precum si la multi altii, pentru a rapune Raul. Veti vedea si veti ntelege spurcaciunea peste tot n jurul vostru: la serviciu, n ma gazine, n institutiile statului, n conducerea lui si mai ales n politica. Din nefericire, ea va intra pe furis chiar si n snul bisericii, murdarind unele suflete de aici. Aproape ca oamenii si v or pierde speranta. Doar cei care si vor pastra credinta adevarata vor fi salvati si mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei." Apoi, parintele Arsenie a dezvoltat subiectul si a spus ca aceasta lucrare diavol easca" nu este ceva care a aparut n vremurile noastre, ci ea dureaza din antichitate, de sute si chiar de mii de ani n urma, pregatind ncetul cu ncetul terenul pentru lupta finala care s e

apropie. Planul lucrarii diavolesti" este minutios si, prin puterea banilor si a viciilor, ntre care minciuna, prefacatoria, intriga si omorul sunt cele mai importante, cei car e o savrsesc au ajuns destul de aproape de telul lor principal, care este controlul s i dominarea ntregii lumi. Aici, nsa, parintele a facut o afirmatie neasteptata, care a avut da rul sa ne socheze ntr-o oarecare masura. El a spus ca, n mod paradoxal si ntr-un interval de timp scurt, atentia lumii se va concentra asupra tarii noastre, datorita schimbarilor extrao rdinare care vor avea loc si a semnelor specifice care vor depasi cu mult puterea limitata de ntel egere a cunoasterii materialiste. Arsenic Boca a mai precizat ca toate acestea se vor fa ce ntru voia lui Dumnezeu, pentru ca totul este ciclic si trebuie sa se ntoarca de acolo de unde a pornit. l ascultam complet buimacit pe Cezar, deoarece relatarea lui contravenea logicii si ar fi facut pe orice om obisnuit sa o primeasca cu circumspectie, n ceea ce ma privea, chiar daca aveam o mare ncredere n Cezar si n probitatea sa, totusi afirmatiile sal e si faceau loc cu dificultate n mintea mea. n primul rnd nu aveam nici o baza referentiala pen tru a le ntelege si a le accepta, iar n al doilea rnd credinta mea nu era nca foarte puter nica, aceea la nceput am simtit impulsul de a considera prezicerile parintelui Arsenic ca fiind eronate si fantasmagorice. Totusi, undeva n profunzimile inimii mele licarea o lumina care mi dadea speranta si fiorul launtric naltator al vremurilor care vor veni. n mod aparent ntmplator, du pa cele aflate de la Cezar am avut ocazia sa citesc cteva brosuri care tratau acelasi sub iect, dar care erau scrise de autori diferiti. Am fost nevoit sa remarc cu o anumita tristete, n unele discutii tangentiale pe seama acestui subiect cu diferite personalitati sau oameni din hi gh-life-ul bucurestean ori din elita intelectuala romneasca, faptul ca atitudinea acestora e ra mai ales ironica sau, n cel mai bun caz, nepasatoare. Evident, nu ne putem astepta ca acel e previziuni sa trezeasca imediat din amorteala" lor sufleteasca pe cei care sunt robiti condi tiilor exterioare de lux, confort, bogatie, influenta si putere. Exista totusi sansa ca macar o parte din acestia sa-si puna anumite ntrebari cu privire la viata pe care o duc s i la natura actiunilor pe care ei le savrsesc n lume. Cu alte cuvinte, exista totusi o sansa c a ei sa devina mai maturi si mai responsabili, deoarece este stiut faptul ca transformar ea conditiilor de existenta a unei natiuni implica n primul rnd transformarea constii ntei individuale a membrilor care o formeaza. Aceasta se realizeaza mai ales prin viz iunea si perceperea vietii de pe pozitii superioare, care sunt determinate de cu totul al te principii si idealuri dect cele impure, josnice si grosiere.

Cele mai importante modalitati de a realiza o rapida transformare de stare a constiintei, chiar la nivel national si mondial, sunt iubirea si altruismul n for ma lor pura si nedisimulata. Pentru cei sensibili, care au inima curata si intentii generoase, aceasta observatie simpla poate sa nsemne un argument de bun simt, care implicit sustine si confirma credinta pe care ei o poarta n suflet. Dar pentru cei orgoliosi, materia listi si egoisti, o astfel de idee poate sa constituie cel mult o gluma, daca nu un semn de neadapt are la realitatile actuale" a celor care o sustin, n primul rnd, a iubi n mod sincer si ai ajuta pe ceilalti semeni atunci cnd trebuie, fara a pretinde nimic n schimb, contravine ide ilor despre viata si despre felul n care acei oameni s-au obisnuit sa traiasca; practi c vorbind, Dumnezeu si lucrurile sfinte nu ocupa nici un loc n viata lor. n al doilea rnd, pro blemele de cult, religiile, biserica si, n general vorbind, aspectele spirituale, sunt privi te de marea lor majoritate ca un fel de umplutura", un gen de factor necesar pentru echilibrarea societatii. n timp ce eu nca mai reflectam la aceste aspecte, Cezar a renceput sa vorbeasca: Parintele Arsenie a punctat n mod concis principalele probleme care vor interveni n viitorul apropiat al Romniei, dar ne-a sfatuit sa nu renuntam la drumu l pe care 1-am nceput, indiferent de greutatile pe care le vom ntmpina. Ceea ce m-a frapat at unci era faptul ca el vorbea mereu la plural despre ceea ce trebuie sa faptuiesc eu mpreun a cu Obadea, considernd aceasta ca un lucru firesc. Viitorul avea sa confirme cu priso sinta ca a avut perfecta dreptate. La sfrsitul ntlnirii a ncheiat brusc, privindu-1 tinta pe colonel: Ma bucur ca ai avut credinta n inima si mi-ai urmat chemarea din vis. Mergeti acum cu Dumnezeu si slava Lui sa fie cu voi!". Dupa ce am plecat de acolo, colonelul Obadea mi-a explicat ca n urma cu o saptamna avusese un vis foarte ciudat, n care parintele Arsenic i aparuse nconjurat de o lumina orbitoare si l chemase n mod ferm, mpreuna cu mine, la Manastirea Cernica. D in acel moment am simtit un impuls si o credinta aparte n inima, precum si o stare( de fericire delicata care nu a mai disparut. Ceea ce aff[ urmat n antrenamentele sec rete de la baza din B... nu a facut dect sa ma pregateasca ct mai bine pentru evenimentele care aveau sa intervina n viata mea n urmatorii cincisprezece ani. Cezar si-a ntrerupt a tunci relatarea deoarece a primit un telefon important, fiind chemat de urgenta ntr-un anumit loc. M-am despartit de el cu sentimentul ca am patruns pe un tarm neexplorat, pli n de mistere si foarte important n contextul evenimentelor viitoare. Asimilam oarecum din mers" multitudinea de informatii cu care ma confruntam si, n masura n care mi permi tea propriul meu nivel de ntelegere, formulam diferite concluzii. Daca ceva nu mi era clar, scriam pe hrtie problema respectiva si o rediscutam la ntlnirea urmatoare.

Trecusera mai multe luni de la ultima ntrevedere, timp n care mi-am esalonat ideile principale si am nceput chiar sa alcatuiesc un plan al lucrarii despre ace le evenimente. Citisem mai multe carti cu subiect ezoteric si spiritual, urmarind s a pastrez totusi o pozitie echilibrata n aprecierea diverselor idei care erau prezentate, mi structuram astfel, n mod gradat si temeinic, baza de date si aspecte initiatice c are, prin misterul si ineditul lor, constituiau o mina de bogatii inestimabile pentru toti cei care erau interesati sa le afle. Pna n luna iunie a anului 2003 m-am mai ntlnit cu Cezar de doua ori. Continutul acelor relatari semnifica de departe cea mai cutremuratoare dovada a necesitatii de a scrie aceasta carte. De altfel, consider ca acelea au fost cele mai palpitante runde" d e convorbiri, n care Cezar mi-a revelat adevaruri uluitoare despre modalitatile ocu lte de dominare a lumii. Totodata am putut sa nteleg ntr-un mod mult mai profund nuantele subtile ale binelui si ale raului n lume, pe care pna atunci le ignoram aproape cu desavrsire. Toate implicatiile faptice, morale si psihologice pe care le voi prez enta n continuare au fost relatate cu rabdare si perseverenta de Cezar, chiar si atunci cnd solicitam lamuriri suplimentare, deoarece el considera ca aceste aspecte reprezi nta nsusi simbolul si chintesenta mesajului pe care doreste sa-1 faca stiut tuturor oameni lor. La rndul meu, am considerat ca n conjunctura prezenta, att la nivel national ct si la nivel mondial, prezentarea n detaliu a unora dintre planurile si actiunile temutei Organizatii o culte constituie aproape o datorie morala si un impuls firesc la actiune. n opinia mea, oamenii trebuie sa cunoasa si sa fie avertizati de pericolul imens pe care-1 reprezinta Organizatia, pericol care se ntinde pretutindeni n lume, ca o plaga. Ei trebuie sa cunoasca metodele specifice de actiune ale Organizatiei, cum se co ncretizeaza acestea n viata de zi cu zi si felul n care se pot contracara n fasa aceste masinat ii, intrigi si tertipuri care sufoca aproape orice tendinta catre libertate. Deoarece oameni i sunt structurati n mod diferit, ei simt, gndesc si actioneaza n mod diferit. Tocmai de a ceea, informatiile pe care le voi prezenta n continuare fie i vor face circumspecti, nenc rezatori, ironici sau nepasatori, fie i vor zgudui n adncul fiintei lor si i vor determina sa n teleaga dedesubturile actiunilor celui mai teribil flagel care a amenintat vreodata omen irea, adica oculta Organizatie care este, de fapt, francmasoneria. Ca o boala grea , ea maci na trupul umanitatii, amenintnd sa-1 biruie n totalitate. Masoneria mondiala foloseste ca un vrf de lance metoda curentului de opinie" pe care l ndreapta n orice directie doreste, atunci cnd interesele ei sunt amenintat e. Aceeasi arma", nsa, poate si trebuie sa fie ntoarsa si folosita chiar mpotriva atacatorului. Atunci cnd are loc ntelegerea corecta si profunda a unor realitati care doar n aparenta mbr aca

o haina frumoasa, libertatea n gndire si actiune a oamenilor devine o adevarata su rsa de fericire pentru acestia. De fapt, libertatea n gndire si actiune reprezinta cel ma i teribil si amenintator aspect pentru francmasonerie, pentru ca aceasta libertate permite oa menilor sa devina lucizi att n ceea ce priveste conditia lor existentiala ct si n ceea ce prive ste modul sau sistemul n care este structurata societatea contemporana. Libertatea n gndire s i actiune a oamenilor ar duce inevitabil la demascarea si prabusirea imensului esa fodaj malefic de planuri, intrigi si idei care a fost construit cu atta truda de masone rie timp de generatii ntregi. Aceasta necesara trezire" a omenirii fata de realitatea n care se afla se coreleaza cu marea transformare si trecere a ntregii planete catre o noua era, ac eea a adevarului si cunoasterii spirituale. CAPITOLUL 3 PRIMA CONFRUNTARE: RAUL DIN ADNCURI Anii care au urmat pana la revolutia din 1989 au fost ani de intense pregatiri s i teste pentru Cezar. Ele s-au desfasurat ntr-un regim de lucru special, impus de colonel ul Obadea. Pe lnga diferite experimente, programul includea si educarea, informarea si verificarea baiatului n notiunile de economie, politica si sociologie moderna. De asemenea, colonelul ncepuse sa-i acorde o anumita libertate si chiar o anumita in fluenta n cadrul bazei, repartizndu-i unele sarcini care, la nceput, au fost relativ simple . n sufletul sau, colonelul era sincer si integru, mi relata Cezar. El chiar dorea binele tarii si al poporului romn si de aceea urmarea sa creeze anumite brese" n sistemul comunist care aproape ajunsese sa sugrume viata oamenilor. Ca si mine, Obadea fusese puternic impresionat de ntlnirea cu parintele Arsenic si luase hotarrea ferm a de a actiona ntocmai dupa cum fusese sfatuit de monah. Prin 1988 colonelul mi expusese deja structura si obiectivele ntregului departament, precum si ideile de actiune secre ta pe care le avea pentru a pregati caderea lui Ceausescu de la putere. Desi nu era singurul c are planifica schimbarea de regim n acele vremuri, colonelul Obadea a preferat sa contribuie si sa actioneze n aceasta directie doar prin intermediul departamentului sau. Curnd am realizat care era justificarea acestui fapt: practic, colonelul era nconjurat num ai de amenintari umane" potentiale, deoarece fiecare persoana, de la cel mai mic subordonat si pna la sefii de cabinet sau chiar ministrii nsisi, era pasibila de tradare sau de scurgere de informatii. Existau, desigur, si oameni n care se putea avea o relativa ncredere, iar Obadea a vea o intuitie aproape ireprosabila n ceea ce priveste persoanele cu care colabora. Era sprijini t de acestea, avea consilieri, oameni de legatura, influenta si autoritate, nsa el mentinea rel atiile sale cu cei din anturaj doar la un nivel pe care 1-as putea numi angrenare periferica", neper

mitnd accesul lor la fondul problemei, la inima actiunii pe care o planifica. Dorind sa fie ct mai eficient, colonelul Obadea a realizat faptul ca nu putea sus tine singur, din centru, planul sau complex. De altfel, el nu avea nici timpul fizic pentru aceasta, deoarece conducerea departamentului implica o munca asidua. Avea deci nevoie de cineva n care sa aiba deplina ncredere, care sa nu fie coruptibil, dar care n acelasi timp sa fie devotat unei cauze nobile si totodata detasat de jocul culiselor. Ideea formarii unui as tfel de colaborator i venise cu ctiva ani n urma, atunci cnd a observat ca majoritatea celor care se perindau prin baza erau copii. Obadea a considerat, dupa observatii ndelungate, c a eu corespundeam cerintelor si intentiilor sale, astfel ca n acea perioada de dinaint ea Revolutiei el a intensificat foarte-mult pregatirea mea. As putea chiar spune ca relatia dintre noi depasea granitele obisnuite ale tande mului sef-subordonat, pentru ca implica nivele mai sensibile ale sufletului. Ea evolua se, de fapt, ntr-o relatie de sincera prietenie, de ncredere si de respect reciproc, deoarece la mod ul general ntre noi nu existau disensiuni de concepte, idei sau teluri de realizat. Totusi, era necesara o mare precautie din partea noastra, deoarece n acele vremuri de instabilitate, teroare si coruptie, surprizele puteau veni de acolo de unde te asteptai mai putin. La nivelul Securitatii Statului, tendinta era aceea de asimilare a Departamentul ui Zero n cadrul celorlalte Directii si Sectiuni caci, desi era parte structurala di n acel aparat, DZ avea totusi autonomie proprie, iar acest fapt deranja anumite persoane, orgolii si interese. Colonelul Obadea stia nsa prea bine ca, daca s-ar fi realizat dizolvarea" DZ print re celelalte structuri ale Securitatii, aceasta ar fi nsemnat n mod automat politizar ea departamentului pe care l conducea. El intuia faptul ca aceea ar fi fost calea cea mai sigura cat re diminuarea eficientei departamenului n actiunile pe care le desfasura, n plus, con ducerea lui ar fi fost influentata din exterior de anumiti factori politici, iar coruptia 1ar fi macinat repede chiar de la baza sa. Importanta Departamentului Zero devenise enorma, mai ales datorita unor serii de descoperiri uluitoare care avusesera loc n ultimii ani n diferite zone ale tarii, despre care acum nu ti pot vorbi dect n termeni generali. Pe lnga studiile parapsihologice pe su biectii dotati si rolul de pepiniera" pentru fiintele umane cu nzestrari paranormale de pe teritoriul Romniei, DZ preluase de asemenea investigatiile si interventiile ultra-secrete n c azurile de mare importanta strategica si stiintifica. Pentru aceasta a fost creata o uriasa baza de date specifice, precum si un grup de interventie paramilitara care avea n dotare echip ament tehnic

deosebit. Atunci cnd aparea un caz de cod rosu" era data alarma iar actiunea de in terventie se desfasura extrem de repede si precis, dupa niste etape foarte bine stabilite care aveau ca scop deplasarea la locul respectiv, securizarea zonei, contactul cu specificul d escoperirii, analiza stiintifica preliminara si nchiderea zonei. Interventiile de cod rosu", care dintr -un anumit punct de vedere sunt cele mai spectaculoase -si aici ma refer n special la modul n care ele se desfasoara -, au loc numai dupa anumite verificari prealabile, pentru a se evita deplasarea corpului dal departamentului n cazurile mai putin importante. Actiunile de cod ros u" constituie mari secrete de stat si tocmai de aceea sunt stabilite anumite proced uri standard cu privire la modul de implicare a celor care fac parte din grupa speciala de inter ventie. De-a lungul timpului au existat diverse atacuri ale unor personalitati politice si chiar denunturi false n ceea ce priveste activitatea departamentului, care au fos t aduse la cunostinta lui Ceausescu, nsa astfel de cazuri nu au facut altceva dect sa evident ieze si mai bine rolul pe care 1-au avut masurile initiale excelente de secretizare a in formatiilor de vrf, care nu puteau fi cunoscute dect de Obadea si de dictator (tangential, aceste a erau aduse si la cunostinta Sefului Securitatii). De aceea, tentativele de rasturnare a lui Obadea de la conducerea DZ, care reclamau incompetenta lui, au esuat rnd pe rnd deoarece ele apareau ca fiind false chiar de la nceput. Amatorii" nu puteau construi un scenari u tactic viabil, din simplul motiv ca scurgerile de informatii aproape ca nu existau si, prin urmare, ei erau nevoiti sa inventeze si sa minta. Totusi, tracasat din mai multe parti ( cele mai veninoase intrigi proveneau chiar de la Seful Securitatii de atunci) si aflat ntr -o pozitie tot mai delicata datorita informatiilor alarmante de zguduire a blocului comunist n E uropa, Ceausescu ar fi putut sa ia o decizie neinspirata. De aceea, colonelul a avut gr ija sa-i prezinte descoperirile si elementele cele mai importante si secrete ntr-o lumina foarte cl ara, sincera si directa, care 1-a determinat pe Seful Statului sa-i acorde n continuar e mna libera de actiune. Odata rezolvata problema ncrederii din partea lui Ceausescu, Obadea se putea focaliza asupra pregatirii cu mare atentie a perioadei de tranzitie care avea sa urmeze dupa schimbarea de regim n conducerea tarii, deoarece el stia deja ca nu era dect o che stiune de timp pna cnd aceasta avea sa se petreaca, ncepnd cu vara anului 1989, activitatea colonelului Obadea a devenit febrila si foarte complexa; eu nsumi 1-am putut vede a doar de putine ori pna la sfrsitul anului. Desi nu aveam acces la informatiile din exterio r, intuitia mi spunea totusi ca se pregateste ceva foarte important la nivel national. Dar aces

tea sunt aspecte pe care tu le cunosti deja foarte bine si nu mai are rost sa intru acum n detalii. Ma voi axa, deci, mai ales pe descrierea modalitatilor principale de actiune ale depart amentului. Atunci cnd este facuta o descoperire foarte importanta, receptia informatiei are loc foarte rapid, deoarece institutiile care sunt primele contactate n astfel de cazuri sun Politia si Serviciul Romn de Informatii (SRI). Datorita unui protocol foarte stri ct, care delimiteaza clar natura descoperirilor si importanta acestora, DZ este imediat c ontactat iar echipele noastre se deplaseaza n zona respectiva. Exista o etapizare foarte preci sa a actiunilor care trebuie realizate n astfel de cazuri, ncepnd cu anul 1988, am facut si eu parte din echipa principala de interventie, deplasndu-ma cu aceasta n locatiile se crete n care eram chemati. Includerea mea n aceasta echipa a fost rezultatul unui ordin e mis direct de colonelul Obadea, rolul meu fiind acela de evaluare a gradului de risc n cazul descoperirilor importante care erau facute si de propunere a modalitatii specifi ce de procedura pentru investigarea acestora n conditii de deplina siguranta. Din echip a principala mai facea parte un capitan de securitate, care era conducatorul ei si care trebu ia sa ia pe loc deciziile necesare dupa ce eu i prezentam concluziile mele. Daca situatia era foa rte neobisnuita, el era cel care raporta imediat situatia colonelului Obadea, asteptn d hotarrea acestuia. Echipa noastra mai includea nca trei militari din trupele de elita, foa rte bine pregatiti, care constituiau avangarda" atunci cnd ncepeau investigatiile. O a doua echipa era formata din patru membri, care erau oameni de stiinta si cercetatori, nsa numarul lor putea sa varieze n functie de domeniul descoperirii respective. Ei erau cei care patrundeau ulterior n perimetrul zonei care delimita descoperirea si efectuau o prima analiza stiintifica, de ansamblu, a elementelor pe care le gaseau acolo. A treia si ultima echipa era formata din douazeci de militari care aveau rolul d e a asigura securitatea zonei, mprejmuirea ei, paza obiectivului si logistica necesar a, n functie de importanta descoperirii era anuntat si colonelul Obadea, care sosea acolo n ce l mai scurt timp. Uneori, nsa, puteau sa apara factori neprevazuti. De pilda, prin 1981, cnd sistemu l de interventie pe echipe nu exista nca si protocoalele de colaborare erau nesigur e, DZ a fost solicitat sa intervina ntr-o zona muntoasa, n apropiere de ntorsura Buzaului, la curbura lantului de munti carpatici. Zona era foarte retrasa si aproape nelocuit a. Doi frati alpinisti se antrenau escaladnd o stnca nalta si relativ izolata de masivul m untos. Peretii ei erau foarte abrupti, formnd n partea de sus chiar o plomba, ceea ce a c onstituit o adevarata provocare pentru cei doi alpinisti. Unul dintre frati a urcat pana p

e la trei sferturi din naltimea stncii, unde a observat niste semne bizare sapate n piatra si aproape complet erodate de trecerea timpului. Cnd a ajuns sus, pe platforma ngusta a stncii , s-a aplecat si a ridicat un obiect ciudat de culoare galbena, care semana cu un lant , dar n clipa urmatoare a disparut brusc sub privirea nmarmurita a fratelui sau care se afla pe sol, la baza stncii. A fost alertata Militia locala si au fost anuntati parintii, la Braila. I nitial, autoritatile -1-au banuit pe cel care i-a chemat ca le ascunde adevarul. Chiar 1-au amenintat , creznd ca-si bate joc de ei. nsa tatal, fost alpinist, a escaladat si el stnca, a ridicat obiectul respectiv si a disparut instantaneu n fata a mai mult de zece martori. Cazul a luat o turnura periculoasa; au sosit imediat la fata locului mai multi ofiteri de Securitate de la Bucuresti, care au anuntat DZ n aceeasi seara. Zona a fost izolata de catre o echipa militara pe o raza de o suta de metri n jurul stncii. Re prezentantii unei alte Directii din Securitate s-au ocupat n urmatoarele zile cu dezinformarea satenilor si linistirea martorilor oculari. Cunosc toate aceste detalii din dosarul ultras ecret al evenimentului respectiv, pe care 1-am studiat ulterior, dupa Revolutie. Acum dou azeci de ani nca nu aveam acces la astfel de operatiuni, fiind doar un copil care venis e la baza din B... de putin timp. Se pare totusi ca unele aspecte au mai transpirat" p rin presa la multi ani dupa aceea, probabil datorita faptului ca n acel loc au venit atunci cteva personalitati politice si din domenul stiintei. Situatiile de acest gen, care nu pot fi blocate informational n mod complet de la nceput, sunt nregistrate cu un cod specia l si sunt numite evenimente de tip K". Ele reprezinta de obicei situatii limita, care nu pot fi prevazute n totalitate sau care dau nastere la diverse alte complicatii. n zilele urmatoare au survolat cu elicopterul stnca respectiva; obiectul" era, de fapt, un gen de prghie ancorata n piatra stncii, fara a se putea stabili nsa cine, c um si de ce a realizat aceasta. Scrierea de pe peretele stncii a ramas complet necunoscuta , chiar daca au fost trimise numeroase fotografii cu semnele respective, pentru a fi stu diate la cele mai prestigioase institutii de profil din lume. Desi existau anumite similitudin i de forma, nimeni nu a putut totusi sa gaseasca o corespondenta clara cu vreuna dintre scri erile din antichitate. Am avut acces la toate fotografiile care au fost facute din diverse unghiuri si am putut sa ma conving personal de caracterul foarte straniu al acelor semne. Parea u foarte vechi, dar nca se mai observau, fiind n mare parte acoperite de muschi de stnca. Fi ind pe atunci oarecum lipsiti de experienta si presati de panica creata, cei responsabi li au decis sa dinamiteze stnca, nsa ulterior s-a aflat ca acela a fost un ordin dat de puterea d

e la Bucuresti, n prezent, la douazeci de ani de la dramaticul incident, locul este co mplet curatat. Cei doi barbati disparuti nu au mai revenit niciodata. Foarte interesan t a fost faptul ca, dupa ce au aruncat stnca n aer, n locul ei a continuat sa ramna un contur strave ziu de culoare verde deschis, ca un abur usor. Dupa cteva zile, nsa, a disparut si el. Acesta este doar un exemplu din multitudinea de Evenimente K din arhiva DZ; importanta lor este majora iar informatiile pe care le contin sunt foarte secret e. Exista de asemenea multe alte situatii care se ncadreaza n aceeasi categorie K", aparute mai ales dupa anul 1992. Cezar mi-a relatat apoi nca doua cazuri uluitoare dar m-a rugat sa nu le mentione z n carte, deoarece ele au legatura cu resursele din solul tarii, fiind considerate mari secrete de stat. Saltul" dupa Revolutie n mod paradoxal, zbuciumul Revolutiei nu s-a facut simtit aproape deloc n activitatea Departamentului Zero, a continuat Cezar sa relateze evenimentele pri ncipale din acea perioada a vietii lui. Doua ar putea constitui cauzele acelei situatii: pe de o parte, izolarea aproape perfecta si autonomia pe care colonelul Obadea a asigurat-o departamentu lui, urmare directa a masurilor exceptionale de mentinere a secretului la vrf; pe de a lta parte, iminenta prabusirii lui Ceausescu de la puterea n stat era de mult cunoscuta n cad rul departamentului, chiar daca ea nu era exprimata n mod direct. Nu este nsa cazul sa discutam acum si aici despre aspectele oculte al Revolutiei din 1989 n Romnia. Ma voi refer i doar la ceea ce a adus nou pentru mine deceniul n care tocmai intrasem dupa Revol utie. n primavara lui 1990, la cteva luni dupa schimbarea puterii, am fost mutat pentru prima data de la baza din B... la baza din Valea Ursului, care era situata n zona muntilor G... din apropierea masivului Retezat. Spre deosebire de baza n care traisem zece ani, aceasta se extindea cu doua nivele sub pamnt. Dotarea tehnica era ireprosabila ia r personalul foarte bine instruit. Spre sfrsitul anului colonelul mi-a adus la cuno stinta faptul ca, datorita unor motive independente de vointa sa, doctorul Xien a paras it Romnia. Aceasta a fost o veste care, ntr-un anume fel, m-a ntristat. Doctorul Xien ma ghid ase ntr-un mod foarte eficient printre meandrele complicate ale cunoasterii unor realitati despre care ceilalti oameni nici macar nu banuiesc ca exista. Modalitatile sale de actiune e rau ciudate si diferite, nsa mai mereu ele se desfasurau n tacere. Mi-a fost un ghid spiritual fo arte competent si un ajutor nepretuit n multe situatii dificile; de altfel, el nsusi er a o fiinta foarte speciala si ocultata, despre care nici macar autoritatile romne, care l supravegheau tot timpul ndeaproape, nu cunosteau prea multe.

Plecarea neasteptata si aparent inexplicabila a doctorului Xien a oferit sansa u nei schimbari notabile n existenta mea. Aveam douazeci si unu de ani si o experienta vasta n ceea ce privea activitatea departamentului, la care se adaugau anumite capacitat i psihice personale, datorita carora rezolvasem multe situatii delicate sau chiar periculo ase. Avnd n vedere aceste aspecte si urmnd totodata sfaturile pe care i le daduse parintele A rsenie cu aproape cinci ani n urma, colonelul Obadea mi-a oferit mie conducerea tehnica a Departamentului Zero. Stiam ca aceasta era o idee mai veche a colonelului, astfe l nct am acceptat imediat. Noua functie era foarte puternica si autoritara. Seful meu unic si direct era colonelul Obadea, iar deasupra lui era doar Ceausescu si, ntr-o anumita masura, S eful Securitatii din Romnia. Probabil ca au fost necesare multe miscari de culise din partea colonelului pentru ca eu sa fiu persoana care sa ocupe acel post. Eforturile sal e au fost de asemenea salutare si n ceea ce priveste finantarea n continuare a departamentului, deoarece acesta era n multe privinte ca un fel de fantoma" printre celelalte secti uni din Securitate. Nu existau arhive externe, dosare, informatii, nu exista nimic n exte rior care sa ateste viata" departamentului; totul era centralizat la baza din Valea Ursului , unde nimeni nu avea acces, daca nu facea parte din personalul bazei. De aceea, aproap e nimeni nu stia despre existenta ei, cu att mai putin despre zona n care era plasata. Numirea mea ca director tehnic al DZ a implicat necesitatea unor deplasari frecvente pe care trebuia sa le efectuez n diferite zone ale tarii, pe lnga partic iparea la evenimentele de tip K". Aveam mereu la dispozitie o limuzina pentru transport, do ua garzi de corp si chiar, prin solicitare directa, elicopterul care era proprietat ea departamentului. n 1992 au fost clarificate raporturile dintre Departamentul Zero si Presedintie. Dupa moartea lui Ceausescu aproape nimeni nu mai stia de existenta departamentul ui, astfel nct Seful Statului a ordonat imediat subordonarea totala si politizarea DZ, ntr-o dorinta nemarturisita dar evidenta de realizare a unui control centralizat a tut uror structurilor din Serviciul Romn de Informatii. L-am nsotit pe colonelul Obadea la ntlnirea secreta cu Presedintele, ntlnire care a durat mai mult de patru ore. Seful Statului dorea chiar sa modifice structura departamentului si sa unifice mai multe sectiu ni, ramase mostenire din timpul dictaturii, cu cea a DZ. Dupa ce am prezentat nsa cteva dintr e realitatile socante care au fost descoperite, precum si implicatiile lor enorme n stabilitatea politico-economica a tarii, buimaceala Presedintelui a facut loc unui acord asem anator cu cel vechi, anterior Revolutiei. S-a cerut nsa si informarea Sefului SRI-ului. Dis cutia cu acesta a avut loc o luna mai trziu si nu a creat nici un fel de probleme. Dimpotr iva, a adus

chiar unele mbunatatiri pe linie administrativa si de procedura speciala. Una dintre propuneri a fost aceea de nfiintare a unei sectiuni care sa aiba o functie de tampon" ntre Securitate si Departamentul Zero. n fapt, aceasta sectiune are si n prezent functia de colectare" si triere" a informatiilor specifice, care se ncadre aza n domeniul secret de evenimente si descoperiri stranii, ntruct nu toate aceste infor matii si evenimente constituiau obiectul activitatii DZ, ele erau repartizate celorlalte Directii din SRL Sectia tampon" a primit denumirea de Comisia de Analiza a Evenimentelor Stranii, avnd angajati din ambele parti, adica att de la nivelul sectiilor SRI, ct si din DZ . S-a stabilit nsa ca Seful acestei Comisii sa fie un membru al departamentului nostru, datorita experientei n domeniu. Am primit tot eu si aceasta functie, ca o extindere a acel eia de la nivelul Departamentului Zero. Seful SRI-ului a obiectat un timp, invocnd vrsta mea care era mult sub standardele stabilite n mod oficial. Pe buna dreptate, el afirma ca era de neconceput ca o persoana att de tnara sa conduca n mod eficient actiuni de asemenea anvergura, nsa colonelul Obadea a linistit pna la urma spiritele, asumndu-si ntreaga responsabilitate. Datorita statutului cu totul special pe care deja l detineam, gradul de libertate n actiune trebuia sa fie maxim. Aceasta conditie depasea chiar si imunitatea parl amentara, deoarece se lega n mod direct de marile secrete de stat. Deoarece functiile mele nu erau politizate, forma de acces liber absolut era reprezentata de un tip de legitimat ie speciala, semnata personal de Presedinte si purtnd indicativul DZ/A - O [...], n functie de numarul celor carora li se elibereaza. Acestia sunt extrem de putini si fac parte din or ganismele cele mai secrete ale SRI si ale Armatei. n perioada 1992-1993 am parcurs toate dosarele departamentului, pentru a ma familiariza cu situatia la zi. Am studiat cazurile cele mai secrete si am fost n locuri foarte ascunse si uimitoare prin cele ce contineau. Toate acestea fac nsa obiectul unui domeniu secret care nu poate fi dezvaluit deocamdata. Am stabilit cartierul general la b aza din Valea Ursului si am pregatit, n paralel, o a doua echipa speciala de interventie pentru cazurile mai putin importante. Pna n anul 2001 am reusit sa consolidam relatiile d e parteneriat" cu SRI-ul si am oferit informatii esentiale Consiliului Suprem de Ap arare a Tarii (CSAT). Colonelul Obadea avea deplina ncredere n mine si chiar daca se apr opia vertiginos de vrsta pensionarii, era totusi foarte multumit de modul n care se des fasura activitatea departamentului. Fusese avansat la gradul de general-SRI si putea sp une ca multe dintre planurile sale devenisera realitate. Cam acesta este tabloul de ansamblu al situatiei departamentului n prezent, schitat n linii mari. Anul 2002 a marcat un punct important n ceea ce priveste implicarea mea ntr-un cadru special care se refera la anumite aspecte de mare imp ortanta cu

profunde implicatii att la nivel national, ct si la nivel mondial. Dar despre ele t i voi vorbi n viitoarea ntlnire, pentru ca este foarte important sa ne focalizam atentia ct mai bine asupra acelui subiect fundamental al discutiei noastre pe care urmaresc n mod spe cial sa ti-1 prezint. Vei ntelege astfel ca realitatea care ne nconjoara este proiectata nt r-o cu totul alta lumina dect sunt obisnuiti oamenii sa o perceapa. Am respirat adnc, ca la iesirea dintr-o transa ndelungata. Nu banuiam care avea sa fie natura destainuirii viitoare, dar intuiam ca ajunsesem la nodul" prob lemei, la punctul-focar al situatiei actuale. Cezar mi marturisise ca acela reprezenta, de fapt, motivul principal pentru care el dorea sa fac publice aceste relatari. Aveam sa ma mai ntl nesc cu el doar de doua ori, timp n care mi-a expus n mod amanuntit evenimente care pot fi co nsiderate cruciale pentru destinul tarii. Ultima ntrevedere a avut loc n luna iunie, 2003 si atunci am aflat cu stupoare felul n care s-a ajuns la cunoasterea locatiei secret e din muntii Bucegi unde a fost facuta, doua luni mai trziu, marea descoperire. Chiar d aca evenimentele s-au precipitat atunci, totusi Cezar mi-a oferit nesperata sansa de a fi n acel loc si de a vedea eu nsumi structura secreta din munte si elementele sale caracte ristice. Aceasta a necesitat o interventie cu totul speciala din partea lui si mai ales d in partea generalului Obadea, ntr-un moment n care lucrurile pareau sa scape de sub control. Decizia de a ma chema acolo, aproape imediat dupa efectuarea descoperirii, a fost foarte inspirata deoarece la cteva zile dupa aceea situatia s-a complicat extraordinar de mult dat orita presiunilor diplomatice americana care au solicitat intens prezenta lor imediata n acel loc cu echipe ultradotate si cu o formidabila tehnologie. Din acel moment, nimen i care nu era autorizat de la nivelul presedentiei nu a mai putut patrunde dincolo de bara jele de securitate care erau asigurate att de militarii romni, ct si de cei americani. De a ceea, ma consider foarte norocos si ntr-un anumit fel chiar privilegiat, ca am avut ocazia sa vad ceea ce multora, poate, li se va parea aproape incredibil, n cele cteva ore ct a du rat prezenta mea n perimetrul central al descoperirii, Cezar mi-a relatat succint asp ectele (unele dintre ele dramatice) legate de modalitatea efectiva n care a fost facuta descoperirea; mi-a punctat pe scurt implicatiile pe care ea le-a declansat imedi at dupa aceea, precum si evenimentele principale ale interventiei SUA n aceasta problema, n luna septembrie a aceluiasi an (2003) am primit vesti noi de la el, prin intermediul unui curier special care de altfel fusese si intermediarul pentru aranjarea ntlnirilor noastre din ultimii ani. De data aceea, nsa, curierul mi-a facilitat o convorbire telefonica cu Cezar , utiliznd

un aparat special protejat si o linie particulara. Cezar mi-a vorbit atunci desp re unele aspecte particulare ale negocierilor" romno-americane pe care le aflase de curnd si de faptul ca urma sa plece peste cteva zile ntr-o mare expeditie", oferindu-mi de asem enea cteva date generale cu privire la aceasta. Nu stia ct va dura acea calatorie dar m i-a promis ca, la ntoarcere, ma va contacta pentru a-mi oferi toate detaliile ei. Dup a o scurta ezitare mi-a sugerat ca aveam, totusi, destule informatii pentru a scrie si a pu blica o carte cu aceste elemente. Ca si mine, considera ca oamenii au dreptul sa stie care este s ituatia reala si sa hotarasca singuri asupra viitorului lor. Aceea a fost ultima data cnd am av ut un contact verbal cu Cezar. Cu cteva saptamni n urma, dupa aproape un an de la acea convorbire telefonica, exact n perioada n care redactam partea finala a acestei carti am primit unele sem nale despre ntoarcerea lui din marea expeditie", ceea ce mi-a provocat o emotie intensa la gndu l unei posibile revederi si a aflarii unor noi elemente, despre care banuiam ca au o natura exceptionala. Sa revin, nsa, la relatarea lui Cezar din penultima noastra ntlnire. Elementele pe care mi le-a expus atunci n amanuntime constituie fara ndoiala o adevarata mina de informatii despre culisele organizatiei masonice mondiale. Conceptia, viziunea g enerala, intentiile si modurile de actiune ale francmasoneriei, pe care Cezar mi le-a rel atat ntr-o memorabila sinteza a convorbirii avute cu unul dintre reprezentantii de seama la scara mondiala a acestei organizatii, m-au determinat sa nteleg si mai bine semnificati a subtila a cunoscutei afirmatii: Marul pe dinafara frumos si pe dinauntru gaunos", care se p oate aplica foarte bine masoneriei mondiale. Pe de alta parte si n mod paradoxal, fara acea initiativa a masoneriei nu stiu cnd si cum ar fi avut loc exceptionala descoperir e din muntii Bucegi. Uneori firul destinului - mai ales cel al unei natiuni sau chiar al umanitatii este mult prea complicat si laborios pentru a putea fi nteles n toata complexitate a sa de mintea umana. Ne ramne, deci, doar posibilitatea de a constata si de a analiza re troactiv, plini de uluire, incredibilul paienjenis de fapte, relatii, fiinte si destine in dividuale care s-au combinat astfel nct rezultatul final sa constituie un adevarat pas nainte pentru om enire. Chiar daca, deocamdata, nu putem ntelege n amanunt aceste combinatii si actiuni fo arte complicate ale fortelor subtile, putem cel putin sa ne orientam dupa efectele no tabile pe care ele le declanseaza n anumite momente precis delimitate de o serie de factori conjucturali. Acesti factori conjuncturali reprezinta nsa exact conditiile spatio-temporale car e

sunt necesare pentru declansarea unor evenimente - chiar la scara mondiala -de o importanta majora. Atunci cnd m-am ntlnit din nou cu Cezar, la cteva luni de la ultima discutie, el a reluat firul relatarilor sale exact de acolo unde ramasese, ca si cum facuse d oar o scurta pauza pentru a bea apa. n luna mai a anului 2002 ma aflam la baza din Valea Ursului, al carui nume de cod este Alpha. Era perioada n care studiam intens dosarele secrete ale depart amentului, care acopereau o perioada de mai bine de douazeci de ani de cercetari si verific ari pe teren, efectuate de echipele de interventie speciala, ntr-o dupa-amiaza calma si linistita ma aflam n biroul meu, fiind adncit n studiu, cnd am primit un telefon pe linia directa , de maxima securitate, de la generalul Obadea. Eram mirat, deoarece ma despartisem d e el doar cu o zi nainte si acel telefon era folosit doar n cazul unor comunicate foart e urgente si secrete. Mi-a transmis ca n urmatoarele ore voi primi vizita unui personaj imp ortant, care doreste sa aiba o discutie cu mine n particular. M-a surprins vocea generalului, usor nesigura si exprimarea lui putin confuza, aspecte care nu-i erau caracteristice si pe care nu le ntlnisem la el pna atunci. Mi-a spus ca nu are nici un fel de date suplimentare, ca nu stie despre cine est e vorba si ca solicitarea ntrevederii a venit prin intermediul SRI, ca urmare a une i interventii guvernamentale. Persoana respectiva era cetatean strain, nsa cunostea Romnia si, d e asemenea, vorbea foarte bine limba romna. Serviciul Romn de Informatii (SRI) stia doar ca face parte dintr-o loja masonica foarte importanta din Italia, ca detine un na lt rang nobiliar si ca are o mare putere de influenta financiara n Romnia. Probabil ca rel atiile sale politice erau de asemenea foarte sus-puse, din moment ce a reusit sa penetr eze zidul" SRI-ului si sa ajunga pna la structura DZ. Era nsa o enigma de unde ma cunostea pe mine si cum aflase de existenta departamentului, al carui director t ehnic eram. Mi-am dat seama atunci ca puterea de influenta a acestui om era formidabila, din moment ce el reusise sa strapunga" pe cale ierarhica sistemul guvernamental ^si de secur itate al unei tari, chiar fara sa ascunda aceasta. In ceea ce ma privea, trebuia sa admit ntrevederea, desi nu-i stiam nca scopul. Erau destule necunoscute n ecuatie, care se suprapunea u peste rapiditatea cu care urma sa aiba loc ntlnirea. Cu toate acestea, percepeam n fiinta mea un gen de greutate" si presiune" nelamurita, care n mod evident se corela cu persoana respectiva. Atunci am realizat intuitiv, pentru prima data, natura ntrevederii. A vea sa fie o lupta" dificila, deoarece simteam deja radiatia grea" a acelei fiinte, ca un nor n eplacut care o nvaluia si care i ascundea adevaratele intentii. Mai erau cteva ore pna la so sirea

personajului, astfel nct m-am izolat ntr-o camera si am intrat ntr-o stare de medita tie profunda pentru a afla mai multe elemente caracteristice despre persoana acestui a. Eram complet uluit. Cunosteam deja faptul ca Cezar avea puteri psihice deosebite , despre care nu mentionase nsa dect strictul necesar, cu multa modestie si ntr-un mo d ct se poate de firesc si natural, n plus, el nu si manifestase puterile n prezenta mea dect de doua-trei ori, n anumite situatii-cheie, doar pentru a-mi demonstra indirect ca c eea ce mi relata nu erau vorbe goale. Chiar si atunci actiunile sale au fost perfect integ rate n conjucturile respective, astfel nct ele sa nu provoace o bulversare prea mare. Totusi, nu stiam faptul ca el avea capacitatea de a afla diferite informatii atunci cnd si manifest a vointa n aceasta directie, n timpul meditatiei. Nu puteam sa nteleg cum era posibil asa cev a. Dorind sa aflu mai multe despre acest mister, 1-am ntrebat cum si de unde reusest e sa aiba acces la informatii despre care nu stia nimic nainte. Se poate spune ca domeniul subtil de cunoastere pe care l evoc n timpul meditatiei, atunci cnd doresc sa aflu anumite informatii, este un tip de eter foa rte vast, nsa acesta nu reprezinta eterul la care face referire stiinta contemporana, a nceput Cezar sa-mi explice. Din aceasta realitate subtila provin toate lucrurile si fenomenele, toa te gndurile, materia de orice tip, n general vorbind orice informatie care se actualizeaza ca nume si forma n planul fizic. Din acest ocean practic infinit de coduri" particulare ncep s a se concretizeze, din aproape n aproape, toate intentiile, gndurile si ideile noastre care prind astfel o forma clara si se obiectiveaza la nivelul de perceptie al omului obisnu it, n lumea fizica. Imagineaza-ti, de pilda, o masa de aburi care se afla n suspensie; ea este alcatu ita din vapori de apa formati din particule foarte fine care plutesc n aer. Daca actionam asupra temperaturii nconjuratoare si o determinam sa scada, vaporii de apa vor condensa si se vor transforma n picaturi de lichid, adica ei se vor afla atunci ntr-o stare de agrega re a materiei care este mai grosiera dect cea a vaporilor, care reprezentau starea gazoasa a apei. D aca vom scadea si mai mult temperatura, apa lichida se va transforma n gheata, deci n mate rie solida, care este starea de agregare cea mai grosiera. E simplu de nteles: aceias i atomi de apa, care initial se aflau sub forma de vapori, au devenit, prin transformari succesi ve, gheata. Analogic vorbind, acelasi drum, de sus n jos, l urmeaza si informatia de orice tip care ajunge sa se concretizeze n planul fizic, n stadiul ei primar, latent, inform atia nu reprezinta altceva dect o anumita forma de energie vibratorie care este specifica fiecarui aspect n parte. Mediul n care subzista infinitatea de idei, gnduri, intentii si pos ibilitati este

eterul subtil universal despre care ti spuneam mai nainte. Totul se reduce, deci, la accesarea informatiei pe nivelul ei propriu de vibratie, care face parte din oce anul nesfrsit al frecventelor de vibratie energetica din eterul universal. Acesta este aspectu l cel mai dificil de realizat, ntruct mai nti este necesar sa ai nivelul de constiinta adecvat pentru a f i constient de eterul subtil universal si, de asemenea, trebuie sa ai capacitatea de a selecta cu mare acuratete, din multitudinea frecventelor de vibratie energetica, pe aceea care t e intereseaza. Lund o foaie de hrtie, Cezar a desenat o schita pentru a putea sa nteleg mai bine. - O minte focalizata, care este bine pregatita si purificata de gnduri vicioase s i parazite, are puterea de a strapunge succesiv planurile subtile de manifestare pn a la nivelul eterului universal de care ti-am vorbit, care este precum un fel de spatiu gigan tic, avnd o natura foarte Obiectivarea ideilor cauzale la nivelul planului fizic ETERUL SUBTIL UNIVERSAL mintea puternica si focalizata CONCRETIZAREA IDEILOR LA NIVELUL PLANULUI FIZIC speciala, n acest spatiu extrem de vast poate fi identificata urma" specifica sau frecventa vibratorie particulara a oricarui aspect, fiinta, obiect sau fenomen c are te intereseaza. Adevarata arta consta n selectarea corecta a frecventei de vibratie particulara pe care o cauti, la fel ca atunci cnd vrei sa prinzi un post de radio si misti curso rul pe scala de frecvente a radioului. Ma vei ntreba, poate, cum selecteaza mintea doar o frecventa specifica dintr-o infinitate care exista? Procesul este simplu, pentru ca el se bazeaza pe legea u niversala a vibratiei. Tot ceea ce exista n univers si este definit n mod particular, indifere nt ca este fiinta sau lucru, fenomen sau emotie, are o amprenta" vibratorie, o marca" specifi ca inconfundabila dupa care poate fi identificat oriunde n univers. Este asa-numita lungime de unda personala, ntocmai cum spirala ADN-ului este unica pentru fiecare fiinta. Trebuie doar sa comutezi butonul" de Ia o lungime de unda la cea pe care doresti sa o cunosti. Este un principiu fundamental n fizica si acesta se numeste rezonanta. D esigur, toate acestea implica un antrenament adecvat si perseverent, dar rezultatele sun t pe masura. Eu nu am facut altceva dect sa aplic cu exactitate acest principiu, focalizndu-ma asupra imaginii subtile" sau lungimii de unda" a personajului care urma sa soseasca, chia r daca nu-1 vazusem niciodata si nu l cunosteam deloc, dar despre care aveam totusi unel e informatii de la generalul Obadea. Acele informatii sumare mi-au fost de ajuns. Manifestarea puternica si focalizata a vointei mele a determinat ntr-un timp rela tiv scurt realizarea conditiilor de rezonanta cu amprenta subtila" a persoanei respective. Totusi,

Energii vibratorii ( lungimi de unda" specifice) din eterul subtil atotcuprinzator, care reprezinta surse-cauza pentru orice manifestare obiectiva din planurile Creatiei. Planurile succesive de manifestare, din ce n ce mai grosiere, n care sursele energieicauza si micsoreaza vibratia pna cnd se materializeaza la nivelul planului fizic. Planul fizic, cel mai grosier (ca frecventa de vibratie) n ierarhia planurilor de manifestare. trebuie sa-ti spun ca fenomenul nu este chiar asa simplu precum ti-1 descriu eu acum. Mai bine zis, este necesara o lunga perioada de practica intensa, care implica de as emenea elevarea deosebita a constiintei. Acuratetea informatiilor pe care doresti sa le afli depinde, pe de o parte, de claritatea propriei tale minti -care atunci trebuie sa fie precum suprafata nemi scata a unui lac de munte - iar pe de alta parte de abilitatea n realizarea conditiilor specif ice de rezonanta, prin evocare vie si cu putere a ceea ce ti-ai propus sa cunosti. Prac tic vorbind, n acele momente tu te acordezi" cu o mai mare sau mai mica finete la frecventa de v ibratie specifica a fiintei pe care o evoci. Daca reusesti aceasta cu succes, vei cunoas te atunci ntr-un mod direct, nemijlocit si intuitiv, rezultanta subtila dominanta a persoanei res pective, n toate aspectele ei, chiar daca ea crede ca aceste aspecte sunt necunoscute celor lalti oameni. Este adevarat ca, asa dupa cum ti-am spus, problema se prezinta ntr-o ipostaza ma i complexa deoarece exista multe variabile care implica, printre altele, pregatire a personala si eforturile depuse n aceasta directie, nsa important este faptul ca orice fiinta um ana sanatoasa, care este nzestrata cu vointa si perseverenta, poate sa dobndeasca acea sta putere. Am sa revin nsa la ntlnirea care ascundea un mobil secret, foarte important, dar totusi neclar ntr-o prima faza pentru mine. Apoi Cezar mi-a povestit n amanunt strania ntlnire de la baza Alpha, care prin semnificatia ei m-a zguduit profund si m-a convins definitiv sa scriu aceasta ca rte. Totusi, pentru ca cele relatate sa aiba o anumita cursivitate si, de asemenea, pentru a usura exprimarea ideilor, voi reda aceasta ntlnire n termenii dialogului care a avut loc n tre Cezar si misteriosul personaj, membru n elita mondiala a francmasoneriei, stradui nduma sa respect ct mai fidel ceea ce mi-a fost relatat si chiar sa redau anumite nuant e mai subtile ale discutiei. Cer iertare cititorului pentru eventualele inconsecvente n exprimare dar, asa cum va realiza el nsusi foarte curnd, important aici este continutul informati ei si mai putin forma n care acesta este prezentat. Solutie de compromis Pe la orele trei dupa-amiaza, la baza din Valea Ursului si-a facut aparitia un elicopter al Serviciului Romn de Informatii din care a cobort un domn sobru, nalt, mbracat ntr-un costum negru si avnd o tinuta eleganta, dar trufasa, n mna dreapta tin

ea un baston cu mner de fildes cu ncrustatii din aur, foarte complicate. Fata lui exp rima duritatea, iar ochii verzi aveau un efect aproape straniu, radiind o raceala neo bisnuita. Aceasta impresie era amplificata si de sprncenele uimitor de arcuite si bine cont urate pentru un om ajuns la o vrsta relativ naintata. El s-a prezentat ofiterilor care l asteptau la baza sub numele de senior Massini si a asteptat rabdator ca sosirea lui sa fie a nuntata lui Cezar. Impunator, obisnuit parca sa traiasca numai n cercurile nobiliare nalte, se nior Massini avea - la cei saizeci si cinci de ani ai sai - o alura semeata, era foar te sigur pe el si crea impresia unei persoane care era obisnuita sa dea ordine. De altfel, el e ra unul dintre venerabilii de frunte ai celei mai importante loje masonice din Europa si, de as emenea, facea parte din cea mai influenta organizatie masonica la nivel mondial: Grupul Bilder berg. Senior Massini a fost condus la nivelul unu al bazei, unde l astepta Cezar. Dupa salutarile de rigoare, Cezar 1-a invitat ntr-o sala de protocol, dar venerabilul a refuzat. Fara sa fie afectat, stilul n care el se exprima era totusi cam pompos, cu o usoara te nta arhaica. De altfel, senior Massini descindea dintr-o foarte veche familie nobiliara, de s tirpe regala, din Italia. Sunt impresionat si totodata ncntat de propunerea dumneavoastra, nsa mi rezerv minimul privilegiu de a ma proteja fata de eventualele tentative de ascul tare si nregistrare a discutiei noastre. V-as fi deosebit de ndatorat sa nu considerati ac est lucru o jignire personala, dar nu putem uita totusi ca avem de-a face cu Servici ul Romn de Informatii, si-a explicat venerabilul intentia. Cezar zmbea abia perceptibil. Era nca dificil de evaluat daca senior Massini se exprima astfel n mod obisnuit sau cuvintele sale ascundeau o fina ironie. A do ua varianta era mai plauzibila, dar acest lucru nu 1-a deranjat n nici un fel pe Cez ar, care ia raspuns cu bunavointa. Va nteleg temerile, domnule, si le gasesc ndreptatite ntr-o oarecare masura. Dar aceasta baza are chiar prin statutul ei un nivel foarte nalt de securitate si se afla doar n raport de colaborare cu SRI, adica propriu-zis ea nu se afla n subordinea Servici ului Romn de Informatii. Putem discuta linistiti si fara teama n sala de protocol. Senior Massini a ramas nsa inflexibil n cererea sa. Politicos, el a insistat n mod ferm pentru ca discutia sa aiba loc n aer liber, la o distanta convenabila de baz a. A precizat ca acest lucru era n interesul ambelor parti. Nefiind chiar o cerere extravaganta, Cezar a consimtit. S-a ales o mica poiana c are era situata la aproximativ doua sute cincizeci de metri de cladirea de la supraf ata a bazei. S-au transportat acolo o masa si doua scaune iar Cezar a dispus n cerc, la o anumita d istanta de acestea, o garda formata din opt oameni care erau specializati n serviciul de paz

a si protectie la nivel superior. De altfel, acestia faceau parte chiar din echipa a treia de i nterventie speciala n cazul evenimentelor de tip K". A fost montat, de asemenea, si un dispoz itiv electronic de bruiaj de nalta tehnologie. Pregatirile au durat aproape o ora, tim p n care venerabilul Massini nu a rostit dect cteva fraze, multu-mindu-se doar sa abordeze un zmbet usor zeflemitor si ironic. Din cnd n cnd el arunca priviri patrunzatoare lui C ezar, analizndu-1 rapid dar cu mare atentie. Pe la patru si ceva dupa-amiaza pregatirile au fost ncheiate si cei doi s-au asez at la masa din poiana. Cezar mi-a marturisit ca, dintr-un anumit punct de vedere, s ituatia era relativ bizara. Un domn avnd o certa influenta n cercurile politice cele mai nalte solicitase o ntrevedere foarte secreta cu directorul tehnic si executiv al celui mai ocultat departament de actiune al Serviciilor Secrete din Romnia. Toate usile" fusesera deschise aproa pe fara efort, toate solicitarile aprobate imediat. Care putea fi natura acelei inf luente misterioase ce a strapuns chiar si cele mai nalte cercuri politice ale unui stat? Care era de fapt scopul acelei vizite inopinate si secrete a seniorului Massini si ce urmare a el n realitate, mai ales ca evitase amestecul chiar si al Serviciului Romn de Informat ii prin care ajunsese acolo? Ordinul expres primit de la Guvern interzicea orice imixtiune a SRI n discutie, invocndu-se secretul de stat n domeniul de actiune al DZ. Cu toate acest ea, situatia era relativ stranie deoarece crea impresia interventiei unei puteri ext erioare care era dictata" statului romn. Mai mult dect att, nu era permisa nici o nregistare ascunsa a convorbirii dintre cei doi, iar Cezar dorea sa fie onest n promisiunea pe care o facuse seniorului Massini. Pe de alta parte, chiar daca SRI-ul detinea mijloacele tehnice necesare pentru interceptarea convorbirii, sosirea venerabilului Massini fusese anuntata n pripa si nu existase timpul suficient pentru organizarea unei asemenea actiuni delicate, n pl us, la influenta pe care se pare ca o avea senior Massini n cercurile politice cele mai n alte ale statului romn, o eventuala nemultumire a acestuia putea avea consecinte dintre ce le mai neplacute asupra celor care ar fi luat o asemenea decizie n SRL Asadar, orict de s traniu ar putea sa para, senior Massini reusise - printr-o actiune rapida, intempestiva si fara prea mari eforturi - sa obtina n timp record securitatea maxima a discutiei pe care do rea sa o aiba cu Cezar. Confruntarea dintre cei doi avea sa ofere una dintre cele mai senzatio nale relatari a unor adevaruri foarte ocultate, care totusi se manifesta zi de zi, tot mai mul t, n viata oamenilor de pe ntreaga planeta.

Testarea Ma aflu aici pentru a purta aceasta discutie cu dumneavoastra, domnule Brad, ntr-un mod mai putin obisnuit si ntr-o conjunctura aparte, a intrat direct n subiect venerabilul Massini. n opinia noastra, oamenii se mpart n doua mari categor ii: cei care pot fi manipulati si condusi, acestia reprezentnd imensa majoritate a omenir ii; si cei care au anumite virtuti, care detin anumite puteri si au o personalitate foarte puternica. Va ntrerup pentru o scurta precizare: de fapt, a cui opinie o reprezentati dumneavoastra aici? a intervenit Cezar cu aparenta naivitate. Senior Massini zmbi larg, lasndu-se greu pe spatarul scaunului, ntreaga lui atitudine exprima constiinta orgolioasa a unei puteri care nu putea fi nfrnta. Domnule Brad, sunteti un tnar n floarea vrstei, ajuns ntr-un post ce reprezinta, paradoxal, o nchisoare pentru libertatea civila, dar care n acelasi ti mp va ofera satisfatia cunoasterii si cercetarii unor lucruri despre care aproape nimeni nu stie nimic. O astfel de pozitie nu se obtine oricum, deoarece ea trebuie sa fie garantia unor capacitati interioare remarcabile. Multumesc, rosti Cezar amabil si totodata precaut. Totusi, chiar si unei persoane foarte dotate, asa cum sunteti dumneavoastra, i ramn destule aspecte necunoscute, iar unele dintre ele pot fi extrem de atragato are. Grupul pe care l reprezint si n numele caruia am venit aici face parte din cel mai nalt ordin masonic, fiind foarte interesat de rezultatul discutiei pe care noi o purtam. Cunosc unele aspecte legate de francmasonerie, spuse Cezar. Organizatia este strict ierarhizata dupa modelul piramidal, are ritualuri de initiere foarte ocul tate, iar intentiile sale adevarate sunt obscure pentru marea majoritate a oamenilor. Pentru cele doua-trei propozitii pe care le-ai rostit, nici eu nu m-as fi descur cat mai bine, dragul meu! rse cu un aer superior si usor ironic venerabilul Massini. Sunt Maestru n cea mai puternica loja masonica din lume si, daca pentru cei mai multi acesta t rebuie sa ramna un secret bine pazit, n cazul tau ar fi ceva superfluu, deoarece subiectul p e care doresc sa-1 abordez n discutie depaseste cu mult importanta ocultarii mele. Dimpo triva, este chiar imperios necesar sa stii de la nceput cu cine vorbesti. Relatndu-mi discutia, Cezar mi-a marturisit ca acela a fost momentul exact cnd a intuit scopul vizitei lui Massini, precum si modul general n care ea avea sa se desfasoare. Tot atunci el a stiut cum urma sa procedeze si ce strategie avea sa adopte, pentru a afla ct mai multe elemente si a ntelege ct mai bine mecanismele de actiune ale masoneriei, n definitiv, aceea se anunta a fi o lupta" surda ntre atentia, vigilent a, inteligenta si abilitatea celor doi ntr-o confruntare verbala de idei, planuri, o ferte si raspunsuri care trebuiau sa fie magistral orchestrate, deoarece fortele puse n jo c - si urmarile care puteau decurge de aici - erau colosale, ntr-o prima faza, Cezar si-a propus sa tatoneze terenul ntr-un domeniu la care observase deja ca venerabilul Massini era slab: or goliul, simtul ego-ului foarte dezvoltat, care i-ar fi putut micsora n mod strategic vigi

lenta si forta interioara. Deci functia pe care o aveti n loja este una dintre cele mai nalte. Stiam ca ierarhizarea se face dupa asa numitele grade de promovare", care sunt treizeci si trei. Grupul Bilderberg nu este propriu-zis o loja; el nseamna cu mult mai mult dect att, dar nu e necesar sa intru acum n amanunte, ntr-adevar, exista aceasta ierarhizare n tre izeci si trei de grade la nivelul lojelor, care trebuie sa respecte niste criterii clare, nsa trebuie sa stii Ca ele reprezinta un fel de fatada" pentru cei din exterior. Adevarata putere dep aseste cu mult cel de-al treizeci si treilea grad ierarhic si angreneaza alte conditii pe care ti le pot dezvalui, nsa, numai ntr-o anumita conjunctura. Depinde doar de tine sa fii recept iv fata de o astfel de situatie. Imagineaza-ti o casa mare care, pentru a arata ct mai frumo s, trebuie zugravita elegant, cu multa atentie la detalii. Analogic vorbind, acestea ar fi gradele de initiere. Marile bogatii si secrete se afla, totusi, n interiorul casei, nevazute si nestiute dect de stapnii acesteia, foarte putini la numar, care dirijeaza din umbra bunul mers al ntregii cladiri: ngrijirea, administrarea si prosperitatea ei. Pentru aceasta nu e ste nsa nevoie ca ei sa fie cunoscuti de ceilalti oameni si, de asemenea, nu trebuie stiute nic i caile prin care ei actioneaza. Esti inteligent si poti sa ntelegi cu usurinta ce am vrut sa spun. Cezar observase ca, treptat, senior Massini trecuse la o forma de adresare mai familiara si mai directa. Acesta putea fi un avantaj, deoarece o anumita familia ritate n discutie putea sa favorizeze dezvaluirea multor secrete. Desigur ca, la acest ge n de adresare a contribuit si marele decalaj de vrsta ntre cei doi. Venerabilul Massini manifest a, fara ndoiala, o mare putere vitala si o forta psihica neobisnuita, n contrast evident c u vrsta respectabila pe care o avea. Din pacate, radiatia lui subtila - prin care venera bilul era oricnd capabil sa domine fiintele umane comune, n marea lor majoritate slabe sau cu labi litati fizice ori psihice - era centrata n jurul unui imens orgoliu, a arogantei si a sentiment ului de superioritate asupra celorlalti, justificat probabil de nobletea stirpei. De ace ea, oricte merite ar fi avut Cezar si orict de bune ar fi fost referintele sale, despre care putem presupune ca erau binecunoscute elitei din grupul Bilderberg, totusi acestea nu erau suficiente pentru ca venerabilul Massini sa-si nfrneze instinctul orgoliului. Am solicitat aceasta ntrevedere prin puterea si relatiile pe care le detinem deoarece cunoastem fortele si capacitatile tale de actiune. Acest lucru l pretuim foarte mult mai ales daca ne serveste interesele. Rostind aceasta replica, venerabilul a facut prima mutare importanta n jocul dintre cei doi. Dupa cum se va vedea, nsa, miscarile de culise si planurile ascun se aveau sa se dovedeasca mult mai complicate dect o simpla propunere, relativ indirecta, de

colaborare la cel mai nalt nivel masonic. Domnule Massini, daca trebuie sa nteleg ceva anume si daca problema se pune ntr-un mod special, atunci va rog sa precizati acest lucru de la nceput. De p ilda, care este scopul principal pentru care doriti sa fac parte din Grupul Bilderberg ? Atitudinea seniorului deveni brusc rece, iar tonul lui capata inflexiuni foarte dure. Este ntr-adevar aceasta o problema pentru dumneata, domnule Brad? ti nchipui ca ai libertatea de a alege sau de a pune conditii? Si cine ti-a spus ca vei deveni membru al Grupului Bilderberg? Ai cumva idee cine sunt n realitate cei car e-1 compun si care sunt criteriile de acces la acest nivel? ti spun ca esti foarte de parte de aceasta pozitie ierarhica si chiar mai mult dect att, nu vei putea niciodata sa patrunzi n cercul intim al acestui grup, din motive pe care, daca ti le-as dezvalui, te-ar bulvers a complet. Ele nu fac parte din aceasta lume. Revino deci la idei mai umane si ntelege ca propun erea pe care ti-am facut-o n mod indirect se referea de fapt la intrarea ta n una dintre c ele mai nalte loji masonice mondiale, imediat subordonata Grupului Bilderberg. Organizati a noastra ar avea nevoie de aportul tau special. Faptul ca m-am deplasat eu nsumi a ici, pentru a purta aceasta discutie n particular cu tine, te poate face sa ntelegi faptul ca no i te apreciem n mod deosebit. Din informatiile pe care le detinem trebuie sa recunosc faptul ca fortele si posibilitatile tale de actiune sunt impresionante. Dupa cum ti spuneam, suntem in teresati de colaborarea cu tine. Exista un consiliu secret la nivelul acestei loje, care propune directiile principale de actiune n lume, iar aceste propuneri sunt mai apoi anali zate de Grupul Bilderberg. E ca un fel de bucla feed-back. Ai putea fi un pion foarte im portant n acest consiliu si ai putea sa dobndesti tot ce ti-ai nchipuit tu vreodata n lumea a sta, stapnind la discretie orice doresti: averi, oameni, lux, legi si chiar guverne. N imic nu te va putea opri. Noi nu obisnuim sa negociem, pentru ca ceea ce oferim este imens. Ce rost ar mai avea alte discutii inutile cnd lucrurile sunt att de bine precizate? De altfel , sincer sa fiu, nu prea ai alta posibilitate dect pe aceea de accepta colaborarea. Spunnd aceasta cu o siguranta de neclintit, venerabilul Massini facu un gest specific cu mna ntinsa, reteznd aerul. Probabil ca o alta persoana n locul lui Cezar ar fi fost intimidata si chiar naucita att de rapiditatea cu care avansase discutia, ct si de perspectivele fabuloase pe care ea le oferea. Cezar mi-a dezvaluit ca acela a fo st un moment critic al ntlnirii. Desi complexa n aparenta, problema nu prezenta dect doua alternative evidente: sa accepte propunerea de colaborare, ceea ce implica intra rea n societatea masonica si propulsarea rapida n treptele cel mai nalte ale ierarhiei s ale; sau

sa respinga aceasta propunere, ceea ce ar fi atras ulterior un lant imprevizibil de urmari neplacute att n ceea ce priveste propria lui persoana ct si n ceea ce priveste activitatea departamentului, n acel moment, Cezar nu cunostea nca datele principal e despre interesele la vrf" ale francmasoneriei, nsa era deosebit de interesat sa le afle, pentru a ntelege motivatiile oculte ale acestei organizatii mondiale si caile pri n care ea urmarea sa-si atinga scopurile. Conjunctura i se parea favorabila si punctul n ca re ajunsese discutia i oferea posibilitatea sa o conduca treptat spre ceea ce l interesa, stim ulnd orgoliul si sentimentul puterii pe care senior Massini le manifesta cu precadere. Totusi, sarcina nu era deloc usoara, deoarece venerabilul reprezenta un interlocutor foarte abil si viclean, care n plus avea o mare inteligenta si forta mentala. Din nefericire, ac estea erau deja orientate n sens profund negativ. Cezar a simtit intuitiv ca, daca ar fi declinat imediat propunerea, jocul" ar fi fost nchis si seniorul ar fi plecat fara sa ncerce sa-1 convinga. Cezar nu ar mai fi re usit sa afle nimic iar urmarile refuzului sau ar fi fost imprevizibile. Asadar, a luat hotarre a de a nsela vigilenta seniorului si, sub masca acceptarii propunerii acestuia, sa afle ct mai multe lucruri despre aspectele de culise ale masoneriei mondiale. Dintr-o anumit a perspectiva, el si-a asumat atunci o misiune de kamikaze sub acoperire", dar se s imtea stapn si ncrezator n puterile sale pentru a face fata eventualelor situatii dificil e cu care avea sa se confrunte. Adevarul ocult al Organizatiei Masonice Este palpitant ceea ce mi spuneti, domnule Massini. As vrea totusi sa nteleg cum a fost si este posibil sa detineti o asa mare influenta. Va marturisesc ca a ceasta mi se pare foarte interesant. Multumit de turnura pe care o luase discutia, senior Massini raspunse cu solicitudine, caznd aparent n plasa" relativ simpla pe care i-a ntins-o Cezar. O, dragul meu, sunt foarte multe feluri de a obtine influenta si aici trebuie sa -ti spun ca suntem adevarati maestri. Principalul lucru de care ai nevoie la acest c apitol este rabdarea. Nu poti sa construiesti palate grandioase si elegante, pentru a te buc ura de toate placerile pe care acestea ti le pun la dispozitie, fara a fi tenace, vigilent si mai ales rabdator, chiar si n fata unor aparente esecuri. Totul prinde contur n timp si une ori aceasta perioada poate fi foarte ndelungata. Venerabilii nostri maestri din trecu t au avut o viziune mareata, de ansamblu, asupra situatiei finale, care acum este foarte apr oape. Ei nu s-au lacomit la interese meschine, egoiste, ci au dorit din rasputeri sa ntareasc a si sa consolideze bazele masoneriei, adaptnd pe parcursul epocilor principiile ei direc toare n

conformitate cu specificul evolutiei umane, n fond, de ce s-ar fi ngrijit doar de ei si de familiile lor? Nu aveau oricum cei mai multi bani, cele mai mari bogatii si cele mai bune conditii de trai? Nu legasera ntre ei juramntul ferm de a se ajuta si sprijini rec iproc la nevoie? ti spun ca ei au fost adevaratii arhitecti care au initiat si apoi au sta bilit principiile dupa care functioneaza sistemul social actual. Legat de acesti arhitecti" care au conceput ntregul plan nca de acum cteva mii de ani, nu ti pot dezvalui mai multe la momentul actual, deoarece este un secret teribil pe care nici chiar cei din Grupul Bilder berg nu l cunosc cu totii, n epoca moderna - si prin aceasta ma refer la ultimele doua-trei sute de ani -, venerabilii maestri nu au facut altceva dect sa aplice n mod inteligent pri ncipiile de baza care erau deja stabilite si sa le adapteze la structura vremurilor pe care le traiau. Actiunile lor au fost dezvoltate de la o generatie la alta, pastrnd acelasi impul s si aceleasi idei initiale, deoarece trebuie sa-ti spun ca la vrful ierarhiei noastre se afla numai descendenti pe linie regala din arbori genealogici de sute si chiar mii de ani. Suntem foart e atenti la acest aspect pentru a nu ne amesteca cu celelalte rase. Chiar si asa, nsa, au exi stat unele exceptii, nsa n timp am reusit sa eliminam genele recesive. Vorbiti, probabil, de familiile regale din Europa si de marii bancheri de la sfrsitul Evului Mediu? a ntrebat Cezar pentru a oferi un cmp de dezvoltare a subiec tului. Desigur. Ei nu erau revolutionari; ei nu sustineau o ideologie rigida si nici o filozofie particulara si alambicata. Forta lor nu a constat niciodata n puterea b ratelor sau n spiritul avntat; din rndurile lor nu s-au ridicat nicicnd eroi sau vrfuri ale socie tatii, n schimb, au nteles foarte repede ca, pentru a reusi, au nevoie de un alt algoritm , care sa-si extraga forta si energia din nsesi fortele, deciziile si actiunile oamenilo r. Erau fini psihologi si au facut chiar de la nceput unele observatii esentiale. Au sesizat, de exemplu, ca sistemul vietii comunitare, indiferent ca acesta are la baza monarhia, republ ica sau orice alt tip de guvernamnt, se bazeaza pe conducere. Aceasta realitate implica d oua asa-zise grupe": pe de o parte, marea masa a oamenilor din popor sau gloata, adic a populatia majoritara; iar pe de alta parte, elita conducatoare care, ntr-un fel s au altul, se straduia sa mentina bunul mers al turmei de oi". Aceasta constatare simpla a Repr ezentat baza pe care si-au cladit ntregul plan. Dar de ce era asa important pentru ei faptul ca existau aceste doua categorii de populatie? a ntrebat repede Cezar. Ca un veritabil maestru mason initiat n secretele Obscure ale Organizatiei din care facea parte, senior Massini ncepu sa dezvaluie nsusi nucleul ideologic al francmasoneriei la nivel mondial. Aceasta situatie era si este foarte importanta datorita faptului ca mereu au existat interese antagonice ntre cele doua grupari de populatie. Lucrurile trebui

au aranjate n asa fel, nct aceste interese contrare sa nu dispara niciodata complet, adica altf el spus sa nu existe niciodata pace veritabila ntre oameni. Pentru aceasta era necesar sa se serveasca prin diferite metode ambele tabere" sau grupari", nsa fara ca ele sa cunoasca acest lucru. Iluminatii nostri au mpins iscusinta si abilitatea unor astfel de uneltiri pna la perfectiunea de a merge cu cte un picior n fiecare dintre cele doua barci si, totu si, sa nu cada niciodata n apa! Cezar nu a scapat ocazia de a ridica din nou balonul la fileu: Dar cum reuseau aceasta? Ce metode foloseau? Aveau nevoie de niste prghii" puternice si, la originea actiunilor, acestea au fost doar doua: banii si natura inferioara a omului, care ceda n fata tentatiilor ce i erau oferite. Aceasta combinatie le-a asigurat mereu succesul, pentru ca ce nu se pot rivea ntr-o parte, era binevenit n cealalta si astfel s-a ajuns ca aceasta reteta" care folose a intriga, minciuna, tentatiile si prefacatoria sa permita extinderea rapida a influentei n oastre n ntreaga lume. Sigur, n perioada actuala trebuie sa tinem seama de o serie ntreaga d e alti factori, printre care cei mai importanti i consideram a fi numarul de locuitori a i planetei si avansul tehnologic remarcabil. Dar n esenta, bazele principiale ale organizatiei noastre masonice au fost puse cu mult timp n urma si ele sunt att de solide si s-au infilt rat att de profund n constiinta oamenilor, nct succesul deplin al programului nostru nu mai constituie acum dect o chestiune de timp pentru a fi realizat n totalitate. Spunnd acestea, senior Massini a zmbit satisfacut si a aprins o tigara lunga de fo i. Evident, astepta efectul spuselor sale asupra lui Cezar. Pentru a-si juca rolul ct mai bine, acesta l ntreba: Nu nteleg nsa care este motivul principal pentru care a fost si este depus acest urias efort de mii si mii de ani? Suflnd usor fumul de tigara, senior Massini l privea pe Cezar printre pleoapele ntredeschise, n imensul lui orgoliu, el considera deja ca repurtase un succes depl in n ceea ce si propusese. Pe de alta parte, Cezar a apreciat ca aceasta opinie eronata a s labit vigilenta venerabilului, facndu-1 sa se lanseze bine dispus n noi si bogate explic atii. Dragul meu, aici lucrurile sunt chiar simple. Motivul principal a fost si va fi mereu acapararea puterii !Ce altceva ti nchipui ca am putea urmari sa obtinem pe o perioada imensa de timp? Hai, spune-mi, nu te sfii! Bani? Aproape toate finantele lumii n e apartin, gratie paienjenisului bancar pe care 1-am tesut n ultimele secole. Deoarece civil izatia se dezvolta din ce n ce mai mult, am urmarit sa cream un sistem social n care oamenii sa depinda n totalitate de veniturile lor financiare. Bani, bani, tot mai multi bani ! O idee fixa care trebuia sa fie raspndita pretutindeni. Dar, pentru a avea bani trebuie sa produci, iar pentru a produce trebuie sa muncesti si ca sa muncesti ti trebuie timp. Am format

deci o ecuatie care reprezinta de fapt un cerc vicios, aproape fara rezolvare, deoarece nu poti ajunge niciodata la capat. Rezultatul a fost acela ca oamenii au ajuns sa muncea sca pentru noi pna la epuizare, atrasi mereu de mirajul obtinerii unor sume tot mai mari de bani, care de fapt sunt cheltuite foarte repede n ritmul alert al lumii si al tentatiil or de tot felul care o caracterizeaza. Totusi, orict de multi bani ar obtine prin munca, adevaratele bogatii si sumele imense de bani sunt tot n posesia noastra, pastrate n bancile noastre sau investit e n diverse titluri de proprietati. Chiar daca apar zece sau o suta de oameni foarte bogati n lume, care nu fac parte din lojile noastre, ei nu reprezinta totusi nici o ameni ntare, deoarece sunt individualitati separate care nu urmaresc un scop precis, de mare anvergura . Desigur, pe cei mai multi dintre ei avem grija sa-i atragem nca de la nceputul carierei lor st ralucite n Organizatie si astfel puterea noastra creste. Cei care refuza nu rezista nsa mult timp singuri. Daca ntr-un fel sau altul devin o amenintare pentru noi, atunci ne unim fortele pentru a le provoca falimentul, cu riscul anumitor pierderi n propria noastra tab ara, dar imensul angrenaj financiar pe care noi 1-am construit ne permite sa realizam foa rte repede o reechilibrare a balantei financiare printr-o crestere n alta parte. Obiectivul este acela ca respectiva persoana sa fie nvinsa. De obicei urmarim ca, atunci cnd aceasta se afl a n pragul colapsului total si cnd se simte iremediabil pierduta, sa-i oferim nca o data sans a pe care initial a refuzat-o. De cele mai multe ori acel om de afaceri accepta. Urmeaza, desigur, o revenire spectaculoasa n afacerile personale, dar deja persoana trebuie sa respec te anumite conditii ferme din partea noastra, pe care nu le mai poate evita. ntotdeauna noi avem ceva de cstigat. Fie un om politic influent care sa ne sustina interesele; acesta este cazul cel mai ntlnit si aproape cel mai usor de fa bricat. Fie un mare om de afaceri, ai carui bani i administram noi n cea mai mare parte, prin propriile noastre filiere. Ne intereseaza, asadar, sa cream ct mai multe astfel de cercuri vicioase", n baza lor am construit societatea moderna, am format asa-zisa celula a societatii", adi ca familia, pe care am legat-o strns n lantul unor interminabile dependente: serviciu, casa, confort, masina, mprumuturi la banca, obligatii contractuale pe perioade foarte l ungi de timp, care uneori se ntind la una sau doua generatii din familia respectiva. Rolul cercurilor vicioase" este acela de a crea dependenta, pentru ca atunci cnd exista dependenta, lipseste libertatea. Dependenta atrage automat un gen de nrobi re, de limitare si noi avem nevoie ca oamenii sa fie ct mai limitati si mecanici n actiun ile lor, care trebuie sa devina aproape stereotipe. Aceasta a fost ideea principala pentr u care am

impus n mod gradat munca divizata n ct mai multe domenii si subdomenii. Daca cerinta postului respectiv de munca este simpla, aproape minima dar repetitiva, omul devine n scurt timp un fel de robot" care asculta ce i se spune si face ce i se or dona. Nu este necesar ca oamenii sa gndeasca prea mult; aceasta poate sa devine ceva periculos, poate naste idei care sa fie contrare scopurilor noastre. De aceea, a m urmarit sa extindem controlul asupra populatiei tot mai numeroase chiar si n afara servic iului, adica n timpul liber. Am permis astfel tehnologiei si inventicii sa capteze masel e de oameni prin anumite mijloace a caror lipsa ni s-ar parea acum sinonima cu o catastrofa: televiziunea, telefonul, computerul. Ideea noastra a avut un succes enorm, deoarece pe lnga cre area dependentei populatiei fata de aceste mijloace tehnologice, ne-a oferit totodata si controlul difuzarii informatiei. n prezent, datorita caracteristicilor vremurilor pe care le traim, informatia detine primul loc n ceea ce priveste armele" cu care actionam n lume. Pasul urmator a fost simplu de intuit: controlnd mijloacele si institutiile mass-media, controlam implicit continutul si calitatea informatiei. De aceea, unul dintre obiectivele de baza a fost acela de a obtine controlul asupra celor mai mari trusturi de presa, radio si televizi une din lume. Vreti sa spuneti ca toate acestea au fost suficiente pentru a avea controlul asu pra omenirii? a ntrebat Cezar. Evident ca nu; mass-media nu avea raspndire dect ntr-o zona limitata a lumii. De aceea, mai erau necesare niste metode" de subjugare, care si ele trebui au sa tenteze pe cei multi. Am nceput sa sprijinim din umbra, ca o eminenta cenusie", proliferarea distributiei drogurilor, mai ales a celor de sinteza. Stiind prea b ine ca acestea, alaturi de tutun, alcool si cafea, distrug corpul omului, am ntretinut n mod delib erat o asazisa lupta de combatere" a lor, care nu a facut dect sa intensifice si mai mult nevoia de a consuma aceste substante. Am creat con-cernuri imense de fabricare a tigarilor, bauturilor fine si a cafelei; aproape toti presedintii si patronii acestor giganti n lumea a facerilor sunt membri venerabili n lojele cele mai nalte ale Organizatiei noastre, adauga senior Massini plin de multumire. Toate acestea mi apar ca un atac concertat mpotriva omului! se prefacu Cezar ca abia atunci a realizat ideea. Fara sa fie deloc afectat, venerabilul raspunse cu nonsalanta: Dragul meu, este deja dificil sa controlam si sa coordonam mai bine de sase miliarde de oameni. Trebuie sa ntelegi ca o multime este cu att mai usor de manevr at cu ct ea este mai dispersata si mai confuza. Daca, n plus, ea nu depaseste un anumit nu mar de persoane, atunci lucrurile sunt chiar simple, avnd n vedere tehnologia de manipula re mentala de care dispunem n momentul actual. Asadar, ce importanta crezi ca mai pr ezinta

cele cteva milioane de oameni care mor zilnic, mare parte dintre ei din cauza bol ilor, provocate de droguri? Venerabilul facu o scurta pauza n prezentarea lui cinica, parnd sa reflecteze la ceea ce urma sa-i spuna lui Cezar. Unul dintre scopurile noastre principale a fost acela de a stopa proliferarea oamenilor pe planeta. Mai mult chiar, trebuia sa micsoram drastic populatia glob ului. Pentru aceasta aveam nevoie de metode care sa ucida n timp scurt un numar foarte mare de oameni. Am finantat proiecte de cercetare ultrasecrete pentru producerea unor vi rusi extrem de virulenti. Unele experimente au dat gres, altele nsa ne-au multumit prin rezul tatele obtinute. Adica prin raul provocat, prin crimele naturale"? Trebuie sa vedem problema din punct de vedere practic. Doar asa ne putem construi temeinic scopurile pe care ni le-am propus. Daca ceva sau cineva se opu ne, nu poate rezista mult timp mpotriva noastra. Dupa cum ti spuneam, armele" noastre nu sunt niciodata prezentate pe fata. Dimpotriva, ele mbraca mai mereu o haina profund um anitara, dar apasa pe acele puncte slabe pe care tot noi le-am creat n sistem si care n mar ea lor majoritate nu sunt cunoscute de populatie. Baza care ne ofera sursele ascunse de manipulare a populatiei este constitutia unui stat. Alcatuirea ei este o adevara ta stiinta a psihologiei si manipularii omului si de aceea am avut grija ca la conceperea con stitutiilor principalelor state-puteri ale lumii sa ia parte si reprezentantii nostri. Const itutiile trebuie sa aiba o forma umanitara, chiar pompoasa si relativ complicata, dar totodata sa as cunda n profunzimea lor modalitatile eficiente de subminare si control a populatiei. Poate cea mai raspndita metoda pe care noi am creat-o si am ntretinut-o n mod indirect de-a lungul timpului este cea a conflictelor, revolutiilor si razboaiel or n diferite zone de pe glob. Confruntarile armate au constituit dintotdeauna, pentru noi, o reala si uriasa sursa de venituri precum si o subtila modalitate de mentinere si dirijare a influentei si puterii la nivel mondial. Speculam orice dificultate economica sau sociala, n special la tar ile mai putin dezvoltate. Datorita influentei bancare pe care o detinem, actionam din um bra la nivelul conducerii statului respectiv si n acelasi mod actionam si n cazul statulu i advers. Nu ne implicam niciodata ntr-o singura parte sau directie, deoarece rezultatul po ate fi incert. Impulsionnd nsa n secret ambele tabere, noi vom fi cei cstigati, indiferent de rezultatul final al conflictului. Perioada actuala se preteaza mai ales la crear ea unor conflicte de ordin etnic si economic. Sunt simplu de produs, dureaza mult si atrag numeroa se alte interese din partea altor state mai puternice, dar rivale, astfel nct pna la u rma razboiul respectiv devine un razboi ntre marile puteri ale lumii si mai putin o c auza nationala limitata. Aproape toate marile organisme internationale, fie ele polit ice sau

militare, au sorginte masonica. Venerabilii nostri se afla plasati n punctele che ie si urmeaza cu exactitate planurile noastre. Ti-am spus ca noi avem rabdare. Caria roade ncet , dar sigur, pna si cel mai gros trunchi de copac. ONU si NATO, ca sa numesc doar doua dintre cele mai influente arme" ale noastre, s-au dovedit a fi decizii salutare atunci cnd am hotart formarea lor. Domnule Massini, este totusi ceva care nu nteleg, zise Cezar, abordnd o mina voit contrariata. Cum ar putea cineva sa creada ca tot ce este mai important n lu me este o consecinta directa a actiunilor si planurilor Organizatiei Masonice mondiale? Ac easta este chiar absurd si inconceptibil! Senior Massini rse cu pofta si si mai aprinse o tigara de foi. l masura pe Cezar n tacere, printre norii de fum albastrui care se dispersau lent n aerul racoros de munte. Pentru o clipa, Cezar a crezut ca exagerase n intentiile lui ascunse si ca venerabilul i -a nteles planul. Dar temerile -i-au fost curnd spulberate. Dragul meu, acesta este unul dintre punctele esentiale ale doctrinei noastre. Asa cum ti le prezint eu tie, lucrurile par ntr-adevar att de absurde si mbraca o h aina att de grotesca, nct acuzatiile care ni s-ar putea aduce ar aparea ntr-o lumina de-a drept ul hilara! ntr-un anumit fel, acesta este nucleul ideologiei noastre: sa actionezi n directia planului stabilit, dar n acelasi timp sa faci sa para ca actiunile tale sunt opuse unui as tfel de plan. n felul acesta poti sa ntelegi mai usor de ce nu dorim sa fim mediatizati, de ce nu dorim onoruri, faima sau recunoastere publica, deoarece acestea sunt trecatoare si, n p lus, ele sunt dirijate chiar de noi nsine prin intermediul prghiilor de control pe care le detinem n mass-media. Succesul organizatiei noastre consta mai ales n faptul ca formam un grup si nu actionam doar n conformitate cu interesul individual. Actiunile noastre sunt m ereu corelate si urmaresc un scop precis, iar ajutorul pe care ni-1 oferim reciproc s i discretia totala sunt esentiale pentru asigurarea succesului. De altfel, regulile si juram intele ordinului nostru sunt foarte stricte, iar pedepsele foarte aspre... Te ntrebi, probabil, ce ma face sa-ti vorbesc cu asemenea deschidere, fara nici un fel de teama si foarte sigur pe mine. Te asigur ca, facnd aceasta, am evaluat corect situatia. Sau ti nchipui ca, auzind aceste lucruri, le vei putea face cunoscute lu mii ntregi? Aici, senior Massini a rs cu pofta, dar imediat dupa aceea ochii lui devenira rec i si taiosi. Nu ai nici o putere si nici o influenta n exterior, domnule Brad! Chiar din momentul n care ai intrat n atentia nostra nu te mai poti sustrage ei. Posibilitat ile pe care le ai la dispozitie sunt precise: ori ne urmezi fara conditii, ori devii persana non grata. Analizeaza putin situatia: esti singur, nu ai legaturi cu exteriorul si te afli supus unui

regim de cea mai nalta securitate. Crezi tu, oare, ca ne este greu sa determinam n laturarea ta daca am dori cu adevarat acest lucru? Dar de ce sa facem aceasta, cnd tu nsuti ne poti sprijini planurile? n plus, vei cunoaste lucruri pe care nici macar nu ti le-ai nc hipuit si te vei buCura de imunitate si protectie absoluta. Dintr-o anumita perspectiva esti pretios, nsa ceea ce este pretios trebuie sa-si arate utilitatea. De aceea, dragul meu, nu va d nici un motiv sa-ti ascund ceva din principiile si modalitatile de actiune masonice. Ar nsemna sa te consider un adept obisnuit, cu o minte slaba, dar nu acesta este adevarul. Mai m ult dect att, pentru ca tu sa nu consideri totusi prea brutala aceasta abordare, care este n cazul tau mai speciala, doresc sa manifestam un respect reciproc si sa purtam n mod civiliz at aceasta discutie. Chiar vreau sa-ti creez cadrul aparent al unei alegeri sau decizii si sa-ti ofer o perioada de timp de gndire. Dar n realitate, ti repet, nu ai nimic din toate aceste a, deoarece noi suntem cei care detinem puterea. Nu ti ramne, practic, dect sa ne urme zi. Judeca la rece ntreaga situatie. Ce crezi ca ai putea face? Cine ti nchipui ca te-a r putea asculta fara sa te considere nebun? Masoneria a fost dintotdeauna ocultata ; ar fi fost mpotriva scopurilor noastre adevarate sa ne atribuim marile idei sau curente soci ale si culturale, ideologiile sau principiile de avangarda ale lumii desi, n marea lor m ajoritate, noi suntem cei care le-am creat, n loc de aceasta, s-a optat pentru discretie, mi ster, retragere si actiune din umbra. Sunt relativ putini cei care au auzit despre denumirea de m ason" sau francmason" si chiar daca aceasta li se pare vag cunoscuta, ei nu au totusi vreo idee despre ce nseamna ea n realitate. Acest mister, aceasta ocultare pe care o ntretinem cu at entie ne-a fost de mare ajutor n decursul timpului, n aceste conditii, imagineaza-ti ca cineva iese n lume si raspndeste informatiile pe care ti le-am dat; cine 1-ar crede, cine 1-ar asculta? Se poate sa aveti dreptate, dar nu ignorati forta unui curent general de opinie, care poate sa distruga tot ce ati cladit pna acum, a remarcat Cezar cu luciditate . Noi stim ca deja sunt multi, ndeosebi intelectuali, care cunosc cel putin o parte a adevarului despre noi si pe care nu-i mai putem minti, dar prin comparatie cu re stul populatiei, care este ndobitocita de sistemul social pe care 1-am creat tot noi s i mai ales de cel informational pe care l dirijam aproape n totalitate, acestia sunt cu adeva rat o minoritate, n plus, ei sunt dispersati si amenintati de avertismentele indirecte pe care noi le trimitem, n aceasta situatie, chiar daca unii oameni cunosc adevaratele noastre i ntentii,

vor adopta o atitudine pasiva, considernd ca sunt lipsiti de putere, de avnt, de p osibilitatea de a actiona n mod eficient. Ei adopta atunci varianta victimei care se lamenteaz a: Stiu, dar ce pot sa fac? Ce putem noi sa facem? Suntem legati de mini si de picioare. Sunte m controlati si supravegheati n tot ceea ce facem. Nu cred ca mai avem vreo sansa", n acest fel, un segment important al populatiei care ar putea sa ne provoace mari greuta ti si probleme a depus deja armele nainte de a ncepe lupta. Atunci cnd mai apare totusi cineva care urmareste sa ne atace si sa prezinte realitatea actiunilor noastre celor care nu o cunosc, avem multiple mijloace de l inistire" a lui. Replicile noastre sunt atunci bine gndite si au la baza o fina cunoastere a psihologiei umane. Ele ncep aproape totdeauna prin lansarea unei stiri false, negative, despr e acea persoana, pentru ca dupa cum ti spuneam, controlam foarte bine sectorul de difuza re a informatiei prin mass-media. Sa presupunem ca stirea apare n cteva ziare, care sun t distribuite n toata tara. Cititorii afla n acest fel despre acea stire falsa, care este negativa. Chiar daca a doua zi sau n zilele urmatoare aceasta este vehement contr azisa sau chiar daca apare o dezmintire, faptul a fost deja consumat, n primul rnd, nu este deloc obligatoriu ca cel care a citit stirea falsa sa mai citeasca a doua zi si dezmin tirea, ramnnd n acest fel cu o idee negativa despre persoana respectiva, chiar daca acea i dee este falsa. In al doilea rnd, noi trebuie sa speculam ct mai mult tendinta vicioas a a omului contemporan de a se orienta mai mereu spre stiri senzationale care au un pronuntat caracter negativ. Cunoastem prea bine influenta unor astfel de sugestii negative sau impactul lor teribil asupra naturii emotionale a omului. Stim ca ele distrug structurile ener getice armonioase din aura sa, stim ca aduc o forma subtila de stres la nivel psihic si cunoastem de asemenea faptul ca ele coboara vibratia perceptiilor pozitive si a intentiilor b enefice ale omului. Toate acestea ne servesc nsa foarte bine interesele noastre, deoarece i ob osesc si i debu-soleaza pe oameni, i determina sa fie lipsiti de vigilenta si superficiali. Realizam astfel un scop pe care 1-am urmarit mereu cu perseverenta: cresterea entropiei sociale, ndraznesc chiar sa spun ca noi suntem cei care au adus aceasta veritabila stiinta aproape de perfectiune. Pentru a realiza aceasta entropie sociala, care determina o stare de confuzie aproape totala, ne slujim mereu de stiri contradictorii, adese ori avnd un continut sinistru, profund negativ; sustinem si impulsionam carti care prezinta subiecte puerile sau fantastice, dar care totusi au o nota atractiva pentru a capta inter esul mintilor slabe, aflate n cautare de senzational. Noi nsine am lansat aceasta sintagma si am avut grija

ca astfel de aparitii editoriale sa prolifereze si chiar sa fie acceptate de pop ulatie, care acum le considera foarte valoroase. Sistemul economic si social pe care 1-am impus ncurajeaza foarte mult competitia n aspectul ei nearmonios, stimuleaza concurenta neloiala si ndeamna la un consum ct mai mare de marfuri. Toate acestea sunt justificate de un interes umanitar, acela de formare a omului si de motivare a sa pentru a strabate jungla" vietii, care ameninta sa-1 s ufoce, n realitate, nsa, aceasta preocupare si agitatie nebuna a omului, care l tine mai me reu ocupat si tensionat, nu duce dect la o diminuare semnificativa a valorilor care sunt cu ade varat morale si etice n viata, adica la pervertirea caracterului fiintei umane. Exploatam aceste idei si posibilitati la aproape orice nivel de difuzare a lor p rin mass-media. Aceasta ne-a determinat sa ncurajam si sa sprijinim proliferarea sexualitatii n formele ei aberante si a pornografiei pna la limite aproape inimagi nabile, deoarece am constatat ca forta si virilitatea barbatului, precum si sensibilitat ea si intuitia femeii diminueaza foarte repede atunci cnd sunt confruntate cu astfel de practici rele. n aceste conditii omul devine labil, cedeaza mult mai repede tentatiilor si, ceea ce este foarte important, poate fi controlat cu usurinta. Pentru a ne realiza planurile este ne cesar ca mpotrivirea sa fie minima; de aceea, ntr-o prima etapa noi oferim idei si posibili tati avantajoase oamenilor, pentru ca mai apoi sa profitam din plin de slabiciunile l or sau de anumite prevederi ale contractelor n care ei s-au implicat orbeste. Societatea actuala se preteaza foarte bine la modelul acestei actiuni. Noi oferi m oamenilor tot mai multe tentatii, deoarece am permis dezvoltarea exploziva a teh nologiei, iar ei cad n plasa stimulentelor si placerilor de tot felul, aproape fara discriminar e. Stim ca aceasta le macina vointa si un om fara vointa proprie este precum un animal nest iutor care este dus la taiere. O atentie deosebita acordam aici tineretului, deoarece daca vrei ca un copac sa nu aiba roade, trebuie sa-1 usuci nca de cnd este puiet. Tot ceea ce poate amplifica pornirile vicioase n copii si adolescenti este prezentat n mod foarte atractiv, tentant; ne orientam astfel mai ales spre difuzarea filmelor n care este exacerbata violenta, a filmel or de groaza si a celor n care se accentueaza pornirile sadice sau trasaturile profund negative ale caracterului. Pentru a ncuraja vizionarea lor ne folosim foarte mult de publicita te; as putea spune ca publicitatea a ajuns, ntr-un fel, chiar inima comertului. Am stimulat de ci n cel mai nalt grad tendinta populatiei de a consuma. Aceasta a devenit ca un fel de boala contemporana" a omului; chiar daca nu are nevoie de ceva anume, el totusi trebui e sa cumpere, sa consume si iar sa cumpere, de cele mai multe ori lucruri lipsite de

importanta sau chiar pentru a-si face provizii n exces. Pe de alta parte, exista o legatura strnsa ntre tentatia exercitata de bani si modalitatile prin care acestia pot fi obtinuti, n sistemul economic si legic pe c are noi 1-am impus nu e usor sa devii bogat si, practic, este aproape imposibil sa o faci pe cai cinstite. De aceea, clasa bogatasilor este n cea mai mare parte o clasa sociala viciata si pervertita. Necinstea si pervertirea celor bogati i-a determinat sa aiba propriile lor secre te si atunci cnd un om are secrete, apar si obligatiile lui fata de altii, mai ales prin inter mediul santajului. Noi stim foarte bine cum sa exploatam astfel de situatii, deoarece n oi nsine suntem artizanii ei. Cred totusi ca nu toti oamenii actioneaza n acest fel. Daca acesta este adevarul, cum procedati n astfel de cazuri, domnule Massini? s-a interesat Cezar. Venerabilul ridica nepasator din umeri. Sunt prea putini cei ramasi, practic nu merita sa ne interesam de ei. Sa luam ca exemplu tara ta. Aici ne-am instalat oamenii cu o mare usurinta, deoarece am sti ut sa speculam trecerea de la un regim totalitar, ale carui baze tot noi le-am pus, la o aparenta libertate de actiune. Am intuit corect, de pilda, lacomia si lipsa de scrupule c are apar la omul supus mult timp diferitelor temeri si privatiuni. Un astfel de om este prec um un calator foarte nsetat n pustiul Saharei care, atunci cnd ajunge la oaza desertului, se repe de imediat la izvorul cu apa si nu-i pasa ca el este n trupul gol si ca toata lumea l priveste. Dupa Revolutia din tara voastra nu am avut altceva de facut dect sa asteptam si s a ncurajam dezastrul economic, dar mai ales coruptia si tentatia romnului n fata stra lucirii banului. Dupa o lunga perioada de privatiuni si lipsuri de tot felul care i-au p rovocat o mare suferinta, era de asteptat ca el sa cedeze foarte repede n fata tentatiilor care apareau. Si ntr-adevar, aproape toti au cazut n aceasta plasa. Atunci am nceput sa actionam si din punct de vedere politic. Nu-ti face griji, e o metoda pe care o aplicam n aproape toate statele. Trebuia sa fim siguri ca principalele posturi din Parlame nt si Guvern sunt ocupate de oameni n vrsta, multi dintre ei cu un caracter slab, usor de manip ulat. Celor care erau maturi si dinamici le-am cultivat cu grija latura orgolioasa a f iintei si mai ales sentimentul nselator al puterii, care n cazul lor nu reprezenta totusi o cara cteristica dominanta de adevarati conducatori, n acest fel am exacerbat n ei egoismul, meschinaria si ipocrizia. Era necesar sa avem n posturi-cheie oameni care pot fi tentati destul de usor cu afaceri oneroase, care n acelasi timp ar face orice pentru a-si pastra postul si functia, n mare parte am reusit. Eforturile noastre n aceasta directie au fost minime, deoarece aviditatea si lacomia dupa bani, dublate de o mare lasitate si duplicit ate au facut

din cei mai multi dintre politicienii vostri o adunatura demna de dispret. Aceas ta situatie ne convine, nsa nu cred ca este cazul sa vorbim acum mai multe despre acest subie ct. Cezar se grabi sa profite de scurta pauza. Si pentru ce toate acestea, senior Massini? Ce urmareste de fapt francmasoneria? Din cele ce mi-ati spus pna acum, nu vad ce ar putea sa-i lipseas ca si, totusi, mi face impresia ca urmariti cu tenacitate o anumita finalitate. Dragul meu, este foarte simplu. Cnd este un rege stapn absolut peste regatul si poporul sau? Binenteles, atunci cnd detine puterea absoluta. Aceasta este, pentru noi, piatra din vrful unghiului: puterea de dominatie a ntregii lumi trebuie sa ajunga repede n minile noastre. La urma urmelor, aceasta sete de putere reprezinta motivatia mul tor politicieni, guvernanti si oameni de afaceri care au acceptat sa patrunda n rnduri le noastre. Deasupra tuturor, nsa, se afla elita venerabililor nostri, Iluminatii, al caror p lan este cucerirea puterii mondiale si realizarea unui control perfect, chiar asupra fiecarui indiv id de pe planeta. Modalitatile de mplinire a acestui plan sunt att de diverse, nct mi-ar nece sita prea mult timp acum sa-ti vorbesc despre ele. ti voi oferi doar cteva explicatii; restul l vei ntelege si nvata repede dupa ce te vei integra regulilor si conceptiilor organ izatiei noastre. Influenta si controlul total asupra omenirii nu pot deveni cu adevarat active de ct atunci cnd vom reusi sa supervizam totul. Fortele si puterile nsumate de la membri i tuturor organizatiilor noastre conduc treptat spre aceasta varianta de totalitarism, cnd libertatea si autonomia unui individ vor fi sufocate si monitorizate de noi nca de la nasterea fiintei. Pentru a fi siguri de acest rezultat si pentru a experimenta valabilitatea lui, am inve ntat - cu titlu de experiment - comunismul. Totusi, am constatat faptul ca lipsurile ndelungate, angoasele oamenilor, precum si cultul personalitatii care aparea, fara exceptie, la toti s efii de state comuniste, crea anumite tensiuni si favoriza chiar manifestarea unei viziuni luc ide asupra situatiei la unii membri ai populatiei care, n timp, puteau crea surprize neplacu te. Sistemul comunist s-a dovedit corespunzator doar pentru o anumita perioada de timp, de cte va zeci de ani. Dupa aceea, nsa, el a devenit ineficient si chiar periculos pentru intere sele noastre. Cnd am nteles aceasta, ne-am decis sa ncheiem experimentul si am dat unda verde" schimbarilor de natura politica. Era necesara crearea iluziei unui alt ceva", dar noi stiam deja, cu mult nainte, ca nimic nu se poate modifica peste noapte". Ne-am asteptat deci la multe convulsii sociale, de mentalitate, de gndire si de scop. N oi suntem cei care am propagat n mod insidios ideile de baza ale noului statut social, prin diferite mijloace mass-media, prin intermediul politicienilor si prin crearea con- stanta

a unor noi si noi brese n sistemul financiar, mai ales n scopul tensionarii relatiilor dintre po por si guvern. Bunastarea nu trebuie sa se faca simtita la nivel general, dar ea este binevenit a la o anumita patura de oameni corupti, care ne pot sluji astfel interesele, fara ca e i sa aiba nici cea mai mica idee; dimpotriva, aparentele i fac mereu sa-si nchipuie ca, de fapt, ei s unt cei care actioneaza, cei care decid, cei care au puterea si toate acestea noi trebuie sa le sustinem, pentru ca mirajul sa nu piara. Ceea ce ti spun eu acum face parte din aspectele la vrf, mai putin cunoscute, ale francmasoneriei. Nu trebuie sa-ti imaginezi ca fiecare membru cunoaste tainele s i planurile noastre. Accesul la ideile si scopurile noastre se face totdeauna n etape, iar re velarea informatiilor este structurata si ea, de asemenea, n trepte succesive ca importan ta, n general vorbind, noi actionam totdeauna de pe trei nivele distincte, care sublin iaza foarte clar atributiile si valoarea membrului mason. Desi la o privire de ansamblu aces te nivele apar ca niste straturi suprapuse si independente, ele contin totusi verigile de legat ura care sunt esentiale pentru ntelegerea planului nostru la nivel mondial. Aceste verigi de le gatura nu sunt cunoscute, nsa, dect de elita noastra, de marii nostri Iluminati. Primul esalon sau nivel i include pe cei care abia au aderat la lojile noastre masonice sau care nu prezinta un interes deosebit pentru a li se putea ncredinta sarcini dificile. Ei sunt zilierii", adica cei care fac multe asa-zise munci marunte dar folositoar e n masura n care, luate n ansamblu, ele pregatesc terenul pentru marile lovituri urma rite de noi, cum ar fi nasterea diferitelor confruntari militare, revolutiile, incapacit atile de plata la nivel national, adica o artilerie grea" care este strategic folosita de personali tati importante din organizatia noastra. Aceste actiuni de anvergura intra n scena, nsa, abia dupa ce materialul" a fost preparat, adica dupa ce zilierii" nostri actioneaza o anumita p erioada de timp ghidati din umbra de noi nsine, fara ca ei sa-si dea prea bine seama de scop ul care este urmarit. Din aceasta categorie fac parte mai ales cei care au parvenit ntr-un tim p scurt, cei care s-au mbogatit rapid dar care, totusi, au o minte slaba, cei care se afla n ca utare de titluri, ranguri si recunoastere sociala; n general vorbind, snobii si cei marcati de anum ite complexe de inferioritate, pe care doresc sa le suplineasca imaginndu-si ca fac parte si c hiar alcatuiesc patura nalta si bogata a societatii. Trebuie sa fie orgoliosi, ipocrit i si egoisti, cu o anumita putere financiara, dar totusi insuficient de bogati, pentru ca astfel sa le ramna nostalgia dupa o viata cu adevarat regeasca, pe care sa o jinduiasca n ascuns. In plus, este esential ca ei sa aiba functii relativ importante n aparatul statal, deoarece ave

m nevoie de prghii si trafic de influenta att la vrful conducerii, ct si la nivelul mic al admin istratiilor locale, adica acolo de unde ncepe intriga care si croieste drum spre centru. De ac eea, la aceasta categorie de membri ne orientam n general pentru atragerea profesorilor u niversitari, avocatilor, doctorilor, inspectorilor, primarilor si anumitor oameni de afaceri locali. Pentru toti acestia am creat niste supape", niste motivatii pentru a-i tenta si f olosi ulterior n scopurile noastre. Exista cluburi selecte, precum Rotary sau Lion's ca re le nasc sentimentul ca fac parte din marea aristocratie a tarii si ca se afla, deci, n fr untea societatii, n realitate, aceste cluburi sunt un fel de praf n ochi si chiar o pavaza mpotriva eventualelor atacuri din exterior, deoarece persoanele care fac parte din ele se vor lupta cu ndrjire pentru a-si pastra privilegiile pe care le-au dobndit ca membri n asa-zisul high-life al societatii. i atragem si i stimulam prin afisarea unei fatade serioase si selec te a acelei societati elitiste, n care ei afla ca patrund oameni de bine, oameni care reprezi nta doar crema societatii, care au putere si influenta n diferitele organisme ale statului. Acea sta prezentare foarte atragatoare o ntretinem prin lux, prin posibilitatea de a avea relatii suspuse si prin ajutor financiar, ti repet, toate acestea creeaza obligatii. Interesul nostru este acela de a crea diferente foarte mari ntre paturile sociale , adica oameni foarte bogati si oameni foarte saraci, pe ct posibil fara elementul de intermediere si sustinere, care este patura mijlocie, ntretinem astfel o stare sociala general a prin care omul sa-si nchipuie ca trebuie sa faca fata unui asalt continuu, ca tre buie sa se lupte mereu fie pentru a-si asigura traiul de zi cu zi, fie pentru a-si spori si mai m ult averea. Aceasta stare de spirit ncordata si foarte agitata alimenteaza sentimentul de frica si att a timp ct exista frica, nu si poate face loc linistea, mpacarea, relaxarea si nici spiritual itatea. De aceea suntem interesati sa obstructionam tot ceea ce ar putea conduce spre bine, armonie si credinta religioasa veritabila, deoarece altfel controlul si puterea noastra nu mai sunt eficiente. Ce vrea sa nsemne asta? Ca voi nu aveti religie si ca, dimpotriva, urmariti subminarea ei? se arata Cezar contrariat. Religie? Analizeaza cu atentie ceea ce se petrece n lume. Noteaza ura rasiala, deviatiile sectelor fanatice n numele unui Dumnezeu unic dar particular, nesfrsite le conflicte interetnice care, majoritatea, au la baza disensiuni religioase, corup tia si lasitatea bisericii crestine, orgoliul ortodox si manipularea catolica! E drept ca toate acestea tot noi le-am orchestrat din umbra, n special prin implementarea intrigilor si id eilor perverse n anumite puncte cheie detinute de oameni labili si la momente potrivite

n timp. n schimb, noi oferim oamenilor mparatia Arhitectului Universal, cel care poate sa aiba cu adevarat grija de ei. Voi l numiti Printul ntunericului. Ce importanta are? Mai nainte de toate trebuie sa urmaresti consecvent interesul personal n tot ceea ce f aci. Aceasta cere mari eforturi si angajamente, uneori chiar foarte dure. De pilda, ele pot s a nsemne sa-ti negi religia si chiar sa-ti daruiesti sufletul, nsa vei cunoaste astfel puterea, bogatia si influenta extraordinara n cercurile nalte ale societatii. Interesant. Eu aveam o alta filozofie, dar totusi este foarte atractiv ceea ce-m i spuneti, comenta Cezar cu o fina ironie, urmnd astfel planul initial pe care l con cepuse. Nu trebuie sa-ti imaginezi, nsa, ca aceste aspecte sunt cunoscute de toti, a continuat venerabilul Massini sa vorbeasca cu avnt. Departe de asa ceva. ti spunea m despre trei niveluri generale si importanta lor esalonata n organizatia noastra m asonica. Acum ti este limpede faptul ca primul nivel, al zilierilor", nu are acces la informatii de acest gen si nici la altele care vizeaza aspecte mai oculte ale masoneriei, mai ales cele car e implica activitatea noastra la nivel mondial. Membrii din cel de-al doilea nivel au nsa posibilitatea sa cunoasca o parte din masinatiunile noastre internationale, astfel nct ei se pot implica mai activ n deme rsurile politice interguvernamentale si sunt sprijiniti cu mult mai mult de lojile noast re influente. Ei sunt, mai ales, cei pentru care am stabilit o anumita forma de ierarhizare n trep te sau grade, pna la gradul treizeci si trei. Este instructiv de observat ct de atasati sunt oam enii dupa titluri, functii, recunoastere iar noi speculam intens acest avantaj. Un mason d e gradul treizeci si trei poate sa reprezinte un pion de baza n structura noastra generala . De-a lungul timpului am urmarit sa raspndim opinia ca acesta este, ntr-un fel, apogeul n ierarhia piramidala dupa care se ghideaza masoneria. Totusi, n particular ti marturisesc fa ptul ca a doua treapta reprezinta doar nceputul pentru elita masonica mondiala. Aceste lucr uri le mentinem nsa foarte secrete, dar chiar si asa au mai aparut unele zvonuri. Trebui e sa ntelegi nsa, ca noi cei din vrful piramidei, nu putem fi atacati juridic si nici un alt organism de ordine statala nu ne este superior din simplul motiv ca noi le-am cr eat aproape pe toate. - Asta nseamna putere de decizie la cel mai nalt nivel, a spus Cezar gnditor. Cum se face, totusi, ca a treia treapta n masonerie, aceea despre care mi spuneati ca reprezinta de fapt elita masonica n lume, are o influenta decisiva fara sa fie cu noscuta? - Nu este nevoie sa fim cunoscuti la modul la care te gndesti tu. Noi aparem eventual n lume mai ales datorita titlurilor nobiliare mostenite sau ca mari banc heri care se

ocupa de afacerile lor, la care avem grija sa atasam mai mereu asa-numitele acte de caritate si binefacere prin intermediul unor fundatii care au fost create tot de noi De fapt, acestea ne permit sa actionam si sa vehiculam sume uriase de bani sub aparenta l egalitatii si a intentiilor caritabile. Noi suntem cei care detinem, n fapt, monopolul financia r mondial, controlnd orice piata bursiera Proiectul de stapnire a lumii este un plan foarte bine pus la punct. - Dar cum ati reusit sa stapniti finantele lumii? a ntrebat Cezar. Nimeni nu poate avea acces la toate sumele de bani vehiculate! - n cea mai mare parte controlam acesti bani dar adevarata influenta o exercitam prin intermediul creditelor uriase cu care obligam practic diferitele guverne al e lumii sa actioneze n domeniul economic - si prin aceasta n cel social - dupa cum dorim noi. Acesta este, de fapt, scopul principal pentru care am nfiintat cele doua mari organisme financiare ale lumii: Banca Mondiala si Fondul Monetar International (FMI). Dar cea mai importa nta lovitura si victorie obtinuta a fost ndatorarea Statelor Unite ale America, care n prezent depind aproape n totalitate de politica financiara pe care noi o stabilim . Dupa cum ti spuneam, esenta acestei politici o constituie creditele cu dobnda si, de ai ci, creantele care apar si toate celelalte forme de obligatii sau concesii pe care s i le creeaza statele datornice fata de noi. n felul acesta, stapnim lumea economica, ghidnd-o n d irectia pe care o vrem. Putem crea adevarate dezechilibre sau chiar incapacitati de plat a acolo unde avem interesul de a obtine ceva anume. Tarile falimentare sunt specialitatea" noa stra, deoarece ne ofera practic accesul indirect la conducerea unui popor ntreg. Desigu r, noi pregatim si corelam n prealabil aceste strategii cu acelea ale dezinformarii prin mijloacele mass-media internationale, care ne apartin. E un sistem care si-a dovedit cu pri sosinta eficienta n decursul timpului si pe care noi l stapnim foarte bine. Daca cineva se opune, eliminarea lui de pe esichierul politic sau ca personalitate sociala nu prezinta , n general vorbind, nici o problema, datorita multiplelor relatii pe care le avem, a corupt iei si a sistemului financiar pe care l stapnim, n cazurile mai deosebite, cum ar fi de exemplu cel al Statelor Unite, nu putem permite greseli sau actiuni exterioare n afara celor prevazute de noi. De aceea, fiecare presedinte american nu reprezinta n realitate dect o alegere si o e manatie a scopurilor noastre masonice, el trebuind obligatoriu sa fie membru marcant n loji le noastre, de obicei cele ale esalonului doi. Pentru a ascunde ct mai bine manevrele politice si financiare pe care le declansa m n aceste scopuri ne servim de cea mai spectaculoasa, dar n acelasi timp cea mai hi lara idee pe care am reusit sa o infiltram maselor de oameni n ultimii doua sute de ani. Aceas

ta este probabil una dintre cele mai de pret achizitii ale noastre, care ne-a adus multe servicii si care se dovedeste foarte eficienta chiar si n prezent. Te vei mira, dar ea poarta un n ume foarte cunoscut: democratial Notiunea n sine nu face nici ct o ceapa degerata; cu toate a cestea, ea este cea mai potrivita piesa n angrenajul planului nostru, care are mare succes l a masele populare. Motivul principal este acela ca le trezeste acestora orgoliul si senti mentul de a avea putere, dar n realitate nu face altceva dect sa produca un anumit gen de nvraj bire, lupta si tentatie, oferind astfel posibilitatea manipularii. Aparent, jocurile p olitice ascunse si marile interese financiare si de putere sunt la mna alegatorilor, a ce lor care voteaza. Trebuie sa faci mici compromisuri, pentru a te putea bucura ulterior de toate avantajele. Ce obtinem noi, de fapt, prin asa-zisa democratie? n cele mai multe d intre cazuri aceasta duce n primul rnd la dezbinare ntre diferite categorii sociale care alcatui esc un popor si la o nfruntare de multe ori fatisa ntre populatiile de pe glob. Ideea pe care o oferim lumii, dar prin care acoperim de fapt cu acordul tuturor adevaratele noastre int entii si actiuni, este aceea de a crea iluzia alegerii libere n cazul fiecarui individ. Cnd este nsa vorba de zeci si sute de milioane de oameni diferiti, stresati si pervertiti, al egerea lor asazis libera" poate fi lesne dirijata prin diferite metode. Furtuna trebuie lasata sa s e dezlantuie, nsa directia ei generala poate fi influentata astfel nct sa protejeze a numite zone si sa distruga altele. Noi am gasit modalitatea cea mai simpla si sigura de a obtine haosul si dezbinarea; caci, n ciuda aparentelor nalt umanitare si a valorilor mora le cu care am poleit ideea de democratie, acestea nu fac altceva dect sa ascunda miezul de l a care am pornit si pe care 1-am dezvoltat n timp: nvrajbirea semenilor ntre ei, lupta oarba pentru o putere facila si vremelnica, lipsa unitatii. Pentru noi, unirea oamenilor n ide i si concepte benefice, pozitive, este foarte periculoasa, deoarece numai atunci masele de oam eni devin cu adevarat puternice n actiunea lor. Acesta este si motivul pentru care urmarim ade seori sa provocam fragmentarea teritoriilor statale n ct mai multe etnii, fiecare cu intere sele, cultura si credintele ei religioase. Ceea ce urmarim n final este estomparea traditiilor culturale si religioase ale diverselor tari si populatii pna la pragul de la care acestea nu m ai au forta necesara individulizarii; atunci ele devin usor de controlat si de asimilat ntr-o forma unica de guvernamnt, care binenteles ca va fi dirijata de elita noastra masonica l a nivel mondial.

Unul dintre marile obstacole pe care le avem n fata si pe care trebuie sa le depa sim este reprezentat de traditiile diferite ale popoarelor si de dorinta acestora de a se raporta la ele. Noi urmarim sa obtinem o turma colectiva de animale" care actioneaza n mod automat , careia i dai fn si apa la momente bine stabilite si care te slujeste astfel n mod n econditionat. Pentru aceasta, dupa cum ti spuneam, trebuie slabit filonul traditiilor stramoses ti, trebuie aplatizate si chiar ignorate adevaratele valori si simboluri populare, trebuie p ervertit sufletul si otravita simtirea generatiilor tinere cu idei false, minciuni si cu tentatiile d iferitelor vicii; n mare parte am reusit. A fost destul de usor n cazul Americii, deoarece ea practic nu are traditie, n prezent, este locul din lume unde planul nostru a fost cel mai bine d us la ndeplinire: dependenta totala fata de sistemul eco-nomico-social, control total s i subjugare financiara, toate acestea fiind mbracate n mirajul tehnologiilor extraordinare si a ideii penibile si orgolioase de prima putere a lumii. Populatia are nevoie de certitud inea chiar si a unei false puteri, are o nevoie inconstienta de a se agata de ceva care i poate c rea o vie impresie sau siguranta interioara. Noi ntretinem aceasta idee a puterii n mintea a mericanilor, deoarece ea i determina ntr-o mare masura sa nu se razvrateasca mpotriva sistemului care, de fapt, le-a furnizat chiar aceasta idee confortabila de supre matie, n plus, orgoliul si superficialitatea care deriva de aici ne sunt de mare folos. Mai put in vigilenti si usor de manipulat, ei servesc practic ca vrf de naintare" n planul nostru de cucerire a p uterii absolute la nivel mondial. Aici, Cezar a dorit sa afle mai multe amanunte. Daca ea se dovedeste a fi un bluf, de ce totusi se pune un asa mare accent pe democratie? Dragul meu, democratia are doar aparenta unui aspect benefic, dar de fapt permite manifestarea celor mai mari abuzuri sau conflicte, a raspuns senior Mass ini. Nu sunt oare oameni care au murit sau mor n numele democratiei? Nu sunt oare toate l egile si principiile civilizatiei actuale structurate dupa legile democratiei? Ei bine , aparitia acestui pol, care este democratia, a determinat de asemenea si aparitia posibilitatii un ei idei contrare si a posibilitatii de lupta contra democratiei, n acest fel, noi am obti nut conflictul. Conflictul reprezinta o baza solida de pe urma caruia poti stapni ntreaga lume. ti aduc din nou aminte despre o regula fundamentala a metodei noastre masonice: serveste n se cret ambele tabere, fii alaturi - prin manevre politice si economice abile - de parte a fiecaruia dintre combatanti si n acest fel ti-ai asigurat succesul pe care l doresti. Cuvntul si con ceptul fals de democratie" a devenit astfel o pavaza pentru multe guverne pentru a actiona ne stnjenite

n sensul pe care l urmaresc, slujindu-si astfel, de fapt, interesele proprii. Aproape toate statele s-au nglodat n datorii pentru a-si putea sustine cheltuielil e militare, chiar daca nu se afla n razboi. Noi acordam aceste mprumuturi, dar cerem guvernelor sa ne garanteze pentru ele cu multe bogatii: mine, paduri, cai ferate sau anumite sectoare industriale de mare importanta. Aceasta este modalitatea principala pri n care noi acaparam n mod gradat avutiile unui stat si controlam poporul tarii respective. Mi se pare, totusi, ca ideea democratiei este buna, numai felul n care este aplicata se dovedeste a fi pervertita, a observat Cezar dorind sa vada reactia v enerabilului Massini. Este foarte adevarat, n ea nsasi, democratia are valoare numai atunci cnd civilizatia a ajuns deja la un nalt grad de ntelegere si aplicare a misterelor uni versului si ale vietii. Chiar si atunci, nsa, ea trebuie folosita doar n cadrul unui grup restrns d e oameni, care iau deciziile majore ntr-o comunitate sau la nivelul unei natiuni. Democratia, n adevaratul ei sens, nu poate functiona eficient n cazul multimilor m ari de oameni, care sunt eterogene. Noi stim ca ea reprezinta un concept viabil doar n c azul unei societati care este orientata n mod benefic, n care oamenii gndesc si actioneaza n g eneral la unison si au o constiinta elevata, ceea ce nu e cazul cu civilizatia moderna. Dar biserica nu are nimic de spus n aceasta privinta? Stiam ca masele populare se ncred mult n biserica si i urmeaza sfaturile, se arata interesat Cezar. Senior Massini a lasat sa-i scape un gest de nervozitate. Biserica crestina este unul dintre dusmanii nostri cei mai periculosi. Influenta ei este nca destul de mare, dar noi actionam cu perseverenta pentru a o diminua ct mai mul t. Pentru aceasta ne ndreptam atentia cu precadere asupra generatiei tinere, pe care urmari m sa o dezaxam prin intermediul ideilor noastre. Ne-am orientat cu precadere spre inocu larea n mintile oamenilor a ideilor de libertate si democratie, pe care stiam ca omul ci vilizatiei moderne nu le poate ntelege si gestiona n mod corect. Toata lumea vorbeste despre si sustine libertatea si democratia, dar aproape nimeni nu se ntreaba cum se face ca , n ciuda bunelor intentii, a umanitarismului si a dorintei de pace care sunt exprim ate pretutindeni n lume, exista mai mult ca oricnd razboaie, conflicte, tensiuni si nen telegeri n toate zonele de pe glob. n felul acesta noi am ridicat ipocrizia clasei conducat oare la rang suprem si folosim din plin avantajele acestei situatii. Am mizat de asemene a pe lipsa de bun simt, pe orgoliul si infatuarea unei majoritati zdrobitoare a oamenilor, car e n felul acesta si nchipuie ca ntelege foarte bine aspectele si mecanismele democratiei si a libert atii de expresie. Oferindu-li-se posibilitatea sa actioneze n acest fel, oamenii de rnd ca pata sentimentul importantei de sine, pe care uneori l exacerbeaza la cote cu adevarat ridicole si penibile, n micimea si chinul preocuparilor lor zilnice si nguste, ei ajung sa-si n

chipuie ca personalitatile cu raspundere politica, cei care i conduc, se sprijina pe ei si p e parerea lor. Politicienii ofera astfel oamenilor de rnd senzatia ca parerea pe care acestia o exprima este foarte competenta, dar n fapt nu se urmareste altceva dect influentarea ct mai mare a opiniei alegatorilor nu n directia a ceea ce este cu adevarat necesar si folosito r pentru ei, ci n directia intereselor care sunt mascate cel mai adesea de promisiuni si platform e politice nselatoare si fara acoperire, n felul acesta suntem aparati chiar de cei pe care u rmarim sa-i subjugam. Daca din conglomeratul general rasare o pozitie contrara intentiilor noastre, at unci reprezentantul ei trebuie nlaturat ct mai repede, n general, adoptam tehnica discre ditarii prin mijloacele mass-media. Apoi continuam prin satira si ridiculizare, strnind s uspiciuni si nencredere n oameni fata de comportamentul si afirmatiile persoanei respective, as tfel nct n mod treptat nimeni nu i va mai acorda credit pentru cele spuse. Deoarece atacu l nostru este concertat si perseverent, fiind uneori nsotit si de metoda santajului n diferite directii, omul se va simti curnd parasit de toti si chiar acuzat pentru ceea ce a avut curajul sa spuna sau sa scrie. El va fi amenintat, santajat pe linie profesionala, margi nalizat n societate astfel nct pna la urma va ceda, renuntnd la actul sau de curaj initial, do rind sa-si recapete avantajele pe care le avea. n unele cazuri el devine chiar aliatul nostr u. Aceasta este drama principala a societatii create de noi: cei mai multi oameni s unt slabi si lasi. Foarte putini sunt cei care rezista atacurilor si metodelor noast re. Totusi, acestia ne stnjenesc actiunile si, ceea ce este mai neplacut pentru noi, se bucura chiar de simpatia si de ajutorul altora. Aceasta nseamna unitate si forta de opinie colectiva, adica e xact ceea ce noi dorim sa mpiedicam. Mai grav este nsa faptul ca unele dintre aceste persoane s au grupuri de persoane cunosc foarte bine anumite metode si tehnici ezoterice pe care le ap lica pentru a contracara actiunile noastre. Nu e mai putin adevarat ca si elita noastra, marii Iluminati, aplica procedee secrete de influentare si determinare a unor efecte precise n pla nul fizic. Dar totusi suntem stnjeniti si de multe ori chiar mpedicati n unele dintre planurile no astre de catre fortele opuse noua. De aceea este important sa atragem n rndurile noastre o persoa na care deja detine anumite puteri remarcabile, asa cum esti tu. Suntem dispusi sa-ti of erim foarte mult; abia atunci vei cunoaste cu adevarat viata. Dar atacurile mpotriva organizatiei masonice nu scot n evidenta tocmai planurile si intentiile ei n lume? ocoli Cezar un raspuns direct. Unele persoane, care se opun cu multa forta planurilor noastre, cunosc adevarul

n ceea ce ne priveste. Pentru ca metodele obisnuite de anihilare actioneaza mai g reu n astfel de cazuri am adaugat un artificiu: anumiti venerabili pe care noi i alegem mai ales din esalonul doi prezinta lumii unele aspecte despre organizatia noastra, utilizn d pentru aceasta mijloacele mass-media pe care noi le stapnim. Ei dau interviuri si scriu cteva car ti sau articole n care sunt expuse unele aspecte adevarate, dar inofensive, despre struc tura si activitatea nostra. S-a mers pe principiul de a strecura o parte de adevar si pa tru parti de minciuna, n amalgamul de date care este prezentat exista deci si ceva adevar, pe care oricum noi nu-1 puteam contesta, dar care apare astfel n fata lumii ca fiind expus de nsi si membrii organizatiei. Cum ar mai putea atunci cineva sa ne banuiasca de ascunzisuri, cnd noi nsine iesim n ntmpinare cu unele informatii? Fireste, acele adevaruri sunt mbracate s i mpanate ele nsele cu minciuni, astfel nct nimeni sa nu mai nteleaga mare lucru si, ca urmare, sa abandoneze interesul pentru cercetarea subiectului. Din toata aceasta miscare, noi suntem nsa cei cstigati, deoarece adversarii nostri nu mai pot prezenta adevar urile pe care noi deja le-am expus ntr-o forma pervertita, iar daca ei vor aborda alte lat uri ale activitatii noastre, noi vom fi atunci n postura de victime oprimate si nevinovat e, avnd de partea noastra sustinerea unor oameni maturi si influenti. In prezent am nceput s a adoptam tot mai des aceasta metoda, deoarece este timpul sa iesim ntr-o oarecare masura d in anonimatul pe care ni 1-am impus secole de-a rndul; datorita ascutirii luptei, oc ultarea prea mare ne-ar crea acum mai multe probleme dect avantaje. De aceea, n ultimii cincisprezece-douazeci de ani am nceput sa iesim discret n evidenta afirmnd cte o frn tura de adevar amestecat cu multe alte minciuni. Noi stiam prea bine ca, repetnd mult o minciuna, aceasta va sfrsi prin a deveni adevar, ceea ce a determinat n cele mai m ulte dintre cazuri adormirea vigilentei oamenilor. Cu toate acestea, lupta acum este mult ma i strnsa, pentru ca si modul de reactie a populatiei a devenit intempestiv. Trebuie sa cre am impresia ca i ajutam pe oameni, ca suntem lnga ei la "necaz si suferinta. Directiile noastre d e actiune, n special prin intermediul oamenilor politici, sunt acelea de a simula un interes major pentru problemele sociale curente, pentru necazurile omului - provocate mai ales de rec esiunea economica mondiala dirijata de organizatia noastra - si, prin intermediul zilieri lor" de care ti-am vorbit si a ajutoarelor acestora, sa inoculam ideea ca ne intereseaza foar te mult aceste aspecte si ca luptam pentru mbunatatirea lor. De fapt, tot acest spectacol" este numai pentru a cstiga ncrederea maselor populare pentru ca, la momentul cel mai po trivit si

n conjunctura cea mai buna sa luam n stapnire conducerea politica si economica a ntr egii planete prin instituirea unui guvern unic mondial, aflat sub controlul nostru di rect si total. Trebuie deci sa cstigam ct mai mult ncrederea maselor de oameni, pentru a crea iluz ia unei esalonari firesti a evenimentelor care vor urma, a crizei mondiale teribile si p entru a iesi astfel la suprafata n chip de salvatori ai omenirii, deoarece avem resursele financiare care sunt necesare pentru a realiza aceasta, n principiu, sarcina nu este chiar asa dificil a, deoarece vigilenta maselor populare este deja mult slabita de alte modalitati pe care le aplicam de mult timp cu succes: rutina zilnica a serviciului, programele de televiziune structur ate n asa fel nct sa inoculeze n subconstientul oamenilor atitudinea pasiva si lipsa opozitiei si a discernamntului, hrana chimizata, stupefiantele, bolile de tot felul. Rostind acestea, senior Massini privi brusc la ceasuJ elegant, ncrustat cu diaman te, de la ncheietura minii. Se facuse deja seara si aerul rece provoca frisoane. Cred ca este timpul sa ne oprim, zise venerabilul. Ne bizuim pe capacitatea ta extraordinara de adaptare si, personal, cred ca am reusit sa te fac sa ntelegi de stul de bine aspectele de baza ale activitatii organizatiei noastre, n seara aceasta voi pleca la Amsterdam, unde trebuie sa rezolv anumite probleme. Printe altele, voi nstiinta pe ceilalti venerabili despre impresia pe care mi-ai facut-o. Senior Massini l privi cteva clipe pe Cezar, cu un aer binevoitor. Apreciez rezultatul ntlnirii noastre ca fiind pozitiv si ma astept la un ajutor pe masura din partea ta. Era necesar ca tu sa cunosti n mare parte adevarul despre o rganizatia masonica, pentru a evita ulterior un blocaj de conceptie. Peste putin timp voi v eni sa te vizitez din nou si acela va fi un moment important. As putea chiar spune ca va fi un tes t dificil pentru tine. Pna atunci vom pregati tot ceea ce este necesar pentru a te integra n organi zatia noastra. Venerabilul se ridicase deja n picioare, sprijinindu-se de bastonul lui splendid ncrustat. Cezar 1-a nsotit pna la elicopter. Strategia lui parea sa dea roade, deoa rece reusise sa convinga fara sa faca prea mari eforturi si fara sa se oblige nca la nimic. Es te drept, nsa, ca senior Massini fusese att de sigur pe el si att de dinamic n explicatiile si n ab ordarea lui, nct practic acceptul lui Cezar era considerat aproape ca un lucru firesc. Forta su btila a venerabilului era formidabila si doar echilibrul psihic deosebit al lui Cezar si stapnirea ferma a energiilor sale mentale au facut ca el sa reziste fara probleme uimitoarei inf luente active pe care o avea marele mason atunci cnd dorea sa obtina un anumit lucru. Cezar mia marturisit ca n acele momente radiatia psihica a venerabilului era att de puternic a si dominatoare, nct ea ar fi provqcat fara ndoiala un efect hipnotic profund asupra un ei persoane obisnuite, care nu si poate controla nivelurile mentale superioare. El r

esimtise din punct de vedere aurie impactul dur al acelei energii nvaluitoare, a carei vib ratie era profund negativa, dar procedase simultan la sublimarea ei la nivelurile superioa re ale fiintei si mentalului sau. Actul lui de vointa ferma 1-a determinat sa pastreze un control perfect asupra situatiei si sa manifeste o deplina luciditate n confruntarea cu s enior Massini. Poate ca cititorul va avea tendinta sa considere n mod superficial semnificatia ntlnirii dintre cei doi. Acum, cnd eu cunosc deja toate ascunzisurile situatiei, i p ot marturisi, nsa, ca a fost o reala surpriza chiar si pentru Cezar sa afle motivul real al dis cutiei si viclenia care a stat mereu n spatele acesteia. Totusi, evenimentele ulterioare av eau sa dea.cstig de cauza lui Cezar, datorita abilitatii sale extraordinare de a se strecura pe mu chie de cutit" ntr-o situatie dramatica si foarte tensionata, care a implicat chiar decizii foar te importante la nivelul conducerii statului. Capitolul 4 A DOUA CONFRUNTARE: INFORMATIA ESENTIALA La cteva luni dupa ultima ntlnire n care Cezar mi-a relatat uluitoarele dezvaluiri ale venerabilului Massini, am fost din nou contactat pentru a avea o ntrevedere c u el. Era la nceputul lunii iunie, 2003 si acela avea sa constituie un moment extrem de imp ortant pentru aprofundarea elementelor pe care le aflasem despre masoneria mondiala. Explicatiile lui Cezar m-au edificat atunci asupra unor aspecte care nca mi erau n eclare din relatarea primei discutii pe care el a avut-o cu senior Massini. Aceasta cla rificare a fost necesara pentru ca eu sa am o viziune ct mai justa asupra situatiei actuale la ni velul ntregii omeniri, asupra anumitor mecanisme si legi subtile care scapa ntelegerii profane si asupra unor raporturi directe ntre metodele de manipulare ale francmasoneriei si iluzia n care traiesc cele mai multe dintre fiintele umane. Un alt aspect fundamental al acele i ntlniri a fost aflarea unei informatii ultrasecrete pe care senior Massini i-a dezvaluit-o lui Cezar. De altfel, aceea a constituit chiar baza de plecare pentru uluitoarea descoperire c are avea sa fie facuta n muntii Bucegi, la putin timp dupa revelarea informatiei. Evenimentel e s-au desfasurat cu rapiditate, iar eu am jucat rolul spectatorului care urmareste ext aziat filmul extraordinar al unor taine ancestrale. Dupa o perioada de mai multe luni de la prima lor discutie, senior Massini si-a tinut promisiunea si 1-a vizitat din nou pe Cezar, nsa de data aceea ntlnirea a avu t loc ntro vila luxoasa din Bucuresti, care reprezenta centrul de protocol nalt, la nivel di plomatic, al uneia dintre cele mai puternice tari ale lumii. Invitatia si pregatirile de rigo are au fost facute de senior Massini prin intermediul canalelor diplomatice la vrf de stat, aproape la fel ca si n cazul primei ntlniri. Diferenta a constat n faptul ca nu generalul Obadea a fos

t cel care 1-a nstiintat direct pe Cezar de acea invitatie, ci chiar unul dintre secret arii de stat din guvern, la ordinul unuia dintre ministri. ntrevederea dintre cei doi a fost mult mai scurta dect prima ntlnire si a constat ntr-o propunere relativ stranie pe care venerabilul i-a adresat-o lui Cez ar; el i-a oferit atunci o informatie extrem de confidentiala n schimbul promisiunii de a as igura accesul unor reprezentanti ai masoneriei la descoperirea ce urma sa fie facuta p e baza acelei informatii secrete, ncetul cu ncetul, valul de pe intentiile ascunse ale venerabil ului ncepea sa fie dat la o parte. Cezar a intuit atunci ca mobilul primei ntlniri cu senior M assini l reprezentase, de fapt, pregatirea terenului pentru obtinerea acceptului sau la c ea de-a doua ntrevedere, n acele conditii, era foarte probabil ca tentantele propuneri ale venerabilului nu fusesera, n realitate, dect praf de aruncat n ochi pentru a cstiga n crederea lui Cezar si a-1 determina pe acesta sa faciliteze controlul masoneriei asupra a ceea ce s-ar fi putut dovedi un mare secret de stat n Romnia. Evenimentele ulterioare a veau sa confirme aceste banuieli ale lui Cezar. Cea de-a doua ntrevedere cu senior Massini a avut loc n luna mai a anului 2003, cnd Cezar a intrat n posesia datelor secrete pe care i le-a furnizat marele mason. Datorita functiei pe care o avea n DZ si pentru ca acest departament constituia singurul o rganism de actiune care era abilitat sa intervina n acel gen de situatii speciale, Cezar a nt eles repede motivul principal pentru care el a fost solicitat cu insistenta de senior Massin i. Asa dupa cum acesta i precizase, reprezentatii de frunte ai masoneriei la nivel mondial aveau o putere teribila aproape n orice guvern de pe planeta, dar totusi influent a lor nu putea sa depaseasca un anumit cadru de actiune. Ei puteau, de pilda, sa fabrice" si sa declanseze razboaie ntre tari si populatii, dar nu puteau forta n anumite directii care tineau mai ales de structura interna si de modul de operare al organismelor de securitate si de aparare ale unei tari. Cu alte cuvinte, ei puteau asigura relat iv usor un cadru general de conflict pe o anumita zona continentala, dar nu puteau totusi s a oblige o actiune armata n interiorul unei tari, daca nu exista un motiv major care, de obi cei, implica luptele interetnice sau cuceririle de noi teritorii. Cazul informatiei de o importanta exceptionala pe care senior Massini i-a oferit -o lui Cezar se ncadra ntr-o cu totul alta categorie. Informatia respectiva se refere a la o anumita localizare n muntii Bucegi, dar ea era incompleta. Asa dupa cum Cezar a a flat de la venerabil, acolo exista ceva care nu putea fi identificat nici chiar prin mijloa cele tehnologice de ultima ora si acela constituia, de fapt, marele semn de ntrebare a l problemei. Cezar si-a dat seama ca venerabilul avea totusi unele informatii supl

imentare, pe care acesta nu i le-a dezvaluit. Desi nu cunostea motivul, el a nteles ca info rmatiile respective erau probabil foarte importante pentru capii masoneriei mondiale, din moment ce acestia au facut uz de toata influenta lor pentru a-si asigura accesul la ele . Era evident ca nu se putea pune problema unei descinderi n forta a trupelor armate straine n Romni a, indiferent de motivul invocat. Chiar daca, de exemplu, s-ar fi escaladat conflic tul teritorial n Transilvania, acest lucru ar fi necesitat probabil un timp ndelungat, multa agita tie, razboi, distrugeri si mai ales un mare scandal diplomatic european, n mod clar, de aceast a data masonii nu doreau asa ceva. Concluzia care se impunea era ca ceea ce i interesa p e ei n cel mai nalt grad excludea o interventie n forta si, mai ales, excludea cunoasterea ac elui aspect de catre anumite persoane. Printre altele, aceasta explica secretul la vrf care a fo st solicitat de senior Massini n cazul celor doua ntlniri, precum si hotarrea reprezentantilor de fr unte ai grupului Bilderberg de a-1 contacta doar pe Cezar n aceasta problema. Ratiunea er a simpla: trebuia gasita persoana potrivita care sa aiba o functie foarte mare de decizie si interventie n acel caz; apoi ea trebuia tentata cu multe promisiuni, cstigndu-i-se astfel ncreder ea; n sfrsit, ea trebuia determinata sa accepte colaborarea cu marii masoni si sa le pe rmita acestora sa-si exercite controlul si influenta la acel nivel. Cezar a fost considerat per soana ideala pentru acest plan, nsa actiunea de cooptare trebuia sa se petreaca repede, pentru a nu-i lasa prea mult timp de gndire si, de asemenea, pentru a evita o reactie imprevizibila din partea lui. Probabil ca misiunea era considerata ca fiind de o importanta vitala pentru maso neria mondiala si ea trebuia neaparat sa reuseasca. Tocmai de aceea a fost trimis un r eprezentant de seama al grupului Bilderberg, expert n psihologia racolarii, care, n plus, era dotat si cu anumite puteri psihice de influenta la distanta. Din datele pe care le avea atunci la dispozitie, Cezar si-a dat seama ca masoner ia mondiala urmarea sa dobndeasca ntr-un timp ct mai scurt controlul asupra unei locat ii secrete din muntii Bucegi, excluznd orice forma de popularizare si dorind chiar t ainuirea gradata a existentei acelui loc fata de puterea de la Bucuresti, dupa ce repreze ntantii elitei ar fi avut acces acolo. Astfel de situatii erau pe muchie de cutit. Ca ntotdeauna n cazul marilor secrete de stat, scurgerile de informatii puteau periclita ntreaga actiune, deoarece exis tau formatiuni politice rivale care nu erau controlate n ntregime de masoni. Asadar, o peratiunea se anunta a fi una deosebit de delicata. Trebuiau mbinate cu maiestrie influenta, di scretia,

exercitarea controlului si puterea actiunii. Chiar si pentru maestrii masoni, ca zul era unul deosebit de dificil, n special datorita accesului limitat pe care ei l aveau la co ordonarea actiunilor de cercetare a zonei respective din Muntii Bucegi. Aceasta era situatia de ansamblu pe care mi-a descris-o Cezar nca de la nceputul ntlnirii noastre, n lunile anterioare reflectasem asupra multitudinii de aspecte si implicatii care decurgeau din relatarea primei discutii dintre Cezar si senior Massini. Ori pilarea de care fusesem cuprins explica ntr-un anumit fel incapacitatea de a ntelege toate nuantel e elementelor pe care le-am aflat atunci. Neavnd de la cine sa obtin informatii sup limentare, mam multumit sa fac doar unele cercetari discrete si sa-mi ordonez n minte cteva reper e generale care ridicau chiar anumite probleme existentiale si am asteptat cu rabd are semnalul unei noi ntlniri cu Cezar, pentru a gasi raspunsurile la ele. Avea sa fie o ntlnire plina de semnificatii si de explicatii valoroase, care a culminat cu aflarea secretului p e care senior Massini 1-a dezvaluit lui Cezar. Contrar obiceiului, directorul tehnic al DZ mi solicitase ntrevederea la doar doua saptamni dupa cea de-a doua ntlnire pe care a avut-o cu venerabilul Massini. Mi-a marturisit ca a procedat astfel deoarece lucrurile se dovedeau a fi de maxima im portanta si ca, daca nu se focaliza asupra canalizarii corecte a actiunilor viitoare, acestea pu teau scapa de sub control, iar efectele ar fi putut deveni nefaste. Cezar nu stia daca n viitorul a propiat ar mai fi avut timpul necesar si oportunitatea de a ma ntlni pentru a-mi dezvalui totul; de aceea el a preferat sa urgenteze ntlnirea cu mine, pentru a fi sigur ca si eu voi afla toate informatiile necesare pentru a le publica ntr-un mod credibil. Urmatoarele luni aveau sa fie e xtrem de tensionate si uluitoare prin ineditul descoperirii care a fost facuta n Muntii Bucegi. n ceea ce priveste ntlnirea mea cu Cezar, care a premers marele eveniment din luna august, 2 003, aceasta s-a integrat foarte bine n oaza de dinaintea furtunii" care aparuse deja l a orizont. Explicatiile initiatice Bucuros ca aveam ocazia sa-mi lamuresc nedumeririle cu privire la unele aspecte ale primei discutii dintre Cezar si senior Massini, am ntrebat care era cauza pen tru care masonii si cei care sunt racolati n rndurile lor aleg - de multe ori cu buna stiin ta - raul si actiunile care i sunt specifice. Stiam ca, n epoca actuala, tendinta generala a um anitatii este aceea de a aluneca pe panta decaderii morale, etice si spirituale, dar totu si eram convins ca binele poate sa biruie aceasta stare de marasm n oameni. Cu o mina foarte serioasa, Cezar mi-a explicat atunci ca elementul fundamental n destinul omului este liberul arbitru. Asa cum este structurata, fiinta umana nglobeaza att binele ct si raul. De aceea putem spune ca n cazul omului coexista att natura lui superioara ct si natura lui inferioara. Important este care dintre aceste doua aspecte este trezit si apoi a

mplificat n interiorul nostru. Ma vei ntreba acum, poate, ce reprezinta binele si ce reprezin ta raul. Nu vreau sa divagam n observatii si comentarii filosofice, dar ti voi spune totusi ca , la modul cel mai simplu, binele poate fi nteles ca absenta raului. Desigur, respectnd aceeasi logica, raul este absenta binelui. Cred ca nu e un secret pentru tine faptul ca traditia crestina asociaza acestor doua aspecte raiul si, respectiv, iadul. Dincolo nsa de sferele sau planurile subtile de manifestare care le corespund, raiul si iadul - sau la modul general, binele si raul - se regasesc complex nuantate n viata de zi cu zi a fiecarui om. De aceea, nu ntmplator unii oam eni ajung sa spuna, n nenorocirea lor, ca viata mea a devenit un adevarat iad" sau, dimpotriva, atunci cnd sunt foarte fericiti, ei afirma ca traiesc o viata ca n par adis. Este clar ca n functie de optiunea sau alegerea pe care o face, omul se poate ndrepta, metaforic vorbind, catre iad sau infern, ori catre rai sau paradis. Daca alegerea lui este sa faca rau, fara ndoiala ca el se va ndrepta spre iad si atunci, ntr-un a numit sens, infernul se va manifesta prin el; radiatia si influenta unei astfel de persoane va fi atunci malefica si aceasta o va ndeparta de tarmul binelui si al fericirii. Cei care aleg raul nu nteleg menirea de a se desavrsi n existenta pe care o au si de aceea lupta furibund mpotriva binelui, a armoniei, a iubirii si a frumusetii. Totusi, este necesar sa stii ca fiinta umana este complet libera sa aleaga ntre cele doua extreme, adica ntre bine si rau. Nimeni nu o forteaza, nimeni nu o obliga; este pura ei al egere. Aici, desigur, o mare influenta o are destinul personal si unele tendinte foarte profu nde din mintea sub-constienta, nsa chiar si atunci cnd forta si determinarea acestor impulsuri pa r sa fie de nenvins, ramne totusi un anumit procent si pentru libertatea de a alege. Liberul a rbitru nu dispare niciodata complet. Daca ar fi asa, omul nu ar mai reprezenta atunci d ect o simpla marioneta, pe deplin supusa unor forte exterioare obscure. De aceea, chiar si n c ele mai dramatice situatii, fiinta umana este libera sa aleaga; ea are deci posibilitate a sa aleaga n mod inspirat binele, care o poate ndrepta catre o sansa nesperata si de aici, din aproape n aproape, ea si poate reface viata n mod uimitor de pe cu totul alte baze. Este la fel de adevarat, nsa, ca orice alegere spre bine implica sacrificiul. Ai auzit tu vreodata pe cineva ca se sacrifica pentru a face un rau? Raul este ntotdeauna facil, alunecos si se bazeaza pe forta inertiei, a lentorii si a ignorantei, pentru ca nu implica efort. De aceea se spune ca este foarte usor sa faci un rau, dar este foarte dificil sa fap-tuiesti un bine. Ideea principala pe care vreau sa o ntelegi aici este aceea ca, atunci cnd o mul si sacrifica" inertia si actioneaza ntr-un mod armonios, el se ndreapta deja catre o a

lta stare si conditie de viata. El evolueaza pentru ca se sacrifica, adica renunta la ceea ce este inferior pentru a accede la ceea ce este superior. Multi oameni nu au nsa forta interioara care este necesara pentru a renunta la obiceiurile lor rele sau la tendintele negative pe care le manifesta si de aceea exista, la nivelul global al omenirii, o pronuntata tendin ta de regres si de amplificare a raului si a perversitatii. nseamna ca elita masonica se foloseste tocmai de aceasta inertie, lene si ntunecime mentala a majoritatii oamenilor pentru a controla populatia globului! a m intervenit eu. Este perfect adevarat. Masonii manevreaza cu mare usurinta aceasta energie a lipsei de reactie, a ncetinelii, a inertiei, a obscurantismului care la cei mai multi dintre oameni este structurata pe nivele de vibratie foarte joasa. In asemenea situatii masoneria genereaza, practic, o veritabila stare de somnolenta" colectiva, care i serveste f oarte bine interesele. Acest aspect este foarte important pentru a ntelege n mod corect modal itatile de actiune ale francmasoneriei. De multe ori, aceste actiuni - care n anumite cercuri masonice nalte implica realizarea unor ritualuri complexe de magie neagra - sunt efectuate chiar de la distanta, iar cei care sunt receptivi fata de aceste energii nlantuitoare, apasatoare, le cad c u usurinta victime, lunecnd ntr-un fel de somn bizar, ca de plumb. Aici nu ma refer, nsa, doar la somnul fizic, ci si la un gen de stare abulica de care sunt cuprinsi oam enii, care i face sa devina foarte obedienti si sa se comporte precum niste marionete. Aceasta est e conditia ideala n care ei pot fi controlati si condusi fara sa opuna rezistenta. Iata, dec i, unul dintre scopurile principale ale masonilor, pe care ei se straduiesc sa-1 generalizeze l a nivelul ntregii planete. Dintr-o alta perspectiva, trebuie sa stii ca acest somn" straniu al oamenilor este chiar o modalitate de protectie cu care fortele demoniace se apar a de revelarea anumitor adevaruri spirituale. Daca vei fi atent si vei observa reacti a oamenilor n momentele n care li se comunica aspecte foarte elevate, spirituale si valoroase despre existenta si evolutia lor, vei constata cu mare uimire ca, mai ales atunci, cei mai multi dintre ei se confrunta cu o stare de somnolenta stranie, n mod evident, o astfel de star e inertiala exclude orice ntelegere superioara, orice reactie si orice atitudine constructiva . Dupa cum mi-ai expus tu lucrurile, nteleg ca organizatiile masonice detin aproape toate prghiile de actiune n societate, pe care le folosesc n scopul dezbinarii popo arelor si a controlului lor eficient. As zice ca ele ataca cu vehementa tot ceea ce est e spiritual, autentic, sublim, urmarind sa transforme umanitatea ntr-un gen de mecanism viu, p e care l

pot actiona si conduce la vointa exact asa dupa cum vor. Eram abatut. O furie neputincioasa mi rascolea fiinta si nu puteam sa-i gasesc antidotul. Intuindu-mi starea launtrica, Cezar mi-a vorbit cu multa bunatate. Ai dreptate n cele ce ai spus. Din nefericire, oamenii au devenit precum niste roboti", ascultnd ordinele care le sunt date si executndu-le ntocmai. Totusi, trebuie sa stii ca forta binelui este colosala si ca orice actiune n acest sens p oate sa se dovedeasca extraordinar de eficienta. Sperante exista mereu, trebuie doar sa sti i sa le hranesti cu multa credinta si puritate. Aceasta ti va ascuti vigilenta si te va i nspira sa actionezi n mod oportun. Sa stii ca masonii au si ei slabiciunile lor. Chiar voiam sa te ntreb, n lunile anterioare am urmarit sa ma documentez n legatura cu acest subiect si am aflat cu mirare ca sunt foarte multe opinii dive rgente, contradictii si nentelegeri ntre diferitele loji masonice n lume. Daca este asa, at unci nseamna ca ei nsisi sunt dezbinati si fara de putere. Cezar zmbi cu ntelegere si mi lamuri dilema. Una dintre marile pacaleli pe care le realizeaza elita masonica este aceea de a genera impresia ca doua sau mai multe loji masonice se lupta ntre ele. n realitate , la vrful structurii lor piramidale marii maestri masoni care alcatuiesc elita conducatoar e a francmasoneriei mondiale se nteleg foarte bine, nsa la baza ei apar ca fiind dusma ni. Ideea este aceea de a crea deruta si confuzie, deoarece se stie ca acestea adorm vigilenta omului de rnd. De fapt, este vorba despre o pacaleala diabolica; cel care cade n p lasa ei fara sa fie avizat nu va alege una dintre loji - creznd ca aceea este rea -, ci o va a lege pe cealalta, despre care va crede ca este buna. Lucrurile se prezinta astfel doar n aparenta, pentru ca n realitate francmasoneria este si ramne aceeasi, indiferent de artificii le" la care recurge pentru nselarea omului de rnd. Trebuie sa ai ncredere si sa fii perseverent n actiunile benefice pe care le savrsesti, n ultima instanta, chiar fortele raului s unt subordonate fortelor binelui. Si pentru ca veni vorba despre aceasta, sa stii ca o mare taina a universului este rolul ocult pe care l joaca fortele malefice n contextul evolutie i, adica felul n care se ncadreaza raul n economia creatiei. Am ramas mut de uimire. Ca marea majoritate a oamenilor, stiam ca albul este alb si negrul este negru. Acum aflam ca, de fapt, exista un sens si o corelatie chiar ntre aceste extreme. Ce vrei sa spui? Ca pna si raul are o menire n viata noastra? Si nca una foarte importanta. Totusi, pentru a ntelege corect acest aspect trebuie sa ai o minte deschisa si lipsita de prejudecati. Fanatismul, mai ales c el religios sau ideologic, nu face casa buna cu evolutia spirituala. Am ncuviintat n tacere. Eram numai ochi si urechi, pregatit sa ascult explicatiile valoroase pe care mi le oferea Cezar. Faptul ca n univers, asa cum poti singur sa constati, exista att binele ct si raul, este o dovada graitoare care atesta existenta libertatii de alegere a fiintei um ane, adica a vointei sale individuale de a-si exercita liberul arbitru n viata. De multe ori,

acest aspect delicat face ca omul sa aleaga raul, care prin natura lui este autodistruc-tiv. Cu alte cuvinte, n ignoranta sa omul alege sa se autodistruga, prefernd n acest fel sa se nege pe el nsusi. De aceea, la o analiza mai profunda, alegerea raului nseamna n primul rnd alegerea de a lupta mpotriva propriei fiinte, care pna la urma se va autodistruge. Aceasta adnceste misterul raportului ntre bine si rau, deoarece implica existenta unui sco p ascuns al prezentei fortelor rele n univers si, prin urmare, n viata fiecareia din tre fiintele umane. Nu stiu n ce masura esti familiarizat cu ideile despre sensul existentei s i cu cele ale progresului spiritual, dar ti voi spune ca evolutia omului nseamna, mai presus de orice, rentoarcerea lui la sursa primordiala, pur spirituala, din care a provenit. Imagi neaza-ti deocamdata ca aceasta origine este nsasi realitatea eterna a fericirii sublime pe care si-o doreste orice om. Aceasta rentoarcere a fiintei umane la originile ei spirituale trebuie sa fie nsa pe deplin constienta si libera de orice tentatie inferioara, de tot ceea ce a r putea nsemna iluzie, constrngere, prejudecata. Daca ntelegi corect acest aspect, poti spu ne ca ai nteles necesitatea existentei fortelor raului n creatie. Eram putin derutat, deoarece nca nu prindeam esenta problemei. Cezar a continuat sa-mi explice cu multa rabdare. Daca raul nu ar exista, tu nu ai putea sa-ti dai seama de necesitatea rentoarcerii la sursa si ai zabovi indefinit prin cine stie care colturi ale univ ersului. Asa, nsa, rau] are n cadrul creatiei rolul principal de a testa fiintele umane. In felu l acesta se testeaza practic nivelul de cunoastere, de realizare spirituala si de capacitate de a iubi a fiecarui individ pe drumul evolutiei lui spirituale, n functie de reactiile si al egerile pe care el le face, se poate spune daca a trecut sau nu testul respectiv de viata. Ca la examenele de la facultate, am facut eu o paralela. Exact. Ca la examenele de la facultate sau ca cele din domeniul profesional, cu deosebirea ca n timp ce acestea au o natura iluzorie si efemera - fiind ncadrate nt r-un domeniu spatio-temporal limitat -, testele sau examenele vietii, care au un sens spiritual, reprezinta trepte foarte importante n cadrul evolutiei personale. Trec erea cu succes a unui astfel de test constituie o victorie importanta n lupta de dominare a naturii inferioare din om si aceasta victorie se poate concretiza ntr-o capacitate marita de a ntelege unele aspecte subtile ale vietii, n dobndirea gradata a maturitatii si a discernamn tului spiritual sau ntr-o multitudine de alte aspecte benefice si pozitive. Cezar a facut o scurta pauza, ca pentru a-mi lasa timp de gndire si reflectie interioara. Vreau sa fiu sigur ca am nteles. Ce anume se testeaza si cum putem sa recunoastem aceste teste? am ntrebat eu foarte atent la noul curs al discutiei. Majoritatea examenelor vietii ti testeaza credinta si discernamntul. Adeseori, nsa, datorita ignorantei, oamenii interpreteaza aceste teste ca pe niste mari nen orociri, ca o napasta sau un rau care i loveste cu putere, facndu-i sa se clatine, n astfel

de cazuri, raul se manifesta n primul rnd pentru testarea si purificarea fiintei umane. Nimen i nu scapa, de-a lungul evolutiei sale, de testele, lectiile si examenele de tot felu l ale vietii. Practic vorbind, aceste teste reprezinta nsasi confruntarea noastra cu fortele ra ului, care apartin planurilor subtile demoniace si satanice ale creatiei. Situatia este val abila att n caz individual, ct si n cazul unui cuplu ori chiar a unei comunitati de oameni sau al unei natiuni. Bine, dar noi suntem de multe ori ajutati de altii atunci cnd ne confruntam cu necazuri sau atunci cnd le cerem sfatul ntr-o problema foarte dificila de viata. C ine trece atunci testul: noi sau persoanele care ne ajuta? Trebuie sa fii constient de faptul ca a ajuta nu nseamna a forta. O persoana poate fi sfatuita si impulsionata pe calea cea dreapta, dar nu uita ca ea are pr opriul ei liber arbitru. A avea nsa liber arbitru, cu alte cuvinte a avea posibilitatea de aleger e, implica faptul ca omul este responsabil de libertatea pe care o are si pe care o manifes ta. El poate fi ajutat, sprijinit, impulsionat dar dincolo de aceasta este libertatea lui de a a lege ntre diferitele posibilitati pe care le are la dispozitie. Daca el ar fi fortat de al tii sa urmeze o numita cale, chiar daca aceasta cale este profund benefica, ar nsemna atunci ca l ibertatea lui este practic anulata. De aceea, este foarte important ca fiintei umane sa i se lase libertatea de a alege, nsa alegerea buna este data de gradul de constientizare si discernamnt pe care l are acea fiinta. Cunosti acum destule elemente despre implicatiile francmasoneriei la nivel mondial si esti constient ca pe aceasta planeta se da deja o batalie teribila ntr e fortele binelui si fortele raului. Cu toate acestea, esti liber n fiecare clipa sa alegi de partea cui vrei sa fii. Daca prin structura ta launtrica, asa cum este evident, ai ales bin ele, atunci vei actiona n consecinta si vei urmari cu perseverenta sa lupti pentru anihilarea pla nurilor masonice. Acelasi lucru este valabil si n cazul celorlalti oameni, numai ca multi dintre acestia nici macar nu cunosc realitatea n ceea ce priveste modul de actiune si in fluenta a masonerie n lume. Mai mult, jocul fortelor rele este att de pervers nct ele se infil treaza n mod insidios oriunde gasesc un teren fertil", adica oriunde apare o constiinta sl aba sau destul de pervertita, pentru a o determina sa afirme cu mare violenta verbala fa ptul ca suntem nconjurati numai de paranoici care vad pretutindeni n jurul lor doar atacur i, conspiratii, manipulari sau jocuri de culise; ca, de fapt, nimic din toate acest ea nu exista si ca totul este bine si se desfasoara n mod firesc si natural, n realitate, un astfe l de comportament este tipic pentru o fiinta chinuita de multiple influente demoniace

, carora ea le face jocul. Daca persoana respectiva face parte din elita intelectuala, da ca ea este om de stiinta, ziarist sau scriitor, atunci cu att mai bine pentru planurile masonic e. Parerea nefasta a unei astfel de persoane, despre care se poate presupune ca are o anumi ta autoritate intelectuala, contribuie din nefericire n mod semnificativ la influentarea concep tiei celorlalti oameni. De altfel, probabil stii ca una dintre cele mai mari pacaleli ale Satanei este aceea de a-1 face pe om sa fie convins ca Diavolul - adica Satana nsusi - nu exista. Cam asa functioneaza si organizatiile masonice, dnd senzatia ca ele fac si doresc binele. Totul este nsa o aparenta, pentru ca n realitate ele lupta mai mult sau ma i putin fatis mpotriva binelui, a religiei, a credintei si a spiritualitatii. Nu nteleg cum este posibil ca oamenii sa traiasca n aceasta uriasa conspiratie si, totusi, sa nu-si dea seama de existenta ei! am exclamat eu plin de revolta. De ce te miri? Tu nsuti, pna de curnd, obisnuiai sa-ti duci existenta fara sa ai ni ci cea mai mica idee despre masonerie si despre planurile ei ngrozitoare. Vedeai, pr obabil, la fel ca toti ceilalti, ca multe lucruri nu merg bine, dar totusi nu abordai pr oblema ntrun mod mai matur. Acum cunosti adevarul si fondul tau interior, care este foarte bu n, te-a facut sa iei imediat atitudine si sa doresti sa mpartasesti si celorlalti aceste cunostinte. Ai deja posibilitatea extraordinara de a o face, publicnd cele ce ti-am relatat pna a cum. Primul pas este acela de a atrage atentia opiniei publice asupra realitatii care o nconjoara. Este, analogic vorbind, ca atunci cnd tragi clopotele duminica, ntr-un o ras adormit; oamenii ncep sa se trezeasca ncetul cu ncetul si vor cere apoi mai multe amanunte. Dar chiar mai important dect att este faptul ca ei vor deveni mult mai a tenti la tot ceea ce se petrece n jur si chiar n lumea ntreaga, deoarece atunci ei au deja o baza solida de informare. Vigilenta lor este o prima lovitura, foarte grea, care este data francmasoneriei, deoarece un om vigilent este mult mai dificil sa fie nselat, man ipulat sau controlat. Mai apoi se va naste un curent general de opinie care va prinde din c e n ce mai multa forta si astfel multe dintre planurile si initiativele masonice vor fi blo cate chiar din fasa. Cezar se opri si ma privi patrunzator, pentru a vedea daca am nteles. Totusi, reactiile oamenilor mi par foarte slabe si chiar ma ntreb cum vom reusi sa realizam ceea ce ne-am propus, am spus eu. Majoritatea profetiilor prevad ca, pna la urma, fortele binelui vor nvinge. Pe de alta parte, lupta este foarte dificila. Francmasoneria mondiala, ca o hidra o ribila, este cea care concerteaza toata aceasta orientare satanica pe care o suporta oamenii de pe ntreaga planeta. n Romnia, de pilda, mai ales n ultimul timp, francmasoneria actione aza aproape dupa bunul plac. Sarmanul popor care este tinut n ignoranta si manipulat,

nici macar nu banuieste care este cauza tragediei pe care o are tot timpul sub ochi s i o traieste obidit. Daca aceasta hidra ar fi nvinsa, atunci am putea vorbi despre o regenerar e rapida, sub toate aspectele, la nivelul ntregii planete. Din nefericire, imensa m ajoritate a oamenilor din Occident nu este atenta sa sesizeze modalitatile de manipulare - u nele dintre ele chiar foarte evidente - ale masoneriei. Apatici si egoisti, cei mai multi pr efera sa se izoleze ntr-o forma stranie de hibernare" citadina, avnd impresia eronata ca si ghid eaza singuri viata. Chiar daca afla despre actiunile diabolice savrsite de masoni, pre fera sa le nege din comoditate sau sa se bizuie pe faptul ca altii vor lua atitudine n locul lor. Mai mult dect att, ei adera cu o crasa ignoranta la anumite orientari satanice care sunt in fuzate si ncurajate de masonerie prin intermediul muzicii rock dezlantuite, a drogurilor, a alcoolului, a tutunului si a conceptiei materialiste, n aceste conditii de abrutizare gradata , dar sigura, a fiintei umane care devine astfel lipsita de vointa si determinare proprie, este destul de usor pentru francmasonerie sa-si mplineasca planul. Cezar a tacut brusc. A fost o pauza destul de lunga, n care amndoi am ramas adnciti n gnduri, n cele din urma el a continuat sa vorbeasca, dar n glasul lui putea m sesiza o usoara unda de tristete Din pacate si la noi n tara situatia este identica. Oamenii parca dorm"; nu sunt treji, nu sunt lucizi. Chiar daca au mai fost publicate unele date fundamentale despre francmasonerie si planurile ei la nivel mondial, inertia si dramatica stare de so mnolenta" a oamenilor -care este corelata si cu somnul ratiunii - s-a amplificat att de mul t nct sunt foarte putini cei care catadixesc chiar sa creada ca tot ceea ce se spune despre masonerie este cu putinta si ca reprezinta o realitate crunta. Li se pare totul att de monstruos si incredibil, nct ntr-un impuls subconstient de teama si de autoconservare, ei prefera sa creada ca poate situatia nu este chiar asa de rea cum e descrisa, ca poate informatiile de acest gen reprezinta de fapt actiunile de denigrare ale unor forte destabilizatoare pentru cine stie ce motive obscure, astfel nct prefera sa se nchida din nou n cochilia lor si sa ramna ma i departe n inertia de care erau cuprinsi nainte. Aceasta situatie este chiar mai gr ava dect aceea n care ei nu stiau nimic despre planurile satanice ale francmasoneriei, deo arece a sti si totusi a nu actiona n conformitate cu ceea ce cunosti este o mare lasitate si o g rava abatere de la codul moral elementar, ntr-o asemenea situatie nu este prost cel care nu st ie, ci e prost cel care stiind, actioneaza ca si cum nu ar sti. De aceea, prima etapa si cea mai importanta este trezirea constiintei oamenilor din aceasta cumplita somnolenta".

Daca ei nu devin lucizi, nu vor ntelege de ce conditiile de viata sunt att de grele si nici d e ce se petrec att de multe lucruri aberante. Aceasta are loc si datorita faptului ca, de multe ori, esenta actiunilor masonice este ascunsa n simboluri care sunt foarte bine ocultate. Era unul dintre punctele nevralgice" pe care doream sa-1 lamuresc, deoarece facusem si eu unele corelatii dar totusi aveam nevoie de mai multe explicatii. A m profitat deci de ocazie si 1-am ntrebat pe Cezar: Ei folosesc anumite simboluri n actiunile rituale pentru a influenta rezultatele planurilor lor satanice? Exista, ntr-adevar, unele simboluri masonice care sunt deja foarte cunoscute, cum ar fi compasul si mistria. Altele, nsa, sunt mult mai ocultate; de pilda, pir amida cu ochiul atoatevazator" din vrful ei, reprezentata deloc ntmplator pe bancnota america na de un dolar. Pe lnga simboluri, devizele francmasonice sunt de asemenea foarte importante pentru adeptii lojilor masonice, dar ele sunt destul de putin cunoscu te celorlalti oameni. De exemplu, tot pe bancnota de un dolar exista deviza n limba latina EPluribus Unum", care ntr-o traducere sintetica nseamna Prin haos, la ordine", ceea ce acum ti poate sugera foarte multe corelatii. Daca vei analiza cu luciditate situa tia actuala n lume si de asemenea n Romnia din perspectiva sociala, economica si politica, vei putea sa constati cu usurinta cum acest haos este structurat n asa fel, nct sa asig ure gradat instituirea Noii Ordini Mondiale, careia nu i se spune Noua Ordine Francmasonica pentru ca cei ignoranti sa nu stie cine sunt de fapt creatorii ei -, ci doar Nou a Ordine. Un alt principiu pe care francmasonii l aplica cu strictete, mai ales n lojile masonice si n Fratia" lor, este acel imperativ care spune: Toti pentru unul si unul pentru toti". Poate sa para straniu, dar sa stii ca respectarea acestui imperativ le co nfera o stare de unitate, precum si o manifestare de forta si de tenacitate care sunt considerabi le. Din acest punct de vedere trebuie sa-ti marturisesc ca, daca oamenii din Romnia sau din ori care alta parte a globului ar manifesta aceeasi stare de tenacitate, aceeasi forta de acti une si aceeasi angrenare sistematica precum n cazul masonilor - dar, fireste, orientate n sens pr ofund benefic si pozitiv - atunci situatia actuala a omenirii sau cel putin a unei par ti din ea ar fi cu totul alta. Dar - si acest aspect este foarte important de remarcat -, n timp ce omul obisnui t are totdeauna la dispozitie libertatea de a alege, n spatele francmasonilor se af la orientari profund malefice, chiar satanice, care imprima membrilor din aceasta organizatie o anumita stare de teroare, o atitudine aproape de subordonare ca n armata. Aceasta face ca cei care actioneaza n aceste grupari sau loji masonice sa fie aproape implacabili n deciziile lor. Un ordin n francmasonerie nu se discuta, deoarece n momentul initie

rii n organizatie, cei care sunt primiti depun un juramnt oribil si realizeaza un ritua l pervers, prin care se obliga efectiv la o totala supunere si ascultare, n caz contrar acce ptnd sa fie ucisi. nseamna ca, dincolo de actiunile lor n planul fizic, masonii aplica si unele procedee oculte si ritualis-tice care sunt malefice, am constatat eu. Acestea fac parte integranta din sistemul lor practic si ideologic, dar numai de la un anumit nivel n sus. Ca sa ntelegi mai bine, ritualurile si invocatiile malefice sunt realizate doar de acei membri care au ajuns la un anumit grad sau pozitie ierarhica foarte nalta n cadrul lojei din care fac parte. De obicei, informatiile care sunt revelate desp re francmasonerie nu insista asupra impactului de natura subtila sau paranormala pe care l are gigantica sfera de influenta al acestei grupari malefice asupra celor care s e afiliaza la ea. Tocmai de aceea, pentru omul de rnd care afla anumite adevaruri despre ea, francmasoneria reprezinta mai mult o grupare de ajutor reciproc, ceva n genul une i bande de hoti sau sarlatani. Cu toate acestea, afilierea sau integrarea unei fiinte umane n francmasonerie are puternice efecte negative de natura oculta, care o va pune n rezonanta cu trasaturile distinctive ale gruparii. De fapt, aceasta fuziune prin aderare la g ruparile masonice va crea modificari negative att de profunde n aura fiintei respective, nct prin comp aratie cu starea pe care o avea naintea aderarii ea va fi nevoita sa recunoasca natura p rofund malefica a orientarii pe care o are francmasoneria. Atunci cum ti explici puterea lor formidabila n domenii de baza ale vietii contemporane, de exemplu n economie sau politica? ntr-adevar, francmasoneria este una dintre cele mai puternice grupari la ora actuala; as putea spune ca ea este unica grupare oculta care are scopuri politic e. Toate celelalte grupari sau organizatii oculte care exista, au, de regula, scopuri spi rituale. Ele nu se angreneaza ca sa realizeze actiuni jpolitice, deoarece n viziunea lor acestea sun t efemere, n cazul francmasoneriei, nsa, situatia este complet diferita. Francmasonii pun un mare accent pe aceasta implicare politica pentru a-i face sa stagneze pe cei care ade ra la organizatia lor doar la acest nivel, legat de influenta si puterea pe care ei po t sa o aiba asupra maselor de oameni. Aceasta actiune diabolica a francmasoneriei duce la as a-numita rupere a sufletului" pentru cel care intra n rndurile ei. De altfel, este firesc ca masonii sa actioneze n acest fel, deoarece initierea oculta la care ei recurg nu urmarest e n nici un caz sa dezvolte si sa sensibilizeze sufletul celui care adera la organizatie. Daca s ufletul s-ar trezi n fiinta umana respectiva, atunci ea nu ar mai putea fi manipulata si deter minata sa faca numeroase actiuni care sunt n mod evident malefice si satanice. Din acest pu nct de

vedere, sentimentele de afectiune, bunatate si compasiune sunt complet straine p entru un francmason, deoarece atunci lui nu i s-ar mai putea ordona orice. Prin intermedi ul ritualului de initiere oculta, celui care adera la francmasonerie i se extirpa", practic, aceste sentimente, deoarece din punct de vedere subtil el face atunci un fe de pact cu fortele demoniace, cu fortele tenebrelor. Din nefericire, de cele mai multe ori fiinta n cauza nici macar nu-si da seama de acest regres teribil care se petrece n existenta ei. n momentul n care elita masonica promoveaza un membru al unei loji ntr-o pozitie nalta si foarte importanta n organizatie, ea are anumite criterii subtile prin care si da seama daca persoana respectiva este ndeajuns de modelata" n directia actiunilor demoniace. Eu nsumi am aflat ulterior, dupa prima mea discutie cu senior Massini, multe dintre aceste dezvaluiri despre francmasonerie. Este aproape incredibil cta mizer ie umana poate sa existe sus, n vrful piramidei lor ierarhice, nsa totul este poleit s i facut sa apara stralucitor si nobil, prin intermediul bogatiilor fabuloase pe care le detin, al relatiilor, influentei si controlului extraordinar pe care l au n lume. n conditiil e n care ei sunt experti n testarea celor pe care i primesc sau pe care i avanseaza n pozitii fo arte nalte n organizatia lor, am fost naiv sa-mi nchipui ca 1-am nselat pe venerabilul Massini, facndu-1 sa creada ca accept fara discutii propunerea lui de aderare si colaborare. Batrnul a fost foarte viclean; nsesi informatiile uluitoare pe care mi le-a furniz at cu privire la metodele lor de actiune au facut parte, ntr-un fel, din testul sau, ma i bine zis, cursa" la care m-a supus. Cel mai probabil, nsa, ca el stia cu mult nainte ca nu se punea problema ca eu sa accept asa ceva. ntr-adevar, nu corespundeam standardelor lor d e putreziciune sufleteasca si aveam deja o mare forta spirituala si un puternic di scernamnt pentru a realiza adevarul odios n ceea ce i priveste, fara sa fiu ademenit de prop unerile lor. Totusi, asa cum vei vedea, cartea" de joc era mult prea importanta si ei au trebu it sa riste, dar au facut-o ntr-un mod foarte complex. Masonii nu sunt prosti; dimpotriva, au chiar o mare inteligenta, dar aceasta are o natura perversa, chiar diabolica, pentru a le putea sluji la nfaptuirea planurilo r malefice, n plus, la nivelele superioare ale ierarhiei lor, ei folosesc n mod curent anumite energii oculte ale Naturii, dar le folosesc pe cele rele sau pe cele foarte joase, inferioare. Nu ntmplator, francmasoneria este, asa dupa cum ti-am spus, singura grupare oculta care are sc opuri politice. Deci nu sunt deloc prosti, dar n anumite cazuri extreme ei pot sa se prefaca, urmarind un anumit scop, ca sunt prosti. Acesta a fost cazul celor doua ntlniri pe care le-am avut cu senior Massini. Este foarte probabil ca venerabilul sa fi proiectat ment

al, nca dinainte, toata discutia - ma refer la prima ntlnire - pe care a avut-o cu mine. D e fapt, a fost mai mult un monolog al lui, ceea ce pledeaza pentru ipoteza mea. A stiut cu prec izie ce sa-mi spuna, cum sa se comporte, cum sa-mi faca propunerea de colaborare si cum sa ma tenteze pentru a o accepta. Mai presus de toate, nsa, a stiut cum sa ma lase sa cred ca e u nsumi 1-am nselat, dndu-i de nteles ca i-am acceptat propunerea. El stia, deci, ca eu mint, da r eu nu credeam ca el stie aceasta! Abia dupa mai multe saptamni am avut surpriza sa aflu adevarul, prin intermediul unor canale secrete de informatie si spionaj ale SRI-ului. Se p are ca Massini a relatat, plin de orgoliu, cte ceva despre discutia avuta cu mine, unor personalitati politice sus-puse n ierarhia europeana si astfel am aflat, de fapt, scorul" real a l primei ntlniri. Situatia ramnea, nsa, foarte complicata. Daca el stia ca eu l mint si ma prefac, at unci de ce a mai jucat toata acea mascarada, spunndu-mi chiar ca mi va face o a doua vi zita, cnd urma sa mi comunice ceva deosebit de important? Rolul pe care l jucase la prima ntrevedere a fost magistral interpretat. Spunndu-mi toate acele adevaruri zguduito are despre masonerie, el practic m-a fortat sa-mi programez" strategia minciunii, pe care o astepta. Apoi a fost necesar ca eu sa fiu convins ca el a crezut minciuna acceptarii mele. Mai m ult dect att, a programat o a doua ntlnire, care avea sa fie chiar mai importanta dect prima. Care era, nsa, planul lui complex si foarte ocultat? Ce anume urmareau masonii cu nversunare , daca erau dispusi chiar sa riste pe o atitudine nselatoare din partea mea? nsemna ca ob iectivul era cu adevarat foarte important pentru ei si ca nu se dadeau n laturi de la nimi c pentru a-1 obtine. O prima concluzie a fost aceea ca, ntr-un anume fel, constituiam pionul p rincipal n toata acea problema enigmatica, despre care nca nu stiam nimic. Era evident ca, d aca ma solicitau n continuare, nu se puteau baza dect pe mine n legatura cu obiectivul urm arit. Dar care era acela? Prin natura activitatii pe care o depun de mult timp n Departamen tul Zero, puteam banui ca interesul lor era legat de ceva cu totul exceptional, care era c onex doar cu interventia echipelor operationale din departament, echipe pe care le conduc eu n sumi. Logic vorbind, aceasta implica faptul ca ei doreau sa aiba acces la un secret de stat pe care nici eu nu-1 cunosteam, dar la care ei stiau ca nu pot ajunge dect prin intermediul me u, datorita functiei speciale pe care o aveam n departament. Acestea mi s-au parut singurele concluzii de bun simt care puteau fi corelate cu atitudinea venerabilului Massini. Era clar ca, pentru a-si atinge scopul n acest caz, el era dispus sa riste totul. Ce i-ar fi putut determina, nsa, pe cei mai mari masoni ai lumii sa se

orienteze cu att de mare interes spre Romnia? Stiam deja despre existenta unor pro fetii foarte ocultate, facute de doi mari sfinti crestini de la nceputul secolului trec ut; ele se refera la viitorul Romniei n contextul viitorului ntregii omeniri. Am aflat, de ase menea, despre existenta strict secreta a unui pergament foarte valoros, n marea bibliote ca de la Vatican, care expune aceeasi problema n legatura cu teritoriul Romniei, situatie a proape de neconceput pentru mentalitatea si orgoliul marilor state si puteri ale lumii. Ex ista, de asemenea, n arhiva secreta a Muzeului de Istorie din Viena, un document foarte ve chi care expune trecutul istoric extrem de ndepartat si totodata fabulos al civilizatiei c are a existat n acele timpuri pe teritoriul Romniei. Prin urmare, toate acestea sunt surse diferi te, doua dintre ele foarte vechi, care n mare se refera la aceleasi lucruri, n aceste condi tii este greu de crezut ca avem de a face cu o nselatorie, n plus, exista multe alte aspecte care s e coreleaza. De pilda, profetiile afirma ca este o problema de doar ctiva ani pna la declansarea semnelor" care vor atrage atentia asupra acestui teritoriu. Pe de alta parte, trebuie sa afli ca francmasonii sunt foarte atenti la aceasta tara, deoarece ei stiu de mul t timp ca cea mai mare problema pentru ei, la nivel planetar, o reprezinta acest loc. Ei nsisi cuno sc foarte bine profetiile n legatura cu viitorul apropiat al Romniei si stiu ca cele mai multe pr obleme le vor avea chiar din aceasta zona a globului. De aceea, sunt foarte atenti si inte resati de ceea ce se petrece n tara noastra. Asa se explica intrigile si masinatiile lor de culise n economia si politica tarii, tocmai pentru a-si asigura acest control si pentru a genera fel si fel de grupari ciudate pe care le sustin si adeseori le finanteaza cu sume fabuloase de bani. n aceste grupari ei au atras si nca atrag oameni naivi, cu un caracter slab, dar avizi de cstiguri facile, care sunt dispusi chiar sa-si vnda sufletul numai pentru a parveni n asa-zisa societate nalta si bogata. Scopul principal al acestor mini-organizatii este acela de a bloca orice tentativa de dezvoltare spirituala sau de normalitate sociala si economica a populatiei, crend totodata impresia ca activitatea lor este asidua tocmai n aceste domenii. De aceea, atunci cnd am aflat viclenia planului pe care l concepusera cei din elit a grupului Bilderberg, am corelat toate aceste aspecte, deoarece situatia mi s-a p arut evidenta, n plus, aveam cunostinta si despre unele elemente secrete care se refereau la viit orul acestui popor, pe care le aflasem de la parintele Arsenic Boca, cu mai bine de cincispre zece ani n urma. Cel care este nzestrat cu un minim bun simt, cu o judecata lucida si cu o anumita intuitie, este practic imposibil sa nu observe modul - de multe ori uimitor si foarte complex n care se

adeveresc majoritatea profetiilor. Bazat pe cele ce stiam deja si vaznd insistenta cu care actiona senior Massini n acest caz, am intuit ca problema era de o maxima importanta att pentru francmasonerie, ct si pentru ntreaga tara. Nu-mi ramnea, nsa, dect sa astept urmatoarea ntlnire cu venerabilul pentru a ntelege ce vor, de fapt, masonii de la m ine. Practic, nu conta absolut deloc daca eu i minteam sau nu, deoarece oricum nu si-ar fi resp ectat niciodata promisiunile extravagante pe care mi le facusera. Pentru ei important era ca sa le facilitez accesul la ceva pe care, n prezent, nici eu nu-1 cunosc. Se pare nsa ca problema era foarte delicata, din moment ce nu-si permiteau sa intervina la persoane cu o put ere de decizie mai nalta, adica la personalitatile din sfera politicului si a conducerii statului. Daca doreau discretie si ocultare tocmai fata de cei cu care ntretineau majoritatea in trigilor si planurilor oneroase, nsemna ca situatia era extrema si se ncadra n parametrii maxim i de securitate. Marturisesc ca eu nsumi eram foarte incitat de acest aspect, dar pe a tunci nu aveam alte date suplimentare. Desi ma bazam doar pe deductii logice, pe intuitie si pe info rmatia de securitate pe care o primisem, a doua ntlnire avea sa-mi confirme toate banuielile . Puterea politica fusese ocolita. Chiar m-am ntrebat de ce venerabilul nu a decis sa intervina n aceasta problema prin canale diplomatice foarte nalte, am spus eu. Am nteles ca elita masonica nu d orea deloc publicitate n cazul planului pe care l avea, dar pe de alta parte un ordin direct, foarte de sus, ar fi scutit tot alambicul ntrevederilor cu senior Massini. n cazul tau nici macar nu pu teau fi siguri de rezultatul final, pe cnd n ipoteza interventiei guvernamentale directe ar fi pu tut avea foarte usor si imediat accesul la ceea ce doreau. Observatiile tale sunt corecte. Totusi, nu uita ca au si ei anumit limite ale in fluentei politice, care difera de la tara la tara. Probabil ca au considerat aceasta cale ca fiind nesigura n Romnia, desi n mod evident ea ar fi fost mai usoara. Chiar daca ar fi mers pe acea sta varianta, ei ar fi avut numai accesul dar nu si controlul asupra a ceea ce i interesa. Or, senior Massini mi-a specificat foarte clar termenii colaborarii, la cea de a doua ntlnire; mi-a s pus ca vor avea acolo oamenii lor, cu care trebuia sa conlucrez ndeaproape, urmnd astfel dire ctivele elitei masonice. In cazul implicarii unor personalitati politice n aceasta proble ma, lucrurile nu ar mai fi putut sa fie la fel, din cauza orgoliilor sau a unor impr evizibile reactii de manifestare a puterii, mi era, deci, destul de clar ca n aceasta privinta nu vo iau sa riste nimic. De aici am tras concluzia ca ceea ce i interesa n principal, as putea spune chiar n cel mai nalt grad, era pastrarea unui secret ferm n problema respectiva. De aceea au preferat calea mai ocolita si mai dificila de a ma contacta pe mine, de a

ma convinge" si de a ma racola" n rndurile lor. S-au folosit de canalele diplomatice doar pentru a ajunge la mine foarte repede si pentru a evita orice nedumerire di n partea altor persoane de rang nalt. Oricum, influenta si imixtiunea lor n politica tarii sunt foarte mari, astfel nct pot dirija sau chiar bloca, la nevoie, orice zvon sau stire care nu le convine, am observat eu. n plus, au tot interesul sa mentina acest popor la un grad de saracie si prostie care a atins cote aproape incredibile. Stii bine ca nsusi venerabilul Massini a p recizat aceasta. Totusi, politica lor a devenit, mai ales n ultimul timp, destul de evide nta. Nici chiar ei aproape ca nu se mai obosesc sa ascunda acest lucru, aparentele fiind m entinute doar prin ipocrizie si minciuna, care atesta sfidarea fara limite si totala lipsa de respect pentru natiune. Politica lor foarte stranie si vicleana urmareste, n primul rnd, sa secat uiasca din punct de vedere material acest popor si sa-1 aduca la acea stare abulica de tota la dependenta, impunnd printre altele fel de fel de mprumuturi externe de ajutorare, care creeaza obligatii. Scopul principal este acela de a mentine oamenii n aceasta stare ciuda ta si, din pacate, asa cum vezi si tu, n multe cazuri au reusit. Daca lucrurile vor continua n acest fel si nu va exista o trezire a elementelor de raspundere, este posibil ca aceas ta stare critica de lucruri, care nu mai poate fi negata de nimeni, sa continue si chiar sa se am plifice n perioada urmatoare. Tocmai de aceea ti spuneam ca este foarte important ca oameni i sa afle cauzele care stau la baza acestei situatii care exista la nivel national si chiar mondial. Atunci poti sa fii sigur ca cei care au n mod necesar o anumita deschidere suflet easca vor fi capabili, la rndul lor, sa-i trezeasca" si pe ceilalti. Este ca un efect de ava lansa n care, dupa atingerea unui punct critic - care este de aproximativ 5% din populat ia tarii - dezvoltarea lui sa fie aproape exponentiala, ntocmai cum bulgarele de zapada care la nceput este mic, se rostogoleste - acumulnd tot mai multa zapada - si devine reped e foarte mare. n nestiinta lor, multi oameni actioneaza involuntar n consensul directivelor francmasonice, fara sa banuiasca macar ca n felul acesta ei fac, practic, jocul m urdar al gruparilor masonice. Acestea, folosindu-se de intermediari, sunt foarte virulent e si perfide. Metoda folosirii intermediarilor - care atunci sunt precum o carne de tun" - n act iunile pe care le angreneaza francmasoneria este foarte veche si des aplicata. Prin aceast a, ei se preleveaza de raspundere iar daca lucrurile nu ies asa cum au urmarit, vor da vi na ntotdeauna pe sursa intermediara, aratnd-o cu degetul si incriminnd-o pentru faptel e comise. Am inspirat adnc si m-am ndreptat n fotoliu. Aceste informatii imi pareau aproape hilare, dar totusi nu le puteam nega evidenta. M-am gndit ca trebuia sa e xiste,

nsa, o cale spre victorie, chiar si atunci cnd suferinta este foarte apasatoare. D e aceea 1am ntrebat cu mult interes pe Cezar: Acum lucrurile mi sunt destul de clare, dar ma ntreb care ar fi cele mai potrivite modalitati pentru a neutraliza forta malefica si planurile diabolice ale francma soneriei? Simteam ca Cezar era multumit de atitudinea pe care o abordasem. E un nceput bun, mi raspunse el zmbind. Modalitatea cea mai practica, n contextul actual, este n primul rnd divulgarea acestor actiuni malefice ale francm asoneriei celorlalti oameni, fie n mod direct prin discutii, fie prin publicarea lor, asa c um ti sugerez sa faci cu relatarile mele. Se creeaza astfel un front comun al celor care nu sunt angrenati n organizatiile masonice, ceea ce va face ca multe dintre planurile si actiunile m asonilor sa fie demascate prin crearea unui curent clar de opinie mpotriva lor. Sigur ca actiunil e lor au fost si sunt de multe ori foarte insidioase, orientate cu precadere catre blocar ea, de pilda, a oricarei idei geniale, a oricarei inventii extraordinare, a oricarui salt calita tiv care ar putea sa amelioreze traiul oamenilor din popor. Ei sunt cei care dau indicatiile att pentru contracararea inventiei sau ideii respective, ct si pentru exasperarea inventator ului si aducerea lui ntr-o totala stare de marasm, stres si neputinta. De aceea, multi prefera sa paraseasca tara si sasi ofere capacitatile lor intelectuale de exceptie n alte zone ale lumii, ntr -un fel, aceasta este o situatie absolut paradoxala, pe care nu cred ca ai mai avut ocazia sa o ntl nesti n cazul altor tari. Desi masonii urmaresc, la modul genera], promovarea nonvaloril or si anihilarea sau chiar eliminarea fiintelor umane deosebite, care au o mare initia tiva si putere de actiune benefica, totusi as putea spune ca la noi n tara acest plan este pus cu p recadere n aplicare. De altfel, situatia politica si economica a tarii demonstreaza ca maso nii actioneaza exact asa dupa cum(i-am descris; ei urmaresc sa promoveze mai mereu oameni de pa ie, oameni corupti si chiar sa instituie o atmosfera generala de coruptie, tocmai pe ntru a putea dupa aceea sa-si asigure aceasta infiltrare care sa le asigure succesul jocurilo r murdare pe care ei le fac. Gndeste-te ca, daca n posturile cheie ar fi plasati oameni intrans igenti si de buna credinta, acestia nu s-ar mai putea preta la intrigile, jocurile si mizeriile de culise care, dupa cum bine stii, infesteaza n prezent politica si economia tarii. Ei nu ar mai urma, de ci, directivele francmasonice si n scurt timp s-ar produce un reviriment extraordinar n viata oame nilor, n toate domeniile. Faptul ca, dimpotriva, lucrurile nu urmeaza acest curs - desi d e ani de zile sunt ncercari", schimbari, remanieri, sau se iau angajamente si se fac tot felul de pro misiuni - ti poate arata adevarata fata a influentei masonice, care ntretine n mod deliberat o stare foarte

tensionata n tara, prin ascunderea adevarului, prin minciuna si prin ipocrizie. Cu ct oamenii devin mai lucizi si avizati de planurile francmasoneriei, cu att mai repede ei se vor opune jocurilor murdare ale acesteia. Mai apoi trebuie realizat a demascarea publica a intentiilor malefice ale masoneriei. Demascarea este un element foarte util n lupta contra francmasoneriei. Deja multe dintre actiunile lor sunt evidente pentru toa ta lumea, dar nu sunt corelate cu organizatia masonica. Chiar daca m-as referi la un singur exemp lu, cel al exodului de inteligenta din Romnia, ar fi suficient pentru a atrage n mod serios atentia as upra felului n care masoneria manipuleaza populatia. Sunt multi altii care au observat aceasta, care au scris manifestndu-si ngrijorarea pentru acest fenomen, dar totusi ei nu cunosc adevarata sursa, cauza acestei fugi" a intelectualului romn peste hotare. Nestiind nimic sau aproap e nimic despre masonerie, ei pun acest fapt pe seama saraciei din tara si a dorintei de m bogatire a celor cu mari aptitudini intelectuale care se angajeaza n strainatate. Totusi, cnd o ast fel de stare treneaza de foarte multi ani, este necesar sa analizezi problema dintr-un alt un ghi, n realitate, adeseori masonii momesc fiintele cu nzestrari intelectuale exceptionale catre o v iata tentanta, lipsita de grija zilei de mine, n institutele sau firmele de cercetare d in Occident, n felul acesta, prin plecarea a sute si mii de creiere" dotate din Romnia , ei reusesc sa-si puna n aplicare, pna la urma, planul lor diabolic de anihilare a imp actului de trezire spirituala care trebuie sa se produca n aceasta tara, la care cei foar te dotati intelectual, care au plecat n alte state, si-ar fi adus un aport considerabil. Aceasta trezire spirituala este foarte utila pentru ca permite oamenilor sa devi na constienti de menirea lor n aceste conditii grele. Ea chiar le da taria necesara sa suporte anumite vicisitudini inerente perioadei prin care trece Romnia, ramnnd acolo unde s unt tocmai pentru a contribui la trezirea" accelerata si a celorlalti oameni din popo r, nsa prin exodul masiv al acestor fiinte umane deosebite, trezirea spirituala ar putea fi n trziata; un aliaj de aur este cu att mai valoros cu ct cantitatea de metal nobil - adica de au r - este mai mare. Daca aceasta cantitate scade, atunci se micsoreaza si valoarea si chiar re zistenta aliajului. Vrei sa spui ca pna la urma este posibil ca fortele rele masonice sa nvinga? am ntrebat eu, putin ngrijorat. Eu am spus doar ca trezirea spirituala a acestui popor poate sa mai ntrzie un timp, dar este indubitabil ca ea se va produce pna la urma, chiar daca aceasta zb atere furibunda a francmasonilor urmareste sa o anuleze. Transformarea spirituala este inerenta, chiar daca unele fiinte umane sceptice, rezonnd cu ideile negative ale masonilor, si exprima ndoiala si chiar credinta ca nu vom reusi sa nvingem. Aceasta politica sub

versiva, care este ntretinuta n mod diabolic de francmasoni, are ca scop principal sa gener eze o rezonanta negativa de absenta a sperantei n oameni, de lipsa de ncredere n fortele extraordinare, benefice ale acestui popor, pna cnd ntreaga natiune poate chiar sa a junga sa nu mai aiba deloc speranta, nsa atunci cnd o mare masa de oameni are o speranta pe care o cultiva, o hraneste si o ntretine cu entuziasm, gndind despre ea n mod creat or si pozitiv, ea creeaza un curent gigantic de forta spirituala care accelereaza foar te mult realizarea acelei aspiratii colective a oamenilor. De aceea ti spun ca, daca o id ee profund benefica si spirituala cuprinde masele de oameni, ea genereaza atunci o unda col osala de energie pozitiva care poate fi nsasi cheia transformarii acestui popor. Acest asp ect este valabil pentru oricare alta populatie de pe glob. Cea mai importanta dintre idei le benefice ar fi aceea ca oamenii sa se trezeasca din somnul adnc" impus de francmasoni si, devenind lucizi, sa actioneze ferm de pe cu totul alte pozitii, avnd atunci o ntel egere superioara asupra situatiei de ansamblu. La polul celalalt, nsa, este cumplit cnd o idee negativa cuprinde masele de oameni . Principiul de rezonanta este acelasi, dar natura energiei care este atunci ampli ficata n exces este profund negativa, distructiva, rea. Ea determina n oameni o stare de marasm, de absenta a sperantei, de nencredere n fortele proprii si, ceea ce este mult mai gra v, ea este puternic contaminanta, genernd o stare de indolenta, de lene, de lipsa de angrena re pozitiva, ntr-o astfel de situatie, este clar ca jocurile malefice ale masonilor pot fi rea lizate cu destula usurinta. Asa se si explica de ce ei actioneaza extrem de virulent si cu o maxima ndrjire prin mijloacele mass-media atunci cnd unii oameni sau grupari sprituale fac cunoscute lumii ntregi adevarul oripilant despre actiunile si intentiile lor. Mas onii de la vrf cauta atunci sa distruga prin orice mijloace persoanele sau organizatiile res pective, profitnd de credulitatea tmpa a omului de rnd, care poate fi manipulat cu usurinta. Da, am ramas si eu profund uimit de viclenia si perfidia lor n manipularea oamenilor, mai ales dupa ce mi-ai relatat planul complex al venerabilului Massin i, am comentat eu. E stupefiant ce poate concepe inteligenta lor diabolica. Cezar m-a aprobat si, pentru ca timpul pe care l avea la dispozitie era foarte li mitat, a nceput sa-mi relateze discutia pe care a avut-o cu marele mason. Panica la Pentagon A doua ntlnire cu senior Massini a echilibrat cumva situatia. Desi ntrevederea a continuat n spiritul unui joc de-a soarecele si pisica, la fel ca si prima data , totusi acum i cunosteam deja intentiile adevarate; venerabilul, nsa, nu stia aceasta. E adevara t ca micul meu avantaj asupra lui nu modifica prea mult datele problemei, dar cel putin mi p ermitea sa fiu mult mai vigilent. Actiunile mele trebuiau sa fie foarte abile, pentru a nu

deranja echilibrul relativ al situatiei. Daca, de pilda, m-as fi aratat revoltat si as f i amenintat ca dezvalui totul la vrf de stat, cel mai probabil ca as fi fost trecut imediat pe o linie mo arta, cu un rezultat imprevizibil n directia scopului urmarit de masoni si chiar n ceea ce pri veste viata mea. n definitiv, se poate spune ca, practic, eu nu exist n aceasta tara: singurul dosar de nregistrare este cel din biroul generalului Obadea. Nu am legaturi politice, rela tii diplomatice, afaceri n economie sau obligatii sociale. Este o situatie cu totul speciala, care are multe avantaje, dar comporta si anumite riscuri. Avantajul este acela ca pot avea acce s la cele mai importante date si secrete de stat care tin de anumite descoperiri sau eveniment e cu totul speciale de pe teritoriul tarii. Prin evenimente speciale" ma refer la acele situ atii care apartin domeniului inexplicabil, cel putin din punctul de vedere al stiintei moderne sau al conceptiei obisnuite. Dezavantajul este acela ca nu am ca sustinere dect pe generalul Obadea , care se apropie de pensionare. Nu am nici dusmani, deoarece departamentul este foarte oc ultat; dar el ramne un teritoriu" care poate fi revendicat de SRL Abia atunci pot aparea prob lemele. Scandalul nu era, deci, o solutie. Sunt interesat sa ajut aceasta tara, nu sa ra tez ocaziile favorabile care se ivesc. Probabil ca pentru venerabilul Massini nu ar fi fost f oarte dificil sa obtina nlocuirea mea - cu toata opozitia generalului Obadea - nsa aceasta ar fi nse mnat mai multa agitatie, incertitudine si, cel mai neplacut pentru marii masoni, ar fi de terminat o amnare nedefinita a actiunii. Se pare ca aceasta i deranja cel mai mult. De ce asa mare graba si mai ales pentru ce? am ntrebat eu cu un vadit interes. ti voi spune imediat, dar te rog sa ai n vedere faptul ca nici eu si nici chiar ce i din elita masonica mondiala - cel putin din cte mi-am putut da seama - nu cunosc prea multe n aceasta directie. Din cte nteleg, se pare ca ei au acceptat o solutie de compromis": nu agreeaza colaborarea cu tine, desi tie ti marturisesc contrariul, dar nici nu sunt dispusi sa complice lucrurile care pot degenera ntr-un veritabil scandal, prin ndepartarea ta din functie. Da, este clar acum ca ar fi facut-o deja, pentru a-si plasa omul lor n locul meu, ceea ce le-ar fi rezolvat complet si imediat problema. Dar, desi ei pot cauza ndeparta rea mea din functie, se pare ca le lipseste totusi prghia principala pentru a ma nlocui cu cin e vor ei si atunci s-au decis pentru solutia de compromis pe care trebuie sa o ajusteze din m ers". Cine stabileste n prezent schimbarile n functii la nivelul DZ? am ntrebat eu cu inocenta. Daca stim filiera diplomatica, nu cred ca e prea greu sa ne dam seama care sunt, de fapt, adevaratele jocuri de culise si cine le face. Din pacate, functia pe care am avut-o n guvern nu mi-a permis sa am acces la astfel de informatii.

n camera s-a lasat o tacere grea. ntr-un trziu, Cezar mi-a raspuns cu voce joasa: Sa lasam lucrurile n aceasta privinta asa cum sunt. Faptul ca influenta pe care o are venerabilul Massini nu a garantat rezolvarea problemei asa dupa cum ar fi vr ut el, ne poate da de nteles ca nu toti sunt corupti. Acesta este un lucru mbucurator. Proba bil ca dupa prima confruntare cu mine, dupa ce a raportat rezultatele ei n cadrul grupul ui Bilderberg, venerabilul Massini a propus continuarea planului initial care, desi era relativ riscant pentru masoni, avea totusi avantajul rapiditatii de actiune si al induce rii mele n eroare, ntre timp, nsa, eu am aflat de prefacatoria venerabilului si mi-am refacut planul initial. Daca la prima ntlnire gndeam sa le fac jocul, acceptnd n aparenta sa colaborez cu ei, la cea de-a doua ntlnire, stiind deja intentiile lor perfide, lua sem hotarrea sa ma prefac doar pna cnd voi ajunge la ceea ce i intereseaza cu adevarat, dupa care urma sa le blochez accesul prin dezvaluirea acelei probleme la vrf de stat. Acesta era, de fapt, riscul la care se expuneau ei, dar pe care - asa dupa cum ti-am spus credeau ca 1au anihilat n mare parte. Cum s-ar spune, cartile erau deja facute n fiecare tabara", am spus eu foarte interesat de relatarea lui Cezar. Asa este, raspunse el zmbind. Cnd am fost nstiintat, acum o luna, ca venerabilul Massini urma sa ma viziteze din nou, am stiut ca sosise momentul cul minant. Acesti oameni nu fac niciodata ceva gratuit sau fara un interes personal; de ace ea, ma asteptam ca senior Massini sa-mi expuna punctul fierbinte" al problemei. Faptul c a si-a anuntat din nou vizita m-a facut sa nteleg ca, la vrful forului lor decizional au hotart sa mearga mai departe pe varianta care ma implica direct, dupa ce n prima ntlnire tato nasera si pregatisera oarecum terenul", nsusi faptul ca marele mason a fost de aceasta da ta gazda ntlnirii n vila luxoasa a unei diplomatii straine, unde sistemele de securitate era u perfecte, mi-a ntarit convingerea ca ceea ce aveam sa aflu era foarte important. Frematam de nerabdare. L-am implorat pe Cezar sa-mi dezvaluie mai repede secretul. Usor amuzat, acesta a continuat sa vorbeasca: ntlnirea nu a durat mult, poate ceva mai putin de o ora. Trebuie sa-ti marturisesc, nsa, ca informatia pe care mi-a oferit-o senior Massini m-a lasat pe rplex chiar si pe mine. Am putut sa ma conving astfel nca o data de imensa putere pe ca re o au francmasonii chiar si la cele mai nalte organisme de stat n lume, infiltrndu-se tot mai mult n acestea si avnd acces la informatii de o importanta covrsitoare pentru omeni re si pentru siguranta ei. Mai mult dect att, masonii vor sa controleze si sa manipul eze aceste informatii ultrasecrete n folosul lor propriu, pentru a-si duce la ndeplinire ct ma i repede planul de control si dominare la nivelul ntregii planete. M-am ntlnit cu venerabilul n vila respectiva si, dupa cteva minute n care neam ntretinut amiabil si am glumit - timp n care eu am avut grija sa-mi reafirm n mod

voalat disponibilitatea de a adera la organizatia lor elitista - senior Massini a intrat direct n subiect, conform stilului sau caracteristic. El mi-a spus atunci ca dispune de o informatie ultrasecreta care provine direct de la Statul Major al Pentagonului si ca acea i nformatie se refera la un anumit loc din Romnia. Mi-a marturisit ca grupul Bilderberg are reprezentanti n cele mai importante dintre organismele politice, economice si de aparare a SUA, conexiunile mergnd pna la fotoliul prezidential. Dincolo de pozitia de influe nta a presedintelui american, exista totusi cteva grupuri oculte a caror putere este fo arte mare, n special datorita legaturilor, intereselor si relatiilor politice complexe si rec iproce pe care acestea le au cu anumite personalitati de frunte, sefi de stat si bancheri la nivelul or ganismelor internationale, n sfrsit, dincolo chiar si de aceste grupari masonice foarte puter nice exista trei formatiuni de elita care supervizeaza, respectiv, desfasurarea vietii stiintific e si a tehnologiei pe ntreaga planeta; orientarea directiei de mers a economiei mondiale; si stabili rea curentelor si tendintelor politice, pe zone ale lumii. Deasupra tuturor se afla grupul Bilderb erg, iar n cadrul acestuia exista trei persoane care au putere de decizie suprema asupra ac tiunilor cele mai importante si ideilor care urmeaza sa fie puse n aplicare la nivelul ntregii plane te. Aici nsa am remarcat la senior Massini o anumita nesiguranta, ca si cum ar fi cumpanit daca sa-mi faca sau nu o marturisire. Am simtit atunci ca este un aspect extrem de important, care m i-ar fi dezvaluit nsusi secretul fundamental al masoneriei de pe ntreaga planeta. Totusi, dupa o scu rta ezitare, venerabilul Massini a renuntat la revelarea acelui aspect, continund sa-mi vorbea sca despre datele ultrasecrete de la Pentagon. Mi-a spns ca tot ceea ce este mai important si se descopera pe planeta este adus imediat la cunostinta celor din elita mondiala. Acesta a fost si cazul observatiilor secrete n ceea ce priveste teritoriul Romniei. Pentagonul deruleaza n paralel mai multe programe militare secrete si de spionaj geodezic, iar pentru aceasta el a investit sume fabuloase ntr-o tehnologie care d epaseste cu mult cunostintele actuale ale stiintei. Unele surse ale acestei tehnologii fa buloase sunt mentinute nsa ntr-un secret desavrsit. Important de stiut este faptul ca, datorita capacitatilor tehnologice extraordinare pe care le are la dispozitie - si trebuie sa stii ca e le depasesc cu aproximativ douazeci de ani posibilitatile din prezent, la ritmul de dezvoltare actual -, Pentagonul detine mai multi sateliti geostationari care au sarcini precise de ob servare. Unul dintre acestia, care se bazeaza pe tehnologia bionica si pe cea a undelor d e forma, a reperat n anul 2002 o structura aparte n interiorul unui grup muntos de p e teritoriul tarii noastre, mai precis ntr-o anumita zona a muntilor Bucegi. Initial s-a crezu

t ca este vorba despre o formatiune carstica mai ciudata, la fel cum au fost identificate multe altele pe ntreaga planeta. Totusi, asa dupa cum mi-a dezvaluit senior Massini, specialistii din co mpartimentul de analiza a datelor secrete de la Pentagon si-au informat ulterior superiorii ca e xista trei elemente distincte care ridica mari semne de ntrebare n legatura cu datele care au fost nreg istrate, caracteristice acelei zone din muntii Bucegi. n primul rnd, spatiul gol identificat n interiorul muntilor nu avea corespondenta cu exteriorul, ci ncepea direct din interiorul formatiunii muntoase, la o anumita distanta de panta acesteia, n al doilea rnd, el avea forma unui tunel pe care nregistrarile de date l prezentau ca fiind foarte regulat si cotind brusc, sub un unghi de 26 de grade, spre centrul muntelui, n plus, traiectoria tunelului era perfect plana; prin raport la nivelul de baza al muntelui, considerat ca referinta, tunelul pornea de la aproximativ o treime de la baza dar se desfasura ntr-un plan perfect orizontal, nsa cel de-al treilea element a pus cel m ai mult pe gnduri staff-ul Pentagonului. Scanarea din satelit a muntelui a pus n evidenta dou a blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatra, care margineau ncep utul tunelului si sfrsitul lui. Venerabilul mi-a aratat atunci o copie xerox dupa schita compute rizata a ciudatei structuri din interiorul muntelui, care era cadrilata si plina de numeroase cifr e si date. Zonele blocate erau nsemnate cu rosu, iar venerabilul mi-a explicat ca ele respin geau pur si simplu orice tip de sondare sau analiza, ca si cum ar fi protejat ceva n acel loc . Se prea poate sa fi fost vorba de niste baraje energetice artificiale, am spus e u dintr-o rasuflare, uluit de ceea ce aflam. Exact asa au concluzionat si ei dupa ce au eliminat, rnd pe rnd, toate celelalte posibilitati, care includeau eventuale interferente, metale sau alte c ompozite, nsa aceasta i-a facut sa ia n consideratie o problema mult mai delicata... Probabil cine a realizat structura n ansamblul ei, nu-i asa? m-am repezit eu, surescitat. Da. Au fost destul de bulversati de acele date si au ridicat imediat la maxim nivelul lor de securitate. Primul baraj energetic, cel de la capatul de nceput al tunelului din interiorul muntelui era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca acces ul la intrarea n tunel. Al doilea baraj energetic era nsa imens, ca o cupola sau semisfe ra care se afla la capatul opus al tunelului, aproape de centrul muntelui. Venerabilul Mass ini mi-a explicat ca, n mod evident, acolo se afla ceva extrem de important la care conduc ea SCHEMA STRUCTURII ENIGMATICE DIN INTERIORUL MUNTILOR BUCEGI (ROMNIA) tunelul, dar care totodata era foarte bine protejat, ti voi desena si eu schema p e care am vazut-o, nsa mult mai simplu, pentru a putea sa ai o reprezentare ct mai clara a c

eea ce a fost identificat acolo. Aproape mut de uimire, priveam cum Cezar desena cu miscari precise schema aproximativa a structurii ciudate din interiorul muntilor Bucegi. Cei de la Pentagon nu au putut sa nteleaga motivul pentru care tunelul cotea ntr-un fel de zig-zag spre zona centrala a muntelui si nici semnificatia un ghiului de 26 de grade care intervenea n constructia lui. Ansamblul se afla ntr-un plan paral el cu solul, iar barajul energetic semisferic se afla pe verticala ce corespundea stnci lor de pe creasta care sunt numite Babele. De fapt, asa cum au determinat mai apoi masurat orile noastre pe baza datelor de la Pentagon, verticala iesea la aproximativ patruzeci de metri de acestea, ntre Babele si Sfinxul din Bucegi. Cezar a desenat atunci pe o alta foaie schema plana a ansamblului. Senior Massini m-a lasat sa nteleg ca elementele structurii interne, artificiale, din Muntii Bucegi nu ar fi suscitat totusi prea mult interesul elitei masonice m ondiale, daca reprezentantii lor din Pentagon nu ar fi facut observatia ca barajul energe tic semisferic are exact aceeasi frecventa de vibratie si aceeasi forma ca cel dintr -o alta structura subpamnteana foarte secreta, pe care ei o descoperisera cu cteva luni nai nte, n apropiere de Bagdad. Din motive pe care deocamdata nu le cunosc si pe care venerabilul Massini nu mi le-a dezvaluit, elita lor masonica a fost extrem de in teresata la acea vreme de datele secrete furnizate de satelitul de spionaj militar n legatura cu structura energetica ciudata din subsolul Irakului. La scurt timp dupa aceea s-a declansat razboiul si dupa cteva luni americanii au avut acces, n cel mai mare secret la zon a respectiva despre care irakienii nu stiau absolut nimic. Venerabilul mi-a martur isit ca orict de mult s-au straduit, nu au reusit sa penetreze zidul energetic, dar nu mi -a mai dat si alte amanunte, ntreaga operatiune era tinuta n cel mai strict secret. El mi-a prec izat doar ca ceea ce se afla acolo avea legatura cu trecutul misterios al planetei dar si, ntr -un anumit fel, cu istoria organizatiei lor. Am intuit atunci ca senior Massini detine si alte info rmatii, poate chiar si anumite documente sau dovezi n legatura cu aceste aspecte despre care, ns a, nu era dispus sa-mi vorbeasca. Faptul ca Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare ntre structu ra subpamnteana de lnga Bagdad si structura interioara din Muntii Bucegi i-a agitat f oarte mult pe cei din elita masonilor. Dupa cum am putut sa remarc, o mare pondere n ac easta agitatie care initial aproape ca s-a transformat ntr-o veritabila panica, a fost cauzata de faptul ca respectiva structura - mult mai mare si mai complexa dect cea din Irak - se afla pe teritoriul Romniei. Faptul n sine pare relativ straniu, nsa corelndu-1 cu unele aspe cte

despre care deja ti-am vorbit, referitoare la viitorul Romniei, vei putea sa-ti f aci o idee destul de exacta n ceea ce priveste motivele de ngrijorare pe care le au n prezent marii masoni. Orict de mult ar dori ei sa disimulze aceasta, actiunile si intentiile lo r ne arata cu prisosinta contrariul. Graba foarte mare n rezolvarea problemei, factorul de r isc pe care si 1-au asumat, dorinta expresa de a avea accesul si controlul la respectiv a structura sunt doar cteva elemente care mi ntaresc convingerea interioara n aceasta directie. Senior Massini mi-a ncredintat toate datele de reper, foarte secrete, ale locatie i din Muntii Bucegi, de acolo de unde se putea ajunge cel mai bine si mai repede la gu ra tunelului. O enigma foarte mare era felul n care reusisera cei care 1-au construi t sa realizeze structura si golurile direct n interiorul muntelui, fara nici o corespo ndenta n afara lui. Amndoi am presupus ca aceasta s-a realizat ca o masura de maxima prote ctie mpotriva eventualei deconspirari a ansamblului respectiv. Singura explicatie a te hnologiei folosite ar consta n faptul ca au acoperit cumva intrarea principala n tunel, dupa ce au activat barajul energetic de protectie; aceasta ar fi implicat nsa un volum imens de roca, pentru a nu mai vorbi de utilajele care erau necesare pentru o astfel de lucrare . Senior Massini mi-a furnizat, de asemenea, planul corect pentru a ajunge la tunel, asa cum a fost el calculat de specialistii din cadrul Pentagonului. Cea m ai apropiata strapungere se putea realiza frontal n munte, dupa o directie optima al carei pun ct de pornire se afla pe coasta acestuia, undeva la o distanta de aproximativ saizecisaptezeci de metri de primul baraj energetic aflat n profunzimea masivului de piatra. Desi ace asta era solutia cea mai rapida, totusi exista inconvenientul barajului energetic de la gura tune lului despre care nu se stia daca poate fi strapus. Chiar daca el nu avea aceeasi frecventa de vib ratie ca marele baraj energetic semisferic, nu puteam sti daca vom avea sau nu posibilitatea de a-1 depasi. Ocolirea lui era posibila, dar implica probleme tehnologice mai dificile. A doua varianta consta, de asemenea, n strapungerea rocii muntelui, dar de data aceasta oblic, cumva pe d easupra tunelului, pentru a ajunge n spatele barajului. Distanta de forare era mai mare, deoarece trebuia sa se respecte un anumit unghi de naintare, dar macar exista sansa de a ocoli bar ajul energetic. n ceea ce ma priveste, am fost relativ sceptic fata de aceasta solutie deoarece p uteam sa-mi nchipui foarte bine ca cei din vechime care au facut constructia respectiva au putut sa intuiasca aceasta posibilitate si sa ia anumite masuri de prevedere. Totusi, ven erabilul mi-a garantat sprijinul tehnologic ultrasofisticat al armatei Statelor Unite, punnd la dispozit

ie un dispozitiv uluitor de performant n forarea cu mare viteza a rocii, care utiliza u n jet de plasma foarte puternic si un cmp magnetic rotitor, n felul acesta se putea ajunge la pere tele tunelului n mai putin de doua zile, lund n consideratie si pregatirile de rigoare. Ne-am nteles , deci, sa mergem mai nti pe aceasta varianta si n cazul unui esec sa abordam varianta mai scu rta, a strapungerii directe pna la barajul energetic al tunelului. ntreaga operatiune trebuia nsa realizata n cel mai mare secret. Daca venerabilul ne furniza mijlocul tehnologic principal, noi trebuia sa organizam restul de asa ma niera, nct totul sa nu para dect o actiune obisnuita a DZ. n plus, una dintre conditiile esen tiale ale marelui mason a fost aceea ca, n mod exceptional, aceasta actiune sa fie raportat a eronat SRI-ului si presedintiei, ca o simpla descoperire a unei intruziuni carstice n mu nti, n plus, senior Massini a dorit sa aduca o echipa speciala din Statele Unite ale Americii pentru a nsoti, alaturi de ctiva reprezentanti ai elitei masonice, propriile noastre echipe pe pa rcursul operatiunii. N-am fost de acord cu aceasta cerere, invocnd imposibilitatea de a a sigura scurgerea informatiilor n afara, dar am propus prezenta acestor echipe imediat du pa realizarea strapungerii tunelului, n realitate, nu ar fi fost nici o problema pen tru asigurarea securitatii stricte chiar si n cazul prezentei echipei americane, dar am exagerat n mod intentionat posibilitatea deconspirarii secretului, tocmai pentru ca stiam ca ac ela era punctul vulnerabil al masonilor n problema respectiva. Nu doresc, binenteles, ca ei sa patrunda o data cu mine acolo, n interiorul muntelui ci vreau ca mai nti sa ma conv ing eu nsumi despre ce este vorba si, n functie de ceea ce voi descoperi, sa iau o hotarre la fata locului. Situatia se anunta a fi foarte tensionata, avnd prea multe variabile; de aceea, ea poate oricnd sa devina imprevizibila si chiar periculoasa pentru noi. Totusi, important este sa ajungem n tunel si mai apoi la bariera semisferica de energie. Pentru aceasta este necesar sa-i dau imp resia venerabilului ca voi colabora n mod deschis deoarece el ne poate furniza mijloace tehnice foart e importante. Presiunile lui sunt destul de mari, dar pe de alta parte el este limitat n actiun e datorita dorintei de pastrare a unui secret absolut. Aparent, nici unul dintre noi nu stie ce se a fla acolo, nsa dupa cum ti-am mai spus eu intuiesc ca venerabilul cunoaste un element esential, pe c are nu mi 1-a dezvaluit si pe care doreste sa-1 controleze n exclusivitate. Asa mi explic, de pi lda, insistentele lui de a fi prezent acolo n momentul strapungerii. Mi se parea ca visez. Urma sa se produca ceva de o importanta exceptionala si totusi eu simteam totul ca fiind ap roape ireal. N-ai mai discutat cu nimeni despre aceasta? 1-am ntrebat pe Cezar.

Am vorbit n particular cu generalul Obadea. Este singurul care cunoaste toate ramificatiile problemei. Am convenit mpreuna sa amnam anuntarea acestei actiuni st ructurii politice superioare, pentru ca altfel reactia elitei masonice ar fi putut fi ter ibila. Nu doream sa riscam, mai ales ca aveam nevoie si de tehnologia foarte avansata pe care ei sun t dispusi sa o puna la dispozitia noastra. Aceasta este o actiune care implica siguranta nation ala si, n functie de ceea ce va fi descoperit acolo, ea va constitui poate cel mai mare se cret de stat. Nu ne putem permite, asadar, sa actionam orbeste. l priveam contemplativ pe Cezar. Destinul foarte straniu al acestui om ma facea s a analizez cu o mare seriozitate complicatul angrenaj al relatiilor umane si al in tereselor n aceasta lume. n definitiv, cu totii suntem precum niste relee", mai mult sau mai p utin sofisticate care transmitem n mod corect sau incorect informatia" vietii. Complexi tatea situatiei de atunci, grefata pe iminenta momentului crucial al descoperirii, ma facea sa simt n tot trupul fiorii nebanuiti ai unei emotii foarte intense. Si acum? n ce stadiu se afla actiunea? n forul meu interior, nutream speranta ascunsa ca poate voi reusi si eu sa vad misterioasa structura din interiorul muntelui, dupa ce va fi descoperita. Sesiznd u-mi gndul, Cezar mi spuse: Deocamdata ne aflam n toiul pregatirilor, pe care trebuie sa le directionez cu mare atentie. Mai nti am asigurat securitatea zonei care, spre norocul nostru, est e greu accesibila si relativ neumblata. Am apelat si la serviciile armatei, organiznd ch iar o minibaza n exteriorul perimetrului-focar, pe care 1-am identificat si izolat mpreuna cu echipa noastra de specialisti. Am asigurat deja paza circulara a zonei, aducnd ac olo aproape doua sute de militari. S-a construit un mic drum de acces si s-a mprejmui t perimetrul circular cu srma ghimpata. Am montat, de asemenea, peste treizeci de p ichete de paza. n interior am stabilit un al doilea cerc de securitate format din echipa a treia a departamentului. Exista doua bariere de acces pe drumul improvizat, care sunt pr evazute cu puncte de control. De data aceasta, logistica este masiva si complexa, mai al es ca durata actiunii se poate ntinde pe mai multe saptamni. Generalul Obadea s-a ocupat de rel atia cu Ministerul Armatei pentru sprijinul material; au fost aduse corturi de campanie pentru militari si se monteaza releele de comunicatie. Am vrut sa imprim ntregii actiuni aspectul aparent al unei aplicatii militare. Probabil ca totul va fi gata n urmatoarele do ua-trei saptamni. La sfrsitul lunii iulie soseste dispozitivul de forare cu plasma, iar du pa aceea nu ne mai ramne dect sa patrundem n interiorul muntelui. Desi nimeni nu intra n perimetru dect cu acordul meu sau al generalului Obadea, voi face n asa fel nct sa poti vedea si tu ceea ce vom descoperi. Aceasta, binentele s,

daca lucrurile vor decurge n mod normal, asa dupa cum au fost stabilite. Mai sunt multe alte detalii, care nu prezinta nsa o importanta prea mare. Cunosti acum esentialu l, n principiu, prima forare exterioara va ncepe n ultimele zile ale lunii iulie. Pna at unci nu ne vom mai vedea, deoarece evenimentele intra n linie dreapta iar specificul lor m i solicita n mod deosebit prezenta n acel loc. Dar, asa cum ti-am promis, te voi che ma atunci cnd totul va fi n siguranta si bine pregatit. Spunnd acestea, Cezar s-a ridicat si si-a luat ramas bun de la mine. Ne-am despartit cu speranta de a ne revedea curnd n conditii cu totul extraordinare. Am preferat sa merg pe jos spre casa. Gndurile si presupunerile mi invadau mintea, iar multitudinea posibilitatilor si complexitatea intrigilor aproape ca m i dadeau dureri de cap. n noaptea aceea am adormit cu gndul la enigmatica civilizatie care a construit ansamblul din interiorul muntelui, facnd astfel dovada unei tehnologii incredibile. Cine au fost acele fiinte? Din ce genuni ale timpului ne transmitea u mesajul lor? Nu banuiam nsa nici pe departe imensa surpriza care astepta de zeci de mii d e ani sa fie revelata n inima muntilor... 98 CAPITOLUL 5 MAREA DESCOPERIRE Dupa acea ntlnire cu Cezar mintea mea era mai mereu preocupata de misterul structurii identificate n interiorul Muntilor Bucegi. Doream foarte mult sa iau s i eu parte la toate operatiunile preliminare si la momentul patrunderii n marele tunel, dar rea lizam ca aceasta nu era posibil. Trebuia sa ma multumesc doar cu sansa de a avea acces pe ntru un timp scurt la locul marii descoperiri, n eventualitatea ca lucrurile nu se complicau p ana atunci. Timp de o luna si jumatate de la convorbirea pe care am avut-o cu Cezar am astep tat febril un semn de la el. mi faceam n minte tot felul de scenarii, mi imaginam diferite posibi litati si, practic, fiecare clipa devenise pentru mine o dorinta intensa de a ajunge si eu n acel loc din munti. Aveam o ncredere desavrsita n Cezar si stiam ca va face tot posibilul pentru a-mi facilita intrarea n perimetrul principal" al zonei. Nu ignoram nici faptul ca tens iunea acelei perioade trebuie sa fi fost enorma pe umerii lui si ai generalului Obadea, dator ita jocului de culise foarte complicat care trebuia mentinut ntr-un fin echilibru. Ceea ce se pe trecea atunci n munti constituia cu adevarat o situatie exceptionala, a carei importanta viza n u numai siguranta nationala ci chiar situatia ntregii omeniri, daca luam n consideratie in teresul enorm pe care l manifesta n acea directie elita mondiala a masonilor. Operatiunile de la fata locului si planul pe care l concepuse Cezar erau ngreunate si de faptul ca, n paralel, era necesara nselarea vigilentei lui senior Massini si a celorlalti venerabili din elita. La toate acestea se adauga presiunea exercitata de pericol

ul ca informatia sa ajunga la structurile de vrf ale statului, ntr-un astfel de caz, era putin prob abil ca situatia sa mai poata fi controlata cu eficienta. Planul lui Cezar includea informarea condu cerii politice a statului la un moment de timp bine definit. Baza secreta din munti Clipa mult asteptata a sosit putin dupa mijlocul lunii august, ntr-o dimineata nso rita am fost contactat prin filiera obisnuita, dar curnd aveam sa realizez ca masurile de precautie erau de acea data mult mai severe. Nu voi intra n amanunte, care oricum nu intere seaza prea mult. Putin dupa prnz am ajuns la una din bazele militare secrete de la poalele m untilor, de unde am fost preluat cu elicopterul Departamentului Zero, fiind nsotit de doi mil itari cu uniforma speciala, care erau narmati, nca de la Bucuresti, dupa consemnele stiute, nici unul dintre cei care ma escortau nu a rostit o vorba. Schimbarile de vehicul si de paza erau nsotite doar de ordine scurte, la obiect, ntreaga actiune se dovedea a fi rap ida si precisa. Desi cunosteam prea bine aspectele implicate si motivele pentru care er a necesara asigurarea unei maxime securitati, marturisesc totusi ca eram putin contrariat d e strictetea masurilor de siguranta care erau luate, consi-derndu-le exagerate. Mi-am dat nsa r epede seama ca nu eram aproape deloc n masura sa apreciez la adevarata ei valoare ntreag a operatiune si ca trebuia sa ma consider un tip foarte norocos pentru ca mi se of erea nesperata sansa de a avea acces la ceea ce consideram a fi, probabil, cea mai im portanta descoperire din timpurile moderne. Faptul ca am fost chemat de Cezar si ca masur ile de securitate erau extraordinare mi oferea certitudinea ca, ntr-adevar, acolo fusese descoperit ceva de o importanta colosala. Reflectam la faptul ca, n timp ce imensa majoritat e a oamenilor si duceau traiul zilnic, de multe ori ntr-un mod ct se poate de banal, ac easta descoperire ar fi putut sa transforme radical conceptiile tuturor ntr-o perioada foarte scurta de timp. Zmbeam amar la gndul ca, n conjunctura mondiala prezenta, parerea mea era probabil mult prea idealista. Pentru a determina o transformare de proportii car e sa implice o justa analiza si ntelegere att a trecutului umanitatii ct si a semnificatiei prof unde a vietii, este nevoie de o abila diplomatie, de inteligenta si de virtuti nobile pentru a te strecura" print99 re numeroasele piedici de natura mentala, psihica sau chiar materiala care nca do mina masele de oameni. Cufundat n aceste gnduri aproape ca nu am observat coborrea elicopterului, care se apropia de noua baza ce fusese construita n munti. Reflectiile mele s-au evaporat ca prin farmec la vederea ansamblului care se afla la ctiva zeci de metri sub mine. Desi eram

oarecum familiarizat cu operatiunile de tactica militara si cu tehnica folosita n astfel de ocazii, totusi ceea ce puteam sa vad atunci ntrecea cu mult orice nchipuire. In pr imul rnd am realizat prezenta masiva a fortelor americane datorita numarului mare de vehi cule de teren care le sunt caracteristice si a unor ansambluri masive , ascunse sub niste prel ate uriase pe care se vedea desenat steagul SUA. Puteam, de asemenea, sa observ singurul drum amenajat, destul de larg, care venea din vale prin padure, precum si cele doua c enturi de securitate militara a accesului n baza; ele apareau ca un fel de hotare late, for mnd fiecare aproape un cerc complet njurul unei intrari mari n peretele stncos al muntelui, ntre cele doua centuri concentrice de securitate exista un parc de camioane militare, cteva autovehicule de teren, precum si doua trei vehicule a caror forma si scop nu le-am putut iden tifica pe loc. Am estimat ca de-a lungul celor doua centuri erau plasati aproximativ doua sute de militari. Cei de pe centura inte-riora purtau o uniforma speciala, de culoare neagra, iar militarii de pe centura exterioara purtau uniforma obisnuita. Fiecare dintre acestia avea arm a automata, iar distanta dintre ei era de doar ctiva metri. Am vazut ca baracile soldatilor e rau plasate ntre cele doua hotare, iar cele ale echipei speciale se aflau imediat n spatele ce lei de-a doua centuri. Drumul era blocat de bariere duble si masive n dreptul fiecarei centuri, cu dublu pichet de control de fiecare parte a lui. Am apreciat distanta ntre cele doua cen turi de securitate la aproximativ cincizeci de metri. Se pare ca activitatea era freneti ca, deoarece observam un du-te-vino continuu ntre cele doua comandamente, dar mai ales n interi orul perimetrului-focar, pna la peretele care fusese taiat n munte. Observatiile mele generale au fost ntrerupte de aterizarea elicopterului pe un lo c amenajat n interiorul perimetrului principal, dupa a doua centura de securitate. Am cobort si imediat am fost ncadrat de doi militari , care de aceasta data erau americani. Ne-am deplasat doar vreo douazeci de metri de la elicopter, cei doi din echipa special a fiind n fata, iar americanii n spatele meu. Mi s-a spus sa ma opresc si am ramas acolo n picioar e, toti cinci, cam o ora; n mod evident, asteptau ordinul de preluare a mea. Abia atunci am nceput sa realizez cu adevarat proportiile operatiunii care se desfasura n zona si sa intuiesc importanta ei exceptionala. Initial am fost mirat de tratamentul" la care eram supus; nu pentru ca m-as fi simtit jignit, ci mai ales pentru stric tetea aproape incredibila cu care se desfasurau actiunile n cadrul bazei, i priveam pe c ei patru care ma ncadrau politicos, dar foarte ferm; nu s-au clintit din pozitia n care se aflau , nu s-au relaxat, nu au vorbit si aproape ca nici nu au clipit timp de o ora, ct am astept at acolo.

Complet impasibili, mi dadeau mai mult impresia unor roboti, dect a unor fapturi u mane. Neavnd ncotro, am ramas si eu aproape nemiscat ntre ei, ndoindu-ma doar din cnd n cnd pentru a nu amorti. Am ncercat sa aflu motivul asteptarii noastre, precum si a lte amanunte, dar era ca si cum as fi vorbit la patru stlpi de beton. Am nteles atunci ca ordinele erau extrem de severe si stricte si nu am mai pus alte ntrebari, asteptnd resemnat venirea lui Cezar. Cu toate ca era relativ obositor sa ramn n picioare un timp destul de ndelungat n acelasi loc, am folosit acel prilej pentru a observa cu atentie ceea ce se afla n jurul meu. Emotia de care fusesem cuprins nca de la plecarea din Bucuresti se amplificase si mai mult. Ma aflam, practic, la mai putin de o sula de metri de tinta viselor si presupune rilor mele, de o fenomenala descoperire care astepta poate de zeci de mii de ani sa fie revelata. Fiorul necunoscutului care plutea n aer cuprindea parca ntreaga baza, insuflnd n mod tainic fiecarei persoane de acolo un aer aparte, grav, de enigmatica focalizare interio ara. n fata mea, putin lateral dreapta de la locul n care ma aflam, se deschidea n munte gura larga a unui tunel. Puteam sa vad sistemul modern de iluminare care fusese montat la intrare si care continua n interiorul tunelului. Din nefericire, unghiul n care ma aflam si prezenta unui mare cort de campanie si a doua constructii modulare ultramoderne, n forma de emisfera, mi bloca perspectiva, n aceeasi zona principala n care ma aflam exista u mai 100 multe jeep-uri si vehicule americane, iar n marginea din stnga mea erau doua ansam bluri uriase, acoperite fiecare cu cte o prelata, care dupa forma sugerau ca adaposteau lazi uriase, al carui continut nu l cunosteam. Gura tunelului era blocata de o bariera lata di n metal, fiind pazita de o parte si de alta de doi militari americani; uniforma lor suger a ca faceau parte din trupele de elita ale puscasilor marini. Insa ceea ce mi-a atras ndeosebi privirea era uriasul hangar sapat n piatra muntelui, care se afla n dreapta tunelului pazit. Era imens, masurnd cam zece metr i naltime si, din cte am putut eu aprecia, cam cincizeci de metri adncime. Era perfec t realizat, cu peretii finisati si bolta curbata n mod impecabil. M-am ntrebat ce tehnologie a u folosit daca au reusit sa construiasca tot ceea ce vedeam n aproximativ o luna. U lterior aveam sa aflu cu stupoare ca realizarea forajului n cazul hangarului nu durase de ct o singura zi. n interiorul halei erau stivuite multe lazi pe o parte, iar pe cealalta parte se aflau trei constructii speciale, ca niste camere lungi al caror scop, cred, nu putea fi dect cel de analiza si cercetare. De altfel, n interiorul hangarului era o relativa agitatie, deoarece puteam sa observ multe persoane cu halate albe, care intrau sau ieseau grabite d

in acele mini-laboratoare, purtnd n mini diferite obiecte sau hrtii. Att pe culoarul din mijlo c al hangarului, ct si afara, aproape de gura tunelului, am vazut mai multe vehicule m ici cu motor electric, pe care unii dintre cei de acolo le foloseau pentru a se deplasa n interior. Nici tunelul si nici hangarul nu erau prevazute cu usi culisante, probabil datorita c omplicatiilor constructive, care nu erau momentan necesare. Hangarul avea totusi, n partea de s us, un sistem mecanic de perdea", confectionat dintr-un material semitransparent, care n u era lasat dect pe un sfert din naltimea intrarii. Sistemul de iluminat era impecabil s i am observat doua mari generatoare care functionau undeva mai jos, pe coasta muntelu i, ntre cele doua centuri de securitate si control. La o oarecare departare de marele co rt de campanie, n stnga mea, se afla un sir de baraci moderne iar n spatele lor mai multe corturi de campanie de dimensiuni medii, care cu siguranta reprezentau adaposturile de n oapte pentru personalul de cercetare si pentru militari. Nu am observat nsa nimic care sa seme ne a loc n care se pregateste hrana; concluzia mea a fost ca aceasta este adusa zilnic cu un camion, probabil cu o paza foarte severa. Ulterior aveam sa aflu ca bucataria fu sese amenajata ctiva kilometri mai la vale si ca, ntr-adevar, un grup de militari din echipa spec iala a DZ facea zilnic drumul cu un camion, aducnd hrana pentru cei din baza. Aceasta solut ie a fost preferata pentru a reduce si mai mult activitatea periferica a personalului si p entru a micsora, de asemenea, riscurile de securitate. Masa era servita separat de fieca re grupa de militari, la baracile lor. n perimetrul-focar ea era servita n cortul mare de camp anie, att pentru militarii romni si americani, ct si pentru echipele de cercetatori. Am aflat ca am ericanii venisera cu alimente proprii si cu bucatarii lor, nsa acestia fusesera trimisi la un loc cu cei romni, n bucataria de la poalele muntelui. Cele doua constructii semisferice erau resedintele staff-ului romn si, respectiv, al celui american. Cezar mi-a dezvaluit ulterior ca n una dintre acestea, care era m ai mica, locuia el si generalul Obadea, iar n cealalta se aflau doi generali de la Pentagon si un consilier pe probleme de securitate nationala de la Washington. Aceste cladiri extraordinar d e ergonomice semanau mai mult cu cladirile unor statii de cercetare de pe alte pla nete si lasau o impresie foarte placuta, de comfort si mare siguranta. Materialul din care era u facute avea culoarea alba si era delimitat n suprafete hexagonale, iar n apropierea vrfului exi sta o banda lata dintr-un material de culoare albastru nchis. Pe aceasta banda erau dis puse un

fel de leduri luminoase uriase, despre care mi s-a spus ca, atunci cnd luminau no aptea, creau o atmosfera calma si deosebit de frumoasa. Am urmarit un anumit timp activitatea din perimetru; fiecare persoana se misca r apid si dadea senzatia ca stie cu precizie ce are de facut. Din cnd n cnd venea sau plec a un jeep, ori militarii descarcau ceva din lazile de sub prelata. Din pacate, distan ta si obstacolele nu mi-au permis sa observ cu claritate obiectele care erau deplasate. Eram totusi m irat de prezenta relativ masiva a americanilor, deoarece Cezar ma lasase sa nteleg ca va fi doar o 101 echipa care sa mnuiasca dispozitivul de forare cu plasma. Chiar n momentele n care faceam diferite supozitii cu privire la acest aspect, am remarcat faptul ca unul dintre militarii romni, care se afla n fata mea a dus o mna la urechea dreapta, a ascultat cu atentie si apoi a rostit repede cteva cuvinte. Ime diat dupa aceea ne-am ndreptat spre gura ntunecata a tunelului, care pe masura ce ma apropia m mi parea tot mai mare si mai amenintatoare. Ne-am oprit n aceeasi formatie lnga una dintre cele doua constructii semisferice, la doar ctiva metri n laterala tunelului. Inima a nceput sa-mi bata cu putere; dincolo de bariera lata, pazita de cei doi militari americani inflexibili, se afla poate cel mai te ribil mister de pe planeta. Ce se petrecuse n intervalul de o luna si jumatate de la ultima discutie pe care am avut-o cu Cezar? Ce s-a descoperit n acea zona a muntelui? Am observat atunci ca prin fata tunelului si n interiorul lui, pe o fsie lata de aproximativ doi metri exista o ba nda de cauciuc canelat, pe care erau nsiruite cteva vehicule electrice de productie americana. Ve deam acum interiorul tunelului, luminat discret de instalatiile cu neon plasate pe ta van si pe peretii laterali, nsa tunelul se curba spre stnga dupa doar zece metri, astfel ca nu puteam sa observ mai mult. Atunci a aparut Cezar. Venea din interiorul coridorului, conducnd un vehicul electric. Lnga el se afla un barbat n vrsta, carunt, dar cu un chip avnd trasaturi ferme, pline de hotarre. Amndoi erau seriosi si tacuti. Cezar a cobort lnga mine si abia atunci cei patru militari s-au retras discret, dupa ce au salutat. Am fa cut cunostinta cu generalul Obadea, care m-a privit patrunzator cteva clipe; mi-a strns mna cu put ere si dupa ce am schimbat cteva amabilitati s-a retras n constructia semisferica. Era ev ident pentru mine ca generalul stia totul de la Cezar n ceea ce ma privea si ca si dadus e consimtamntul sa fiu adus n acel loc. Probabil ca aceasta miscare facea parte din planul lor de demascare a actiunilor masonice si au considerat ca este necesar sa fiu si eu n acel loc. Chiar daca ma simteam doar o rotita n acest imens angrenaj de elemente misteriose , aspecte si intrigi, eram foarte bucuros ca aveam acea sansa extraordinara si era m hotart sa

ma achit cu cea mai mare responsabilitate de sarcina pe care mi-o asumasem. Marea Galerie Situatia este destul de critica, a spus Cezar preocupat. Relatia cu senior Massi ni a devenit ncordata, nsa ceea ce este mai grav e ca totul s-a aflat la vrfurile puteri i de stat. Ne asteptam la asta, dar n nici un caz att de repede. Intentia noastra era sa prezent am datele problemei la un moment din viitor, care trebuia sa fie mult mai prielnic. Acum l ucrurile sunt foarte tensionate, att pe plan intern, ct si pe cel extern. Nu cunosti multe din ct e s-au petrecut n ultima luna. Vino, am sa-ti rezum principalele elemente n timp ce vom m erge prin tunel, zise el ndreptndu-se spre intrare. n felul acesta cstigam timp; nu am luat un vehicul electric, tocmai pentru ca Ceza r sa poata sa-mi relateze pe scurt felul n care au decurs evenimentele, n plus, avea m posibilitatea sa privesc totul ndeaproape si cu mai multa atentie. Tunelul era pavat" cu o folie groasa de cauciuc. De o parte si de alta a acesteia , pna la perefii de piatra ai muntelui era doar stnca. La intrare si nca pe o lungime de ctiva metri dupa aceea erau infiltratii de apa, nsa dupa ce tunelul cotea lin spre stnga, la aproximativ zece metri de la intrare, totul devenea perfect uscat. Eram uluit de exactitatea forarii si mai ales de finisarea peretilor din piatra, care aproape ca pareau sl efuiti. Lumina alba scotea n evidenta ntr-un mod splendid culorile variate ale diferitelor formatiuni geologice, luminnd discret interiorul tunelului ntr-un ireal joc de sclipiri si um bre. Zgomotul pasilor nostri era nabusit de covorul de cauciuc, iar n galerie domnea o atmosfera enigmatica dar foarte incitanta pentru mine. Era cam rece pentru felul n care ma mbracasem, nsa Cezar mi-a spus ca aceasta situatie nu va dura prea mult. Masina a forat la nceput dupa o ciudata deviatie a cmpului magnetic. La scurt timp, nsa, am realizat eroarea, astfel ca s-a procedat la corectia traiectoriei. Uite, chiar aici, 102 spuse Cezar, oprindu-se n curba spre stnga a tunelului. M-am oprit si eu, admirnd modul elegant de racordare a galeriei. Dupa curba, aceasta se ntindea perfect dreapta cale de vreo cincizeci de metri ntr-un fel foar te asemanator cu un tunel de metrou, desi era poate ceva mai lata. La capatul acest ei distante, n inima muntelui am vazut ceva ce semana cu o poarta imensa, care parca se deplasa se prin culisare spre stnga, ocupnd acum mai putin de un sfert din latimea galeriei. Acolo se aflau, de asemenea, doi militari narmati, iar locul era foarte bine luminat pe to ata circumferinta tunelului. Exista si o ghereta moderna, ngusta dar destul de lunga pe partea dreapta, imediat nainte de marea intrare ntr-o alta galerie pe care deja o puteam vedea; aceasta intrare era strajuita de usa enorma care culisase. Am stiut atunci ca ac ela era nceputul aventurii, al marii descoperiri care fusese facuta. Mi-am adus aminte de

schita pe care o desenase Cezar la ultima noastra ntlnire si am realizat ca ea corespunde a realitatii pe care o vedeam atunci, cel putin n ceea ce privea plasarea misterioasei galerii n munte. Am fost uluit de tehnologia pe care o aveau la dispozitie americanii, mi spuse Cezar. Masina de forat cu plasma nu are dimensiuni mari, dar necesita un echipam ent special pentru cei care se afla n preajma ei si a locului forat. Este ceva asemanator cu echipamentul de anti-radiatie atomica. Eu nsumi am mbracat un astfel de costum special si am urmar it forarea de foarte de aproape. Spectacolul care ti se nfatiseaza atunci n spatele lentilelo r care contin o substanta sofisticata de protectie este aproape incredibil. Ai senzatia ca piatra realmente se topeste" sub actiunea jetului de plasma, dar de fapt roca este facut a foarte maleabila, pna n apropiere de punctul de curgere si este imediat modelata circular de presiunea exercitata de cmpul magnetic rotitor care directioneaza totodata si jet ul plasmatic. Nu exista deloc praf iar resturile sunt chiar neglijabile. Viteza de patrundere este colosala pentru o astfel de lucrare; distanta de la intrare si pna la cei doi militari pe care i vezi acolo a fost parcursa n doar cinci ore. n urma totul ramne ca si cum a fost slefuit si foar te curat, astfel nct covorul de cauciuc si instalatiile erau deja pregatite la gura tunelulu i nainte ca masina de forat sa fie scoasa afara. n timp ce ne ndreptam spre galeria cea mare, Cezar mi-a relatat faptul ca, initial au forat ntr-o alta zona a muntelui, pentru a urmari sa ocoleasca bariera energetica de la intrarea n tunelul principal din interiorul muntelui. Au ales o locatie mai sus, pe coasta , la aproximativ trei sute de metri de zona n care fusese stabilita baza si au forat ct eva zile, deoarece distanta pna la tunel era mult mai mare, iar patrunderea nu era n plan or izontal, ceea ce ngreuna mult procedurile tehnice. Pna la urma au ajuns la peretele tunelului, ns a orice efort de a-1 strapunge a fost zadarnic. Nu ceda nici la jetul de plasma, nici la cmpul magnetic si nici la dintii frezelor. Au fost nevoiti sa abandoneze acea varianta si sa as tupe intrarea n galeria pe care tocmai o forasera. S-a revenit deci la punctul initial si s-a nce put strapungerea plana a peretului de roca, pna cnd au ajuns la bariera de energie. Forajul era urmarit n fiecare clipa pe monitoarele de control si era corelat cu distanta pna la zona energetica. Cu ctiva metri nainte de aceasta am dat de nceputul galeriei pe care o vezi acum, astfel nct tot ceea ce aveam de facut era sa racorda m cele doua tunele, mi-a explicat Cezar. ntre timp am ajuns n fata intrarii care era pazita de cei doi militari din fortele speciale. Dupa uniforma si nsemnele de pe ea, unul era romn, iar celalalt american . Militarii 1-au salutat pe Cezar, care s-a ndreptat ctiva metri n dreapta, spre gher eta.

Americanul a intrat nauntru, unde probabil avea un pupitru de comanda, caci dintr -o nisa a constructiei a aparut imediat un brat lung din metal cu un dispozitiv complicat la capat. Bratul era articulat; Cezar 1-a ridicat la nivelul ochiului si dupa cteva secunde s-a auzit un sunet scurt de acces. Au fost luate toate masurile de prevedere, mi zise el, revenind lnga mine. Amprenta irisului meu a fost analizata si stocata ca o informatie-cod. Sistemul de securitate nu reactioneaza dect la citirea cu o raza laser a irisului meu sau al generalului Obadea. Acum, de pilda, a fost dezactivat sistemul de senzori cu laser, foarte complicat , care a fost montat exact aici, la intrare. Este invizibil, iar daca am fi trecut direct ar f i declansat n mod automat alarma n baza. Noi am refuzat amprentarea iridologica a generalilor ameri cani si am insistat ca accesul n Marea Galerie sa ne apartina n exclusivitate. De aici au ncep ut, de fapt, 103 primele probleme, zise el gnditor. Am observat ca ghereta avea o prelungire dincolo de poarta, n Marea Galerie, din care iesea de asemenea un dispozitiv laser de citire a irisului. Cezar mi-a expl icat ca acela era pentru revenirea din Marea Galerie. Am aflat de asemenea ca el putea anula siste mul de securitate prin aplicarea, simultan cu citirea irisului, a palmei si a degetelor de la mna lui dreapta ntr-un locas special. Metoda era folosita atunci cnd trebuiau sa se ef ectueze transporturi masive prin Marea Galerie. Cezar a mers ctiva metri mai n spate si a nceput sa-mi explice: Barajul energetic actiona aproximativ n aceasta zona. Este, practic, o proiectie energetica, dar nu ne-am putut da seama cum a fost realizata. Nu putem ntelege, d e asemenea, cum a fost posibil ca acel baraj energetic sa subziste continuu, timp de milenii n sir. Nu cunoastem sursa care l alimenteaza si nici modalitatea tehnologica prin care este realizat acest lucru. Practic, cu exceptia faptului ca am reusit sa patrundem dincolo de el, nu ne-am lamurit n nici o alta privinta, nsa depasirea lui a implicat un fapt tragic. Ma aflam n spatele lui Cezar, privind tavanul galeriei, acolo unde se realizase racordul cu marele tunel. De fapt, mai nti erau ctiva metri de galerie n roca muntel ui, la un diametru mai mare dect galeria sapata de dispozitivul american cu plasma; pe a ceasta portiune peretii nu erau finisati, ci neregulati, cu multe colturi, n plus, aceas ta zona a galeriei, care avea aproximativ sase metri n lungime, nu era circulara ci avea se ctiunea patrata. Racordul celor doua galerii s-a facut doar la nivelul solului, care a f ost nivelat ntr-o usoara panta descendenta, dinspre galeria noastra catre galeria antica, de dimensiuni mai mari. Diferenta de nivel era cam de un metru si puteam sa o observ foarte bi ne n zona tavanului, la mbinarea dintre cele doua tuneluri. Forarea a fost aproape concentr ica cu

galeria antica, nsa nimeni nu putea sa explice cum a fost posibil ca acest tunel sa nceapa brusc, din interiorul muntelui. Ea era n mod evident o lucrare artificiala. Posibilitatea ca intrarea sa fi fost acoperita pe o distanta de aproximativ saiz eci de metri nu era credibila, deoarece structura masiva din piatra era identica cu cea a roc ilor din jur. L-am ntrebat pe Cezar ce s-a petrecut cnd au ajuns la bariera energetica. In acel moment discutam mpreuna cu generalul Obadea si cu generalii de la Pentagon anumite aspecte legate de securitatea bazei. Am fost anuntati ca s-a re alizat strapungerea si unificarea celor doua galerii. Pna sa sosim si noi, militarii ncep usera deja sa retraga dispozitivul de plasma din galerie. Cei trei din prima echipa de interve ntie speciala a Departamentului s-au strecurat nauntru pentru a vedea conditiile din noua galerie . Aceasta a fost o mare greseala, deoarece au ignorat protocolul de actiune. Au sa rit treapta de nivel de un metru ntre cele doua galerii si au nceput sa cerceteze zona de aproximativ patru metri pe care stiau ca o au la dispozitie pna la bariera de ene rgie, care era invizibila. Din pacate nimeni nu a putut sa explice cum s-au petrecut lucrur ile. Probabil ca cei trei s-au apropiat foarte mult de barajul energetic, deoarece cteva clipe mai trziu s-a auzit un zgomot ciudat, dar puternic, ca un scurt-circuit. I-am gasit prabusiti la baza inferioara a barierei invizibile, cu trupurile ciudat contorsionate, ca si cum ar fi fost d elimitate de marginea precisa a unui perete. Toti trei erau morti. Medicii au declarat moarte a lor instantanee prin stop cardiac. Acest lucru a creat o oarecare panica, desi noi n e-am straduit sa aplanam incidentul. Dupa cum aveam sa-mi dau seama imediat, panica era determ inata mai mult n rndul staff-ului american si se datora faptului ca temerile initiale al e membrilor sai ncepeau sa se adevereasca, ntr-adevar, n acel moment nu aveam practic nici o ca le de acces n galeria antica. Forarea laterala esuase datorita materialului necunosc ut care rezista la orice tentativa de strapungere, iar barajul energetic se dovedea a fi inexpugnabil. Venerabilul Massini era si el prezent acolo si mi-a cerut parerea, n acea perioad a, detasamentul de comando american nca nu venise. Erau doar specialistii cu dispozi tivul de forare, o echipa de cercetatori si reprezentantii lui senior Massini, care sunt si acum: doi generali de la Pentagon si consilierul prezidential. Totusi, nu sunt att de sigur ca prese dintele SUA fusese anuntat de aceasta operatiune. Era evident o problema interna, de culise, din care ei doreau sa traga ct mai multe avantaje. Venerabilul stia mai multe despre originea acestei 104 descoperiri si, dupa cum mi-am dat seama, el avea cunostinte despre cel putin un element care

se gasea n sala cea mare, n care vom ajunge peste putin timp. Nerabdarea masonului era retinuta, dar ferma, n acel moment as fi putut sa dispun ndepartarea lor din zona aceasta, dar nu as fi rezolvat nimic, dect ca as fi complicat foarte mult lucrurile. Influenta lu i senior Massini ar fi condus n cele din urma chiar la nlocuirea mea si a generalului Obadea de la conducerea unei operatiuni care nca nu fusese adusa la cunostinta puterii politic e. Aveam, desigur, toate justificarile si circumstantele atenuante, dar era bine ca inform area sa vina de la noi si nu de la cei straini. Un element cu totul neprevazut a modificat nsa radic al situatia, ndreptnd-o pe o panta foarte tensionata si periculoasa, care exista si n prezent. S per, totusi, ca aceste tensiuni sa nu escaladeze dincolo de un anumit punct, pentru c a atunci va fi dificil de spus ce se poate ntmpla. Cezar veni mai aproape de imensa poarta din piatra,care strajuia intrarea n Marea Galerie. Se apropie de peretele din stnga al tunelului, n partea n care culisase po arta, si mi spuse : Acum te afli chiar n zona barierei energetice, atunci cnd este activata. Vezi ceva pe peretele de lnga mine? M-am uitat cu atentie si am observat n roca denivelata o portiune destul de mare, de forma patrata cu latura de circa douazeci de centimetri, perfect finisata, care parea ncrustata n peretele muntelui. Pe ea era trasata cu precizie forma unui triunghi e chilateral cu vrful n sus. Aceasta este cheia" pe care ne-au lasat-o cei care au construit acest ansamblu. Fara ea am fi fost complet neputinciosi. Dupa moartea celor trei militari am ven it exact unde te afli tu acum si am cercetat atent locul cu privirea, observnd acest patra t de piatra foarte bine slefuit pe care este reprezentat simbolul triunghiular. Atunci, nsa, galeria era blocata de poarta uriasa pe care o vezi aici. Problema era ca eu ma aflam foarte aproape de barajul energetic, care se gasea cam la doi metri n fata portii, adica acolo unde esti tu acum. Dupa cum vezi, patratul slefuit care este ncastrat n roca muntelui se afla nt re imensa poarta de piatra si bariera energetica. Cum era si firesc, presupuneam ca functi a lui era aceea de a comanda deschiderea portii. Dar cum sa ajung la el daca drumul era ba rat de zidul invizibil de energie? I priveam descumpanit pe Cezar. Cei doi militari intrasera de mult n ghereta, lasndu-ne singuri la intrarea n misteriosul coridor antic. Eram profund marcat de emotia aflarii unor secrete vechi de mii si mii de ani care mi se revelau acum n mod gra dat. Datorita surescitarii, corpul mi parea mai usor iar cuvintele lui Cezar mi ajungeau oarecum estompat la urechi. Cu toate acestea, dobndisem o luciditate extraordinara si ntel egeam totul foarte repede, n mod intuitiv. Era o problema de frecventa de vibratie, am spus eu, mirndu-ma de calmul cu care am rostit acele cuvinte. Cezar ma privi cu surprindere.

Exact, mi-a confirmat el. Cautnd o rezolvare, am nchis atunci ochii si m-am focalizat asupra barajului energetic. Dupa putin timp am simtit ca de fapt acest a era viu", dar ntr-un mod foarte special, pe care nu-1 puteam explica celor de fata. Doar venera bilul cred ca ar fi putut ntelege, dar el era chiar cel caruia nu doream sa-i dezvalui nimic di n tainele pe care le aflam. Am simtit ca ntre mine si energia barajului exista o anumita compatibilitate", cev a n genul unei simpatii reciproce si ca testul vibratiei personale" l trecusem cu suc ces. Nu m-am putut opri, totusi, sa ma ntreb ce grad exceptional de dezvoltare tehnologic a si spirituala au avut cei care stabilisera acest veritabil prag" de verificare energetica pe ca re stiinta actuala nici macar nu l poate concepe, nicicum sa-1 realizeze practic. Apoi am lu at de jos cteva resturi de roca si le-am aruncat spre peretele invizibil de energie. Imedia t ce piatra atingea barajul energetic, se transforma ntr-o pulbere fina care cadea la sol, fo rmnd o linie dreapta. Am cerut sa mi se aduca si alte obiecte din metal, plastic, lemn sau pi ele. Concluzia era clara: tot ceea ce era alcatuit din substanta amorfa era prefacut instantane au n pulbere si tot ceea ce reprezenta materie organica era respins, daca nu avea o anumita frecvent a nalta de 105 vibratie individuala. Am trimis pulberile la laborator pentru analiza si apoi am atins usor cu mna suprafata invizibila a barierei de energie. Am simtit doar niste fine furnica turi pe piele, care erau foarte placute, astfel nct am naintat cu tot trupul, trecnd n partea cealal ta a peretelui energetic. Grosimea acestuia am apreciat-o la cel mult un centimetru. Priveam acum fetele uluite ale oficialilor americani si ai celor ctiva membri din echipa mea, care se aflau n partea cealalta a barajului de energie. M-am apropiat de perete si am apasat pe triunghiul de pe patratul de roca perfect slefuita pe care l vezi ai ci. De fapt nu a fost nevoie dect sa-1 ating, deoarece el nu are joc, nu se deplaseaza; doar sup rafata lui este delimitata n perete. Poarta de piatra, din care tu vezi acum doar o mica par te, a nceput imediat sa culiseze lin si aproape fara zgomot spre stnga si s-a oprit n pozitia p e care o are n prezent. Acela a fost momentul cnd am vazut cu totii, pentru prima data, Marea Ga lerie. A fost un moment de ncarcatura emotionala deosebita, n primul rnd am fost socati de f aptul ca ea era luminata, asa cum o vezi tu acum, fara sa contina totusi nici o sursa de lum ina, cel putin dintre cele conventionale pe care noi le cunoastem. Cezar facu o scurta pauza. Eu priveam stupefiat n interiorul Marii Galerii si abi a atunci mi-am dat seama ca n ea nu exista nici o sursa de iluminat. Prea absorbit de cele ce mi relata Cezar si de propriile mele observatii ale zonei de fuziune dintre cele doua tune luri, mi-am

nchipuit ca lumina din Marea Galerie provenea, de asemenea, de la instalatiile de iluminare care probabil fusesera montate de-a lungul ei, asa cum era cazul tunelului forat de curnd. Abia acum realizam nsa, uluit, ca acea lumina parca ca nu avea nici o sursa, desi eram tentat sa spun ca ea provenea din materialul extraordinar care nvelea peretii galeriei. Aceasta lumina era mai putin intensa dect cea din galeria noastra, dar era foarte placuta, inducnd o evid enta stare de relaxare si detensionare fizica si psihica. Apoi a fost acest sentiment complex si foarte profund pe care (i-1 provoaca mari mea coridorului, culoarea si modelul materialului din care el este alcatuit, a conti nuat Cezar sa vorbeasca. Cu greu i vezi capatul de aici, nsa ti spun ca tunelul coteste brusc cat re dreapta, cam dupa trei sute de metri. Te vei convinge imediat si singur. Sa revin nsa la barajul energetic. Am atins din nou triunghiul slefuit, iar poarta a alunecat la loc, nchiznd accesul spre Marea Galerie. Abia dupa ce am deschis din nou poarta , trecnd prin zona bar ajului de energie, mi-am dat seama ca el era anulat. Deci comanda unica ndeparta obstacolul energetic si totodata deschidea si poarta din piatra care bloca accesul spre Marea Galerie. U lterior, am facut mai multe experimente, mai ales dupa ce am delimitat cu precizie zona de actiune energetica a barajului. Generalul Obadea a venit si a atins cu buricul unui singur deget supr afata invizibila a barierei energetice dar, desi nu a patit nimic grav, totusi el a fost cuprins de ameteala si de o vaga senzatie de greata. Consilierul prezidential american a fost nsa izbit cu vi olenta la pamnt, desi contactul ntre piele si zidul energetic nu a fost dect unul foarte fin. Si-a revenit din lesin mai trziu, sub ngrijirile medicului. Dupa aceea nimeni nu a mai dorit sa ncerce sa strabata zidul energetic. Probabil ca cei trei militari care au murit au avut un contact simultan pe o suprafata mult mai mare, care le-a fost fatal. Problema este ca nici n spatele acestei bariere invizibile, adica ntre poarta nchis a si zidul energetic, cei care nu l pot traversa nu pot ramne prea mult timp. Am facut probe cu ctiva militari si, dupa ce am nchis poarta si sistemul energetic, acestia mi-au sp us ca simt o senzatie de sufocare care n timp devine din ce n ce mai acuta. Am fost deci nevoit i sa lasam deschis att barajul energetic ct si poarta de acces, dar dupa cum ai vazut am plas at doi oameni de paza si am recurs la sistemul de alarma care previne astfel orice intr are neautorizata n Marea Galerie. Sistemul cu identificarea irisului se reseteaza dupa cinci secund e de la anularea lui, care sunt suficiente pentru a traversa linia de intrare n galerie, dincolo d e sistemul culisant al portii. Vino lnga mine, vreau sa-ti arat cum functioneaza poarta. Cezar a atins usor patratul din piatra slefuita. Imensa poarta, care avea o gros ime cam de

treizeci de centimetri si naltimea ct cea a Marii Galerii, adica peste sase metri, se deplasa foarte silentios, gratie unui sistem de angrenare pe care nu puteam sa-1 identific. Cnd poarta a nchis complet intrarea am putut sa remarc ca era perfect slefuita, nsa fara nici o insc riptie pe suprafata ei; era doar un perete imens de roca aproape lucioasa, cntarind probabi l mai mult de douazeci de tone. Ce anume l facea, totusi, sa se miste att de usor si delicat? To cmai cnd cautam raspunsul la aceasta ntrebare cercetnd cu atentie marginea inferioara, am s imtit ca ncep 106 sa respir cu greutate si ca ma cuprinde o vaga ameteala. Cezar, care ma urmarea cu atentie, deschise din nou poarta si efectul disparu la fel de brusc precum aparuse. El mi citi din ochi ntrebarea. Nu stiu ce anume declanseaza acest efect specific. Probabil este un gen de actiu ne interactiva ntre suprafata portii, atunci cnd aceasta este nchisa si bariera de ene rgie, care afecteaza corespunzator orice organism viu din acest spatiu intermediar. Nu am r eusit sa descifram nici taina deplasarii portii, care este gigantica. Daca privesti cu at entie, constati ca atunci cnd se deplaseaza spre dreapta, ea mpinge aceasta dala de piatra care acope ra spatiul pe grosimea portii. Cnd culiseaza la stnga, dala de piatra slefuita revine si ea, strn s lipita de marginea portii, ca mpinsa de un resort. Totusi, nu cred ca este vorba de o astfe l de metoda tehnologica oarecum primitiva, deoarece totul se desfasoara ntr-un mod mult prea lin si silentios. Trebuie sa fie o cu totul alta tehnologie. Generalii americani au ven it cu propunerea de a sfarma pragul de piatra pentru a vedea ce este dedesubt, nsa noi nu am acceptat asa ceva. Mi s-a parut o solutie infantila. Am privit cu atentie calea de rulare a portii; mbi narile erau incredibil de exacte si foarte bine slefuite. Nu putea patrunde nimic printre el e si nici nu se putea observa ce era dedesubt. Poarta modelata cu exactitate iesea" pur si simplu din p eretele din stnga al galeriei si culisa pna la peretele din dreapta, unde se mbina perfect cu a cesta. n timp ce faceam aceste experimente si observatii dupa dezactivarea barierei energetice, unul dintre militarii care asigurau paza a venit la grupul nostru si ne-a anuntat ca tehnicienii americani solicitau prezenta noastra n baza pentru a ne anunta ceva d eosebit, a continuat Cezar sa relateze evenimentele care s-au petrecut. Unul dintre cei doi generali americani si generalul Obadea s-au deplasat repede afara, unde se afla centrul t ehnic de interpretare a datelor. Peste putin timp ei mi-au transmis ca, n mod straniu, ime diat dupa dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea n Marea Galerie, scutul semi sferic urias de la celalalt capat al ei s-a activat brusc trecnd la un nivel de vibratie superior

si emitnd o mare radiatie luminoasa. Rostind acestea, Cezar se ndrepta catre ghereta militarilor. Sa mergem acum, mi spuse el. E timpul sa intram n Marea Galerie. Vei putea sa te convingi singur de cele ce ti-am spus. Relua procedura cu recunoasterea irisului si astfel am putut trece pragul portii , pasind pentru prima data pe materialul acela att de straniu si foarte special al tunelul ui antic, n spatele nostru cei doi militari si reluara tacuti posturile de paza. Chiar la intrarea n Marea Galerie erau doua vehicule electrice, dar noi am prefer at sa mergem pe jos, pentru ca Cezar sa aiba timpul necesar sa-mi relateze ceea ce s-a petrecut, n timp ce el vorbea, eu studiam cu interes galeria. La o privire superficiala se putea spune ca peretii ei si solul pe care calcam e rau chiar din piatra muntelui, atent slefuita. M-am apropiat de peretele din stnga si 1-am pipait: era acoperit cu un material ce parea sintetic, dar n acelasi timp crea strania senzat ie ca are si o parte organica n el. Avea culoarea petrolului, dar adeseori reflexiile sale erau verzi si chiar albastru nchis. Impresia tulburatoare de ape provenea de la dungile neregulate ca re l brazdau n toate directiile. Uimitor era faptul ca, atunci cnd ne deplasam , dungil e si modificau si ele pozitia, latimea si culoarea, dar acest lucru se petrecea foart e lin, crend impresia ca era doar un efect relativ al miscarii noastre fata de perete. Nuante le culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului si modificau sensibil aprecier ea corecta a distantei. Cnd am remarcat acest lucru, Cezar mi-a spus: Si noi am sesizat acelasi aspect. Am fost nevoiti sa masuram distanta totala si pe segmente a galeriei si chiar sa plasam unele indicatoare pe margine. Intr-adevar, pe partea dreapta a galeriei se puteau observa borne care indicau distanta n metri si n yarzi de la intrarea n tunel. Am observat, de asemenea, ca ma terialul era oarecum aspru la pipait, dar nu putea fi nici zgriat si nici ndoit. Cezar mi-a spus ca rezista la orice tentativa de rupere, strapungere, zgriere sau taiere, indiferent ct de ascutit era dispozitivul folosit, n plus, n mod straniu, flacarile focului erau ab sorbite nauntrul sau; practic vorbind, focul nu putea subzista pe acel material. Cercetatorii americani nu se pot pronunta asupra naturii acestui material, 107 deoarece nu au la dispozitie nici un esantion din substanta lui. Singurul lucru pe care 1-au putut afirma este ca materialul reprezinta o stranie combinatie ntre materia orga nica si cea anorganica, nsa modul n care acestea sunt organizate n structura lui interna consti tuie cel mai deplin mister pentru ei. La borna care indica distanta de doua sute optzeci de metri, galeria cotea brusc spre dreapta, ntr-un unghi ascutit. Nici ratiunea acestei traiectorii nu a putut fi de scifrata. La o distanta mult mai mare, n departare, puteam sa ntrevad o lumina albastra feerica

, ce scnteia precum o stea. Vzndu-mi emotia de pe chip, Cezar zmbi si mi spuse: Acolo se afla capatul calatoriei noastre. Dar, ntr-un fel, el este totodata si un nceput pentru ceva nca si mai grandios, conform datelor pe care le cunosc acum. Modalitatea tehnologica prin care ne-au fost revelate aceste date este colosala, nsa din pacate tu nu poti sa ai acces la informatiile respective. Vei ntelege mai bine cnd vom ajunge la Sala Proiectiilor, dupa cum am convenit sa o numim. nseamna ca au patruns si americanii acolo, am spus eu. Imediat ce am reusit sa rezolv problema primului scut energetic, senior Massini a vrut sa intre n coridor si sa ajunga la sala cea mare. Am invocat problemele de r isc crescut, care de altfel au determinat si moartea celor trei militari, precum si necesitat ea unui sistem sever de siguranta si alarma care trebuia dispus la intrarea n coridorul principa l. Nu i-a convenit, dar nu a avut ce face. Urmaream sa trag de timp ct mai mult, dar mai al es sa ajung n sala cea mare fara sa fiu nsotit de nici un mason. Nu stiam ce voiau ei ac olo, dar speram sa-mi dau seama imediat ce as fi intrat n sala si as fi inventariat contin utul ei. nregistrarile din satelit aratau existenta unui spatiu imens la capatul galeriei mari, dar acesta era si el protejat de un ecran energetic. ntr-o pauza de organizare, profitnd de absenta americanilor si a lui senior Massini n tunel, am luat un vehicul electric si am strabatut singur acest coridor - dupa mai bine de cincizeci de mii de ani n care a fost pustiu - , pna la lumina pe care o o bservi n departare, n fata ta. Totusi, ceea ce vezi tu scplipind este doar reflexia unei p ortiuni din scutul energetic protector al salii uriase n forma de aula, la care vom ajunge n c urnd. Dupa cum vei remarca, n partea finala galeria mai face un cot n unghi scurt. Nutre am speranta ca puteam sa trec si de aceasta bariera n mod asemanator ca n cazul primu lui baraj energetic. Cnd am ajuns acolo, am fost coplesit. Galeria prin care mergem n oi acum se deschide brusc ntr-o sala gigantica, chiar n inima muntelui, care cuprinde un i mens scut energetic semisferic; la rndul lui acest scut delimiteaza Sala Proiectiilor cu tot ceea contine ea. Grandoarea ansamblului era neasemuita, nsa tocmai cnd ma pregateam sa studiez modalitatea cea mai potrivita de a patrunde nauntru, am fost chemat urgent prin r adio la baza. Vestea pe care urma sa o primesc avea sa complice extraordinar de mult luc rurile. Acela a fost un moment crucial, pe care totusi nu puteam sa-1 prevad. Mari Tensiuni Diplomatice Am ajuns repede napoi n baza si am intrat n camera americanilor, unde eram asteptat si de generalul Obadea, a continuat Cezar sa povesteasca. Intervenise un element neprevazut, care dadea peste cap toate planurile, att ale noastre ct si ale lui senior Massini . De altfel, venerabilul era asezat pe un scaun, mai n spate, adncit n gnduri. Probabil ca deja si

facea noile calcule, reconsiderndu-si pozitia. Aflase ceva presa din Romnia? am ncercat eu. Mai rau. Tii minte ca venerabilul mi spusese despre descoperirea pe care americanii au facut-o n vecinatatea Bagdadului? Si ca acolo exista de asemenea o bariera energetica ce nu a putut fi strapunsa, dar a carei natura era identica cu aceea a scutului energetic semisferic care nconjura marea sala de aici, din Muntii Bucegi? Am ncuviintat, nclinnd din cap. Descoperirea americanilor nu fusese facuta deloc ntmplator, ci a urmat anumite indicatii oferite de acelasi satelit de spiona j militar 108 care revelase si datele pentru harta aproximativa a structurii din interiorul mu ntilor Bucegi. Ei bine, a continuat Cezar, consilierul american pe probleme de securitate natio nala primise un fax ultrasecret n care era nstiintat de faptul ca scutul energetic semi sferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsnd cu o mare frecventa. Informatia ulu itoare era aceea ca n fata lui aparuse o holograma a planetei care prezenta secvential si pr ogresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est a acestuia, apoi teritoriul Romniei, apo i Muntii Bucegi si n sfrsit localizarea structurii din interiorul lor, aratnd coridorul Mari i Galerii si scutul energetic semisferic care pulsa cu putere. Era evident ca cele doua scutu ri energetice semisferice se aflau ntr-o directa dar misterioasa legatura, astfel nct activarea u nuia a dus Ia activarea si a celuilalt. Cine stie, poate exista chiar o retea de astfel de str ucturi subpamntene n ntreaga lume. Vestea proasta era nsa ca presedintia SUA a fost nstiintata despre t oate aceste lucruri si a contactat diplomatia romna prin intermediul serviciilor secre te de informatii. In doar cteva zeci de minute, ntreaga operatiune fusese deconspirata. Fusese deja anuntata sosirea iminenta a unei comisii de stat de la Bucuresti, nfiintata ad-hoc, care s a evalueze situatia la fata locului. Eram att de captivat de ceea ce-mi spunea Cezar, nct nici nu-mi dadusem seama ca m-am oprit, ascultn-du-1 cu toata atentia. Mai aveam aproape o suta de metri pn a la ultimul cot al coridorului si lumina scutului energetic care se reflecta de pere tii marii Galerii era acum mult mai puternica. Au vrut sa preia controlul la nivelul organismului politic? am ntrebat plin de nerabdare. Initial cred ca acesta a fost ordinul, dar problema s-a complicat si mai mult at unci cnd au vazut cu adevarat despre ce este vorba. Temerile mele s-au adeverit, pentr u ca politicienii nostrii - cei care aveau dreptul sa fie avizati asupra acestor aspe cte - au intrat n panica. Era evident ca nu puteau face fata evenimentelor si ca deciziile aveau m ari sanse sa fie luate ntr-o stare avansata de stres. Generalul Obadea a fost chemat la Bucuresti; era un moment foarte critic, care

punea n joc nsasi existenta departamentului sau cel putin a structurii lui indepen dente. Generalul trebuia sa justifice ocultarea actiunii fata de puterea politica la vrf de stat. Acela a fost, poate, momentul cel mai tensionat al ntregii operatiuni, nainte de a pleca spre capitala mpreuna cu cei din comisie, Obadea s-a sfatuit cu mine si am decis de co mun acord sa dezvaluim toate aspectele, intrigile si planurile din ultimul an, care implic au legaturile mele cu senior Massini. Problema cea mai dificila era aceea de a gasi exact pers oanele potrivite pentru a face acel raport de importanta cruciala pentru tara, pentru c a altfel toate intentiile si planurile noastre construite cu atta grija pna atunci ar fi fost dec onspirate iar urmarile puteau fi dintre cele mai nefaste att n ceea ce priveste persoana mea si a generalului, ct si n ceea ce priveste siguranta nationala, ntre timp, eu fusesem consemnat la ba za, toate lucrarile fiind oprite. Echipa americana a fost izolata ntr-un cort si paza tunelului, precum si a noastr a a fost preluata de un batalion de interventie speciala a armatei. Tensiunea diplom atica crestea din ce n ce mai mult, pentru ca presiunile Washingtonului cereau n mod imperios co municarea cu generalii de la Pentagon si mai ales cu consilierul pe probleme de securitate . n acele momente, nimeni nu stia nca ce se afla n marea sala care era protejata de scutul energetic. Se sistase orice initiativa si orice operatiune de cercetare. Nimeni nu avea voie sa umble prin baza cu exceptia patrulelor de paza. Noua stare de lucru ri era coordonata de doi generali de frunte ai armatei romne, care mentineau permanent l egatura cu cele mai nalte structuri politice din Romnia. Ei bine, n toata aceasta conjunctu ra extrem de tensionata, singurul personaj care a reusit sa se strecoare" n afara baz ei, ca urmare a unui ordin foarte special sosit de la Bucuresti, a fost senior Massini. Din acel moment nu 1-am mai vazut, dar crede-ma ca i-am simtit din plin influenta n modul cum sau desfasurat ulterior lucrurile. Ma refer la lupta surda, dar foarte apriga, din c ulisele diplomatiilor romna si americana, precum si la natura deciziilor politice care au fost luate dupa aceea, n legatura cu operatiunea de aici, din munti. Totul s-a petrecut foar te repede; 109 sunt doar opt zile de la acele evenimente. Ascultnd relatarea lui Cezar eram foarte mirat de ntorsatura pe care o luasera lucrurile dar mai ales pentru ca eu ma aflam totusi acolo, ca si cum nimic din c eea ce aflam nu s-ar fi petrecut n realitate. Daca eu sunt aici si daca voi, asa dupa cum nteleg, ati reusit sa patrundeti n Sala Proiectiilor, atunci nseamna ca generalul Obadea a avut succes la Bucuresti. Cezar zmbi enigmatic. n mare masura raspunsul este afirmativ. Succesul a constat mai ales n aducerea

faptelor la cunostinta unor persoane cu o mare probitate morala, care n plus sunt animate de un profund sentiment de patriotism. A fost convocata o sedinta de urgenta a C onsiliului Suprem de Aparare a Tarii - CSAT. Cei mai multi au fost cutremurati de cele ce a u aflat. S-a creat atunci, n mod spontan, un intens val de simpatie pentru general si pentru actiuni le lui si s-a hotart pe loc continuarea cercetarilor sub comanda totala a generalului si a mea. Cu toate acestea, criza diplomatica nu fusese nca deblocata. Staff-ului american i s-a per mis sa paraseasca tara a doua zi, nsa echipa de cercetatori si specialisti, precum si to ata logistica si aparatura au fost retinute n continuare. Pe moment am crezut ca lucrurile erau re zolvate si aproape ca ma bucuram ca se petrecusera asa, deoarece nu mai era nevoie sa ma pr efac ori sa cedez mai mult sau mai putin n fata cererilor venerabilului si a elitei masoni ce. Din pacate, forta de influenta a acestora si presiunile pe care le exercitau pe cale diploma tica erau enorme. Ajunsesem mpreuna cu Cezar la capatul coridorului, care cotea din nou brusc, de aceasta data spre stnga si doar pentru circa patru metri. Spectacolul care ni se n fatisa ochilor era cu adevarat grandios. Cupola gigantica pe care o forma scutul energe tic avea o culoare splendida de albastru irizant, fiind strabatuta continuu de flash-uri intense al b-stralucitoare. Desi Cezar mi spusese ca Sala Proiectiilor nu era izolata de exterior printr-o poarta, ca si n cazul marii galerii, totusi nu se putea vedea nimic n interiorul ei prin scutul energetic. Co ridorul se termina brusc ntr-o sala imensa, scobita n roca muntelui ca o semisfera. De la pragul cori dorului pna la scutul energetic nu erau mai mult de sapte-opt metri, n acel interval, de o pa rte si de alta a coridorului erau aliniate patru vehicule electrice. Cupola pe care o realiza scu tul energetic era inclusa n cavitatea semisferica din munte, dar am observat ca zona din spate face a front comun cu peretele din roca. Am apreciat ca diferenta de nivel ntre cupola scutulu i si tavanul salii era de aproximativ zece metri. Lumina feerica pe care o emana scutul energ etic se reflecta n minunate sclipiri si umbre pe peretii stncosi ai muntelui. Frumusetea si grandoar ea acelui tablou era parca nepamnteana si mi nfiora inima de emotie si ncntare. Cum ai reusit sa patrunzi nauntru? 1-am ntrebat pe Cezar, profund tulburat de intensitatea trairii pe care mi-o provoca acea priveliste. Sa stii ca este mult mai simplu dect te-ai putea astepta. Probabil ca cei care au proiectat ntregul ansamblu au considerat primul baraj o adevarata piatra de ncercar e" pentru eventualii pretendenti, apreciind ca el era suficient pentru securitatea ntregii structuri. Trebuie sa recunosc ca au avut dreptate: nimic nu poate trece de primul baraj energetic dac a nu este o constiinta superioara, profund benefica. Chiar si n cazul unei deflagratii atomic e ansamblul este foarte bine protejat de munte; poate tocmai de aceea Marea Galerie ncepe brusc, m

ult n interiorul acestuia. Nu-mi dau seama, nsa, cum au reusit sa realizeze tehnologic n treaga lucrare. Cnd am primit noile ordine de la Bucuresti am fost foarte bucuros. Intuiam ca lup ta abia ncepea, dar cel putin aveam un sprijin politic important, precum si conducer ea operatiunii, n aceeasi zi am intrat n Sala Proiectiilor pe care o ai n fata. Atunci am fost singur si am aflat misterul teribil care este ocultat de cincizeci de mii de ani . Cu greu ti poti nchipui sentimentele pe care le-am ncercat n acele momente. Totusi, unele aspecte n u ti le pot destainui. Ai mai mentionat acest numar de ani si nainte, 1-am interpelat eu pe Cezar. De un de stii ca aceasta este perioada de timp de cnd dateaza tot ceea ce este aici? A fost rodul examinarii stiintifice ulterioare a unor date pe care ei" ni le-au o ferit si pe care le vei putea vedea si tu imediat, dupa ce vom intra n sala. n ultima sa ptamna s110 au petrecut toate evenimentele pe care ti le relatez. Multe dintre ele s-au desf asurat foarte repede iar schimbarile de situatie au mbracat uneori forme dramatice, ti voi poves ti totul aici, nainte sa intram n sala, pentru ca acolo vei fi foarte captivat de ceea ce v ei vedea. Neam oprit la linia de demarcatie dintre Marea Galerie si aula gigantica din interior ul muntelui, care adapostea scutul energetic semisferic, l ascultam pe Cezar n timp ce priveam fascinat la sclipirile nepamntene de pe suprafata albastra a semisferei. Dupa decizia CSAT de a se continua cercetarile sub conducerea Departamentului Zero, am patruns de mai multe ori n Sala Proiectiilor si am inventariat totul, mpr euna cu echipa noastra de specialisti, a spus Cezar. A doua zi, nsa, au nceput sa soseasca primele semnale contradictorii de la puterea politica. Ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau cnd vehemente, cnd evazive si tradau o mare tensiune. Puteam banui ca acolo este teatrul unei adevarate batalii. Transmisesem deja pe o linie de telefon securizata rezultatul descoperirilor noastre din Sala Proiectiilor. Se pare ca a cesta a fost fitilul care a aprins bomba". Generalul Obadea mi-a povestit acum doua zile, dupa ce s-a ntors de la Bucuresti, ca membrii CSAT erau ntr-o sedinta continua, mentinnd legatu ra cu noi. Ei au hotart sa faca publica aceasta descoperire formidabila din muntii Romni ei dupa ce n prealabil au dezbatut problema pe toate fetele. Generalul Obadea fusese inclus n structura CSAT si a avut un cuvnt greu n favoarea declaratiei pe care statul romn u rma sa o faca lumii ntregi. El mi-a spus ca au fost ctiva membri ai CSAT care s-au opus c u vehementa, nsa acestia erau n minoritate. Spiritele s-au ncins att de mult, nct la un moment dat acele persoane s-au ridicat si au parasit sala. Consilierii presedint elui erau ntr-un

continuu du-te-vino, transmitnd informatiile de la biroul de relatii diplomatice externe la sedinta CSAT. Atunci cnd diplomatia americana a fost informata ca Romnia va transmite un comunicat mondial de presa de o importanta cruciala pentru omenire, totul a deve nit un haos. Generalul mi-a relatat ca nu mai vazuse niciodata o asemenea agitatie si atta pan ica printre diplomati. Nimeni nu stia cauza, dar toti banuiau ca se ntmpla ceva foarte grav si important. La un moment dat presedintele a fost chemat pentru a avea o convorbire telefonic a directa cu Casa Alba; aceea a fost o discutie foarte speciala si ultrasecreta. El nu a reve nit mult timp dupa aceea, dar a transmis ca spre Bucuresti se ndrepta deja o delegatie american a la cel mai nalt nivel diplomatic Informatiile zburau cu iuteala vntului, n cteva ore fusesera blocate toate tranzact iile si ntelegerile statului romn cu organismele financiare internationale. Se astepta din clipa n clipa ordinul care sa declare starea de urgenta n zona montana si, de asemenea, n capitala. Ministrul Apararii daduse ordinul de alarma generala pentru ofiteri. Au fost mom ente de mare panica si chiar de teroare printre cei angrenati n operatiune, deoarece nimeni nu cunostea cauza reala care declansase acea stare de lucruri. Discutiile dintre oficialii americani si partea romna s-au efectuat fara translat or. Ele au fost att de violente , nct nu putine au fost momentele de criza n care diplomatii strigau unii la altii ct puteau de tare, profernd multiple amenintari cu represalii. Parte a buna era ca celelalte state ale lumii nu cunosteau nca nimic din aceasta problema; ori, ameri canii stiau prea bine ca existau oricnd cteva tari foarte puternice care s-ar fi coalizat imed iat cu Romnia pentru a sustine declaratia acesteia. Ce voiau sa spuna n declaratie? am ntrebat eu curios. n esenta, aceasta ar fi cuprins principalele date despre descoperirea din Muntii Bucegi, punnd totodata la dispozitia ntregii lumi dovezi, fotografii si alte eleme nte esentiale pentru clarificarea diferitelor aspecte legate de aceasta structura din interior ul muntelui. Ar fi fost invitati cei mai mari oameni de stiinta pentru a efectua studii si cercetar i si s-ar fi mobilizat toate resursele pentru rezolvarea numeroaselor enigme cu care ne confruntam acum . nsa cel mai important aspect 1-ar fi constituit dezvaluirile cu privire la trecutul extrem d e ndepartat al omenirii si la istoria reala care a fost aproape complet contrafacuta, n plus, ma i existau unele elemente foarte delicate, pe care nu ti le voi putea dezvalui dect partial. Dar de unde se stiau toate acestea? 111 Vei vedea imediat. Mai ai putina rabdare. Americanii au reactionat cu vehementa, deoarece acea declaratie ar fi spulberat ntr-o clipa influenta lor pla netara si mai mult dect att, ar fi putut arunca ntr-un adevarat haos economia si societatea tarii

lor, poate chiar a ntregii lumi. De fapt, acesta a fost motivul principal pe care ei 1-au in vocat, acela de a nu produce panica si a nu bulversa populatiile de pe Pamnt. Se pierdea nsa din vedere ca aceasta posibila stare de angoasa si perturbare sociala ar fi aparut ca un rezultat dire ct al minciunii si manipularii care a fost ntretinuta n mod deliberat de-a lungul secolelor de catre clasele conducatoare si mai ales de catre organizatia masonica. Printr-un canal diplomatic foarte special s-a primit chiar si o interventie pers onala a Papei, care ndemna la o mare cumpatare nainte de a face acest pas fundamental pent ru omenire. Vaticanul fusese deja nstiintat de americani, fiind considerat de acestia un posi bil aliat pentru a bloca dezvaluirile, n mod straniu, desi prezentarea acestor aspecte catre lumea nt reaga ar fi redus considerabil puterea Vaticanului si influenta lui asupra credinciosilor cr estini, Papa nu a luat totusi o pozitie ferma mpotriva, ci a ndemnat la buna cumpanire a aspectelor pro si contra naintea prezentarii declaratiei. El a transmis chiar ca va pune la dispozitia sta tului romn anumite documente stravechi din Arhiva Secreta a conducerii papale, care sunt de o mare importanta pentru Romnia si sprijina dovezile descoperirii din munti. n sfrsit, dupa aproape douazeci si patru de ore de discutii si deliberari, s-a aju ns la un acord final de colaborare romno-americana, n niste termeni precisi care echilibrau interesele ambelor tari. Nu ti pot dezvalui acesti termeni, dar stiu ca pozitia statului romn a fost aceea de amnare a dezvaluirilor sau de prezentare a lor n mod gradat omenirii, n viitor. A doua zi, dupa ce apele se mai linistisera, n baza ntelegerii de colaborare dintre cele doua tari a sosit cu maxima promptitudine o echipa de comando american cu toata logistica necesara, p e care ai vazut-o deja n interiorul bazei. Odata cu ei au revenit si cei doi generali si co nsilierul pe probleme de securitate nationala, probabil avnd sarcini foarte bine trasate. Apoi a fost forat hangarul imens n munte, pe care 1-au amenajat corespunzator. Prin protocolul ntele gerii s-au instituit cele mai stricte masuri de securitate, protectie si supraveghere, care urmeaza sa fie dezvoltate si n zilele urmatoare. De aceea, n unele zone din Sala Proiectiilor nu vei putea avea acces, dar ti voi spune eu pe scurt ce se gaseste acolo. Sala Proiectiilor Cezar mi facu semn sa naintez. Marea Galerie se termina brusc n aula gigantica din interiorul muntelui, care masura n naltime cam treizeci de metri si avea o lungime pe care am apreciat-o la aproximativ o suta de metri. Sala Proiectiilor, care practic era d elimitata de scutul energetic, avea dimensiuni ceva mai mici dect cele ale aulei din munte, naltimea S alii Proiectiilor era de circa douazeci de metri, poate chiar mai mult.Ea mi aparea ca fiind

imensa. De la capatul coridorului pna la scutul energetic, n linie dreapta erau ca m sapte-opt metri; aceasta distanta era delimitata de doua borduri din acelasi material care nvelea si coridorul. Bordurile naintau pna n dreptul scutului, exact la latimea coridorului. De o parte si de alta a acestor borduri erau plasate cele patru vehicule electrice. Am pasit cu emotie din coridor pe portiunea ca o scurta pista, delimitata de bor duri. Aceea mi s-a parut clipa adevarului. Urma sa patrund n inima unui mister tainuit de zeci de mii de ani si sa ma numar printre cei extrem de putini care au avut acces la rev elarea enigmei lui. Scutul energetic are rolul de a delimita sala, ca un perete, de restul cavitatii din munte si, de asemenea, de a proteja de diverse influente exterioare nefaste, a spus Ce zar, facndu-ma astfel sa revin din gndurile mele. El are doar o singura cale de acces neconditio nat, ca o usa, exact n fata ta. ntr-adevar, ndata ce am ajuns mai aproape de zidul energetic, portiunea din scut c are era delimitata de cele doua borduri a devenit mai nti stravezie si apoi a disparut complet, marcnd astfel cu precizie conturul unei intrari nalte de aproximativ cinci metri. Am pasit n interiorul marii sali, urmat ndeaproape de Cezar, n spatele nostru scutul a redeve nit 112 compact. Cezar mi-a explicat ca aceea era singura portiune de acces n sala; n oric are alta parte a scutului s-ar fi actionat, el respingea ca un zid de nepatruns orice tentativa d e penetrare. Totusi, materia organica sau anorganica ce intra n contact cu el nu avea de suferit, ca n cazul primului baraj energetic, dar nici nu-1 putea strapunge. Scutul era precum o proiectie ho lografica perfecta, nsa consistenta lui era pur energetica, oferind aceeasi impresie de viu ca si n cazul materialului care nvelea coridorul, n interior, suprafata scutului nu mai avea ace easi culoare albastra, ci alb-aurie, reflectnd o lumina clara si intensa, dar care nu obosea a bsolut deloc ochii. Am observat ca, spre deosebire de marea aula din munte, care o cuprindea, Sala P roiectiilor era aproape circulara. Am privit cu nesat acel spatiu vast, care printr-un ciudat efect optic mi se par ea gigantic precum spatiul cosmic. Solul era acoperit cu acelasi material ca cel din Marea G alerie, dar aici lumina speciala determina reflectarea n compozitia lui a unor nuante mirific e de culoare turcoaz. Aveam certa impresie ca ma aflam ntr-o alta lume; aproape nimic din ceea ce vedeam nu corespundea cu valorile si dimensiunile uzuale ale civilizatiei n care traiam si cu care ma obisnuisem. Privirea mi-a fost atrasa chiar de la nceput de partea din spate a salii, diametr al opusa locului n care ne aflam noi. Pe jumatate din circumferinta, sala facea corp comun

cu peretele din roca al muntelui. Scutul energetic nu mai cobora pna la nivelul solului, ca n zona din fata prin care am intrat, ci se curba sub forma unei cupole pna la aproximativ zece metri na ltime de la sol, oprindu-se n peretele muntelui; astfel, Sala Proiectiilor avea jumatatea din spate a circumferintei acoperita de zidul de roca a muntelui . n acel masiv perete din piatra, nalt de circa zece VEDERE DE SUS A AULEI DIN INTERIORUL MUNTELUI doisprezece metri, am vazut dispuse trei guri enorme de tunel: una drept n fata, iar celelalte doua simetric, de o parte si de alta a acesteia. Erau luminate difuz, ntr-o nuanta verzuie. De la acea distanta nu puteam sa remar c cu claritate celelalte aspecte, desi vedeam ca n jurul fiecareia dintre cele trei galerii existau si alte dispozitive. Am putut sa remarc, nsa, ca acele guri de tunel erau pazite si ele, ca si intrarea n Marea Galerie, de cte doi militari pentru fiecare tunel. M-am ntors nedumerit catre Cezar. Ati montat sisteme de securitate chiar si aici? Dece? Unde duc aceste tunele? Aceea este zona n care tu nu ai acces. Este strict interzisa prin protocolul secr et 113 care a fost semnat ntre statul romn si SUA. ti pot furniza unele informatii general e n aceasta directie, dar anumite lucruri trebuie sa ramna ascunse, cel putin un anum it timp de acum nainte. Sa ncepem de aici, zise Cezar aratndu-mi undeva, n dreapta mea. M-am ntors si am vazut un sir de mese imense din piatra, n forma de T", care erau dispuse de-a lungul peretelui, urmnd curbura acestuia. Nici una dintre mese nu avea o naltime mai mica de doi metri. Pe grosimea placii de deasupra erau taiate n relief , cu o uimitoare precizie, semne diferite dintr-o scriere nemaivazuta, care semana oare cum cu caracterele scrierii cuneiforme din antichitate. Nu exista dect o singura linie d e astfel de semne pe grosimea fiecarei mese. Scrierea era complicata, dar continea si simbol uri mai generale, cum ar fi triunghiul si cercul. Desi semnele nu erau vopsite, totusi ele ieseau n evidenta printr-o usoara radiatie fosforescenta, n culori diferite de la o masa la alta. Erau cte cinci mese pe fiecare parte a salii. Pe unele dintre ele am putut vedea diferite obiecte a caror utilitate nu o cunosteam, n orice caz, pareau a fi instrumente te hnice, servind anumitor aplicatii stiintifice. De la multe dintre acestea coborau spre sol o mu ltime de fire albe translucide, care se adunau n niste cutii dreptunghiulare aflate n afara mesei, di rect pe sol. Cutiile erau dintr-un metal lucios, argintiu, care nu putea fi zgriat. Am ncercat sa misc una dintre ele, nsa era foarte bine ancorata n sol. Cablurile fine erau extrem de flex ibile si usoare, iar n interior puteam observa mici impulsuri luminoase, care alunecau" pe toata lungim ea lor. Doua dintre mese erau goale, fiind acoperite doar cu un strat de praf foarte fin de culoare

portocalie. Cezar mi-a spus ca s-au prelevat esantioane din acel praf, care au f ost trimise pentru o analiza preliminara la laborator, n baza, dar nca nu se primise nici un r ezultat. Adevarata surpriza a constituit-o, nsa, elementul distinctiv care i-a determinat pe cei din echipa de cercetare sa dea numele de Sala Proiectiilor acelei uriase aule din mi jlocul muntelui. Atunci cnd treceam prin dreptul unei mese se activa simultan pe suprafata ei o pr oiectie holografica care prezenta aspecte dintr-un anumit domeniu stiintific. Imaginile tridimension ale colorate erau perfecte si foarte mari, avnd o naltime de aproape doi metri si juma tate. Datorita faptului ca mesele erau nalte, nu-mi puteam da seama care era sursa ae proiectie a hologramelor. Am aflat de la Cezar ca suprafata dreptunghiulara a meselor din piatra slefuita avea n centru o fanta ngusta, masurnd cteva zeci de centimetri n lungime, paralela cu latur a mare a mesei; din fanta respectiva apareau proiectiile holografice. Tehnologia utilizata a fost formidabila, mi-a spus Cezar. Proiectiile ruleaza si ngure, nsa n acelasi timp ele sunt interactive si depind de cel care le urmareste si atin ge suprafata mesei. Am mers la o masa lnga care se afla o scara-trepied adusa de echipele din baza si am urcat cteva trepte pna am ajuns cu trunchiul deasupra mesei. Aceasta avea o lungim e de aproape cinci metri si o latime de un metru si jumatate. Era acoperita cu o peli cula dintr-un material ca sticla care nu era nsa transparent, ci ntunecat. Puteam sa-mi urmaresc capul si trunchiul care se reflectau ca ntr-o oglinda pe suprafata acelei pelicule lucioas e, de culoare albastru nchis cu tenta fumurie. Pelicula era mpartita n mai multe patrate mari, delimitate prin linii drepte, verticale si orizontale, care formau un fel de cadrilaj. Din fanta centr ala ieseau razele care formau holograma, ntr-un fascicul perfect coerent. Se pare ca domeniul respectiv era biologia, deoarece n fata ochilor mei se derulau imagini cu plante si animale, unele dintre ele fiindu-mi complet necunoscute. Am atins usor unul dintre patrate, care era si cel mai mare , si holograma a nceput sa nfatiseze structura anatomica a corpului uman; de fapt, mi-am dat curnd s eama ca era vorba despre propriul meu organism, dupa un semn specific pe care l aveam pe brat. Desi nu ma miscam, am vazut atunci imaginile holografice ale diferitelor zone ale tru pului meu care se rotea mereu, fiind prezentat din diferite unghiuri. Daca ridicam degetul de p e acel patrat, reveneau imaginile cu plante si animale; daca miscam degetul n interiorul patratu lui, imaginea patrundea n interiorul corpului, oferind astfel proiectia organelor inte rne, n functie de pozitia degetului pe suprafata patratului. Am constatat ca, deplasnd d egetul ntrun anumit fel, obtineam o marire din ce n cea mai mare a zonei pe care o observam.

Uluirea mea nu cunostea margini, deoarece am naintat astfel pna la dimensiuni incredibil de mici, trecnd de celulele individuale, de nucleul lor si ajungnd pna l a domeniul molecular. Credeam ca visez, nsa vedeam efectiv o molecula componenta a propriulu i mei 114 ficat, care era prezentata la o dimensiune enorma, n cteva clipe depasisem cu mult pna si cele mai ndraznete visuri ale oamenilor de stiinta contemporani. Imaginea nfatisa mai mult un fel de nor energetic care si modifica mereu culoarea, probabil datorita schimb urilor energetice care se efectuau n timp real, nsa n diferitele lui puncte observam un fe l de condensari, legate ntre ele printr-un fel de punti care vibrau continuu. M-am gndit ca acelea puteau fi cafenele moleculare. Cnd am mers nsa mai departe cu rezolutia si am intr at n domeniul atomic, imaginea s-a fixat pe unul dintre atomi, dar a devenit nesigura si s-a blocat. Vedeam atunci ceea ce interpretam a fi un atom, precum o ceata difuza de energie cu un centru foarte mic si luminos. Uluit, am atins alte patrate din cadrilaj. De fiecare data patratul respectiv se lumina n portocaliu si n interiorul lui apareau semne ale scrierii necunoscute. Am parcurs fascinat mai multe patrate, urmarind proiectii incredibile ale vietii de pe alte corpuri ceresti. Am constatat ca, daca atingeam simultan suprafetele a doua patrate diferite, ima ginea holografica capata automat specificuj. unei analize stiintifice foarte complexe, prezentnd moleculele de ADN ale fiintelor respective si posibilitatile de compati bilitate ntre ele. Imaginile erau nsotite pe lateral de linii verticale din scrierea ciudata, c are probabil erau observatii, comentarii sau indicatii la analiza care era efectuata. Acestea erau dinamice si prezentau n succesiune fazele posibile ale mixarii celor doua forme d e viata, n final aparea forma mutanta cea mai probabila, ca o combinatie ntre cele doua info rmatii genetice. Am cobort scara tremurnd. Mintea mea refuza sa mai judece coerent, ncepusera sa-mi apara gnduri stranii, de genul ca mi s-a ntins o farsa sau ca totul este doa r un joc n vis. Dndu-si seama ce se petrece cu mine, Cezar mi linisti treptat tendintele para noice care fusesera declansate cel mai probabil de socul mult prea mare provocat de avansul tehnologic la care avusesem acces ntr-un timp foarte scurt. Mi-am revenit n cteva m inute si am zis: Aici poti sa petreci ani n sir fara sa te plictisesti! Aproape ca nu-mi vine sa c red ca au atins un nivel tehnologic att de avansat. Cine erau? Nu se poate sa nu stii. Cnd mi raspunse, Cezar era foarte serios. Orict ti-ar parea de ciudat, pna n acest moment nu avem nici un indiciu. Este ca si cum au dorit sa ne lase toata aceasta zestre de valoare incomensurabila, dar nu au vrut sa stim cine au fost. Singurul aspect pe care-1 putem banui este acela ca, probabil, era u foarte nalti. Altfel nu putem explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor de aici. T

otusi, poti sa fii mndru, caci n ultimii cincizeci de mii de ani ai fost primul care ai i nvestigat masa biologiei" si nca destul de amanuntit. M-a impresionat n special metoda ncrucisarilo r. Interesant, cercetatorii nostri nu descoperisera nca varianta atingerii simultane a patratelor. E drept, nsa, ca a trebuit sa facem foarte multe ntr-un timp foarte scurt. La urma u rmelor, sunt doar cinci-sase zile de cnd am patruns n aceasta sala si doar trei zile de studiu efectiv. Am mers mai departe. Pe fiecare latura a salii, pna la jumatate, erau dispuse cte cinci mese uriase, cam la sapte metri distanta de scutul protector. Am trecut ra pid prin dreptul fiecareia, deoarece Cezar m-a anuntat ca prezenta mea acolo era limitata n timp. De altfel, aducerea mea la baza a constituit rodul unei interventii cu totul spe ciale a generalului Obadea, deoarece nici chiar Cezar nu ar fi putut dispune acea masura . n Sala Proiectiilor se aflau cinci romni si trei americani. Cele trei tunele urias e din spatele salii erau pazite de cte o pereche de militari, iar doi ofiteri asigurau supravegherea generala a salii. Consemnul este sa nu atinga nimic si sa nu proiecteze nimic atunci cnd sunt singuri, mi-a explicat Cezar. Bine, dar ce pazesc ei aici? Mai bine zis, de cine anume? am ntrebat contrariat. Acesta este protocolul, n plus, asa cum ti-am spus, exista unele elemente pe care nu pot sa ti le destainui, dar ele sunt n legatura tocmai cu aceste masuri de sigura nta. Mi-am continuat pelerinajul" rapid prin dreptul fiecarei mese. Erau proiectii din domeniul fizicii, cosmologiei, astronomiei, arhitecturii, tehnologiei, un domeni u care 115 prezenta caracteristicile mai multor rase de fiinte inteligente - care nu toate aveau aparenta umana - si un domeniu al religiei. Informatiile, doar din cte am putut sa-mi dau eu seama ntr-un timp foarte scurt, erau att de vaste, nct ar fi necesitat studiul continuu al unor numeroase echipe de oameni de stiinta timp de mai multi ani, fara teama ca s-ar putea epuiza. Totul mi crea mai curnd impresia unei formidabile biblioteci a universului , care fusese sintetizata n mod genial de o civilizatie enigmatica, extrem de avansata a tt din punct de vedere spiritual, ct si tehnologic. M-am ndreptat spre mijlocul salii, unde se afla un fel de podium nalt de circa doi metri si jumatate, avnd cinci trepte care usurau accesul pe suprafata lui. ntreaga constructie era realizata din acelasi material ca cel din Marea Galerie. Am urcat treptele mp reuna cu Cezar si am ajuns n fata unui dispozitiv care semana cu o cabina circulara, ecranata, d intr-un material transparent. Aceasta era nalta de aproximativ trei metri si jumatate si lata de un metru si jumatate. De fapt, reprezenta o jumatate de cilindru, avnd n interior mai multe instalatii complicate. Cam la o treime de la baza cilindrului, din peretele lui iesea un fel de

platforma, iar mai sus existau niste vergele metalice cu un fel de senzori la ca pete. Noi am tras concluzia ca aceasta reprezinta o instalatie de emisie mentala, a sp us Cezar, un posibil amplificator al energiei gndului, o veritabila masina a gndului". Este structurata n mod clar dupa proportiile constructorilor ei. Senzorii metalici pe care i vezi mai sus se potrivesc perfect pe capul unui om nalt de aproximativ trei metri si jumat ate, care sta asezat pe aceasta platforma. Din pacate, nu am avut nca posibilitatea sa ne dam s eama cum lucreaza. Trebuie facute anumite adaptari, dar n perioada urmatoare vor sosi mai multe transporturi americane cu aparatura de ultima tehnologie si echipe de specialist i pentru a ncepe o cercetare sistematica a ntregului loc. Stii cumva care era scopul n care utilizau acest dispozitiv? am ntrebat eu cu mult interes. Cred ca i acordau foarte mare importanta, din moment ce ocupa pozitia ce ntrala n sala. Este adevarat, dar nca nu putem sti adevarata ei menire. Probabil ca fiinta care se conecta la senzori n interiorul cilindrului era capabila sa controleze energii psihice foarte mari si sa le directioneze corespunzator, dar deocamdata mi este imposibil sa-mi dau seama cu precizie care era tinta acelor energii. Am cobort si am mers mai departe, trecnd dincolo de acel podium. La o distanta de vreo cincisprezece metri pe aceeasi linie centrala am vazut ceea ce, n termenii a ctuali este considerat un tablou de comanda. Nu era prea mare; avea forma patrata cu latura cam de un metru si se sprijinea pe un picior central care iesea din sol. Nu puteam sa vad prea bine ce se afla pe suprafata lui, deoarece si el, ca si celelalte obiecte din sala, a vea o naltime respectabila, putin deasupra capului meu. Am adus o alta scara-trepied si am urcat cteva trepte. Am ramas uluit de modul n care fusese conceput. Era foarte complicat, dnd impresia unei retele de proiectar e a placilor de computer, iar ceea ce noi numim butoane, acolo erau reprezentate de simboluri geometrice precise, avnd culori diferite. Am observat triunghiuri, patrate si spi rale, care erau cele mai multe. La mijlocul tabloului de comanda existau doua fante paralele din care ieseau n afara, pe o naltime de vreo douazeci de centimetri, doua prghii metalice pe care noi leam putea asocia cu doua manete. Ambele erau aduse n pozitia inferioara, la baza fant elor si n mod clar ele puteau culisa spre n sus. Ceea ce mi-a atras n mod deosebit atentia a fost un patrat mare, care era plasat n partea dreapta a tabloului de comanda, spre coltul de jos. n mijlocul acestuia se afla un buton" rosu, reprezentat de un cerc, cu mult mai mar e dect restul semnelor de pe tablou. Am estimat diametrul cercului cam la zece centimet ri. El era ncadrat de o serie de semne complicate, care pareau ca fac parte din aceeasi scri ere necunoscuta. Era singura zona de pe tablou care era nsemnata n acest fel.

Cezar, care ma privea de jos, m-a rugat sa nu ating absolut nimic de pe tabloul de comanda si cu att mai putin butonul" rosu, dar mi-a sugerat sa-mi trec palma pe de asupra patratului n care se afla acesta. Am facut ce m-a rugat si imediat n fata mea, la aproximativ doi metri de tablou, a aparut o holograma imensa care prezenta o imagine a Pamntu lui 116 luata din atmosfera, de la vreo douazeci si cinci de kilometri naltime. Am recuno scut cu emotie lantul muntilor carpatici si curbura lor specifica, nsa am observat cu sur prindere scurgerea unor imense cantitati de apa catre ses si cmpie, pna cnd solul a ramas li ber. Apoi peste imaginea din holograma s-a suprapus, ntr-o parte, proiectia patratului argintiu cu marele buton rosu din interiorul sau, care se afla pe tabloul de com anda. Butonul clipea intermitent, n timp ce semnele din lateralele lui se modificau cu mare viteza, schimbndu-si mereu culoarea. Am vazut cum, treptat, din solul teritoriului care a zi cuprinde ntreaga Romnie si o mare parte din Ungaria si Ucraina, apar suvoaie tot m ai mari de apa, ca niste ruri gigantice, din toate directiile, ndreptndu-se catre munt i si catre podisul Transilvaniei. Apoi, imaginea s-a focalizat mai aproape si am vazut cum, ntr-un timp foarte scurt, ntreaga Romnie devenise, practic, o noua mare, din care apareau doar n unele zone vrfurile muntilor sau mici petece de pamnt, ca niste insule. n acel moment, proiectia patratului cu butonul rosu s-a stabilizat pe imaginea hologramei, fara sa mai clipeasca. Imediat, nsa, n partea stnga a hologramei a apar ut proiectia celor doua fante centrale si a manetelor de pe tabloul de comanda care au nceput sa culiseze ncet spre n jos. Observam concomitent cum apele ncep sa se retraga de pe t eritoriul tarii noastre, nsa n mod ciudat ele se ndreptau spre sud doar spre un singur punct, pe care 1am localizat undeva n masivul Retezat, cel mai probabil n zona muntilor Godeanu. nt reaga mare de apa s-a scurs n pamnt prin acel loc si din nou teritoriul Romniei aparea us cat, cu formatiunile geologice pe care le cunoastem astazi. Totusi, n zona de curbura a muntilor carpatici, la o anumita distanta de acestia spre est, adica pe teritoriul Vrance i de astazi, am observat o fanta de culoare nchisa, a carei lungime am apreciat-o la aproximativ treizeci de kilometri, nsa nu mi-am putut da seama ce reprezenta ea. n plus, zona Deltei nu ex ista si, de asemenea, n locul Marii Negre era un podis imens care se ntindea spre Orientul Apropiat. n acel moment imaginea hologramei a disparut, la fel de brusc cum aparuse. L-am privit uluit pe Cezar. Ne-au lasat chiar si un manual de utilizare", nu-i asa? mi zise el rznd. Procedeul este asemanator si pentru toate celelalte butoane si comenzi ale tabloului, dar am vrut n mod special sa vezi la ce poate duce atingerea butonului rosu. Se pare ca exista, to

tusi, un sistem de siguranta; cei din echipa de cercetare au identificat pna n prezent o succesiun e de trei etape complicate care trebuie realizate pe comenzile tabloului, pentru ca apasar ea butonului rosu sa declanseze diluviul si cataclismul pe care 1-ai urmarit n sinte za. Modalitatea prin care ei" ne nvata este foarte practica, usoara si intuitiva. Noi banuim ca aceste instalatii mentin - ntr-un fel care deocamdata ne este complet necunoscut - un echilibru energetic esential pentru zona tectonica n care se afla Romnia. Ai vazut cataclism ul care se poate petrece daca acest echilibru este afectat. Uluit din cale afara, am ncuviintat din cap. Apoi am mers cu Cezar mai departe, spre capatul salii. Dupa mesele uriase de proiectie n forma de T", pe laturile sal ii am vazut ca erau asezate niste dispozitive foarte nalte, metalice, din care ieseau n lateral ramificatii din metal, de forme diferite si foarte complicate. Cezar mi-a spus c a nimeni nu a putut sa-si dea seama, pna n acel moment, care era functia acelor dispozitive uria se, care creau mai curnd impresia unor antene gigantice. La o distanta de vreo zece metri dupa tabloul de comanda am ajuns la un patrat foarte mare, delimitat n materialul de pe sol. Latura patratului masura cam trei metri, iar suprafata lui, perfect neteda, era de culoare gal-ben-aurie. n mijloc era un mic dom, cu naltimea de aproximativ cincisprezece centimetri, care prezenta o fanta n partea superioara, naintea domului, asezat direct pe suprafata patratului se afla un rec ipient de forma unei amfore antice, cam de jumatate de metru naltime. Continutul amforei reprezinta unul dintre punctele forte ale descoperirii, mi-a explicat Cezar. Personal, nclin sa cred ca aceasta este ceea ce si dorea cu atta ar doare venerabilul Massini pentru el si pentru elita masonilor. Amfora nu avea modele si nici inscriptii. Se vedea ca era fabricata dintr-un met al special, de culoare rosiatica si nu avea toarte. Capacul elegant nu lasa sa fie vazut 117 continutul. Cezar 1-a ridicat si atunci, aplecndu-ma nainte am putut discerne n int erior un praf stralucitor, foarte fin, de culoare alba. n mod curios, peretii interiori ai amforei radiau discret o usoara lumina albastra, care scotea si mai mult n evidenta sclipirile a proape magice ale pulberii albe. S-a analizat o mostra din aceasta pulbere, mi-a explicat Cezar. Cercetatorii americani au ramas consternati sa constate ca ea reprezinta o structura cristali na necunoscuta a aurului monoatomic. Acesta reprezinta un derivat al aurului, care are culoarea alb-stralucitoare si atomii plasati ntr-o retea bidimensionala, spre deosebire de aurul obisnuit, care are culoarea galbena si atomii plasati n retea tridimensionala. Pulberea de aur monoatomic este foarte dificil de obtinut, mai ales n formula de puritate foarte mare, asa cum o prezinta unele texte antice si putinele referiri alchimic

e autentice din perioada Evului Mediu. Practic vorbind, stiinta actuala nu a putut obtine pna n prezent aceasta puritate extraordinara a pulberei de aur monoatomic, dar chiar si n acest caz au fost observate efecte terapeutice incredibile asupra tesuturilor vii, n special n ceea ce priveste capacitatea lor de regenerare. De aceea exista nca foarte putine surse de informa re cu privire la tehnologia de obtinere a aurului monoatomic si din cte am nteles de la unul din tre savantii americani, exista un mare interes din partea NASA pentru cercetarea n ac easta directie, ntruct au fost investite fonduri uriase. Nu auzisem niciodata, pna n acel moment, despre aurul monoatomic si nici nu mi era prea clar la ce poate fi ntrebuintat. Dar de ce manifesta unele persoane asa mare interes pentru aceasta pulbere? 1am ntrebat pe Cezar. L-ai anuntat pe senior Massini de existenta aurului? Venerabilul era informat nca nainte de a se patrunde aici despre pulberea din amfora. Nu stiu cum, nu stiu de unde avea elita masonilor asemenea surse de info rmare, dar n mod sigur ea cunostea de mult existenta pulberei monoatomice n acest loc. M-am ntr ebat si eu de ce senior Massini era att de interesat sa intre n posesia ei. Am discutat cu sa vantii nostri si cu cei americani, care se pare ca sunt mai n tema cu acest subiect. Mi-au spus ca, n forma ei pura, pulberea stimuleaza foarte mult anumite fluxuri si schimburi energetice la nivel celular 118 si mai ales la nivel neuronal. Cu alte cuvinte ea provoaca un proces foarte acce lerat de ntinerire. Ei mi-au destainuit ca, teoretic, un om poate sa traiasca n acelasi cor p fizic timp de mai multe mii de ani, cu conditia sa consume, la anumite intervale de timp si ntr -o cantitate bine determinata, aceasta pulbere. Este uluitor si aproape de neconceput pentru conditia si mentalitatea omului contemporan, dar aceasta explica multe aspecte enigmatice di n istoria omenirii, legate de longevitatea incredibila a unor personaje importante si, de asemenea, lumineaza intentiile ascunse ale elitei mondiale a masonilor. mi pierise graiul de surpriza. Am ramas tintuit n loc, asteptnd si alte explicatii de la Cezar. Tehnologia moderna nu ne permite nca sa obtinem puritatea pulberii monoatomice, care este necesara pentru declansarea procesului energetic general de revitaliza re si ntinerire a trupului. Mai mult dect att, analiza esantionului din aceasta pulbere a aratat c a atomii de aur sunt dispusi ntr-o retea plana, dar ei sunt combinati cu atomii unui alt elem ent care nu este cunoscut nca pe Pamnt. Aceasta complica si mai mult lucrurile, deoarece nu se stie ce alte caracteristici prezinta pulberea, n afara celor mentionate n textele din anti chitate, pe care de altfel savantii conservatori le ignora n totalitate. Cezar m-a ndemnat sa pasesc pe suprafata patratului, n fata micului dom din centru .

Aceasta va fi una din marile surprize pe care le vei avea n aceasta sala, daca cr ezi ca te mai poate impresiona ceva n acest moment, a glumit el. Am vazut atunci, proiectata din fanta domului, o imensa holograma cu elemente n miscare. Am nteles aproape imediat ca erau redate sintetic aspectele principale ale trecutului extrem de ndepartat al omenirii, chiar de la originea sa. Am putut sa ma conving astfel, n mod foarte clar, de falsitatea teoriei evolutioniste a lui Darwin n ceea ce priveste specia umana. Eroarea ei fundamentala nu consta att n conceptia pe care a promulga t-o, ci mai ales n necunoasterea unor elemente concrete care s-au petrecut pe Pamnt ntr-un trecut uluitor de ndepartat, elemente pe care eu le-am vizionat atunci ntr-o sinte za care a fost realizata ntr-un mod exceptional de inteligent si totodata profund intuitiv. De emotie, am simtit ca mi se nmoaie picioarele si m-am asezat n genunchi, privind n continuare i maginile reale ale celor mai importante evenimente din istoria omului, incluznd adevarata sa origine care naste attea controverse n zilele noastre. Din pacate nu mi s-a permis sa rela tez n aceasta carte anumite aspecte esentiale ale trecutului planetei noastre, pe care le-am vizionat ntr-o forma condensata, exact asa cum au avut ele loc, cu zeci si sute d e mii de ani nainte. Aceasta a fost conditia pe care Cezar m-a rugat sa o respect, pentru a ne ncadra n termenii acordului bilateral ultrasecret dintre Romnia si SUA. Marturisesc cu sin ceritate nsa, ca dupa aprecierile mele, 90% din ceea ce se cunoaste n mod oficial la ora ac tuala despre istoria omenirii este fals si contrafacut, n mod incredibil, ceea ce este considerat ca s-a petrecut cu adevarat este n mare parte minciuna, n timp ce miturile si legendele c are umplu cartile de povesti si sunt considerate de majoritatea oamenilor un produs al fan teziei debordante, sunt aproape n totalitate adevarate. Aceasta stranie inversiune" a cau zat de-a lungul -timpului multe probleme si conflicte ntre oameni. Majoritatea ideilor si presupunerilor arheologilor si oamenilor de stiinta sunt false, chiar daca dovezile care au ramas sunt uneori foarte evidente pentru a le modifi ca parerile eronate. Unele fantezii" ale savantilor si cercetatorilor, cum ar fi hilara teori e a disparitiei dinozaurilor acum saizeci si cinci de milioane de ani sau considerarea vechilor continente ale Atlantidei si Lemuriei ca fiind un mit, sunt acum complet spulberate, pentru ca eu am vazut atunci si acolo, ct se poate de clar,cum s-au petrecut lucrurile n realitatel Prob abil, nsa, ca pentru multi oameni de stiinta este mult mai confortabil sa doarma" linistiti, n loc sa accepte provocarea necunoscutului si sasi recunoasca limitele. Din cnd n cnd, atunci cnd ajungea la un moment notabil n timp, proiectia holografica pastra imaginea evenimentului dar pe fundal aparea harta cerului, cu pozitiile

marcate ale principalelor stele si constelatii la momentul respectiv. Cezar mi-a explicat ca aceasta s-a dovedit o metoda foarte simpla de datare istorica, pentru ca savanti i nu au avut altceva de facut dect sa suprapuna acele pozitii ale astrelor ceresti peste pozitia lor a ctuala, obtinnd 119 astfel perioadele relative de timp cnd s-au petrecut acele evenimente. Problema e ra ca perioada de timp acoperita de proiectiile holografice era enorma, de mai multe s ute de mii de ani, ori ciclul precesional al Pamntului de 25.920 de ani aduce constelatiile - n pozitia lor relativa fata de planeta noastra - pe aceeasi pozitie la perioade care sunt mult ipli de 26.000 de ani. Solutia era sa se urmareasca proiectia holografica de la nceput pna la sfrsit si sa se observe cti ani platoni-cieni" (de aproximativ 26.000 de ani fiecare) sunt astfel evidentiati. Asa, de pilda, s-a putut ajunge la concluzia ca ansamblul din Muntii Bucegi a fo st construit acum 50-55.000 de ani n urma, deoarece a fost proiectata chiar imaginea Marii Galerii si a salii principale, cu toate obiectele exact asa cum le-am gasit noi, avnd pe fundal pozi tia constelatiilor fata de Pamnt. Dupa aceea imaginea a mai aparut o data, ca punct d e reper, pentru a semnifica trecerea a doua perioade cosmice de precesie a echinoctiilor. Lectiile" erau usoare si totusi extrem de bulversante prin continutul lor. Am vaz ut adevarul despre vechea civilizatie egipteana si despre felul n care au fost const ruite marile edificii de pe teritoriul Egiptului, adevar care este n totalitate altul dect inep tiile sustinute n prezent de egiptologi. Am vazut ce s-a petrecut n realitate la Potop si unde au f ost germenii civilizatiei umane care a urmat marelui diluviu si care a populat mai apoi terit oriul Europei, Asiei si Africii, nsa nici aceste aspecte nu mi s-a ngaduit sa le revelez deocamdata, ntruct implica unele realitati mult prea socante pentru mentalitatea, ideile si cunostintele om ului contemporan. Initial am crezut ca proiectia holografica mi va arata trecutul omenirii, ncepnd de la originile sale si pna n momentul construirii ansamblului din Muntii Bucegi. Mai ap oi am vazut ca proiectiile prezentau derularea principalelor aspecte istorice ale evol utiei diverselor rase pe planeta noastra pna n secolul al V-lea d.H. Aceasta nsemna fie ca uriasii care a u construit ntregul dipozitiv din interiorul muntelui stapneau foarte bine accesul l a cliseele temporale, fie - ceea ce pare mai probabil, datorita imensei perioade de timp ca re a fost acoperita de proiectia holografica - ca ei actualizau" ntr-un mod misterios bagaju l informatiei holografice. Se pare ca ultima astfel de actualizare a avut loc n apropiere de an ul 500 d.H. Nimeni nu putea spune, nsa, care era motivul pentru care informatiile istorice se

opreau la acea perioada. Am vazut, ntr-o tulburatoare desfasurare de imagini, existenta lui lisus si rasti gnirea lui pe cruce, care si astazi este negata de unii. Trebuie sa spun ca n acea perioada de timp s-au petrecut fapte cu mult mai uluitoare dect cele prezentate n Evanghelii. Proiectiil e mi-au revelat, de asemenea, multe persoane dintre cele care au asistat pe colina la ra stignirea lui lisus, care nu erau din acel timp, ci venisera acolo din alte perioade istorice. Acele fiinte umane, care nu se deosebeau la mbracaminte de evreii prezenti la momentul rastignirii, aveau totusi trasaturi ale chipului complet diferite de ale acestora si tocmai de aceea urmareau sa-si ascunda fata ct mai mult sub faldurile hainelor. Holograma a mai prezentat secvential vietile si misiunile spirituale ale altor p ersonaje exceptionale, care cu adevarat faceau dovada unor uluitoare nzestrari divine, din trecutul foarte ndepartat al omenirii. Am vazut astfel actiunile unor mari reformatori spi rituali nca de acum aproximativ 18-20.000 de ani, despre care nu se stie absolut nimic. Pe a tunci, nsa, sistemul social si distributia populatiilor pe ntreaga planeta erau complet difer ite de ceea ce se cunoaste n prezent, iar arheologii, antropologii si istoricii ar trebui sasi revizuiasca din temelii conceptiile pe care le au despre acele timpuri. Au fost att de multe elemente pe care le-am vizionat atunci si ele au fost prezen tate ntr-un mod att de compactat, nct mi-ar fi necesare, fara ndoiala, cteva sute de pagini pentru a le descrie macar aproximativ. Totusi, proiectia holografica a durat num ai o ora si jumatate. Chiar si cei doi ofiteri care asigurau securitatea salii si cele sase santinele plasate la intrarile tunelurilor urmareau cu totii uluiti si n tacere derularea imaginilo r, desi n mod evident nu era prima data cnd vedeau asa ceva. Dupa disparitia hologramei am ramas mai mult timp nemiscat, privind n gol. Intr-u n trziu, Cezar mi-a spus ca era timpul sa ne ntoarcem la baza, deoarece aceea era li mita la care eu puteam sa am acces n interiorul Salii Proiectiilor. Am privit n fata. Dinc olo de 120 patratul pe suprafata caruia nca ma mai aflam nu mai erau dect deschiderile gigant ice, aproape nfricosatoare, ale celor trei tunele enigmatice din peretele muntelui, af late cam la douazeci de metri departare. In fata fiecareia dintre ele, la o distanta de sapt e-opt metri se afla cte un tablou de comanda asemanator cu panoul mare de comanda, amplasat central, nsa ele aveau dimensiuni mai mici dect acesta. L-am ntrebat pe Cezar care era misterul extraordinar al celor trei tunele. Mi-a e xplicat ca elementele legate de aceasta problema nu mi le poate dezvalui, dar mi poate sp une ca ceea ce s-a aflat n legatura cu giganticele culoare din munte s-a datorat, de ase

menea, unor proiectii holografice care erau comandate de la pupitrul de comanda al fiecarui tunel n parte. Singurul aspect pe care mi-1 putea dezvalui era ca cele trei tunele se ndr eapta pe mii de kilometri n trei zone diferite ale planetei. Tunelul din stnga are celalalt punct de legatura n Egipt, ntr-un ansamblu secret si nca nedescoperit care se afla sub nisip, ntre Sfin x si Marea Piramida de pe platoul Gizeh, lnga Cairo. Tunelul din dreapta are corespond enta cu o structura care de asemenea se afla n interiorul unui munte din Podisul Tibet. Ace asta este nsa mai mica dect cea din muntii nostrii si nu att de complexa. Din acest al doilea tunel exista ramificatii secundare care conduc ntr-o zona din subsolul Buzaului, aproap e de curbura Carpatilor, iar o alta se ndreapta spre si face conexiunea cu structura d in subsolul Irakului, lnga Bagdad. De la aceasta, n continuare, mai exista o ramificatie pna n subsolul podisului Gobi din Mongolia. Al treilea tunel, care era plasat central n Sala Proiectiilor, face obiectul - as a dupa cum mi-a spus Cezar - unui secret la nivel mondial, asupra caruia SUA dorea gara ntii foarte ferme. La acel moment, nici Cezar si nici generalul Obadea nu cunosteau elemente le noi ale discutiilor romno-americane, nsa cert era faptul ca se perfecta un fel de schimb" r eciproc avantajos. Cunoscnd teribila influenta politica a masonilor si relatiile venerabi lului Massini n structurile politice ale celor doua tari, puteam banui ca se ncearca o preluare" treptata a con- trolului asupra bazei de catre factori externi intereselor statului nostru. Din fericire, Cezar mi-a marturisit ca exista totusi si persoane foarte importante n aparatul n ostru politic si administrativ care n prezent cunosc masinatiile odioase ale masoneriei mondial e si care se opun cu vehementa influentei acesteia, mai ales n ceea ce priveste contro lul asupra marii descoperiri din Muntii Bucegi. El mi-a mai spus ca tunelul central coboara n interiorul scoartei planetei si chiar ca o depaseste pe aceasta, dar nu a vrut s a-mi ofere mai multe elemente. A remarcat ca imaginile hologramei care corespundeau acelui giga ntic coridor n munte erau aproape incredibile dar ca, n acelasi timp, ele puteau oferi un posibil raspuns cu privire la originea structurii din interiorul muntelui n care ne aflam noi si a celor care au construit-o. nainte de a parasi sala, Cezar mi-a spus ca se efectuau deja, n cel mai mare secre t, pregatiri intense pentru o expeditie mai nti prin tunelul spre Egipt, apoi catre c el din Tibet si abia n final urma sa se organizeze marea expeditie catre interiorul Pamntului p rin tunelul central. Discutiile bilaterale romno-americane au decis sa se formeze o e chipa de

saisprezece oameni de elita, care de fapt provenea din fuziunea unei echipe de s ase americani si a unei echipe de zece romni. Conducerea operatiunii -i-a fost ncredintata lui C ezar, caruia cu acea ocazie i-a fost atribuit imediat gradul de colonel-SRI. Mi-a expl icat ca investirea n grad era importanta mai ales n contextul psihologic al echipei. Plecarea urma sa aiba loc la sfrsitul lunii septembrie, 2003, deoarece pregatiril e erau complexe. Cezar nu mi-a dezvaluit nimic din ceea ce se afla n aceste tunelur i, desi structura lor era diferita de cea a Marii Galerii din Muntii Bucegi. El nu mi-a spus nici cum se va efectua deplasarea prin tuneluri, avnd n vedere ca trebuiau parcursi mii de kilometri, n sfrsit nu mi-a oferit nici un detaliu cu privire la imaginile holografice care corespundeau fiecarei tinte de deplasare n parte. Chiar si asa, nsa, consider ca elementele prezentate aici pot face obiectul cel p utin a unor reflectii profunde, care sa ne pregateasca pentru evenimentele viitoare. Di n ratiuni evidente am omis n mod deliberat precizarea unor date care sa conduca la identifi carea zonei muntoase n care s-a facut marea descoperire. 121 La un an de la vizita mea n acel loc continui sa am la fel de vii n minte si n inim a impresiile coplesitoare pe care le-am trait pe parcursul celor cteva ore ale prez entei mele n atmosfera aproape ireala, creata de tainica structura din interiorul muntelui. D easupra tuturor acestor revelatii pluteste nsa enigma ancestrala a Timpului si a ntelepciunii celo r care au reusit sa-1 controleze, asteptnd cu rabdare zeci de milenii momentul n care noi vo m ajunge sa cunoastem adevarul... SFRSIT