NOUA ORDINE MONDIALA http://piatza.

net/genocidul-planetar-
incepe-in-2!/
Noua Ordine Mondiala , prezentata in filmul Zeitgeist Addendum cu proiectul Venus , va fi cladita pe
teoria binelui comun , securitate , respect , justitie si drepturi . Resursele naturale ale planetei si bogatiile
sale nu vor mai apartine nici unei natiuni , ci vor fi impartasite tuturor . Se va organiza distributia graului ,
a petrolului si a mineralelor in functie de nevoile fiecaruia . Toti pentru 1 si 1 pentru toti . Nu va mai fi
permisa productia de echipamente in scopuri distructive , care sa violeze integritatea vechilor natiuni . Nu
luati de "un acel citat # acordati-$i 2 de $inute %i &eti intelege ca nu le pa%a de u$anitate # %unt doar
iluzii atracti&e de "ine'acere . (copul ur$arit e%te %a i$parta lu$ea in doua : ELI)E # adica ei # iar re%tul
%cla&ii lor . Mai *o% a$ citat cei $ai $ari +ro'eti din toate ti$purile care ne lu$ineaza %i ne %pun %e$nele
Apocalip%ei pe intele%ul , zilelor noa%tre , - Zeitgeist incearca sa ne iluzioneze cu NOUA ORDINE
MONDIALA care va fi destinata pentru o lume care a trecut printr-o criza distrugatoare . NOUA ORDIN
!ONDIA"A va pune #azele pentru o viitoare lume , posi#ila doar dupa o perioada de timp de recuperare si
reconstructie . Vreau doar sa informez oameni #uni , sa nu repetam greselile din trecut , ci sa invatam ceva din
ele si sa stim sa ne ferim pe viitor , mai e$act sa ne intarim credinta in Dumnezeu % Inainte prea putini stiau cu
ce se mananca UE , ne-am convins dupa ce am intrat .
Meneche$ .egin , fost prim ministru Israel & Rasa noastra este aster Race . Noi suntem zei divini pe
aceasta planeta . Noi suntem atat de diferiti de rasele inferioare , precum cum sunt ele de insecte . !e fapt ,
comparativ rasa noastra , alte rase sunt bestii si animale . "lte rase pot fi considerate a fi e#cremente
umane . !estinul nostru este de a conduce rasele inferioare . Regatul nostru pamantesc va fi stapanit de
liderii nostri cu un sceptru de otel . asele ne vor linge picioarele si ne vor servi ca sclavi .
'lanul masonilor a fost inceperea dezordinii in lume , criza , pt ca proiectul Noua Ordine !ondiala sa fie
acceptata ca pe o salvare in urmatorii ani . !asonii si sclavii lor , controleaza puterea economica si politica ,
starnesc (aos . )oate sunt calculate , nu-s din senin , sunt facute in asa fel incat sa induram foamete , pentru a
starni revolta-n masa , c(iar raz#oaie . Nu e vor#a de nici o recesiune intamplatoare , de aceasta data se doreste
guvernul mondial , cu religia ne$ age si pacea mondiala pt inscaunarea anticri%tului . !asonii din rangurile
mici au fost indoctrinati ca ei sunt lumina , ca ei sunt geniile societatii , ca lupta pt credinta .. )otu-i o
minciuna , ei sunt cei care si-au vandut sufletul si se roaga dia&olului . !ai mult , masonii incearca prin orice
mi*loace sa distruga forta +isericii din temelii , credinta in Dumnezeu , puterea dreptatii , valorile umanitatii ,
patriotismul , ideea casatoriei si a li#ertatii noastre la care nici nu ar tre#ui sa incapa indoiala ca ne-o poate lua
cineva .
In America , incepand din ,-./ se infiinteaza /EDERAL RE(ER0E care totodata , declansata o mega
revolutie continua , pe termen lung . De apro$imativ un an *umate a inceput 1RI2A pe diverse domenii si
actiuni & financiar-#ancara , petroliera , alimentara , miscari de strada , raz#oi mondial , implanturi cu
$icrocipuri . 'rimele doua si-au simtit aparitia , iar anul acesta este rezervata pt a treia si tot asa . De ce 0
'entru oferirea solutiei & 3U0ERN MONDIAL .
In filmul Zeitgeist , se da vina pe #anci , iar marii politicieni im#racati in mos gerila , vin cu idei salvatoare
sa ne indatoreze la /MI , iar rolul mass-mediei este sa ne influenteze . )in sa va reamintesc ca in spate sunt
aceeasi +apu%ari . 1e urmareste instaurarea +ig +rot(er totalitar , super formatiunea statala multinationala
militieneasca , formata din doua clase sociale & ELI)ELE si ple#ea de consumatori , adica #ondarii si al#inele
intr-un stup urias .
+anc(erii , in special din Organizatia 2omertului 3lo#al , 4!I si +anca pt Reglementari Internationale 5 #anca
centrala pt toate #ancile din lume 6 , vor sa finalizeze proiectul guvernarii Noii Ordini !ondiale . Un stat
militienesc glo#al in care viseaza ei sa ne implanteze cate un 1I+ R4ID facut de I+! in cola#orare cu NA1A
pt monitorizare . Nu i-a anga*at nimeni , asa ca nu se gaseste nimeni sa-i concedieze . NA4)A , 2A4)A ,
4)AA controleaza legile in scopurile lor .
'lanul 1UA autorizat de 4i%%inger au pus accent pe ,7 tari pentru reduceri masive de populatie . 'rin genocid ,
populatia glo#ala sa a*unga la 8...... . 9issinger a recomandat ca imprumuturile 4!I si de la +anca !ondiala
sa fie date in conditia-n care natiunile initiaza programe agresive de control a populatiei cum ar fi %terilizarea .
9issinger a recomandat de asemenea ca mancarea sa fie folosita ca o arma , iar instigarea la raz#oi fiind un
instrument pt reducerea populatiei .
Inginerii Noii Ordini !ondiale au studiat comportamentul uman pentru mai mult de :.. de ani , iar acum ne
directioneaza cu un control e$pert folosindu-se de instinctele primare si dorintele noastre ca parg(ii . i si-au
dezvoltat sistemul de control al mintii pana in punctul in care sunt capa#ili sa controleze o persoana o#isnuita
(ipnotizata , ca pe o masina cu telecomanda .
Aceste cipuri au in spate proiecte secrete , $anipularea p%ihica prin intermediul lor , a*ungandu-se c(iar la
declansarea unor reactii de violenta , pasivitate , ascultare totala , electrocutare etc . !otivatiile sunt diverse &
siguranta , lupta anti-terorista , copiii pierduti , etc . Dar oricine isi poate da seama ca unul din pricipalele
motive este de fapt (U+RA0E35EREA glo#ala . )oti #anii vor fi in cipurile R4ID , nu vor mai e$ista #ani
cas( , iar totate platile vor fi efectuate prin cip . Isi vor lua #anii direct din cip pentru orice ta$a scot , adica
control total . In caz de un protest , ei pot #loca conturile din aceste cipuri si astfel vom fi la mana lor .
, In %patele %i%te$ului per'ect al cartii de credit # al codului de "are # realizat prin co$puter # %e a%cunde
o dictatura uni&er%ala # %e a%cunde %cla&ia # ro"ia 'ata de antihri%t , . cuviosul 'aisie At(onitul
In spatele Noii Ordini Mondiale sunt vec(ile familii si generatiile de evrei %&'T% Roth%child #
Roc6e'eller # 7ar"urg # Morgan # /lic6 # Dillon # Dulle% # 7at%on # 1arnegie # 5arri$an # Mo%le8 # 5enr8
/ord # +re%cott (heldon .u%h # etc .. care conduceau lumea si au facut din um#ra cele doua raz#oaie
mondiale . !a*oritatea sunt $a%oni , mem#ri .ohe$ian 3ro&e si anti-cre%tini .
+ri$ul raz"oi a fost declansat pentru destramarea marilor imperii suspecte ca fiind neloiale noii forte , pentru
capitalizarea 'A'U1ARI"OR , pregatirea celui de al doilea si primul pas spre 3UVRNU" !ONDIA" ,
anume Liga Natiunilor 5,-,-6 .
Al doilea raz#oi a pornit in *urul c(estiunii evreiesti , "I)" folosind , dupa terminarea lui , etnia precum un
zid protector , un formida#il sistem datorita caruia nu poti zice ceva de ei caci se declanseaza reactia de
com#atere a ; anti-semitismului ; . Apoi pentru formarea ONU 5,-<86 si toate organismele financiare mondiale
din ce in ce mai centralizate & 7orld .an6 3roup 5,-<86 International Monetar8 /und 5,-<<6 si U .
Al treilea este cel mai cumplit , crizele financiare , petroliere , alimentare 5 mancarea , apa , va avea un pret
urias , iar tot ce nu este important supravietuirii , ca de e$emplu case , masini , va avea un pret pra#usit 6 ,
implanturi cu microcipuri , marile miscari de strada , etc . l va fi necesar pentru oferirea solutiei &
3UVRN !ONDIA" al NOII ORDINI !ONDIA" de stanga . +ro'etii spun ca va incepe cand Islamul se va
lupta cu Israelul si-l va distruge .
(unctele anifestului de Stanga , ale )rdinii ondiale sunt &
, . $proprierea proprietatii funciare si intre#uintarea rentei funciare pentru acoperirea c(eltuielilor de stat .
: . Impozit cu puternic caracter progresiv .
7 . Desfiintarea dreptului de mostenire .
< . A"olirea tuturor religiilor # proprietatii pri&ate # patrioti%$ului # 'a$iliei 5 a casniciei si instruirea in
comun a copiilor 6 , $onarhiei %i a oricarei puteri ordonate .
8 . 2onfiscarea proprietatii tuturor emigrantilor si re#elilor.
= . 2entralizarea creditului in mainile statului cu a*utorul unei #anci nationale cu capital de stat si cu
monopol e$clusiv .
/ . 2entralizarea tuturor mi*loacelor de transport in mainile statului .
> . 1a zdruncine din temelii vec(ile conceptii si traditii . tc ..
!ereu s-a incercat implementarea educatiei programate la scoala . Nu mai e$ista iu#irea de familie , devine tot
mai rece , stresul , gri*ile parintilor racesc aceasta armonie .
In ,-,7 francmasonul 1icar de 'lauson spunea & 9 %ste un razboi pe care trebuie sa*l continuam pana la
victorie sau pana la moarte + e razboiul impotriva dusmanilor de totdeauna ai francmasoneriei , toate
dogmele , toate bisericile .
Ma8er A$%chel Roth%child 5,/<< ? ,>,:6 la ! $ai !::; , impreuna cu alte familii de evrei , fondeaza in
secret societatea -echii cautatori de lumina din .avaria , care va deveni mai cunoscuta su# denumirea
)rdinul 'luminatilor si ORDINEA MONDIALA . Intre ,= iulie si :- august ,/>: la congre%ul $a%onic
din lo*ile engleze si franceze se fuzioneze Ordinul Ilu$inatilor . De aici s-au inspirat si din alte societati
secrete influente ? ; 2ar#onarii ; lui 3iuseppe !azzini , @ "iga Dreptilor ; lui 4arl Mar< sau ; Decem#ristii ;
lui 2ernisevsAi . Unii din precursorii sistemului financiar #ancar modern au fost templierii .
Au influentat masiv politicul si l-au transformat intr-un sistem de tip marioneta , au declansat cele doua raz#oaie
mondiale , au determinat insasi cursul istoriei , au distrus valorile recunoscute de umanitate , au dezvoltat un
serviciu de informatii privat , au finantat ta#ara anti-Napoleon , au mai lucrat cu guvernul prusac si cel spaniol ,
au finantat si influentat guvernul #ritanic in c(estiunea 2analului 1uez , au influentat in +anA of ngland iar
Alfred Roth%child , a devenit director of t(e +anA of ngland si a reprezentat guvernul #ritanic la International
!onetarB 2onference din .ru<elle% in ,>-: . Roth%child +anAing 4amilB of 4rance construieste
)ranscaucasian Railroad pentru transportul petrolului .
Ma8er A$%chel Roth%child este fondatorul imperiului #ancar Roth%child , care in prezent este una dintre cele
mai mari #anci de investitii din lume . Roth%child si mai apoi fii sai au creat acest imperiu cu intindere
europeana determinand e$plozia revolutiei industriale pe continent , au in'luentat dezvoltarea economica pe
'olo%iriea totalitara a co$"u%ti"ililor 'o%ili , inclusiv dezvoltarea transporturilor , au modernizat si stapanit
sistemul #ursier , #ancar , financiar , au influentat direct politicul , au finantat mereu am#ele ta#ere in cele doua
Raz#oaie !ondiale , au pus la punct un sistem continental de informatii rapide , etc. "a sfarsitul secolului ,-
controlau pe%te *u$atate din intreaga "ogatie a planetei . 4iind pu#lic considerati vinovati , au lasat unui
grup prieten o #una parte a domeniului de activitate , conducand totul din um#ra si finantand pe colosii
Roc6e'eller 5 petrol 6 , AndreC 1arnegie 5 otel 6 , 5arri$an 5 cai ferate 6 , D. '. Morgan , #anc(erii ce au pus
#azele 4ederal Reserve .
Astfel apar cativa giganti in petrol , otel , car#une , cai ferate , #anci, etc. Dar super im#ogatirea nu era pentru
oricine , ci preponderent pentru locotenentii familiei Roth%child desemnati anume pentru a folosi capitalul
enorm al puternicului clan in aceste sectoare de activitate .
1arnegie 1teel 2ompanB este ac(izitionata de D.'.Morgan si il transforma in U.(. (teel . Investeste in caile
ferate si conducea industria transporturilor . 'rogramul sau erau compati#il cu cele ale marilor corporatii , care
doreau sa inlature competitia prin formarea trusturilor si monopolurilor , iar marii capitalisti a*ungeau in cele
din urma la D.'. Morgan . Do(n D. Roc6e'eller a creat cel mai mare monopol ? 1tandard Oil 2ompanB
5 actualele $$on!o#il , 2(evron , +' , partial (hell 6 ? care a adus ordine in industria petroliera .
2apitalistii puternici , s-au mutat in NeC EorA in ,>-. pentru a fi aproape de marile case de investitii , precum
!organ F 2o. , "e(man +rot(ers si 9u(n F "oe# . Morgan controla Gall 1treetHul , considerat cea mai mare
putere financiara din istorie . Deci vor#im de apro$imativ =2 de $iliarde de > .. domina ,.. de corporatii cu
active . A fost unul din fondatorii 4ederal Reserve . A mai avut relatii stranse de afaceri cu Nelson G. Aldrich
si familia 7ar"urg . Morgan sHa implicat in 3eneral Electric 1o$pan8 si a fost principalul furnizor al
suportului te(nic pentru fa#ricarea #om#elor atomice lansate asupra Daponiei . 2ompanie este mem#ra a
1OUN1IL ON /OREI3N RELA)ION( ? 1/R @. "a moartea sa , pe numele sau ramasese o suma infima , pt
ca doar *ucase rolul locotenetului puternicei familii Roth%child .
/a$ilia 7ar"urg a infiintat 9u(n, "oe# F 2o si !.!.Gar#urg F 2O , care in prezent este U+1 A3 . 'aul
7ar"urg a fost si presedinte al +anA of !an(attan si primul director 1OUN1IL ON /OREI3N
RELA)ION( ?1/R@ . 2ei care au stapanit consiliul 1/R , sunt Roc6e'eller familB # un +oAer Elite ce
conduce din spatele scenei .
1he%ter 7ard spunea 9 Scopul principal al /0R este slabirea suveranitatii S1" si a independentei
nationale si supunerea ei unui gu&ern unic $ondial . 9
Dames 7ar"urg consultantul financiar al presedintelui /ran6lin D. Roo%e&elt , declara In fata senatului 1UA
pe / 4e#. ,-8. & -om avea un 2uvern ondial , fie ca ne place , fie ca nu ne place . Singura 3ntrebare este
daca acest 2uvern ondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept .
Dames (till$an , impreuna cu G. J. 5arri$an , Daco# (chi'' si Gilliam Roc6e'eller controla cele mai
importante cai ferate . 4etele lui Dames (till$an s-au maritat cu fii asociatului Roc6e'eller . Dames (till$an
Roc6e'eller , a fost presedintele National 2itB +anA of NeC EorA , acum 1iti"an6 dar a lucrat si pentru
+roCn +rot(ers 5arri$an . )ot el a incorporat si 4irst National +anA . Impreuna au pus #azele /ederal
Re%er&e . norma acumulare de capital , a trecut la crearea unui organism care sa controleze intregul sistem
financiar #ancar al 1UA , /EDERAL RE(ER0E # in cel mai mare secret posi#il . Au facut parte din intelegere
si Aldrich # 7ar"urg # B.+. Morgan # Roc6e'eller . 1ecretul era necesar deoarece opinia pu#lica nu ar fi
acceptat o , "anca nationala 9 creata din #anci private .
Nelson G. Aldrich a fost politician si #anc(er . Relatii stranse de afaceri cu D. '. Morgan si 'aul 7ar"urg .
Vizionarul 4ederal Reserve Act . Dupa criza artificiala din ,-./ , ; rezolvata @ de D.'. Morgan , in ,-.>
congresul il insarcineaza cu descoperirea cauzelor si cu cautarea solutiilor pentru prevenirea celei mai mari
crize din istoria U1A ..
A#ia in ,-,7 este recunoscuta oficial de catre GoodroC 7il%on , influentat fiind de +ernard !annes +aruc(
5 evreu 6 . Devine eminenta sfatuitoare a presedintilor GoodroC 7il%on si 4ranAlin D . Roo%e&elt pe pro#leme
economice si apare in cele mai importante momentele de implicare a 1UAHei in cele doua raz"oaie $ondiale .
'resedintele 1UA Gilliam JoCard )a't , fiul lui Alphon%o )a't , mem#ru .ohe$ian 3ro&e , (6ull and
.one% . 'rieten cu Nelson G. Aldrich . "a sfarsitul mandatului de presedinte , sistemul de ta$are su# acoperirea
,=t( Amendment , intra in vigoare 5,-,76 . ste foarte important , caci in acelasi an se recunoaste si e$istenta
/ederal Re%er&e .
David Roc6e'eller : Tot ce avem nevoie este o criza majora , iar natiunile vor accepta Noua )rdine
ondiala , .
Alphon%o )a't , procuror general si secretar de raz#oi su# presedintele UlBsses 1. 3rant , 'ondatorul dina%tiei
politice . In ,>7: , impreuna cu Gilliam Juntington Russell fondeaza societatea secreta (6ull and .one% , cea
mai dura , nemiloasa si fara scrupule . !em#rii ei nu apar in prima linie a scenei decat in cele mai cumplite
momente ale istoriei . Asa se face ca au infiintat 1ouncil on /oreign Relation% ? 1/R @ si /ederal Re%er&e
dar tot ei au finantat si nazismul .
.a'o$et este idolul satanic , pocitania cu cap de tap la care se Inc(inau #a#ilonienii din timpurile cele mai
vec(i .
5. +. .la&at%68 , emigreaza in ,>/7 in NeC EorA si incepe o ; cariera ; in spiritism si mai mult agita teorii
decat sa faca demonstratii de e$tracorporalitate , levitatie , telepatie si altele din zona paranormalului . In ,>/8
fondeaza )(eosop(ical 1ocietB . Din )heo%ophical (ociet8 pornesc doua ramuri ale unei $ale'ice unitati in
diversitate & NeA Age si )hule (ociet8 . A avut legaturi apropiate cu ritul %cotian $a%onic 5 Al"ert +i6e 6 .
)hule (ociet8 si lucrarile maleficei femei , The Secret !octrine l-au influentat decisiv pe Adol' 5itler .
(Aa%ti6a de pe sigla )(eosop(ical 1ocietB , este un sim#ol antic folosit in intregul spatiu indo-european .
5itler si )(ule 1ocietB au aplicat rotatia inversa a %Aa%ti6ei , care sim#olizeaza declin %i $oarte . Alice .aile8
a fost initiatoarea amplei miscari NeA Age , continuatoarea )heo%ophical (ociet8 ale carei #aze au fost puse de
catre &ra*itoarea J. '. .la&at%68 . A sustinut ca luci'er este un zeu al intelepciunii considerat pe nedrept de
catre crestinism ca inger cazut . EdAard Ale<ander 1roAle8 a fost maestru $a%on si "i%e<ual . Impreuna cu
vra*itoarea .la&at%68 si Alice .aile8 au fost stalpii NeA Age . 1roAle8 a folosit un spectru larg de stupefiante
in cadrul e$perientelor sale $agice . Vedetele roc6 , inclusiv miscarea hippie il considera un soi de zeu-patron
al lor .
I.M a avut insa relatii cu nazi%$ul . 3igantul , cu filiale desc(ise si in 3ermania , a creat pentru nazisti un
sistem foarte comple$ , pe #aza de carduri perforate , pentru a avea control asupra #azelor de date . Imediat ce
invadau o tara , nemtii verificau sistemul de recensamant cu a*utorul cardurilor , luand astfel urma fiecarui
evreu , tigan sau oricarui alt non-arian . In acelasi fel se tinea si evidenta prizonierilor K se stia pentru fiecare
orientarea religioasa , locul natal si modul in care urmau sa fie e$ecutati . 4ondatorul ei , )(omas D. 7at%on a
fost c(iar medaliat de Adol' 5itler .
(ttp&LLCCC.Boutu#e.comLCatc(0vM$:udoNmNAR< Aveti aici un filmulet cu sistemul de carduri per'orate din
timpul nazismului si cipurile R/ID pe care , elitele , vor sa ni le i$planteze .
In ,-.- Adol' 5itler declara ca a vazut pentru prima data sfanta lance la Jof#urg )reasure Jouse in Vienna .
De remarcat ca din intregul crestinism , dictatorului 5itler # doar doua elemente i-au atras atentia & 1fanta lance
si 1fantul graal . A si declarat Socialismul National se va folosi de propria revolutie pentru stabilirea unei noi
ordini mondiale @. Roc6e'eller a sfatuit Rusia in privinta modernizarii #ancilor , sa nu uitam ca elitele au
finantat colosal revolutia din ,-,/ . +anA !enatep s-a dezvoltat rapid cu sustinerea N ! Roth%child C (on% .
+unicul lui 3eorge (oro% a cola#orat cu nazistii pentru confiscarea averilor evreilor simpli din +udapesta .
3erman Al"ert Ein%tein 5 e&reu 6 , considerat cel mai mare om de stiinta din istoria moderna il convinge pe
presedintele american 4ranAlin Delano Roo%e&elt de necesitatea fa#ricarii "o$"ei ato$ice si a#ia in ,-<8 este
lansata asupra civililor din 5iro%hi$a si Naga%a6i .
Alice .aile8 este intemeietoarea Luci'er +u"li%hing 1o$pan8 redenumita mai apoi Luci% )ru%t . In cladirea
ONU se afla o camera de ; rugaciune ; cu insemnele acesteia , unde greii se aduna inaintea fiecarei sedinte
generale . Un mare iu#itor de draci este Ro#ert Muller care traieste si in prezent plin de idei despre
gu&ernarea $ondiala . Recunoaste ca este influentat de Alice .aile8 .
.en*a$in 1re$e in !DE2 %pune ca %-a na%cut cel care &a conduce NOUA ORDINE MONDIALA # adica ,
$ae%trul , pt ei %i antecri%tul pt noi .
.ohe$ian 3ro&e este o adunatura de ; elite 9 ce practica ritualuri pagane . Au ca sim#ol #ufnita , si practica
ceremonialul Cremation of Care , in care simulaza aducerea de *ertfe umane 5 copii 6 dia&olului , prin
incinerare . Intregul ritual seamana iz#itor cu ceea ce stim despre inc(inarea la Moloch , in care . din pacate
cazusera inca din vec(ime multi israelieni ce aduceau *er'e proprii copii . Moloch este tipul de cult urat de
Dumnezeu . 'ersona*ele de mai sus , in mare parte sunt evrei ; ilu$inati ; din varfurile $a%oneriei , sau ale
ca$atariei planetare , care sunt sunt practicanti ai cultului paladin .
4riedric( Nietzsc(e 5 ,><< ? ,-.. 6 a fost un astfel de filosof profund anti-crestin , anti-islam si anti iudaism ce
a influentat nazismul . 2onsidera ca iu#irea , compasiunea , smerenia tre#uie eliminate . Dorea o societate
formata din doua categorii & ; %uper-oa$enii ; , cum isi spun ei si servitorii lor . In ,>-8 pu#lica lucrarea Der
Antichrist (ttp&LLCCC.#ilder#erg.orgLCeeAlB.*pg
Magnu% 5ir%ch'eld 5 evreu 6 , fizician german , cercetator pe pro#leme de se$ , a fost printre primii sustinatori
ale drepturilor ho$o%e<uale . Inventatorul cuvantului ; tra&e%tit 9 . In ,>-/ fondeaza 1cientific Jumanitarian
2ommittee si su# conducerea lui strange peste 8... de semnaturi . 'rintre ei & Al"ert Ein%tein .
Instaurarea comunismului in uropa de st a fost planificat pt o perioada de 8. de ani , cu ocazia celui de-al II-
lea raz#oi mondial . 1e urmarea ca dupa ,8 ani de la caderea comunismului , Europa sa devina stat federal .
'rin anii H>. , cand populatia era scar#ita de regimul comumist , 3eorge (oro% , finanteaza miscarile de
rezistenta Open (ociet8 , prin (oro% /und Manage$ent care ulterior si-a sc(im#at numele in /undatia pentru
o (ocietate De%chi%a . (oro% l-a spri*init pe O"a$a si are stranse legaturi cu Roc6e'eller . A fost mentorul lui
Mihail 3or"acio& . "egat de 3eorgia , 3eorge (oro% 5 e&reu 6 %pri*ina re&olutia portacalie din :..7 si pe
actualul presedinte . 38Frg8 (chAartz este nascut in Ungaria si face parte din 1ouncil on /oreign Relation% .
5u$an Right% 7atch , are ca scop principal a&ortul prin a#sortie si ho$o%e<ualitatea . 4inanteaza orice
miscare anti-ortodo<a , li"eralizarea drogurilor si %inuciderea prin a%i%tenta $edical . 2ativa din oamenii
sai ca Remus 2ernea si mil !oise # lupta sa i$potri&a cre%tini%$ului . Reusesc sa opreasca instalarea de
icoane ortodo$e in amfiteatre , deruleaza proiectul de monitorizare a orelor de religie inclusiv incearca %a
%coata icoanele din scoli . 4undatia pentru o (ocietate De%chi%a spri*ina financiar aceste proiecte . 'ropaganda
educationala , cu a*utorul guvernului . $ista insa doua puternice 'orte care %e opun unei astfel de politici & una
este religia, iar cealalta este patrioti%$ul .. Dupa caderea #locului comunist din H>- , de aproape :. de ani ,
.rucan cu %agetile %ale care inca isi fac #ine rolul pt +A+A(ARI , a in%trainat pe ni$ic %ectorul energetic %i
de $aterii pri$e # a di%tru% indu%tria %i agricultura ? pentru a de&eni o tara con%u$atoare "azata %trict
pe i$porturi @ # a di%tru% unul din cele $ai "ine pu%e la punct %i%te$e de irigatii # &inde le$n # 'lota # etc .
1ilviu .rucan ? Saul .ruc4ner @ spunea in H-. & @ "m stiut cand vine trenul , am stat pe peron si l5am luat .
In primii ani de dupa revolutie , au fost multe morti suspecte pt ca cine nu-si *uca rolul sau le incurcau
sistemul .. erau lichidati . ste evident ca papu%arii marilor puteri si cei din prea*ma papusarului .rucan nu se
*ucau . .rucan fost cel care a insistat pentru uciderea 1eau%e%tilor in 1fanta zi de 2raciun . ram scar#it cand
in fiecare Duminica aparea la +ro )& si facea filozofii politice . Acest +ro )& care #aga manele la greu , nu mai
spun de revelioane , apoi tot felul de seriale tiganesti , telenovele si mai apare si .a%e%cu cu afrmatii gen ca , DD
G dintre romanii care nu apartin unei etnii le plac cantecele romilor . Daca el de astea asculta nu inseamna
ca toata lumea-i asa . Dar nu aici am vrut sa #at .. Manelizarea %ocietatii ro$ane%ti este una din cele mai
di%tructi&e si de stricare a ace%tui nea$ , rasturnare a valorilor reale si indeamna la raz#unare , mandrie ,
goana dupa #ani , desfranare . )otusi cand sunt emisiuni cu Madalin 0oicu .. sincer , sc(im# programul .
1NN , televiziunea lui )ed )urner a criticat autoritatile romane ca tiganii nu-si pot canta manelele in mass-
media de la noi . Imediat +RO )0 s-a aliniat si a inceput o intensa promovare a $aneli%tilor . )ed )urner
numea crestinismul ca fiind , religia in&in%ilor 9 iar pe opozantii avortului prin a#sortie ii poreclea ; "ozo% ; 5
pro%ti 6 . ste prieten cu familia Roc6e'eller si sustinator al eugeniei . 'oate nu stiati ca +RO )0-ul este al lui
Ronald (te&en Lauder 5 e&reu 6 si controleaza 1entral European Media Enterpri%e% . ste mem#ru 1ouncil
on /oreign Relation% ? 1/R @ . 3eorge (oro% si Dames Golfenso(n 5 e&reu , mem#ru 1/R , participant
.ilder"erg 3roup , prieten apropiat al familiei Roc6e'eller 6 prin Institutul pentru o (ocietate De%chi%a si
.anca Mondiala s-a demarat programul deceniului de incluziune sociala a rromilor . Uniunea Europeana a
c(eltuit , in :... ? :..> , aproape <.. de milioane de euro pentru integrarea tiganilor .. Rezultate ceva 0 ste
posi#il ca tiganii sa fie folositi de +A+U(ARII planetari ca un protector pentru ELI)ELE e&reie%ti si varf de
lance in etapele mai mici ale implementarii NOII ORDINI MONDIALE . Nu avem nimic cu ei , toti suntem
oameni , dar $a%%-$edia profita prea tare de aceste demersuri si ne-a into$icat cu $anele . 1titi voi povestea
cu Roc6e'eller si sustinerea femeilor in drepturi egale cu #ar#atii .. )oate au un scop . )i-ai gasit sa le pese
ilu$inatilor de ; sclavi ; , cum ne considera ei .. 1-a gasit pana si Madona la concertul din august :..- sa
afirme ca tiganii si ho$o%e<ualii sunt discriminati . Nu va inc(ipuiti cat de (uiduita a fost M66 Dar totusi s-a
gasit cineva sa-i ia apararea prin emisiuni , !adalin 0oicu .
)raian .a%e%cu la emisiunea nasuH de pe .! afirma in caliate de primar & ; Eu am primit o intrebare la MTV
daca eu condamn homose!ualitatea si casatoriile intre homose!uali plecand de la premi"a ca sunt tari in care
s#au le$ali"at . %aspunsul meu a fost & nu , nu condamn homose#ualitatea , nu condamn casatoriile intre
homose#uali acolo unde ele e!ista . Avem obli$atia sa privim realitatea in fata . 'omose!ualitatea este o
realitate si in %omania . Ceea ce cred eu ca trebuie sa facem in mod neaparat si obli$atoriu ca oameni
politici este sa incercam sa atenuam sentimentul de oameni ce trebuie e!clusi pe care cea mai mare parte
dintre homose!uali il au pentru ca l#am creat noi . Din informatiile mele ()* din populatie este afectata de
acest mod de viata si v#as ru$a sa luati nota ca acest mod de viata este re"ervat nu unei anumite cate$orii
sociale . 2red ca v-ati dat seama si de marioneta .a%e%cu .. 2ica :. O din romani sunt ho$o%e<uali . Oare
+asescu si-ar fi sustinut ideea daca ar fi fost crescut de la varsta de : ani , de o familie de ho$o%e<uali 0
In%titutului 1ultural Ro$an promoveaza ho$o%e<ualitatea si de%'raul , fiind de aceea si laureatul premiului
+ifrost :../ , decernat de OrganizaPia Nordica a AgenPilor 2ulturali "es#ian , 3aB , +ise$ual and )ransgender 5
L3.) 6 , pentru ; contri"utii e<ceptionale @ la consolidarea relatiei dintre comunitatea hetero%e<uala si cea
ho$o%e<uala .. Dar +ro'etii spun ca atunci cand va fi acceptata si ho$o%e<alitatea , va incepe Apocalip%a .
Joria-Roman +atapie&ici , presedintele Institutului 2ultural Roman , mem#ru al 3rupului pentru Dialog 1ocial
53D(6 , al Uniunii 1criitorilor din RomQnia 5 U1R 6 afrma : , Toat6 istoria , mereu , peste noi a urinat cine a
vrut . /3nd i*au l6sat romanii pe daci 3n forma hibrid6 str6mo7easc6 , ne*au luat 3n urin6 slavii , se cheam6
c6 ne*am pl6m6dit din aceast6 clis6 , daco*romano*slav6 , m6 rog. "poi ne*au luat la urinat la gard turcii ,
era s6 ne 3nec6m , a7a temeinic au f6cut*o . !emnitatea noastr6 consta 3n a ridica mereu gura zv3ntat6 iar ei
re3ncepeau , ne zv3ntam gura la /6lug6reni , ne*o umpleau iar la R6zboieni , 7i a7a mai departe , la
nesf3r7it . "poi ne*au luat la urin6 ru7ii , care timp de un secol 7i*au 3ncruci7at jetul cu turcii , pe care , 3n
cele din urm6 , av3nd o b67ic6 a udului mai mare 8 de , be9iile :; i*au dovedit . 9 din R 'olitice @ ediPia ,--= ,
pag . =7
Michael Ei%ner 5 e&reu6 ho$o%e<ual , 1EO al )he 7alt Di%ne8 1o$pan8 ,->< ? :..8 . 'oftim cine este in
spatele desenelor pe care le vad copii . 'lus ca in ultimul timp sunt tot felul de seriale , emisiuni 5 M)0 6 si
filme prin care se implementeaza ideea ho$o%e<ualitatii si a "i%e<ualitatii influentand sla#ele si #olnavele
caractere . +la8"o8 va spune ceva 0 Indu%tria porno 0 !a*oritatea marilor case de productie gen 7arner
.ro%. promoveaza aceste idei prin filmele lor , lo&ind in cre%tini%$ . !ass-media este folosita in scopul ;
ilu$inatilor ; . Vor#a aia .. ii #atem cu propriile lor arme .
Ma%oneria cere adeptilor sa renunte la credinta in Dumnezeu , prin tot felul de emisiuni , filme , documentare ,
etc . Astfel populatia dezinformata poate cadea prada influentelor pt ca $a%onii incearca sa faca asta prin orice
mi*loace , din orice pozitie . Nu este nici un *oc , nici o gluma % Daca preotii nu fac contrapropaganda si-i lasa
pe cei care lo&e%c in cre%tini%$ , %a nu ne pierde$ %peranta , %a nu ne la%a$ in'luentati de vre-un sarpe de
politician care stie sa *oace roluri sofisticate si sa nu accepta$ Noua Ordine Mondiala si sa nu recunoa%te$
ho$o%e<ualitatea .
1ei care %e roaga la luci'er il ura%c pe Du$nezeu # cu$ a$ $ai %pu% # &or %a di%truga tot ce a creat El #
o$enirea %i natura .
Manuel .arro%o a retras candidatura lui .uttiglione , pt afirmatia facuta cum ca ho$o%e<ualitatea e%te un
pacat . .uttiglione declara ulterior ca 1niunea %uropeana se indreapta spre un totalitarism care doreste sa
devina o religie de stat , o religie ateista , nihilista + o religie care va deveni obligatorie pentru toti . !acar a
fost corect si le-a spus-o in fata %
Roc6e'eller a mediatizat si a sustinut ca femeile sa ai#a drepturi egale cu #ar#atii , nu ca le pasa de ele , ci sa
poata plati si ele impozite egale cu #ar#atii . Acum 'arlamentu uropean , face la fel , se folosesc de ele ,
influentandu-le ca sunt discriminate pt ca nu au dreptul sa urce pe !untele At(os . +ro'etii din cele mai vec(i
timpuri au spus ca , atunci cand 'e$eile &or urca pe Muntele Atho% &ine %'ar%ituH lu$ii , . Acolo sunt :. de
!anastiri unde preotii se roaga pt #inele lumii , traiesc in si(astrie , si vor sa ai#a mintea cat mai limpede . Doar
in astfel de mediu , te poti dedica numai si numai lui Dumnezeu %
, Ilu$inatii ; $a%oneriei sunt slugile %atanei care au gresit ta#ara si vor fi infrante de Dumnezeu % 1riza este
generata de , elitele 9 anti-crestine , cu scopul deHa veni cu solutia lor $ar<i%ta , a noii Ordini Mondiale .
Incerc sa scot la lumina ca acesti $a%oni care se roaga la %atana , in mare parte evrei nascuti in 3ermania care
au evoluat in toate partile sociale si conduc lu$ea . !odelul Zeitgeist dau vina pe #ancile care au provocat
criza si ne creiaza o viziune a ordinii $ondiale . 2ulmea , aceste #anci sunt conduse tot de e&reii-ca$atari ,
$a%onii controleaza si re%ur%ele naturale , $a%%-$edia , etc . 'olitica oficiala la emisiunile monitorizate si
presa , a%cund realitatile dandu-ne alte alternative , sa $u%a$alizeze . De acum un an , am trait doar criza
p%ihologica , deoarece in anii ce vor urma va fi cea mai mare criza a u$anitatii .
A%a%inii econo$ici ofera un imprumut de la .anca Mondiala , acei #ani nu merg in acea tara , ci la corporatii
din U1A , iar acele corporatii se ocupa de in'ra%tructura 5 centrale electrice , porturi , autostrazi , etc 6 .
Normal ca #eneficiarii cola#oratori ai corparatiei , ne transforma in consumatori . A%a%inii econo$ici , cand sa
recupereze #anii , ne %ta"ilie%c un pret de ac(izitie foarte mic , de e$mplu pe petrol . Variantele sunt multiple ..
sa acordam votul 1UA , la ONU sau cum .a%e%cu a ales sa ne trimitem trupele-n IraA . Daca nu se a*unge la o
intelegere , sunt trimisi %acalii si rastoarna guvernul sau asasineaza conducatorii lor . Daca si %acalii dau gres ,
atunci intervine ar$ata cum a fost in IraA . Afganistanul este in aceeasi situatie , iar pe langa e$tragerile de
petrol , este principala tara care cultiva opiu$ si heroina pt $a'ia , elitelor 9 .
3uvernul imprumuta #ani de la corporatii pri&ate . Oamenii cand voteaza dreapta sau stanga , nu are nici o
importanta pt ca sunt coordonati de cei care fac *ocurile economo-financiare . +anii nostri se duc pe ta$e ,
do#anzi si inflatie pe %i%te$e %uper'iciale .
3u&ernul ne-a tradat pt ca lucreaza cu /MI-ul , inro"ind natiunea , punand la #ataie re%ur%ele noa%tre .
Acest autoritari%$ e decizia lor nu si a noastra . !a doare ca ei sunt cati&a iar noi milioane si nimeni nu face
nimic . !ereu a fost un stat $ilitiani%t , %ecuri%t . !ereu pt orice vrem sa facem , sa vindem o masina , sa ne
desc(idem o afacere , tre#uie sa plati$ ta<e , tot felul de servicii peste servicii , un conglo$erat care ne ia
#anii . 1i te mai miri de ce este "irocratie , de ce atata timp tre#uie sa asteptam o autorizatie .. !otivul & ca sa
ai#a astia activitate si sa ne *ec$anea%ca tot felul de ta<e . In%titutiile %unt o iluzie .
'uterea este a poporului , nu a gu&ernului . 1una #ine dar de fapt vedeti putin mai *os ca de la marii voievozi
nu mai este asa .
3u&ernele sunt conduse de corporatii . 3ranitele sunt desc(ise peste tot in lume pt ca e$ista doar terori%ti
in&entati care sa panicheze , dar in rest nimeni nu se lupta cu nimeni , este o farsa . Rau facem pt ca nu ne
aparam tara , resursele , iar gu&ernul continua sa ne indatoreze si sa &anda peticele al#e care au mai ramas pe
(arta . 2u intrarea-n UE am dat cu piciorul la suveranitate si nimeni nu a avut interes sa ne e$plice ce e cu
prostia asta de U . De ce 0 't ca doar prostii o acceptau . (la"ii conducatori presati de "ancile centrale ,
%agetile $a%onilor , au semnat intrarea in UE ca si cum s-ar duce la #aie . 1ingura sansa este sa reevaluam tot
ce au privatizat sa inteleaga #ugetarii si sa nu le mai fie teama ca nu-si primesc #anii daca sunt de partea
poporului crestin . (u&eranitatea mondiala s-a facut prin coruptie , laco$ie , $a%%H$edia etc ..
'utem aminti si cateva din interesele mega familiei Roth%child in Ro$ania ultimilor ani , atat prin patrunderea
pe piata a A.N AMRO Roth%child dar si prin ac(izitii sau implicare in privatizari strategice sau importante :
.1R- Er%te .an6 # .anca Ion )iriac I 50. .an6 # Ro$port$et I Mittal (teel # +etro$ # Alro #
Azo$ure% # Arctic Arceli6 # Lu<ten # )erapia Ad&ent # Enel I pentru Di%trigaz (ud %i Nord # ulti$ele
'iliale Electrica # )rigranit # E%planada 1it8 1enter # dez&oltatorul +lanora$a # A%i"an # etc. 'roiecte
finalizate sau in curs de finalizare . Dinu +atriciu avand ca director general e$ecutiv , americanul Do(n J.
GorAs , licentiat in drept , specialistul in investment #anAing al #ancilor B.+. Morgan 5Roc6e'eller 6 si A.N
AMRO Roth%child .
Alt , harnic 9 a fost 1orin /runza&erde la alegerea patriar(ului Daniel , care a iesit si castigator . Ma%oneria
lupta i$potri&a legii naturale , doreste sa e<ter$ine credinta noastra in Dumnezeu , traditiile , 1ar#atorile ,
etc .. 1tramosii nostri au luptat pana la moarte de fiecare data cand paganii au vrut sa ne ia li#ertatea , sa ne
di%truga credinta in Dumnezeu , de asta suntem un popor credincios si cu frica doar de Dumnezeu . 'reotii
impreuna cu toti crestinii ar tre#ui sa le desfiintam lo*ile $a%one din tara si toate cultele %ecrete . 1e pare ca
$a%oneria , este atat de invidioasa pe +iserica pt ca lumea merge de #unavoie sa se roage , sa se regaseasca , la
fel cum de mii de ani civilizatiile se rugau si credeau in Dumnezeu % ste sistemul Dumnezeiesc , asa ne-a
invatat Iisus sa ne rugam , sa spunem )A)AL NO()RU . Dupa ce ca $a%onii au e$ploatat resusrsele planetei
in diverse produse si activitati in mare parte mai mult decat daunatoare cum sunt co$"u%ti"ilii 'o%ili , acum
dominand financiar , acesti ca$atari ne vor sufletele , vor sa ne rugam dia&olului . Dupa ce ca au facut hao%
'inanciar , au distrus natura cu toate metodele lor de im#ogatire 5 co$"u%ti"ili , raz"oaie # etc 6 acum se cred
niste %al&atori care vin ei rapid cu ; salvarea ; , Noua Ordine Mondiala . 't ca acest conducator al Noii
Ordini Mondiale nu este altcineva decat antecri%tul . Au lucrat in ascuns timp de doua sute de ani , ca sa se
im#ogateasca pe spatele consumatorilor cat nu stie nimeni de ei si de e&olutie . 2a in final sa pro%tea%ca lumea
ca ei vin cu idei economice . 1istemul lor este "ine pu% la punct de :8. de ani , iar in mare parte a cazurilor ,
au aplicat strategia de a indatora unele tari pt a le transforma in marionete . 4iind dominate psi(ic in plina criza ,
se aplica politica santa*ului si astfel foarte greu poti da inapoi , ceea ce te impinge sa acepti fortat prostia asta cu
Noua Ordine Mondiala . Numai ca la noi s-a dat mai mult de #una voie .
ValSrB 3iscard DTstaing , fost presedinte al 4rantei in perioada ,-/<-,->, , presedintele 1on&entiei
Europene care a ele#orat proiectuH Constitutiei Europene a redactat te$tul tratatului constitutional , ca
masonii controleaza 'nternationala Socialista si s*au infiltrat puternic in partidele de dreapta si ca acestia
e$ercita o influenta masiva in lumea comunicatiilor si in special in educatie , justitie si fortele armate . ,
1ON()AN)IN IAN1U este in prezent (u&eran Mare 1o$andor al (upre$ului 1on%iliu de grad JJ si
Ulti$ pentru Romania . Intr-un interviu la Gas(ington acordat revistei /ORUM MA(ONI1 aminteste de
momentele asoneriei %omane . Am facut un rezumat din acel interviu al ; pro $arelui $ae%tru 9 . Antonio
Maria del 1hiaro , secretar al domnitorului 1on%tantin .ranco&eanu , apoi secretar al lui 1on%tantin
Ma&rocordat . "a numai cativa ani de la constituirea Ma%oneriei $oderne , in Romania la ,/7< , del 1hiaro
constituie lo*ile din 3alati si din Iasi . Domnitorului 1on%tantin Ma&rocordat i se datoreaza constituirea Lo*ii
!oldova , avandu-l ca venera#il pe Mitropolitul .i%ericii Ro$ane Ortodo<e de atunci , Leon 3heuca . Au
mai apartinut $a%oneriei si domnitorul Di$itrie 1ante$ir luptator pentru independenta !oldovei , 5oria si
1lo%ca care au condus rascoala ce a avut ca urmare desfiintarea 1er#iei 5 ,/>8 6 , )udor 0ladi$ire%cu ,
devenit sim#ol al luptei pentru independenta . !a*oritatea personalitatilor culturale , politice si militare din
perioada pasoptista au fost $a%oni & Nicolae .alce%cu # 1on%tantin Ro%etti # Mihail 4ogalniceanu # 0a%ile
Alec%andri # Ale<andru Ioan 1uza # 1o%tache Negruzzi # 3eorge Magheru # Ion 1. .rKtianu . In perioada
lui 1arol I , in ,>/- se constituie Marele Orient al Romaniei . In ,>>, aceasta structura se transforma ,
constituindu-se Marea Lo*a Nationala din Ro$ania . )ot in ,>>, ia nastere (upre$ul 1on%iliu de Rit
(cotian pentru Romania . Ma%oneria ro$ana se autodizolva , la cererea lui 1arol al II-lea . !ai spune ca
activitatea este reluata oficial la sfarsitul anului 1<== , cu autorizatia /omisiei "liate de /ontrol si cu
acceptul .isericii )rtodo#e Romane . !in pacate , asoneria functioneaza doar pana in 1<=> , cand noua
putere 8 fidela orientarii politice de atunci a 1niunii Sovietice ; o interzice in mod dictatorial . 'ncepe o
perioada de prigoana , de suferinta , de tortura ? multi masoni au facut peste 1@ ani de 3nchisoare pentru
simpla apartenenta la asonerie . 2ica din pacate daH #ine le facea . 2(iar dupa H>- , noi ramanii nu ii
puteam trata la fel 0 Dar de unde .. lumea il slavea pe Ilie%cu .. +ine , o parte din $a%onii ro$ani fug in 4ranta
si Israel si reconstituie $a%oneria ro$ana in e<il . 'n 1<>< la &ondra s*a decis redeschiderea asoneriei
Regulare in %uropa /entrala si de %st . 2rande )riente dA'talia , din care faceam parte , a primit
insarcinarea sa redeschida asoneria Regulara din Romania , asistat de 2rand &odge Nationale de
0rance , mai precis de arele Secretar , R.0r. Trestournel . 1e mai desc(id lo*ile $a%onice 1oncordia ,
Delta Dunarii si Nicolae .alce%cu conduse de Nicu /ilip , 3heorghe 1o$ane%cu care are pe%te 2L de
mem#ri si numara peste !! de lo*i raspandite in Romania cu peste ,,8 recunoasteri internationale .
1ON()AN)IN IAN1U mai declara & /um a fost dintotdeauna , in asoneria Romana se regaseste si in
prezent elita romaneasca B /ei mai importanti politicieni din aproape toate partidele , bancheri , functionari
de stat , oameni de afaceri , doctori , profesori si avocati , artisti , practic , asa cum spuneam majoritatea
elitei romanesti . Suntem preocupati de promovarea pe toate planurile a natiunii romCne si a integrarii ei in
&antul 1niversal al Natiunilor . Ritului Scotian "ntic si "cceptat din Romania va continua sa lucreze pentru
realizarea 1nitatii %uropei , ca impreuna cu celelalte 0ratii D "mericana , "siatica , "fricana sa lucreze
pentru realizarea 0ratietatii 1niversale , pentru restaurarea si instalarea Templului lui Solomon .
Religia lor este cu totul diferita , separata si straina de religia crestina . i fac pe-a Jiram A#if si cred in luci'er
, duc mai departe religia lui Al"ert +i6e 5,>.- ? ,>-,6 , ritul %cotian cu credinta in luci'er . Ingerii care au
sustinut pe luci'er in incercarea de a-si pune tronul langa Dumnezeu , fiind o treime din total , au devenit niste
uraciuni . Dumnezeu ne-a facut dupa c(ipul si asemanarea lui si astfel Iisus 2ristos ne-a rascuparat pacatele pe
2ruce . )ot ce vor ei sa faca este sa-l starneasca pe Dumnezeu si sa urgenteze apocalip%a . , Ilu$inati , care
au primit intelepciunea de la dia&ol au mai fost , sa nu-l uitam pe Ei%tein care a facut #om#a atomica .
Orgoliul este $oneda dia&olului pentru a le da puterea pe pamant si a-i face sa se simta mai presus de
Dumnezeu . , Ilu$inatii 9 pana acum au distrus planeta cu inventiile lor care iti rapesc timpul si muncesti pt a
le plati traiul vietii . ra totul mult mai #ine fara ei si lucrurile decurgeau normal . Asta e .. Dumnezeu nu-i va
ierta pt planurile lor de Ordine Mondiala si-i va trimite mai repede in iad daca tot o cauta .
3u&ernul /ederal si "ancile ii prostesc pe americanii de rand , punandu-i sa plateasca ta<e si i$pozite care
a*ung in #uzunarele celor #ogati . In ,-,7 , America era o tara li#era . Apoi , o claca de #anc(eri a atins telul
inaintasilor lor . 2ine ne face #anii , face ; regulile ; % 2ine conduce in realitate guvernul 1UA 0 Dar restul
planetei 0 2um se transforma totul intr-un %tat politiene%c 0 De ce vor sa ne implanteze $icrocipuri 0
In :../ , intr-un interviu , Ale< Bone% , declara ca s-a imprietenit cu NicA Roc6e'eller care i s-a destainuit cu
luni de zile inaintea evenimentelor de la D.!!.2! ca avea sa se intample ceva , ca apoi vor fi cautati teroristi
ce nu vor fi aflati vreodata , ca se va crea o p%ihoza cu a*utorul $edia si se va declansa raz"oiul anti-terorist ,
apoi de frica si pentru siguranta , populatia va accepta implanturi cu $icrocipuri . 1i astfel va fi o , elita ; care
va controla masele . 1car#it de ticalosia lor , a decis sa treaca in ta#ara opusa .
'rin al !;Hlea a$enda$ent , U1A a trecut de la li#ertate la 'a%ci%$ . 2ontrolata de sistemul de credite , guvern
fara li#era decizie , fara votul umanitatii , controlat de un mic grup de oameni do$inanti .
)a<e ilegale : ta<a de inca%are a conturilor # auto$o"ilelor # autorizatii # licente # ta<e pe produ%e
? )0A @ # &a$ale # pe%cuit # &anatoare # tigari # i$pozitul anual pe $a%ina # proprietate # de parcare # ta<a
dru$ # etc .
'latim aceste ta<e , dar daca nu le-am mai plati nu s-ar vedea nici o diferenta . 'latim drumuri , iar drumurile
sunt proaste . 1untem in UE si platim ta<a de in$atriculare sau de poluare . Dupa ce ca au promovat $a%onii
, ilu$inati , co$"u%ti"ilul 'o%il , ne mai pun sa platim si ta<e de poluare . )a$a care este calculata si in
fiecare litru de com#usti#il de la peco . 3u&ernu nu e%te in %lu*"a noa%tra a ma*oritatii dupa cum vedem . Au
facut disparuti "anii de pen%ii . Adica acel procent sustras din salarul anga*atilor , din #anii oferiti pentru
munca lunara depusa la servici , acel procent intrat in conturile statului . Daca procentul din salariul sustras
celor care tre#uie sa-si primeasca pensiile actuale , sunt #ani disparuti , gu&ernul este de incredere 0 3u&ernul
este o $arioneta a papu%arilor care nu este natiunea americana , rusa , sau asiatica ci a $arilor corporatii ,
care acum cica vin ei cu solutia Noua Ordine Mondiala .
Nimeni din Romania nu discuta despre o#ligatiile lor de a ne prezenta cati #ani se incaseaza lunar din toate
domeniile pe care le platim si unde se duc 0 1tim raspunsurile , nu suntem li#eri de meritele muncii noastre . 't
asta tre#uie sa avem un raport . Dupa caderea comunismului au aparut tot felul de ta<e ne%i$tite , ceea ce nu
este normal . 2etatenii ar tre#ui sa nu le mai platim lor direct ci sa facem noi un sistem corect de c(eta . 'utin
imi pasa ce vor#este guvernul . 3u&ernul e%te o iluzie-ilegala , intregul %i%te$ e%te ilegal . Ne putem organiza
singuri o institutie de ,.. de persoane care sa gestioneze un cont in directiile serviciilor de care avem nevoie .
1anatate , siguranta , tri#unal , educatie .
+anii pe care ii platim acum la %tat , pur si simplu nu ii dam pentru ca tara moare de foame , ci pt a se aduna ei
acolo la sediile mondiale . 'orcaria asta de Noua Ordine Mondiala , e facuta pe #anii tuturor , anticri%tul tot
pe #anii nostri va fi in%caunat cand va fi reconstruit fostul templu al lui solomon .
)a<ele pe venit nu se duc la autostrazi . )a$ele pe venit sunt un instrument de totalitari%$ , iar gu&ernul poate
infuenta oamenii . i nu se conformeaza cu gestionarea #anilor nostri pe ta<ele directe %i indirecte . 'arca am
fi o tara totalitara .
Drepturile noastre sunt drepturile de care avem nevoie . Nu ni le spune nimeni , nu au #un simt sa ni le
recunoasca si a"uzeaza de ele . Asta numim noi natiune li#era 0 Normal ca nu , inro"irea nu inseamna
li#ertate . 'arintii mei , ai tai , nu au facut nimic pt a ne eli#era . Oare nu ar fi cazul sa o facem singuri 0 i sunt
cativa , iar noi suntem milioane . , Ilu$inatii @ aia fac atata lumina ca nu se vad cat rau au facut de-a lungu
timpului sa aduca planeta noastra intr-un astfel de hao% . 1i tot ei cer Noua Ordine Mondiala , cei care au
'inantat cele doua raz"oaie $ondiale , cei care de-a lungul timpului au dus si raz"oaiele econonice . Oare
raz#oiul asta al catelea este 0 A%a%inii econo$ici , oare primesc si pensie 0 )a<ele se impun prin inti$idare ,
frica , nu neaparat prin lege . +anii primiti sunt pur si simplu sc(im#ati cu serviciile pe care le face un salariat .
1tatul luandu-i o parte din salar , pur si simplu ne intoarce cu %ecole in ur$a , unde %cla&ii erau e<ploatati .
Numai ca in ziua de astazi orice venit al unei persoane este ta<at , ceea ce inseamna ca ar fi o %e$i-%cla&ie in
libertate . De ce nu acea parte din salar este directionata automat intr-un cont din care sa-i scoatem la pensie 0
1i acelor oameni , la fel ca oricare salariat din clipa asta , i-au fost sustrasi din salar . Aici e pacaleala . +anii de
pensii din clipa asta au fost , pierduti , , si astia iau #ani de la /MI cu ca$ata . 1i mie peste <. de ani , de ce
sa nu mi-i dea si sa fie pro#lema cu #anii care mi se cuvin 0 2el mai corect ar fi sa ni se puna intr-un cont
personal si sa-i scoatem individual la pensie . Dar ti-ai gasit .. 'oftim , astea sunt in%titutiile %tatului , care sunt
niste $arionete pt papu%ari , in loc sa fie ei sclavii nostri . 1untem patrioti , da 0
Noi am tre#ui sa fim aparati , sa ne serveasca cum ne-ar fi mai #ine con%titutia aia $a%luita si indo"itocita de
parla$ent . Dustitia ar putea dizolva foarte frumos aceste institutii care sunt pe mana unor 'anatici la care nu le
mai a*unge si sa returneze ceea ce ne-au luat .
(ttp&LLCCC.Boutu#e.comLCatc(0vMpU:1naBdD!A 5 )e$ple (olo$on 6
!ai sus cand vor#eam de 1/R , faceam referire la 1OUN1IL ON /OREI3N RELA)ION( , nu la 2aile
4erate Romane .
1fantului Apostol !atei , capitolul ,., versetele 7:-77 si 7/-7- &
)ricine va marturisi pentru ine inaintea oamenilor , marturisi*voi si %u pentru el inaintea Tatalui eu ,
care este in ceruri . 'ar de cel ce se va lepada de ine inaintea oamenilor si %u a voi lepada de el inaintea
Tatalui eu , /are este in ceruri . /el ce iubeste pe tata ori pe mama mai mult decat pe ine nu este
vrednic de ine ? cel ce iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe ine nu este vrednic de ine . Si cel ce
nu*si ia crucea si nu*i urmeaza ie nu este vrednic de ine . /ine tine la sufletul lui il va pierde , iar
cine*si pierde sufletul lui pentru ine , il va gasi .
1fantului Apostol 'avel , capitolul ,. , versetul ,. &
/aci cu inima se crede spre dreptate , iar cu gura se marturiseste spre mantuire .
1fantul 2(iril al Ierusalimului 5 7,7 ? 7>= 6
/unosti semnele "ntihristului , nu le retine numai pentru tine , fii bun si instiinteaza*i pe toti . Eristos cel
adevarat , 0iul 1nul*Nascut al lui !umnezeu , nu vine de pe pamant . !aca va veni cineva din pustie ,
inseland prin false minuni , sa nu iesi ? Matei 2= # 2; @ . !aca vor spune , 'ata , aici este Eristos , iata ,
acolo , sa nu crezi ? Marcu !J # 2! @ . Nu te uita deci in jos si pe pamant , caci Stapanul Se poboara din
ceruri ? /apte ! # !! @ . Nu Se va mai pogora ca la intaia venire , singur , ci inconjurat de zeci de mii de
ingeri . Nu va veni in ascuns ca ploaia pe lana ? +%al$ul :! # ; @ # ci Se va arata stralucitor ca fulgerul .
%l insusi a spus , /aci dupa cum soarele iese de la rasarit si se arata pana la apus , tot asa va fi si venirea
0iului )mului ? Matei 2= # 2: @ .
1fantul frem 1irul 5sec. al IV-lea6
, 1aci # cel ce de-a pururea e%te legat cu lucruri lu$e%ti # $acar daca ar auzi # tot nu crede # "a il ura%te
pe cel ce i-ar %pune de%pre &enirea lui antichri%t .
Deci # 'ratii $ei # in'rico%ata ne&ointa o %a 'ie tuturor oa$enilor # celor iu"itori de 5ri%to% # dar pana la
cea%ul $ortii %a nu %e tea$a cine&a %i nici %a %tea cu $ole%ire # cand &a incepe a inchipui "alaurul pecetea
%a in locul 1rucii Mantuitorului . In ace%t 'el %e &a o%teni &ra*$a%ul # ca nu$ele Do$nului %i
Mantuitorului no%tru Ii%u% 5ri%to% %a nu %e $ai po$enea%ca deloc in &re$ea lui .
Iar Do$nul no%tru # cu lini%te &a &eni la noi toti # ca %a gonea%ca de la noi $e%te%ugurile "alaurului
?'iarei@ . Deci noi # credinta lui 5ri%to% nea"atuta %i curata tinand-o# u%or &o$ "irui puterea tiranului .
3and ne%chi$"at %a ne ca%tiga$ %i "una %tatornicie # %i %e &a departa de la noi neputincio%ul # nea&and ce
%a 'aca . 1aci eu # prea $icul # &a rog # 'ratilor iu"itori de 5ri%to% # %a nu ne $ole%i$ # ci # $ai ale% #
puternici %a ne 'ace$ cu puterea 1rucii . 9
'roorociile 2uviosului Andrei cel ne#un pentru Jristos
0iul meu , cine nu se va infricosa si nu se va teme atunci F 0ericitii vor fi , precum am spus mai inainte ,
aceia carora nu li se va clatina credinta in Eristos , "devaratul nostru !umnezeu , /are S*a intrupat si S*a
nascut din Sfanta 0ecioara aria . !e asemenea , fericiti vor fi aceia care vor muri pentru dragostea lui
Eristos si vor mustra cu indrazneala pe balaur si inselaciunea lui . 0ericiti cei care vor sta impotriva lui si
vor mustra cu vitejie faptele lui necuviincioase ..
1f. 3rigorie )eologul
(rin tacere 'l tradam pe !umnezeu .
'r. Rafail Noica
(arintele nostru Sofronie , ne spune ca nu e#ista conditii si nu pot e#ista conditii in care cuvantul &ui
!umnezeu sa nu fie valabil si puternic . Nu e#ista si nu pot e#ista conditii care sa impiedice mantuirea ,
trairea cuvantului lui !umnezeu .
1fantul 2uvios 9uAsa de Odessa
"u fost mucenici , si acum vor fi . /ei de pe urma vor fi mai mari ca cei dintai . /aci vor purta munci mai
multe .
!omnul nu*i lasa pe ai Sai , numai ca e nevoie sa nu uitam ca toti umblam in fata &ui . /ei ce nadajduiesc
in !umnezeu nu se vor lipsi de tot binele .
'arintele Arsenie +oca
"supra diavolului avem aceste trei arme , Numele !omnului si al aicii !omnului , despre care zice
Sfantul 'oan Scararul ca , "rma mai tare in cer si pe pamant nu avem , ca numele lui !umnezeu . 'ar a
doua arma pe care o avem impotriva puterii vrajmase este SfCnta /ruce ? I 1orinteni l # !E @ . 8"s intreba pe
cei ce nu au cruce , cu ce semn va aparati voi de diavol F ; %i insa nu au semn , ca nu*i lasa ? dia&olul n.n.@
sa*l faca . Nu in zadar semnul /rucii il numeste .iserica . "rma nebiruita asupra diavolului , /rucea Ta
ne*ai dat . 'ar a treia arma de aparare este smerenia sufletului .
Deci # chiar in cea%ul tul"urarii tale # %a zici in adancul ini$ii : , +entru pacatele $ele pati$e%c ace%tea #
Doa$ne # iz"a&e%te-$a de cel rau , . (i intoarce-te cu ini$a "una catre Du$nezeu # orice ganduri rele ai
a&ea # pal$uindu-ti $intea # caci &ede )atal o%teneala 'iului %i nicidecu$ nu-l la%a .
(a nu &or"e%ti niciodata de%pre proiectele tale # caci cel rau %tie doar ce &or"e%ti nu %i ce gande%ti %i ti le
ni$ice%te . )oata %tradania potri&nicului acea%ta e%te : %a de%'aca drago%tea %i cuno%tinta noa%tra de
Du$nezeu %i %a le dea # prin pati$i # ca o"iect de preocupare ni$icul %i a"%urdul .
, Acela , nu %e $ultu$e%te nu$ai %a in%ele pe oa$eni cu a$anarea pocaintei pe $aine # pe poi$aine # la
"atranete # ci lupta ne"un cerand : ! . $oarte lui Du$nezeu M 2 . $oarte in&ataturii (ale M J . $oarte
cre%tinilor # ucenicilor (ai M = . pu%tiire .i%ericii (ale %i oprirea ('intei Bert'e celei de-a pururi # care e%te
('Nnta Liturghie .
(titi cu$ %unt ne"unii : %e dau pe %ine de ce&a $are %i pretind %a li %e %upuna oa$enii # %e cred pe %ine
%tapani %i i$parati # ca a%a cere "oala lor M cu atat $ai &arto% o cere luci'er # incepatorul ne"uniei . Deci #
orice iu"ire # in paruta lui i$paratie # e o ri%ipire M %i orice ura I dupa &oia lui cea rea I o $are 'apta
"una . Dar # i$paratia 'iind de drept a lui Du$nezeu # care e%te lu$ea intreaga # chi&erni%ita de oa$eni
cu ura # nu cu iu"ire # ingra$ade%te pe cheltuitorii ei cu o $are datorie de plata lui Du$nezeu . Orice
a%cultare de (tapanul ade&arat al lu$ii e o dauna in i$paratia O %tapNnului , ne"un %i orice a%cultare de
%tapanul ne"un al pa$antului ingra$ade%te pe oa$eni %u" po&ara unei datorii %au gre%eli 'acute lui
Du$nezeu .
1hinurile cele de pe ur$a # cele de la Antihri%t # in care &a lucra toata puterea (atanei # &or intrece toate
prigoanele cate %-au intetit a%upra cre%tinilor # de la inceput pana in zilele acelea . 9
!ona(ul Nicolae 1tein(ardt 5 ,-,: ? ,->- 6
, Un $are %criitor ru% conte$poran ne %pune ca atunci cand ne a'la$ la ananghie # in $are pri$e*die #
intr-o %ituatiie-li$ita ? cu$ %e e<pri$a li$"a*ul cult @ # in pericol de a ne trada pe noi in%ine %i de a
%a&ar%i acte ori a grai cu&inte de care apoi ne &o$ cai a$arnic # in a%e$enea $o$ente e<i%ta o %ingura
%olutie e'icace %i 'ara gre% : %a ne con%idera$ $orti - Ni$ic nu poate 'i pu% in "alanta cu 5ri%to% : nici
ne&a%ta # nici copiii # nici parintii # nici rudeniile # nici ca%a # nici "unurile # nici %ituatia # nici %lu*"a # nici
chiar &iata . 1and e &or"a de 5ri%to% # El tre"uie $arturi%it indi'erent de 'apturile cele $ai apropiate %i
$ai dragi noua M %i anu$e tre"uie $arturi%it cu &or"a # cu gura .
5ri%to% e "un # "land # $ilo%ti& # $angaietor %i dulce . Dar nu e nu$ai atat . E tot una cu Acela care (-a
%uit de "una &oie pe cruce %i %i-a &ar%at %angele pentru noi # $urind in chinuri cu$plite . 5ri%to% e "un #
"land # $ilo%ti& # $angaietor %i dulce # dar e %i teri"il # e 1el care n-a pregetat a (e la%a ra%tignit . El ne
cere %a lua$ 'oarte in %erio% %ituatia noa%tra de cre%tini . 1u El nu-i de %aga %i de *oaca . Daca ne lepada$
%i ne ru%ina$ de El # El %e &a lepada %i ru%ina de noi la Budecata din ur$a .
Nu-i deloc nee<act din punct de &edere i%toric ori e<agerat din punct de &edere p%ihologic a %pune ca
%angele $artirilor con%tituie podoa"a # purpura %i &izonul .i%ericii M e %i te$eiul ei # in %en%ul cel $ai
%trict %i $ai tehnic al cu&Nntului . Do$nul ne %coate din ro"ia pacatului %i totodata ne eli"ereaza din
tirania 'ricii . /rica : pacat urat in ochii Do$nului M cura*ul : &irtute $ult placuta Lui %i con%u"%tantial
%ituatiei de cre%tin . 9
'arintele +enedict 3(ius 5 ,-.< ? ,--. 6
/ea mai cumplita persecutie impotriva .isericii este nevrednicia propriilor ei slujitori .
1u&io%ul +ai%ie Aghioritul ? !D2= I !DD= @
(oate veti apuca sa traiti si voi multe din semnele scrise in "pocalipsa . 'ncet*incet destule incep sa iasa la
iveala . Strig si eu netrebnicul de atatia ani B Situatia este infricosatoare , ciudata . Nerozia a intrecut
limitele . " venit lepadarea si ramane ca acum sa vina fiul pierzarii 8 '' Tesaloniceni G , H ; . Totul va
deveni un spital de nebuni . 'n harababura ce va stapani , fiecare stat se va ridica sa faca orice*i spune
cugetul . !umnezeu sa ajute , ca interesele celor mari sa fie astfel incat sa ne ajute . !in ce in ce vom auzi de
ceva mai nou . -om vedea facandu*se lucrurile cele mai neasteptate , mai nerationale . Numai ca
evenimentele se vor derula cu repeziciune .
%cumenism , piata comuna , un stat mare , o religie dupa masurile lor . "cesta este planul diavolilor .
Sionistii pregatesc pe cineva de esia . (entru ei esia este imparat , adica va stapani aici pe pamant .
artorii lui 'ehova si ei viseaza la un imparat pamantesc . Sionistii vor prezenta unul si martorii lui 'ehova
il vor primi . -or spune "cesta este . Se va face mare zapaceala . 'n mijlocul acestei zapaceli toti vor cere
un esia , ca sa*i mantuiasca . Si atunci vor prezenta pe unul care va spune , %u sunt 'mam , eu sunt al
cincilea .uda , eu sunt Eristos pe care*l asteapta crestinii , eu sunt acela pe care*l asteapti artorii lui
'ehova , eu sunt esia evreilor . -a avea cinci eu *ri B:
%vanghelistul 'oan atunci cand in prima sa epistola spune , /opiii mei : ca vine antihristul , iar acum
multi antihristi s*au aratat : 8 ' 'oan G , 1> ; , nu intelege ca asteptatul antihrist va fi ca prigonitorii
a#imian si !iocletian , ci ca antihristul cel asteptat va fi intr*un fel ca un diavol intrupat , care se va
prezenta poporului israelitean ca esia si va insela lumea . -in ani grei , vom avea incercari mari . /restinii
vor avea mare prigoana . Si uita*te , oamenii nici nu inteleg ca traim in semnele vremurilor , ca pecetluirea
inainteaza . Traiesc ca si cum nu s*ar intampla nimic . !e aceea spune Scriptura ca va cauta sa insele , de va
fi cu putina , si pe cei alesi 8 atei G= , G= ? arcu 1H , GG ; . /ei care nu vor avea intentie buna , care nu vor
fi luminati , se vor insela in anii apostaziei . (entru ca cel ce nu are Earul !umnezeiesc , nu are claritate
duhovniceasca , asemeni diavolului.
+ (arinte , sionistii cred cele despre antihrist F
+ "cestia vor sa stapaneasca toata lumea . /a sa le reuseasca scopul , folosesc vrajitoria si satanismul .
Satanolatria o vad ca pe o putere , care ii va ajuta in planurile lor . "dica vor sa stapaneasca lumea cu
putere satanica . (e !umnezeu nu*& pun in socoteala lor . Se vor binecuvanta asadar de !umnezeu F !in
asta !umnezeu va scoate multe lucruri bune . /elelalte teorii satanice au tinut cel putin IJ de ani ? ale
acestora nici I ani nu vor tine .
+ (arinte , atunci cand aud despre antihrist simt o frica inauntrul meu .
+ !e ce te temi F -a fi mai infricosator decat diavolul F "cesta este om . Sfanta arina l*a batut pe diavol si
Sfanta 'ustina a alungat atatia . &a urma urmei noi n*am venit sa ne aranjam in aceasta lume .
+ (arinte , peste cat timp se vor petrece aceste evenimenteF
+ Kntarzie din pricina ta si a mea , ca sa dobandim o stare duhovniceasca buna . !umnezeu inca mai rabda ,
pentru ca de se vor intampla acum ne vom pierde amandoi . Nu se spune nicaieri in invatatura lui Eristos
despre un anumit timp 8 atei G= , HL ? arcu 1H , HG ? 0apte 1 , I ? ' Tesaloniceni @ , 1 ; . 'nsa Scriptura
spune ca semnele vremurilor vor instiinta despre venirea lor 8 atei G= , G< .u.? arcu 1H, G= .u.? &uca
G1, G@ s.u. ? ; . Sa fim intotdeauna gata si le vom vedea atunci cand se va apropia timpul . "tunci vom fi mai
siguri . Timpul si e#perienta le vor descoperi celor treji 8 Sfantul "ndrei al /ezareii , %#plicarea
"pocalipsei Sfantului 'oan %vanghelistul , /ap . H> , (2 . 1JL , H=J / ; + spune Sfantul "ndrei al
/ezareii .
&ucrurile inainteaza in mod programat . 'n "merica cainii umbla fiind pecetluiti cu un emitator si , pac B ii
gasesc . "sa stiu unde se afla fiecare caine . /ainii care nu au marcaj si sunt fara stapan , ii omoara cu raze
laser . !upa aceea vor incepe sa*i omoare si pe oameni . "u pecetluit tone de pesti si*i urmaresc din satelit in
ce mare sunt . "cum iarasi a aparut o boala , pentru care au aflat un vaccin care va fi obligatoriu si , ca sa*l
poata face cineva , il vor pecetlui . /ati oameni nu sunt deja pecetluiti acolo cu raze laser , unii pe frunte si
al ii pe mana . ai tarziu , cel care nu va fi pecetluit cu nr. LLL nu va putea nici vinde , nici cumpara , sau sa
ia imprumut , sa fie numit intr*un post etc . 'mi spune gandul ca antihrist cu acest sistem vrea sa prinda
toata lumea si , daca cineva nu este in sistem , nu va putea lucra etc . , fie el rosu , fie negru , fie alb , adica
toti . -a supraveghea astfel printr*un sistem economic care va controla economia mondiala si numai aceia
care au primit pecetea cu numarul LLL vor putea avea acces la schimburi comerciale .
!ar ce vor pati oamenii care se vor pecetlui B: i*a spus un specialist ca prin razele laser se pricinuiesc
vatamari . )amenii care se vor pecetlui vor atrage astfel razele soarelui si vor fi atat de vatamati , incat isi
vor manca limbile de durere 8 "pocalipsa 1L , 1J ; . /ei care nu se vor pecetlui vor petrece mai bine decat
ceilalti , pentru ca Eristos ii va ajuta pe cei ce nu s*au pecetluit . "cesta nu este putin lucru B
+ (arinte , cand ii va ajuta F !upa aceste evenimenteF
+ Nu , chiar atunci .
+ (arinte , daca nu vor putea vinde si cumpara , cum vor putea petrece mai bineF
+ Sa vezi , !umnezeu stie un mod , il stiu si eu . "sadar .. , m*a preocupat mult subiectul acesta si mi*a trimis
dupa aceea .. o telegrama . ai , mai , cum ne iconomiseste !umnezeu B
+ (arinte , de ce pecetluirea se numeste si increstareF
+ (entru ca nu este la suprafata . /e inseamna a incresta F Nu inseamna a trage linii adanci , crestaturi
F (ecetluirea va fi increstare , pe care o vor pune mai intai pe toate produsele si dupa aceea vor impune sa
se faca si cu raze laser pe mana sau pe fruntea oamenilor . "cum doi ani i*am spus unui medic din Toronto
despre pecetluire si acum , mi*a spus acela , a citit intr*un ziar ca in loc de cartela cer amprentele 8 Staretul
se referea la imaginea palmei ce inlocuieste cartela ; de la mana . %i inainteaza dar nu putem spune ca va fi
asta sau aceea . 1nele televizoare trimise in ultimul timp in 2recia au si un aparat care urmaresc pe cei ce
privesc la televizor . (este putin toti cei ce vor avea televizor vor privi la televizor , dar vor fi vazuti si ei . !e
aceea , daca fiecare se va ingriji sa traiasca de pe acum simplu , in cumpatare , va putea trai in acei ani . Sa
aiba un ogoras , sa cultive grau , cartofi . Sa puna putini maslini si atunci , cu vreun animal , cu vreo capra ,
cu putine gaini va putea infrunta nevoile familiei sale . (entru ca si provizii de ar face , nu*i vor folosi mult
deoarece alimentele nu tin mult , ci se strica repede . 0ireste , greul va dura putin , trei*trei ani si jumatate .
(entru cei alesi se vor scurta zilele 8 vezi atei G= , GG ? arcu 1H , GJ ; . Nu*si vor da seama cand au trecut .
!umnezeu nu va lasa pe om neajutorat .
+ (arinte , in acesti ani grei va interveni EristosF
+ !a . -ezi , daca aici unui nedreptatit , care are dispozitie buna , fiindca este indreptatit sa primeasca
ajutorul dumnezeiesc , i se arata de multe ori sfintii , aica !omnului , Eristos , ca sa*l mantuiasca , cu cat
mai mult atunci cand sarmana lume se va afla intr*o situatie atat de grea . -a fi o vijelie , o mica ocupatie a
lui satana + antihrist .
!umnezeu toate le cunoaste de mai inainte , dar nu hotaraste de mai inainte + numai turcii cred in ceea ce
este scris , in Mismet 8 in soarta , in destin + n.ed. rom. ; . !umnezeu stie ca un anumit lucru se va face asa ,
insa omul il face din lipsa lui de minte . Nu !umnezeu a dat porunca , ci vede pana unde va ajunge rautatea
oamenilor si ca parerea lor nu se va schimba . Nicidecum ca asa a randuit !umnezeu .
"ltii se ocupa cu proorociile si fac propriile lor talcuiri . /el putin nu spun , asa imi spune gandul , ci
spun , asa este , si apoi isi e#pun o serie de teorii proprii . 1nii , iarasi , le e#plica dupa cum vor ei , ca
sa*si indreptateasca patimile lor . Rastalmacind ceea ce a spus Sfantul /hiril , mai bine sa nu se petreaca
semnele lui "ntihrist in zilele noastre 8 Sfantul /hiril al 'erusalimului /ateheze , /ateheza a N-*a
catre cei ce vor sa se lumineze , cap . 1> , %d. 'nst. .iblic , 1<=H , p. =1@ ; , unul care vrea sa se
indreptateasca pe sine si frica sa , spune , " , vezi Sfantul /hiril s*a temut ca nu cumva sa se lepede ? sunt
eu mai presus de Sfantul /hiril F (rin urmare , chiar de m*as lepada de Eristos , nu e nimic .. !ar Sfantul
a spus sa nu se petreaca , nu pentru ca se temea , ci pentru ca sa nu*l vada pe antihrist cu ochii sai . -ezi ce
face diavolul F
"sadar , in spatele sistemului perfect , al cartelei de ajutorare , al computerului de asigurare , se
ascunde dictatura mondiala , sclavia lui antihrist .
!aca ai sti de cate ori a invaluit diavolul pamantul cu coada lui ca sa*l distruga : 'nsa nu*l lasa !umnezeu
, ci ii strica planurile . 'ar raul pe care diavolul il face , !umnezeu il pune in valoare si scoate din ele un
mare bine . Sa nu te neclintesti B
+ (arinte , pana unde merge indatorirea pe care o are un parinte fata de copiii lui F Se gandeste sa le lase
ceva , dar nu stie cat . 1na , doua sau trei case F
ai inainte de toate trebuie data copiilor o educatie buna , crestineasca . "ceasta este provizia cea mai buna
pentru viata lor . "poi sa*i dea si la scoala sa invete si putina carte . !aca vor sa inainteze la universitate si
la alte studii , sa*i ajute , daca nu, sa invete un mestesug . Sa*i ajute adica sa*si castige painea lor . "poi daca
are posibilitatea , sa le lase si cate ceva : vreun teren , vreo casa . Sa aiba si acestia un culcus .
+ (arinte , majoritatea crestinilor stau si se preocupa de antihrist si de pecetea lui si nu se preocupa de
Eristos .
+ Nu trebuie sa ne temem si sa intram in panica din pricina acestora , ci trebuie sa fim numai informati , ca
nu cumva sa ne trezim pecetluiti , fara sa ne dam seama si apoi sa nu se mai poata face nimic .
'rintele 2leopa Ilie 5 ,-,: ? ,--> 6
Stiti dumneavoastra ce vremuri traim noi F Noi suntem cei de pe urma B "r trebui numai sa plangem in
toata ziua , dar nu simtim B Traim in nesimtire , ca asa au trait si cei dinainte de potop .
+ (arinte , in "pocalipsa spune de pecetea lui antihrist , LLL , care este puterea lui antihrist .
+ 0rate , tu crezi ca se ia asa dupa slova , LLL F "cesti trei de sase simbolizeaza trei patimi cumplite care vor
stapani lumea in vremea de pe urma , si anume ,
1 . (ofta fara de minte , adica desfrau si betie cum n*a mai fost niciodata pe pamant ?
G . 'nchipuire pripita sau imaginatie pripita , care duce la secte , dezbinari de tot felul , boli sufletesti ,
vrajitorie , deznadejde si sinucidere ?
H . Si al treilea sase inseamna manie fara judecata , adica ura intre oameni , razboaie , razbunare , crime de
tot felul , cearta si tulburare intre crestini , intre parinti si copii , asa cum scrie la Sfanta %vanghelie .
Satineti minte B Suntem fii ai trii romanesti si fiii adevarati ai .isericii )rtodo#e B Nu avem nimic cu
antihristii aceia care sunt impotriva Sfintei /ruci , impotriva Sfintelor 'coane .
"poi , acum la sfarsitul lumii o sa apara hristosi mincinosi si prooroci mincinosi sa insele lumea . Slugile lui
antihrist .
.agati de seama , poate eu sunt in groapa . -oi fi putred pe atunci . Sa va aduceti aminte cand invatam eu
aici . Sa va insemnati cu Sfanta /ruce , cea mai puternica arma , de care se cutremura tot iadul , si nu veti fi
biruiti de nimic .
Sfantul "ndrei al /ezareei , in talcuirea "pocalipsei , spune , /and vor veni ucenicii lui antihrist , vor face
pe femei si barbati sa zboare pe sus . "i sa vezi tu atunci B /and vei vedea ca din paie uscate de grau iti
face paine proaspata si , din vita uscata de vie , iti face sa curga vinul cel mai bun .
%u umblu prin credinta , nu prin vedere . "sa ne invata .iserica in Simbolul /redintei . N*am nevoie sa
vad . /e zice Eristos , 0ericiti cei ce n*au vazut si au crezut B 8'oan GJ, G<; . "sa este .
Spune %vanghelistul 'oan , 0iilor , ati auzit ca vine antihrist F Tot duhul care nu marturiseste pe 'isus
Eristos ca este !umnezeu , "ntihrist este B 8 'oan = , H ; . !eci inaintemergatorii lui "ntihrist , tagaduiesc
dumnezeirea lui Eristos . Sa nu ne speriem B Noi una sa stim , /a (iatra Eristos este temelia .isericii si
portile iadului nu o vor birui . "i vazut ce spune Sfantul "tanasie cel are , -ezi caderea iudeilor din
credinta F /ati prooroci au avut ei pana la Sfantul 'oan .otezatorul B 'ar de atunci nici unul B /a &egea si
proorocii pana la 'oan .otezatorul sunt .
%u socotesc ca cel mai de pret in aceasta viata este sa lasi toate si sa*ti plangi pacatele tale , pentru ca cea
mai scumpa pentru noi este vesnicia . !eci , trebuie sa facem totul ca sa n*o pierdem , ca atunci degeaba am
trait pe pamant .
(titi du$nea&oa%tra ce &ine a%upra noa%tra P +oate n-a$ crede ce %pune pre%a . Dar ce %pun ziarele acu$
# au %pu% ('intii +rooroci cu $ii de ani inainte # ca lu$ea %e ter$ina prin 'oc . 1u $ii de ani au %pu% .
)oate incarcaturile ato$ice care %unt pe glo" # pot di%truge J de $iliarde de oa$eni odata # %i noi
%unte$ L $iliarde . (titi du$nea&oa%tra ce &re$uri trai$ noi P Noi %unte$ cei de pe ur$a - Ar tre"ui
nu$ai %a plange$ in toata ziua # dar nu %i$ti$ - )rai$ in ne%i$tire # ca a%a au trait %i cei dinainte de
potop -
Nu &a tul"urati %i nu &a te$eti # ca nu &a 'i cu$ &or ei . Ehei # cate &or ei %a 'aca - 0oi nu &a te$eti .
Rugati-&a %i 'aceti ('anta 1ruce cu credinta %i 'ug toti dracii - , .
Un alt 'rate a zi% "atranului :
I +arinte # daca o %a 'i$ in inchi%oare pentru credinta %i daca ni %e %chi$"a gandirea prin hipnoza #
a&e$ &reo &ina P
I Nu te poate %chi$"a ni$eni daca ai in ini$a ta pe O Doa$ne Ii%u%e Q , . 1and zici O Doa$ne Ii%u%e Q
, %e cutre$ura tot iadul # nu$ai %a zici din ini$a -
(punea "atranul : O Odata a$ 'o%t are%tat de %ecuritate la Mana%tirea (latina %i apoi du% la /alticeni .
Aici a$ 'o%t "atut %i "agat intr-un "eci in care ardeau cate&a %ute de "ecuri . )oti care intrau acolo #
ie%eau aproape ne"uni . M-au "agat %i pe $ine # ca %a-$i pierd $intile . Nu $ai &edea$ cu ochii %i nu $ai
putea$ de caldura . Atunci $i-a$ co"orat $intea in ini$a cu rugaciunea lui Ii%u% . Dupa o ora $-au
%co% %i %-au $irat cu totii ca inca $ai &or"ea$ %i $ergea$ 'ara %a $a tina ni$eni , .
Odata era parintele in ci$itir %i a %pu% unor 'rati ace%te cu&inte : O Mai "aieti # %unteti inalti ca "razii #
dar tot ca "razii puteti cadea la o 'urtuna # pentru ca nu &a in'ingeti radacinile in ('anta (criptura %i in
&ietile ('intilor +arinti # care %unt ca o carte pentru noi , .
Daca te *e'uie%te &ra*$a%ul de rugaciune # te *e'uie%te de orice . 9
'arintele 1ofian +og(iu 5 ,-,: ? :..: 6
O Noi nu %ti$ ce ganduri are Du$nezeu cu ace%t %'ar%it al lu$ii . 1hiar apo%tolii l-au intre"at pe Ii%u% :
O (pune-ne noua cand &or 'i ace%tea %i care e%te %e$nul &enirii )ale %i al %'ar%itului &eacului P , M
MNntuitorul le-a ra%pun% : O De ziua aceea %i de cea%ul acela ni$eni nu %tie # nici ingerii din ceruri # nici
/iul # ci nu$ai )atal , . El ca o$ # Ii%u% 5ri%to% ca o$ nu %tia cand &a 'i %'ar%itul lu$ii . Intr-una din cele
doua %cri%ori ale %ale ('antul Apo%tol +etru %cria ca # daca %e a$ana ace%t ti$p al %'ar%itului lu$ii # e%te
pentru ca Du$nezeu &rea %a poata ca%tiga $ai $ulta lu$e pentru cer . +rintre cei care %e na%c %i care nu
%unt uci%i prin a&ort # cine %tie ce ('inti ne &a randui Du$nezeu . A%a incat # daca Mantuitorul nu-%i
per$ite %a le ra%punda apo%tolilor # cu$ pot %a-$i per$it euP Acea%ta e%te o taina a lui Du$nezeu .
A$ a'lat # nu de $ult # ca in A$erica de pilda # intr-un ora% # e un te$plu al dia&olului cu %a%e eta*e . Un
te$plu al dia&olului - (unt %atani%ti I ii %ti$ I in %ocietatea noa%tra de a%tazi # %atani%ti care au ni%te
*ura$inte # un in&ata$ant %i un crez al lor cu totul potri&nic cre%tini%$ului . In &echi$e erau paganii %i
a&eau te$ple cu$ %unt acu$ # de pilda # te$plele $a%onice . Multe te$ple $a%onice pe %trazile %au
$arile "ule&arde ale A$ericii . Ma%onii nu %unt prietenii cre%tinilor # %unt du%$anii lor . Acu$ %ute %i
%ute de ani erau te$plele pagane # dar &enea cre%tini%$ul na&ala pe%te ace%te te$ple . Ori le dara$au #
ori le pu%tiiau de credincio%ii lor # care treceau la cre%tini%$ . Or # acu$ %unt ace%te in%titutii care &or
raul total al cre%tinilor . In pri$ul rand e%te dia&olul cu te$plele lui . A%a ca trai$ intr-o epoca 'oarte
pri$e*duita # %i de aceea tre"uie %a 'i$ tari # %a 'i$ %$eriti . De aceea %$erenia e%te 'oarte nece%ara $ai
ale% acu$ M dia&olul e%te $andru # pe cand Du$nezeu e%te %$erit . (i in nu$ele $andriei dia&olul
cucere%te # pentru ca o$ului ii place %a 'ie $andru # nu %a 'ie %$erit . (i-atunci trec 'oarte $ulti I cu
duiu$ul trec I de partea dia&olului %i %e intare%te i$paratia lui . De aceea tre"uie %a ne pazi$ pe noi
in%ine # dar %i pe cel de langa tine %a-l paze%ti # %a-l a*uti %a $earga pe calea lui Du$nezeu # care e%te calea
&ietii . 1ealalta e%te calea $ortii # a intunericului # a ni$icniciei . A%ta pot %a &a %pun .
I 1u$ %a ne raporta$ la a%a-zi%a intrare in Europa # $ai ale% ca acu$ ni %e i$pune # ca o conditie la
acea%ta integrare # %a legaliza$ ho$o%e<ualitatea P
I Da # acea%ta-i o pro"le$a 'oarte %pinoa%a pentru $ine . (i pentru Europa . De%igur Europa
Occidentala are ni%te lucruri 'ru$oa%e cu ade&arat # dar nu cand e &or"a %a accepta$ ni%te lucruri de
ace%tea # de%pre care .i"lia de la inceput ne %pune ca %unt periculoa%e in a%a $a%ura ca # pentru a%e$enea
pacat # %e co"oara ingeri din cer %a arda # %a de%'iinteze ni%te ora%e i$preuna cu locuitorii lor %i %a %e
aleaga din ele ni%te 'u$ de pucioa%a Q A$ 'o%t pana la Marea Moarta # a$ "agat degetul in apa %i l-a$
pu% pe li$"a M e o apa groa%a # a$ara %i pe acolo $iroa%e a %ul' . Atat a $ai ra$a% din ci&ilizatia celor
doua ora%e (odo$a %i 3o$ora # de%pre care ni %e po&e%te%te in .i"lie . (i &ede$ cat di%pret arata
Du$nezeu pentru a%e$enea lucruri # a%e$enea pati$i . (i toc$ai cu ace%te pacate ne cere acea%ta
Europa ci&ilizata %i $andra %a %e %purce nea$ul no%tru . 1and il 'ace pe o$ # Du$nezeu ii %pune :
O 1re%teti %i &a in$ultiti , . 1u apro"area ho$o%e<uali%$ului acea%ta porunca e%te calcata # pentru ca
"ar"atul nu poate na%te copii %i nu %e poate continua nea$ul o$ene%c a%a cu$ a hotarat Du$nezeu de la
inceput . Deci %e incalca acea%ta porunca e%entiala # daca %e deprinde o$ul cu acea%ta pati$a care nu-i da
copii # ci ii da pro"le$e # i%i %ati%'ace placerile %u" 'or$a acea%ta # 'ara %a %e gandea%ca la Du$nezeu .
- 1e atitudine ar tre"ui %a a&e$ 'ata de Ma%onerie P
I (a ne 'ace$ datoria cre%tina pana la capat . Ma%oneria e%te o a%ociatie %i o $i%care uni&er%ala care are
$i*loace de a te o"liga %a taci . (i incat nu %e pot lua $a%uri i$potri&a ace%tei $i%cari uni&er%ale # nu
a&e$ decat %a ne pa%tra$ credinta %i %a-L $arturi%i$ pe Du$nezeu pana-n ulti$a clipa a &ietii noa%tre .
1a &a &eni antihri%t %i %igur ca el are li"ertatea acea%ta de a 'ace 'el de 'el de $inuni # de %ca$atorii ca %a
in%ele lu$ea M %i $ulta lu$e &a 'i de acord cu el # incat $a*oritatea celor care &or lua $a%uri i$potri&a
ace%tei $i%cari &or 'i %upri$ati . (i &or ra$ane $ai departe doar cei care traie%c pentru &iata acea%ta .
1a nu toti or %a 'ie i$potri&a $a%oneriei # cand &a intra ea in actiune . A%a incat eu nu $a pot lupta cu
lu$ea ca %a 'ie de acord cu $ine . Eu i$i 'ac datoria $ea . 1a toata lu$ea %tie cu$ %a 'aca un "ine # dar
nu-i con&ine totdeauna pentru ca a%ta o"liga la ni%te lucruri grele %i o$ul e%te di%pu% %a rezol&e $ai
%i$plu ace%te pro"le$e ale &ietii . (i daca $a%oneria i%i &a da un nu$ar cu care poti cu$para orice # poti
%a $ananci # poti %a te i$"raci # poti %a petreci # poti %a calatore%ti unde &rei # 'oarte $ulta lu$e &a 'i de
acord : O 3ata # draga # $ultu$e%c - , . (i atunci lu$ea &a 'i i$partita : 'iecare i%i &a alege ceea ce-l
intere%eaza . (i &a 'i o tur$a $ica # a%a cu$ %pune (criptura # cei care &or alege %a %u'ere orice nu$ai %a
'ie alaturi de 5ri%to% . E%te cu&ant in E&anghelie in care Mantuitorul %e intrea"a daca &a $ai 'i credinta
pe +a$ant .
I O 1and &a &eni /iul O$ului # &a $ai ga%i credinta pe +a$ant , P
I Da # da Q Ace%te pro"le$e &or 'i # dar $antuirea %i credinta %i ata%a$entul 'ata de Mantuitorul &or
ra$ane la alegerea 'iecaruia . 9
Ar(imandrit !ina Do#zeu
, I Antihri%tul are $ulte $a%ti . +uteti indica o 'ata $ai noua decat co$uni%$ul a %piritului care %e
$ani'e%ta i$potri&a lui 5ri%to% P
I Acu$ a aparut o 'or$a noua de atei%$ # %u" nu$ele de NeA Age . Acea%ta include $ai $ulte directii :
$agia # %piriti%$ul # parap%ihologia # paranor$alul # %atani%$ul # 8oghini%$ul # "ioenergia . Unele au
e<i%tat in lu$ea pagana %i %unt reacti&ate acu$ pe %cara larga . Altele %e "izuie pe de%coperiri noi . Ei
%u%tin ideea ca %-a incheiat epoca pe%telui %i &ine aceea a &ar%atorului de ape # deci era cre%tini%$ului e
gata %i &ine Era Noua # aceea pe care o propo&aduie%c ei %u" 'or$a %increti%$ului rezultat din tal$e%-
"al$e%-ul enu$erat $ai %u% . E%te calea prin care %e 'or$eaza o con%tiinta larga # anuland deo%e"irile
dintre "ine %i rau # dintre $oral %i i$oral . +entru ei e<i%ta nu$ai ratiunea # ratiunea %i ratiunea # de trei
ori # inchipuind o$ul drept centru al uni&er%ului . El in%i%ta ca paranor$alul %a 'ie con%iderat o %tiinta #
"a chiar e ridicat la rang de religie . Antihri%tul din trecut # co$uni%$ul # %e i$punea 'ortat # prin
con%trangere . Acea%ta 'or$a noua a antihri%tului %e i$pune prin &ra*a # prin %educerea o$ului # prin
in%elaciunea di'uzata in nu$eroa%e pu"licatii %i po%turi de tele&iziune . +e tineri %i pe oa$enii care %e la%a
a$agiti de %enzationalul cu continut NeA Age din toata $a%%-$edia ii %'atui$ %a 'ie atenti # %a %e intoarca
la credinta in care au 'o%t "otezati # %a cunoa%ca in&atatura %'anta # %a %e intoarca la Du$nezeu # %a nu %e
la%e in%elati .
Acea%ta in&atatura atei%ta a paranor$alului e%te de natura dia"olica %i &a cadea prin %a"ia cu&antului lui
Du$nezeu . 0a 'i o con'runtare intre E&anghelia dreapta %i aceea 'al%i'icata de %ectari %i de ace%ti
$agicieni %i ei %e &or pra"u%i # a%a cu$ a cazut %i co$uni%$ul # in%a deoca$data n-au a*un% la apogeu # ca
atunci cand le &a da Du$nezeu o lo&itura %a 'ie de'initi&a . Ace%tea %unt lucruri care %e de%'a%oara in
ti$p M o &re$e ii ingaduie Du$nezeu .
I Dar $ai intai %e &a 'ace unitatea %tatelor %i dupa aceea unitatea religiei Q
I 1e alte lucrari antihri%tice ati $ai depi%tat du$nea&oa%tra in %ocietatea conte$porana P
I O lucrare %atanica e%te $a%oneria # alta e%te Martorii lui Ieho&a . Acea%ta din ur$a e%te proiectata
tot de iudei # ca %a 'aca o religie uni&er%ala 'ara 5ri%to% . +ractic # $ulte &oie%te o$ul # $ulte proiecteaza #
dar &or cadea toate la &re$ea cu&enita # pentru ca Do$nul i$parate%te pe%te toate . Mai tineti $inte ca #
in perioada pagani%$ului co$uni%t # %-a aratat pe cer %e$nul /iului o$ului . 1e in%ea$na acea%ta P 1a
%piritualitatea cre%tina a 'o%t ra%tignita P La ra%arit %oarele %-a intunecat ca %i cu$ ar 'i 'o%t acoperit cu
un %ac . Luand geogra'ic e<pre%ia # rezulta ca %oarele 5ri%to% a 'o%t intunecat in partea de ra%arit a
pa$antului . Luna in %ange %-a pre'acut # adica generatia acea%ta a pierit Rn%angerata . (telele din cer au
cazut # ceea ce in%ea$na ca ierarhii "i%ericii # in %pecial in Ru%ia # au 'o%t e<ter$inati # "i%ericile au 'o%t
inchi%e # $ana%tirile pu%tiite # %-a %co% in&ata$antul religio% din %coala # $ulti preoti %i calugari au a*un%
la inchi%oare # chiar %i $irenii au %u'erit pentru credinta lor . A%ta 'iindca au purtat pecetea lui antihri%t
pe 'runte %au pe $ana dreapta . 1o$uni%tii nu au $ai 'acut cruce %i au interzi% crucea . Au 'acut # cu$ %e
zice la (cripturi # O icoana 'iarei celei dintai , # adica au con%truit un i$periu a%e$enea celui ro$an care
a prigonit cre%tini%$ul . A$ %pu% $ai %u% ca NeA Age a preluat %ta'eta atee # dar nu %e $ultu$e%te nu$ai
cu ratiunea # ci rein&ie 'or$ele $agice ale pagani%$ului . E%te tot lucrarea %atanei # intr-o 'or$a putin
di'erita .
I +arintele Ioanichie .alan de la (iha%tria Nea$ ne-a talcuit intr-un inter&iu ca pri$ul ; e%te indoiala in
credinta # al doilea ; de%'raul generalizat %i al treilea ; &iolenta . (unt trei directii de actiune # pro&enite
din 0e%t # care pra"u%e%c lu$ea in pacat %i o de%part de Du$nezeu .
I Ratiune # ratiune # ratiune nu are ni$ic de a 'ace cu re&elatia di&ina . )ine de %tiinta poziti&a %i e
de'or$ata prin pro$o&area $agiei actuale . Nu tre"uie %a ne ingri*oreze e$'aza unor $ari guru care %e
cred protectorii lu$ii # prin in&ocarea %piritelor . Acelea %unt %piritele rele . Noi in&oca$ puterea care
gu&erneaza # care "inecu&anteaza %i care pedep%e%te . 1eea ce 'ac $agii de la NeA Age e pra' %i pul"ere in
'ata lui Du$nezeu . .i%erica lui 5ri%to% nu %e apara prin co$pro$i%uri # nici prin 'atarnicie # ci prin
credinta tare %i $arturi%irea ade&arului . 5ri%to% e%te Ade&arul . Il iu"e%te pe 5ri%to% nu$ai cel ce
ra$ane in ade&ar %i per%i%ta in ade&ar . Inaintea lui Du$nezeu #nu e<i%ta altce&a # decat da %i nu M ceea ce
e%te da # %a 'ie da # %i ceea ce e%te nu # %a 'ie nu . 1eea ce e%te $ai $ult decat da %i nu # aceea e%te de la
dia&olul . Intelepciunea %i prudenta %a nu 'ie con'undate cu 'atarnicia # care e%te o%andita de Du$nezeu .
9
Noua Ordine MondialK
Detaliu controversat de pe #ancnota americanV, care apare i pe marele sigiliu al 1tatelor Unite, ve"i detalii mai +os
Detaliu controversat de pe #ancnota ucrainianV de 8.. cu inscrip ii masonice
!arele sigiliu din 1tatele Unite, verso 5,//=6. Istoricii argumenteazV cV sus inVtorii teoriei conspira iei
interpreteazV gre it ochii i piramida ca fiind sim#oluri masonice ale Ilumina ilor,
W,XW:X
o societate secretV din
secolul YVIII despre care se speculeazV cV IncV mai e$istV i cV pune la cale o Noua Ordine !ondialV.
W7XW<X
Zn teoriile moderne ale conspira iei, Noua Ordine MondialK este o conspira ie mondialV condusV de grupuri
formate de cVtre diferi i indivizi cu o anumitV putere, fie aceasta financiarV sau politicV.
W8X
)ema comunV In teoriile conspira iei despre o Noua Ordine !ondialV este faptul cV cea mai puternicV i secretV
elitV mondialV conspirV ca sV conducV In cele din urmV Intreaga lume printr-un guvern mondial autonom, care ar
Inlocui rapid statele na ionale suverane i sV punV capVt luptele pentru putere interna ionale. Despre diverse
evenimente semnificative din politicV i finan e s-a speculat cV sunt orc(estratV de cVtre o clicV e$trem de
influentV prin intermediul multor organiza ii de fa adV. Numeroase evenimente istorice sau contemporane sunt
vVzute ca pa i Intr-un plan In curs de desfV urare de a o# ine dominarea Intregii planete prin adunVri secrete
politice i procese decizionale.
W=X
I%toricul ter$enului
"a 7i6icitat gVsi i citate legate de Noua Ordine MondialK.
Zn timpul secolului al YY-lea, mul i efi de stat, cum ar fi GoodroC Gilson i Ginston 2(urc(ill, au folosit
termenul noua ordine mondial, pentru a se referi la o nouV perioadV a istoriei care atestV o sc(im#are dramaticV
In gQndirea politicV a lumii i sc(im#area ec(ili#rului de putere dupV 'rimul RVz#oi !ondial i Al Doilea
RVz#oi !ondial. i au vVzut toate aceste perioade ca posi#ilitV i de a pune In aplicare propunerile idealiste sau
li#erale pentru o guvernarea glo#alV doar In sensul unor eforturi colective noi pentru a identifica, a In elege sau
a adresa pro#leme la nivel mondial care merg dincolo de capacitatea individualV de solu ionare a statelor-
na iune. Aceste propuneri au condus la crearea unor organiza ii interna ionale, cum ar fi Organiza ia Na iunilor
Unite i NA)O, precum i unele regimuri interna ionale, cum ar fi sistemul +retton Goods i Acordul 3eneral
pentru )arife i 2omer , care au fost calculate atQt pentru a men ine un ec(ili#ru Intre puterile interna ionale,
precum i pentru a reglementa cooperarea Intre na iuni, pentru a atinge o fazV pa nicV a capitalismului. Aceste
crea ii In particular, precum i interna ionalismul In general, au fost e$trem de criticate mereu de for ele
ultraconservatoare na ionaliste .
W/X
Zn urma celor douV rVz#oaie mondiale, progresi tii au salutat aceste noi organiza ii interna ionale, dar au
sus inut cV ele suferV de la un deficit democratic i, prin urmare, au fost insuficiente nu numai pentru a preveni
un alt rVz#oi mondial, dar au fost i incapa#ile sV promoveze o *usti ie glo#alV . Astfel, activi ti din Intreaga
lume au format o mi care federalistV cu scopul de a crea o noua ordine mondialV real,
W>X
. Zn ,-<., scriitorul
#ritanic i futuriste J. 3. Gells merge mai departe prin Insu irea i redefinirea termenului de nou, ordine
mondial, ca un sinonim pentru crearea unui stat mondial gestionat tiin ific cu economie socialistV
W-X
.
Zn timpul panicii fa V de #ol evici din ,-</-,-8/, teoreticienii conspira iei ai dreptului american secular i
cre tin au Im#rV i at i agravat unele temeri nefondate fa V de franc masoni, Ilumina i i fa V de evrei ca fiind
for a motrice a unei conspira ii comuniste interna ionale . Amenin area comunismului mondial, su# forma unui
stat ateu i un guvernul mondial #irocratic colectivist, demonizat ca Amenin area %o ie , a devenit principala
preocupare a conspira ioni tilor apocalipsei milenare
W,.X
.
)eorii con%pirati&e
Sfr itul lumii
De peste douV mii de ani, teologii cre tini i mirenii se tem de o conspira ie glo#alistV care sV ducV la
Indeplinirea profe ilor despre 1fQr itul lumii din +i#lie, In special din 2artea lui zec(iel, 2artea lui Daniel,
predica lui Iisus de pe !untele !Vslinilor, din vang(eliile sinoptice, precum i din 2artea Apocalipsei. i
sus in ca agen ii umani i demonici ai Diavolului sunt implica i Intr-un complot primordial de a induce In eroare
umanitatea pentru a accepta o teocra ie satanicV asupra lumii, teocra ia satanicV a Nesfintei )reimi - 1atana,
Anti(ristul i proorocul mincinos fiind #aza unui cult imperial. Zn multe teorii ale conspira iei contemporane
cre tine, proorocul mincinos va fi ultimul 'apV al +isericii 2atolice 5InscVunat prin trVdare sau de o conspira ie
iezuitV6, un guru carismatic din mi carea NeC Age sau c(iar un lider al unei organiza ii fundamentaliste
cre tine, cum ar fi 4elloCs(ip, In timp ce Anticristul va fi un pre edinte al Uniunii uropene, secretarul general
al Organiza iei Na iunilor Unite sau un actor virtual care serve te drept figurV pentru un supercomputer.
W=X
Francmasoneria
)a#lou masonic american.
'otrivit lucrVrii )(e NeC ncBclopedia +ritannica, 4rancmasoneria este cea mai vastV societate secretV din
lume, raspQndindu-se mai cu seamV datoritV e$tinderii Imperiului +ritanic, In secolul al YIY-lea 5mai corect
spus ar fi InsV& societate discretV
W,,X
6.
Ilumina ii
Ordinul Ilumina ilor a fost o societate secretV fondatV la , mai ,//=, In Ingolstadt 5+avaria de Nord6, de Adam
Geis(aupt
W,:X
. !i carea era formatV din li#er-cugetVtori, li#erali, repu#licani i femini ti, recruta i din lo*ile
masonice din 3ermania. Zn ,/>8, ordinul a fost infiltrat, dez#inat i suprimat de cVtre guvernul #avarez pentru
un presupus complot Indreptat Impotriva tuturor monar(iilor i religiilor de stat din uropa.
Protocoalele Sionului
+rotocoalele Rn elep ilor (ionului 5[\]^]_]`a bc]de_cf ghi\jk]l6 este o scriere ce a circulat la Inceputul
secolului al YY-lea In uropa, i care descria a a-zisele planuri de dominare a Intregii lumi puse la cale de
evrei. A fost pu#licatV pentru prima datV In foileton Intre :> august i / septem#rie 5stil vec(i6 ,-.7 In ziarul
mdngo 5-namia6 din 1anAt 'eters#urg.
Masa rotund
Omul de afaceri 2ecil R(odes, promotor al Imperiului +ritanic, a militat pentru ideea ca !area +ritanie sV
reane$eze 1tatele Unite In vederea realizVrii unui viitor Imperiu 4ederal care sV domine lumea militar i
economic. Zn primul sVu testament din ,>//, scris la vQrsta de :7 ani, i-a e$primat dorin a de a finan a o
societate secretV 5cunoscutV su# numele de 1ocietatea alegVtorilor6, care ar avansa acest o#iectiv.
W,7X
Conspira ia la vedere a lui Wells
Zn cartea sa din ,-:>, The .pen Conspirac/, scriitorul #ritanic J. 3. Gells a fVcut apel la intelectualitatea din
toate statele lumii de a se organiza In vederea sta#ilirii unei viitoare federa ii la nivel glo#al In scopul IntVririi
democra iei, acodVrii unei cetV enii glo#ale, o divizare a autoritV ii interna ionale Intre agen ii separate la nivel
mondial, cu scopul de a construi o lume social-democraticV.
W,<X
New Age
NeC Age este un curent spiritual, rpspQndit mai ales In Occident, avQnd Inceputurile prin anii ,-:.-,-7. cQnd
Alice +aileB a pu#licat mai multe lucrpri, In care proclamp Intoarcerea lui 2ristos i lanseazp ideea necesitp ii
unor gruppri pe care ea le denume te a bun0voin ei mondiale .
Alice +aileB profe e te In ,-<. victoria Alia ilor din cel de-al doilea rVz#oi mondial asupra puterilor A$ei
5victorie care a avut loc In anul ,-<86, precum i sta#ilirea de cVtre alia i a unei Noi Ordini !ondiale politice i
religioase. a vede un guvern mondial federal ca pe un punct culminant al Conspira iei la vedere a lui 1ells ,
dar a argumentat cV ar fi sinarc(ist pentru cV a fost g(idat de !arii !ae trii Ascensiona i cu inten ia de a pregVti
umanitatea pentru a doua venire misticV a lui Jristos In zorii erei VVrsVtorului.
'otrivit lui +aileB, un grup de mae tri, denumi i Marea 2raternitate Alb,, lucreazV la un plan ezoteric interior
pentru a supraveg(ea trecerea la Noua Ordine !ondialV, dar, pentru moment, mem#rii acestei ierar(ii spirituale
sunt cunoscu i doar de cQ iva oameni de tiin V ocultV cu care ace tia ar comunica telepatic, dar cQnd va fi
nevoie se vor implica personal i toatV lumea va ti de prezen a lor pe 'VmQnt.
W,8X
Zn ,--/, ra#inul Eonassan 3ers(om, Intr-un articol denumit Stereotipuri antisemite 3n scrierile Alicei 4aile/,
su#liniazV cV scopul ei 5Alice +aileB6 nu este decQt distrugerea iudaismului In totalitate. Acest lucru este nota#il,
deoarece teoriile conspira iei tind foarte mult sV prezinte pe evrei ca fiind autorii din spatele Noii Ordini
!ondiale, mai degra#V ca unul din grupurile de comploti ti care doresc sV reprime decQt sV creeze ceva #enefic.
W,=X
Al patrulea Reic
)eoriticienii conspira iei folosesc acest termen Al patrulea %eich, sau, In lim#a englezV, 52ourth %eich pur i
simplu ca pe un sinonim peiorativ pentru RNoua .rdine Mondial,; pentru a sugera cV ideologia statului i
guvernului mondial va fi similarV celei din Al treilea Reic(. De e$emplu sus inVtorii antisemitismului folosesc
termenul pentru a sugera cV un presupus viitor guvern mondial va fi dominat de fasci ti evrei.
W,/X
Inva!ie e"traterestr
'entru detalii, vezi& "istV de rase e$traterestre, 3ri 5ntitate e$traterestrV6 i 4enomenul de rVpire e$traterestrV.
Rasa 3ri
Naga, In cultura #udistV, rasa ReptilianV
ZncepQnd cu sfQr itul anilor ,-/., e$tratere trii de pe alte planete locui#ile sau alte dimensiuni paralele 5cum ar
fi fiin e ipotetice din rasa 3ri6 i intratere trii din adQncul gol al 'VmQntului 5cum ar fi rasa ReptilianV6 au fost
inclu i In teoria conspira iei privind Noua Ordine !ondialV, In roluri mai mult sau mai pu in dominante, a a
cum ar fi teoriile invocate de scriitorii americani 1tan DeBo i !ilton Gilliam 2ooper sau de scriitorul #ritanic
David IcAe.
W=XW,>X
# lume nou
1us inVtorii teoriei conspira iei speculeazV cV elita glo#alV aflatV la putere sunt adep ii moderni lui "ucifer care
urmVresc o agendV transumanistV menitV sV dezvolte i sV utilizeze te(nologii umane pentru a crea o castV
conducVtoare postumanV, accelerarea spre o singularitate te(nologicV va fi a a de rapidV IncQt oamenii normali
vor fi In imposi#ilitatea de a anticipa sau In elege ce se IntQmplV, cu toate sc(im#Vrile rapide care au loc In
lumea din *urul lor. )eoreticienii conspira iei se tem cV rezultatul acestei agende va fi apari ia unui "umi Noi
-un fel de distopie
W,-X
iLsau dispari ia speciei umane.
W:.X
Mi*loace de i$ple$entare
A a cum e$istV mai multe teorii care se suprapun privind natura Noii Ordini !ondiale, a a e$istV i mai multe
credin e despre modul cum se va pune In aplicare&
$radualism
Zn general, teoreticienii conspira iei speculeazV cV Noua Ordine !ondialV este pusV In aplicare treptat, citQnd
formarea 1istemului federal de rezerve al 1tatelor Unite ale Americii, In ,-,7, "iga Na iunilor , In ,-,-K 4ondul
!onetar Interna ional In ,-<<K Organiza ia Na iunilor Unite In ,-<8K +anca !ondialV In ,-<8, Organiza ia
!ondialV a 1VnVtV ii In ,-<>, Uniunea uropeanV i moneda euro In ,--7K Organiza ia !ondialV a 2omer ului
In ,--> i Uniunea AfricanV In :..:, ca repere ma*ore.
W=X
%ovitur de stat
)eoreticieni americani de dreapta ai conspira iei, In special cei care s-au alVturat mi cVrilor de mili ie din 1tatele
Unite, speculeazV cV Noua Ordine !ondialV, va fi implementatV printr-o loviturV de stat dramaticV 5coup d67tat6
de cVtre o echip, secret,, folosind elicoptere negre, In 1UA i In alte state-na iuni pentru a aduce un guvern
mondial totalitar controlat de Organiza ia Na iunilor Unite i pus In aplicare de cVtre trupele strVine de
men inere a pVcii ale ONU . Zn urma planurilor %e! 89 i .peration :arden ;lot, aceastV loviturV militarV ar
implica suspendarea 2onstitu iei, impunerea legii mar iale precum i numirea comandan ilor militari la
conducerea statelor, iar guvernele locale sV re inV disiden i
W:,X
.
Supravegere &n mas
codul universal de marcare a mVrfurilor
Implant In mQnV cu un microcip
)eoreticienii conspira iei cred cV Noua Ordine !ondialV este implementatV prin programe de supraveg(ere In
masV, precum i prin utilizarea de numere pentru codul numeric personal, codul de #are al #unurilor, codul
universal de marcare a mVrfurilor, i, mai recent, identificarea prin frecven V radio folosind implanturi cu
microcipuri
W=X
.
1cepticii avertizeaza asupra promovVrii consumului, cum ar fi 9at(erine Al#rec(t si "iz !cIntBre
W::X
, care sus in
cV guvernele i corpora iile planificV urmVrirea fiecarei mi cari a consumatorilor i a cetV enilor cu R4ID, fapt
care ar fi ultimul pas spre un stat totalitar care I i supraveg(eazV cetV enii ca In romanul ,->< scris de 3eorge
OrCell. De aceea cre tinii ar tre#ui sV se ImpotriveascV deoarece scepticii sus in cV #azele de date i te(nologiile
moderne de comunica ii, ImpreunV cu comercializarea ec(ipamentelor sofisticate de captare a datelor i
identitV ilor i a sistemelor de autentificare, face posi#il astVzi sV se solicite un numVr #iometrical asociat sau un
semn pentru a putea face ac(izi ii. i se tem cV aceastV capacitatea de a implementa un astfel de sistem se
aseamVnV foarte mult cu numVrul fiarei proorocit In 2artea Apocalipsei.
W=X
#cultism
Oc(iul 'rovidenPei masonic
)eoreticienii conspira iei cu privire la drepturile cre tinilor cred cV e$istV o conspira ie ocultV vec(e InceputV de
primii gnostici i continuatV de succesorii lor, cum ar fi presupu ii ezoterici& 2a#ali tii , 2at(arii, 2avalerii
)emplieri, rosicrucienii
W:7X
, francmasonii, i, In cele din urmV, Ilumina ii - care IncearcV sV su#mineze
fundamentele iudeo-cre tine ale lumii occidentale i pun In aplicare o NouV Ordine !ondialV, printr-o religie
NeC Age - o lume care pregVte te masele sV Im#rV i eze cultul imperial al lui Anti(rist
W:<X
. !ai pe larg, ei
speculeaza ca glo#ali tii care comploteazV In numele unei Noi Ordini !ondiale folosesc organiza iile oculte
unde e$istV superiori necunoscu i, ierar(ii spirituale, demoni, Ingeri cVzu i sau "ucifer. i cred cV, la fel ca
oculti tii nazi ti, acee ti conspiratori folosesc puterea tiin elor oculte 5numerologie6, sim#oluri 5 Oc(iul
'roviden ei 6, ritualuri 5grade masonice6, monumente 5reperele National !all6, clVdiri 5!anito#a "egislative
+uilding
W:8X
6 i facilitV i 5Denver International Airport6 pentru a avansa complotul lor cVtre domina ia lumii.
W=X
Controlul popula iei
Un afiq din epoca victorianV care promoveazV contracepPia qi a#stinenPa
)eoreticienii conspira iei cred cV Noua Ordine !ondialV, va fi, de asemenea, pusV In aplicare prin utilizarea
unui control al popula iei In scopul de u ura monitorizarea i a controla circula ia persoanelor fizice. Asta
InseamnV cV planurile variazV de la stoparea cre terii societV ilor umane prin programe medicale de sVnVtate a
reproducerii i a programelor de planificare familialV, care promoveazV a#stinen a , contracep ia i avortul, sau
reducerea In mod inten ionat a celei mai mari pVr i din popula ia lumii, prin genociduri provocate de rVz#oaie
inutile, prin epidemii de viru i crea i de inginerie i prin vaccinuri, precum i prin dezastre ecologice privind
controlul vremii 5e$emplu& JAAR'6, etc. 2ode$ alimentarius, o colec ie de standarde recunoscute la nivel
interna ional, coduri de practicV, orientVri i alte recomandVri referitoare la produsele alimentare, produc ia de
alimente i siguran ei alimentare, a devenit, de asemenea, o#iectul unor teorii ale conspiratiei despre controlul
popula iei prin Infometare i #oli introduse In alimentele pentru uzul general.
Controlul min ii
1us inVtorii teoriei conspira iei acuzV guverne, corpora ii, mass-media de a fi implica i In procesul de fa#rica ie
a unui consens 5inter6na ional i, In mod parado$al, o culturV a fricii, cVci, datoritV poten ialului de controlul
social sporit, se induce o teamV a popula iei de aceastV putere. 2ea mai mare teamV a sus inVtorilor teoriei
conspira iei este aceea cV cei care conspirV folosesc controlul min ii - o gamV largV de tactici de a su#mina
autocontrolul unui individ In gQndurile sale proprii, comportament, emo ii sau decizii - pentru punerea In
aplicare a unei noii ordini $ondiale. Aceste tactici ar include totul, de la Candidatul Manciurian un fel de
agent de spVlare al creierului pQnV la opera iuni inginere ti psi(ologice 5cu apV fluorizatV, pu#licitatea
su#liminalV, 1pectrul de Difuzare a 1unetelor )Vcute 51D1)6 - In engleza 1111, !DU1A6, precum i
opera iuni de parapsi(ologie 5'roiectul 1targate6, pentru a influen a masele. 2onceptul de a purta o pVlVrie din
folie de cositor ca protec ie Impotriva amenin Vrilor a devenit un stereotip popular i termen de #Vtaie de *ocK
fraza serve te ca un prover# de paranoia i este asociatV cu teoreticienii conspira iei. 1cepticii sus in cV paranoia
din spatele o#sesiei teoreticienilor conspira iei despre controlul min ii 5de control a popula iei6, ocultism, a#uz
de supraveg(ere, Marea Afacere, Marele :uvern i glo#alizarea apare dintr-o com#ina ie de doi factori, atunci
cQnd el sau ea&
,6 de ine valori individualiste puternice i
:6 nu dispune de aceastV putere.
'rimul atri#ut se referV la persoanele care au o gri*V profundV cu privire la dreptul unei persoane de a lua
propriile decizii i direct, la propriile lor vie i, fVrV interferen e sau o#liga ii date de un sistem superior 5cum ar
fi cel guvernamental6. Dar com#inate acest lucruri cu sentimentul de neputin V In via a proprie, i anume cu
ceea ce unii psi(ologii numesc Ragentul de panicV; o intensV an$ietate despre pierderea aparentV a autonomiei
In fa a for elor e$terioare. Atunci cQnd individuali tii simt des cV nu I i pot e$ercita independen a lor, ei
e$perimenteazV o crizV i I i asumV ideea cV for e mai mari sunt de vinV pentru pierderea acestei li#ertV i.
SOCIETILE SECRETE I NOUA ORDINE MONDIAL
"... exst o putere extrem de bne organzat, subt, compet,
ptrunztoare, care te condamn doar pentru c ndrznet s respr."
+reSedintele 7oodroA 7il%on
Istora este saturat de comentar optte despre socete secrete, de
reatre ceor ma n vrst sau ae preoor, care au pzt cu sfnene
secretee nterzse ae strbunor, ae oamenor mportan, care s-au ntnt
n tan pentru a drecona cursu cvzae.

Cea ma veche socetate secret este Fra arpeu, denumt Fra
Dragonuu, care ma exst astz sub ate numeroase denumr. Fra
arpeu este devotat pzr cu strnce a "secretuu tmpuror"
recunoater u Lucfer ca fnd, n vzunea or daboc, n mod compet fas,
uncu Dumnezeu. Dac nu crede n Lucfer sau Satana, trebue s neege
c exst o mare mas de oamen care nu gndete ca vo. Un nu cred n
rassm, dar sunt moane care cred, ar feu n care aconeaz aceta,
bazndu-se pe ceea ce cred, ne va afecta pe no. Este foarte car c
manpuarea regoas a |ucat ntotdeauna un ro foarte mportant n cadru
acestor organza. Ma|ortatea pretnd (n mod evdent fas) c sunt n
egtur cu o surs superoar, dvn (e fnd de fapt n egtur cu fore
satance).
Secretee acestor grupur sunt att de profunde, nct numa ce ae,
care sunt foarte pun, au voe s e cunoasc e pot neege. Acet
oamen pretnd c foosesc cunotnee n benefcu omenr. Dar no cum
putem t dac este aa sau nu, odat ce totu este nut n ce ma mare
secret? Dn fercre, unee dntre aceste secrete au devent pubce.
Ceea ce este cudat este c n cadru socet trbae prmtve, to
adu erau membr. Grupure erau separate, de obce, n grupur de feme
grupur de brba. Brba erau ce care, de obce, domnau cutura. Aceasta
seamn surprnztor de mut cu mute dntre socete secrete actuae.
Asta nu poate nsemna dect c socete secrete ucreaz n favoarea
autortor, nu mpotrva or. Astfe socete secrete sunt ns autortatea
n stat. Acest ucru tnde s contracareze afrmae cum c toate socete
secrete sunt dedcate "dstruger autortor de|a consttute", dar este
vaab numa pentru socete secrete care au ca membr o mare ma|ortate
a popuae. numa cteva dntre cee mportante ntr n aceast
categore.
De fapt, socete secrete ogndesc mute faete ae ve de z cu z.
ntotdeauna exst grupur excusve de persoane care sunt sau dn care
urmeaz a f racoa vtor membr. Acest ucru, secret sau nu, este vaab
pentru ntreaga omenre; exempe sunt mute - echpee de fotba, cubure
partcuare, etc. Important este foosrea unor anumte semne, paroe
ate unete dn arsenau "secret", care dntotdeauna au fost esenae, n orce
organzae, de orunde. De asemenea, mportant este motvu, care |ustfc
exstena socet respectve. Poate f orce, dar caracterstca prncpa este
fraterntatea ntre membr aceea organza. Camaradera este foarte
mportant. S mprtet cu cneva greut, secrete, sunt sentmente care
provoac str de febrtate for. Nmen dntre ce care s-au confruntat cu
rgore une unt mtare nu va uta sentmentu speca de camaradere, de
fraterntate char, ca vctme ae unu sergent sterc sau ae unu comandant
de compane extrem de sever. Este un sentment aparte. Cea ma de efect
arm a orcre socet secrete este rtuau mtu care ncon|oar nerea.
Aceste ceremon au o semnfcae deosebt pentru partcpan.
Rtuau de nere are un ro esena n organzarea une socet
secrete. Sunt uate n consderare aspecte umane mportante, fr de care un
grup de oamen nu ar putea opera ntr-o anumt drece, pentru a atnge un
scop. n aceste socet nerea eag pe membr ntre e, fnd prmu pas
pe caea manpur regoase a acestora.
Novcor se mprtete un secret, ceea ce e confer un statut
speca. n antchtate, termenu de novce era defnt ca "ce renscut". O
nere superoar este ca o promovare nspr oatate dorna de a urca
treapta urmtoare. Schmbarea care se produce n persoana nat
servete ntereseor deror socet secrete. Lder sunt denum "adep".
Aceste afrma pot f ustrate perfect prn exempu sodatuu care este
antrenat s execute ordnee comandantuu, fr s gndeasc. Rezutatu
este ntotdeauna rnrea sau moartea sodatuu, n scopu reazr euu
comandantuu, ndferent dac acest scop este sau nu n foosu comunt.
Inerea repreznt un mod de a- rspt pe ce ambo, care nspr
ncredere. Ve observa c, cu ct este ma nat gradu de nere, cu att
sunt ma pun membr care au ace grad. Asta nu pentru c cea membr
nu sunt ambo - motvu este seeca atent. Ma|ortatea membror nu af
ncodat scopu rea, secret, a grupuu. Probab c pn acum v-a dat
seama c motvu pentru care au oc rtuaure de nere este seectarea
persoaneor cu adevrat de ncredere.
O metod de a hotr cne va f adept poate f apcat char n tmpu
derur procesuu de nere: canddatuu se cere s scupe pe crucea
cretneasc. Dac acesta refuz, membr fect spun: "Fectr, a
fcut aegerea bun, pentru c un adevrat adept nu ar face ncodat un
ucru att de orb". Nou-na nu ma tu ce s cread, ma aes pentru c
dup aceea nu sunt avansa pe o treapt superoar. n schmb, dac
respectvu scup pe cruce, demonstreaz o bun cunoatere a unua dntre
mstere este uat n consderare ca fnd un canddat sgur pentru a urca pe
treapta urmtor superoar. Msteru este smpu: rega aa cum este
neeas de e este un nstrument prn care masee pot f controate. Uncu
or "Dumnezeu" este cunoaterea excusv menta, ster, pst de sufet,
prn care, n vzunea or eronat, omu poate deven Dumnezeu. arpee
dragonu sunt smboure aceste cunoater mtate. Lucfer repreznt
personfcarea acestor smbour. Lucfer a fost ce care a tentat-o pe Eva s-
convng pe Adam s mnnce un mr dn copacu cunoater, pentru ca
astfe "s ebereze" omu dn starea de "gnoran" n care se afa.
VENERAREA de ctre francmason a tne tehnooge care devne astfe
pentru e o "rege"ce deturneaz omu de a vocaa sa profund dvn,
este n reatate satansm n cea ma pur form; astfe Lucfer a pentru
francmason ocu u Dumnezeu. Smbou or secret este ochu atotvztor,
ntrodus ntr-o pramd.
Efectee acunor or, nedorte nc mcar de respectvee socet
secrete, aura de mster care e ncon|oar e-a confert uneor reputaa de a
f asoca anormae sau, ce pun, grupur cudate de oamen. n momentu n
care crezu or nu se deosebete de ce a ma|ort, nu ma sunt consderate
antsocae.
!a*oritatea societVPilor secrete sunt considerate a fi antisocialeK se presupune cV ar conPine elemente care
pot provoca rVul comunitVPii. 2omunismul qi fascismul sunt In multe PVri societVPi secrete, unde sunt interzise
prin lege. Zn 1UA, partidul nazist qi 9u 9lu$ 9lan-ul sunt societVPi secrete care nu sunt interzise prin lege, dar
care, odatV ieqite la luminV, provoacV dezgustul pu#licului. ZnsV activitVPile lor sunt uneori ilegale, ceea ce
impune pVstrarea secretului In ceea ce priveqte numVrul qi numele mem#rilor.
Druz Yezds- dn Sra Irak consderau c arab sunt o socetate
secret care s-a dedcat cucerr um. Astz, arab cred a fe despre evre.
n cadru mutor socet prmtve, nerea spre gradee cee ma nate
mpc supunerea canddatuu a anumte rtuaur care, n ma|ortatea
cazuror, se nchee cu moartea sau cu nebuna acestua. Se observ c
scopu une socet secrete nu este n nc un caz promovarea bneu.
n Borneo, nere dn cadru socetor secrete de vntoare constau
n vntoarea de capete umane. n Poneza, pruncucderea depravarea
erau consderate esenae pentru nerea n anumte socet, unde codu
trba avea nevoe de membr care s nu ab nc un scrupu care s fe
adevra stp a socet secrete.
nc de a nceputure consemnr store, guvernee orcre naun s-
au mpcat n aprarea stabt, uptnd mpotrva grupuror mnortare
care aveau nteresu de a funcona dup prncpu stat n stat sau care
doreau s submneze autorte de|a consttute, pentru ca apo s prea
puterea.
Mute dntre aceste ncercr au avut succes, dar nu durabtate.
Dorna omuu de a face parte dntr-un anume eectorat este puternc, att
de puternc nct nu poate f dstrus de nmc. Acesta este unu dntre
"secretee" socetor secrete. Iat care este baza or potc - cunoscnd
acest prncpu, der tu cum s aconeze pentru a f ovaona apauda
de pubc. Ceten ador s voteze, ndferent dac este vorba de afacere
de z cu z, eg sau actvt socae. Dorna cea ma adnc a mutora este
de a putea s se spun despre e: "face parte dn acest eectorat".
Una dn cee ma mportante socet secrete strvech, amntt
anteror, este Fra arpeu sau a Dragonuu (dragonu arpee sunt
smbour care repreznt cunoaterea mtat, pst de sufet). Prntee
aceste cunoater care ndeprteaz pe om de Dumnezeu este Lucfer,
cunoscut n cadru aceste socet satance ca "Purttoru Lumn".
"O, Lucfer, cum a czut dntre stee..."
Isaa 14:12
"...se spune c, dup ce Lucfer a czut dn mpra Cereasc a adus cu
sne omenr daru puter de a gnd."
Fred Gttngs,
"Smbosmu n arta ocut".
Ma|ortatea mnor daboce au fost nate de aceste socet, prn
rtuaur secrete percuoase, unee dntre acestea fnd char de o cruzme
rar ntnt.
Conform ma|ort, mare pramde au fost construte pentru a
comemora observa o expoze a une supernove care a avut oc n anu
4000 .C.
Dr. Anthony Hewsh, ctgtor a Premuu Nobe n 1974, a descopert o
sere de pusa rtmce ae undeor rado, despre care a dovedt c sunt
emse de ctre o stea care a expodat n |uru anuu 4000 .C. Caendaru
francmasonor ncepe de a A.L., "Anu Lumn", adc a anu modern se
adaug 4000. George Mhanovsch scre n "Steaua de odnoar
dntotdeauna" c "Screre antce cuneforme sumerene |...| descru o stea
ggantc, care a expodat n nteroru unu trungh format dn Zeta Pupps,
Gamma Veorum Lambda Veorum |...| ocazat undeva n sudu ceruu.
|...| Orce astronom bun te c steaua structoare care a expodat n
nteroru aceu trungh va f vzut dn nou, dup 6000 de an". Conform
caendaruu francmasonc, nseamn c va f vzb n anu 2000, ceea ce
este adevrat.
Nava spaa Gaeo este n drum spre |upter (panet ncon|urat de un
nve gazos exact ca soaree nostru) avnd a bord o ncrctur de 25 de
kograme de putonu, care a fost |ustfcat prn faptu c va f foost pe
post de surs de energe amentare a nave. Cnd va a|unge pe orbta
fna, n decembre 1999, Gaeo va descrca putonu n centru panete
|upter. Presunea va f de necrezut va cauza o reace smar cu expoza
une bombe atomce. Putonu va expoda, va dstruge ptura atmosferc
compus n ma|ortate dn hdrogen heu, care ncon|oar paneta |upter -
rezutatu va f naterea une no stee, care de|a a fost botezat LUCIFER.
ntreaga ume va nterpreta aceast "renatere" ca fnd un semn de o
mportan regoas terfant. Se va confrma profea. Reatatea este c
aceast demonstrae nebuneasc de apcare a tehnooge moderne va f
executat de Socetatea |ASON s-ar putea s mearg sau nu. Ca s fe
sgur de succes au mrt canttatea de putonu; a Servcu de Securtate
Informa a Marne Mtare exst documente n care se afrm c Proectu
GALILEO necest o canttate de 2,5 kograme de putonu c, n urma
reacor dn atmosfer, este posb ca pe Pmnt s se nstaureze ERA
GLACIARA. nczrea gobuu, efectu de ser sunt mncun. Reatatea este
c temperature de pe ntreg gobu devn dn ce n ce ma sczute. Furtune
sunt ma voente ca ncodat ma greu de antcpat. Ghear de a po se
mresc. Suprafeee zoneor temperate, care pot f cutvate, se mcoreaz.
Procesu de desertfcare de a tropce devne dn ce n ce ma ampu. Epoca
de ghea se ndreapt ctre no se va nstaura brusc.
n acea tmp, n Egpt va f descopert deschs o crpt unde vor f
descoperte secrete antce mportante. Expoza u |upter deschderea
crpte vor f evenmentee care vor zgudu menu dn teme. Socetatea
Mennum de|a a pnut o mare srbtoare, care s ab oc a pramdee
dn Egpt. Conform ede dn 3 anuare 1989 a zaruu "Arzona Day Star",
"Preedntee Bush petrece reveonu a Camp Davd, Maryand, dar peste
zece an s-ar putea s - petreac n Egpt. Organzator dn cadru Socet
Mennum spun c de|a a fost aes s naugureze n secou urmtor
ceremona de a Marea Pramd a u Keops".
Prmu secret care trebue nees este c membr socetor secrete
cred c sunt uncee "mn umnate" dn ume. De asemenea, cred c aceste
mn e aparn doar or, n excusvtate. Mn-dzertaa fozofc ce urmeaz
repreznt punctu de vedere casc a une socet secrete asupra
umant: "Cnd o persoan care posed un nteect puternc se confrunt cu
o probem a cre rezovare necest anumte capact superoare de
gndre, pstreaz echbru nteectua ncearc s gseasc o soue,
adunnd cu rbdare faptee necesare souonr chestun respectve. Pe de
at parte, o persoana matur, cnd se confrunt cu o probem smar, se
smte copet. n tmp ce prma persoan are posbtatea de a gs chea
rezovr msteruu propruu destn, utmu trebue condus nspre cread
acoo s se expce totu, n ce ma smpu mba|. Precum oe, oamen sunt
tota dependen de pstor. Inteectu superor cunoate adevrure
msteroase, esoterce, sprtuae. Maseor se ofer doar nterpretr smpe.
n tmp ce masee venereaz cee cnc smur, ce ae observ recunosc
n prpasta dntre cee dou categor concrescenee smboce ae maror
adevrur abstracte.
"Ina" comunc drect cu ze (EXTRATERETRII?), care, a rndu or,
comunc cu e. Masee sacrfc me pe un atar care nfeaz un do
de patr, care nu poate nc s aud, nc s vorbeasc. Ina cunosc
Msteree sunt umna astfe sunt cunoscu ca fnd Iumna sau Ce
Iumna, paznc a "Secreteor Vence"."
Tre dntre cee ma vech socet secrete care pot f regste n umea
de az sunt Cutu u Roshanya, Cutu u Mthras , echvaentu acestora,
Creator. Acestea au mute n comun cu francmason, a fe ca cu mute
ate ramur ce derv dn Iumna. De exempu au n comun cu Fra
francmasonc renaterea smboc ntr-o va nou, fr s ma fe nevoe
ca membr s treac prn portau mor pentru nere; ttu de Master
Mason se obne dup faze de nere cum ar f "Leu" "Muctura Leuu";
apo au ma fost adugate tre grade care sunt dentce cu rtuaure
masonce antce: Scara ceor apte trepte, Numa brba Ochu
atotvztor.
De un nteres aparte este socetatea puternc dn Afganstan care n
vremure de demut era denumt Roshanya (Lumna). n store se fac
referne a acest cut mstc nc dn tmpure Case neepor de a Caro.
Prncpaee eur ae acestu cut erau: aborea propret partcuare;
emnarea rege; emnarea stateor; credna c "umnarea" eman dn
"Fna Suprem" (care este pentru e Lucfer), care dorea o cas de oamen
care s duc a bun sfrt msunea de organzare dreconare a um;
credna ntr-un pan prn care s se modeeze sstemu soca monda, ma
nt prn preuarea controuu asupra ceorate r, una dup ceaat
credna c, dup ce atnge ce de-a patruea grad, persoana respectv
poate comunca drect cu sftutor necunoscu (entte satance) care, de-
a ungu veacuror, -au mprtt cunotnee ceor na. Nu este greu s
se recunoasc, dn nou, Fra francmasonc.
Auz cumva ecoure partduu nazst, ae partduu comunst, ae
extreme de dreapta ae extreme de stnga? Ceea ce trebue menonat
neaprat este faptu c, att der de dreapta ct ce de stnga sunt
persoane care au fost nc ma sunt umnt sau membr a Fre.
Indferent dac se pretnd a f cretn sau evre sunt au fost ntotdeauna
nternaonat ucferc. Nu sunt oa nc une naun, de, atunc cnd a
fost cazu, s-au foost de deau de naonasm pentru a- atnge scopure.
Unca or preocupare este s ctge dn ce n ce ma mut putere economc
potc. Obectvu utm a acestor der (a ambeor grupur) este dentc.
Sunt hotr s ctge pentru sne controu bogor, a resurseor naturae
a omenr - a ntreg panete. Intenoneaz s transforme umea ntreag
ntr-un unc stat - n concepa or, stat totatarst, ucferc. n deruarea
acestu proces vor emna to cretn. Tocma a afat unu, dar numa unu,
dntre mare mstere ae socetor secrete.
Membr cutuu Roshanya ma spun Ordnu. Ina vor f nevo s
depun un |urmnt spun: "M obg s pstrez tcerea oatatea de
nezdruncnat supunerea fa de Ordn.... ntreaga umantate care nu va
reu s se dentfce cu semnu nostru secret va f prada noastr". |urmntu
a rmas acea pn n zee noastre. Semnu secret era trecerea mn prn
dreptu frun, cu pama n afar; contrasemnu, apucarea urech cu o mn
spr|nrea cotuu n ceaat pam. V este famar? Cutu propovdua c
nu exst mpra Ceruu, nu exst Iad, nu exst dect o at stare, de
exsten ca sprt, compet dfert de vaa pe care o cunoatem cu to.
Sprtu poate contnua s- exercte puterea pe Pmnt prntr-un membru a
Ordnuu, dar numa dac nsu sprtu a fost, nante de moarte, membru a
Ordnuu. Astfe, membr Ordnuu capt putere de a sprtee membror
mor.
Roshanya naz membr pentru ca apo s- trmt s caute s
descopere persoane care au cate necesare pentru a deven vtor
membr. Un spun c Asasn erau o ramur a cutuu Roshanya. nu era
sngura. Ramur ae cutuu Roshanya sau "Ce Iumna" sau, smpu -
Iumna, exst vor exsta peste tot. Una dntre regu era ca membr s nu
fooseasc acea nume s nu menoneze ncodat cuvntu "Iumna".
Regua este vaab astz. Probab c nccarea aceste regu a stat a
baza prbur u Adam Weshaup (fondatoru grupr francmasonce
"Iumna dn Bavara").
Adam Weshaupt, un profesor tnr, specazat n ege canonce, ce
profesa a Unverstatea Ingostadt dn Germana, a fost preot ezut nat
de "Iumna". Ramura Ordnuu, nfnat de e n 1776, n Germana,
cuprndea acea "umna" despre care am amntt n epsoadee
anteroare.
Faptu c era preot ezut este foarte mportant, dup cum se va vedea,
tot n acest capto. Cercettor au czut de acord asupra faptuu c e era
fnanat de Casa Rotschd.
Weshaupt cerea: "aborea tuturor guverneor naonae, aborea
motenr, a propret partcuare, a cmnuu ndvduu, a noun de
fame a tuturor regor exstente, pentru a putea mpune omenr
deooga Lucferc, totatarst".
n acea an (1776) n care a fondat "umna", Weshaupt a pubcat
"Boga naunor", cartea care a reprezentat baza deoogc a
captasmuu a Revoue Industrae.
Faptu c n acea an a fost scrs "Decaraa de Independen" a
SUA, nu este o concden. Pe o parte a Mareu Sgu a Stateor Unte,
cunosctor vor recunoate ochu atotvztor ate semne (masonce) ae
"Fre arpeu".
Toate tezee u Weshaupt au fost a fe.
Comparnd datee deooge, nu este greu s- da seama c
"umna" u Weshaupt repreznt acea ucru cu "Afghan- ce umna",
sau cu ceeate cute exstente, care se autonttueaz "Iumna".
"Aumbrados de Spana" reprezentau acea ucru (cu "Iumna"), de
asemenea "Guernets de Frana" ar n Statee Unte erau cunoscu ca fnd
"Cubure Iacobne". Secrete, secrete ar secrete - dar fundamentu este
ntotdeauna "fra" (organzaa secret francmasonc).
Ma trzu, Weshaupt a fost trdat persecutat deoarece a gnorat
regua numru unu a francmasonere, anume a expus pubcuu cuvntu
"umna" exstena noun de "fre". Expunerea persecua u au fost
mperos necesare pentru a pstra secretu n egtur cu "fra".
Cu ocaza "sacrfcr" u Weshaupt a fost chdat exstena
organzae nfnat de e. Probab c Weshaupt a fost o vctm, sau
probab c a executat un ordn (prn aparenta sa sacrfcare).
Weshaupt a afrmat: "Marea putere a Ordnuu nostru const n faptu c
nu permtem ncodat ca mcar s ne menonm propru nume;
ntotdeauna ne acoperm, foosnd ate nume, ate denumr, ate ocupa".
S-a nsnuat c organzae francmasonce au fost nftrate de
"Iumna" n tmpu "domne" u Weshaupt - smpe specua. Ideooga
francmasonc a avut ntotdeauna a baz esena deooge umnaor;
acesta este motvu pentru care francmason au fost desch fa de membr
grupuu Weshaupt -au prmt, de bunvoe, n rndure or.
Nu se poate s credem cu adevrat c francmason, dac erau o smp
organzae fratern, ar f rscat totu, ncusv propre ve, ascunzndu- pe
proscr "umna", condamna de toate monarhe europene. Autor
francmason au fost ce care au perpetuat mtu conform crua Adam
Weshaupt a fost fondatoru organzae "Iumna" c, odat cu chdarea
u, "umna" erau dstru pentru totdeauna.
n 1826, un francmason amercan, Hram Abf, a scrs o carte, "Iustrr
francmasonce", n care a dezvut ma mute secrete masonce. Unu dntre
secretee pe care e-a dezvut este tocma utmu mster dn vrfu pramde
masonce - venerarea u Lucfer.
Ma trzu, s-a afat c Hram Abf a fost asasnat cu bestatate.
Hram Abf reprezenta ntegena, bertatea adevru de aceea e a
fost ovt ma nt n gt, ceea ce repreznt nburea dreptuu a cuvnt,
practcat de bserc; apo a fost ovt n nm cu un pumna, ceea ce
repreznt ngrdrea bert credne de ctre Stat; n cee dn urm, a fost
ovt n cap cu o bt, aceasta reprezentnd respngerea nteectuu superor
de ctre mase. Astfe, francmasonera pune semnu ega ntre bserc, stat
mase, e confer caracterstc cum ar f: trana, ntoerana gnorana.
Wam Morgan a dezvut c francmason au fgdut n mod soemn c
se vor rzbuna pe Hram Abf vor submna bserca, statu bertatea
maseor.
Morgan -a atns scopu n momentu n care dezvure u au scat un
mare scanda mpotrva masonor, scanda care s-a transformat ntr-o
adevarat ovtur ant-francmasonc, moment n care autoru, Wam
Morgan, a dsprut. Se spune c a fost rpt necat n acu Ontaro de ctre
mason, acune pe care e contnu s o nege pna n zua de az. Dar cne
atcneva s o f fcut ? n zaree dn vremea aceea se consemnau far nc o
rezerv afrma certe, n care se spunea c a fost omort de
mason.
n |urmntu de nere depus de francmason, se spune car, c n cazu
n care dezvue secretee, natu va f omort. Consecna decarae u
Morgan a fost o reace naona de fure, care a cumnat cu nfnarea n
anu 1829 a unu partd potc ant-masonc, a cru der au fost Henry Dana
Ward, Thurow Weed Wam H. Seward. De asemenea, s-au scrs cteva
crt ant-masonce. Consecnee au fost dezastruoase pentru francmason,
deoarece au sufert perder masve de membr.
Dar aceast stare a durat numa cva an , n 1840, partdu ant-
masonc a fost desfnat...
4rancmasonii #ritanici sunt un grup distinct, care intervine In propria lui favoare, cQnd se pun In discuPie
promovVri, contracte, sau cQnd e vor#a de cariera unui mem#ru. OrganizaPia englezV francmasonicV era folositV
de 93+ pentru a-qi infiltra mem#rii qi pentru a controla 1erviciul #ritanic de InformaPii, care este similar cu
2asa 2(atam, cunoscutV su# denumirea de Institutul Regal pentru Afaceri InternaPionale 5pVrintele organizaPiei
2onsiliul pentru RelaPii $terne din 1tatele Unite6. 1cotland Eard-ul a dat ordin personalului sVu sV nu se
Inscrie In rQndurile masonilor, de teama infiltrVrii 93+ In rQndurile lor.
+ineInPeles, totdeauna s-a spus cV francmasonii sunt doar o organizaPie fraternV, #enevolV, InfiinPatV pentru
a servi comunitatea. Nu e adevarat, cititorule %
Probab c cea ma ceebr o| masonc este Propaganda Due (P2), dn
Itaa. Grupu a fost mpcat n toate acune negatve, de a mt anta|, a
asasnate. P2 are egatur drect cu Vatcanu, cu Cavaer de a Mata cu
Centra Informatons Agency (C.I.A.) S.U.A.. Este puternc percuoas.
Lo|a P2 a reut s se nftreze n Vatcan, unde a dat o ovtur de o
semnfcae nfrcotoare: Papa Cement a V-ea a rdcat nterdca
mpotrva francmasonere. Mu dntre membr Vatcanuu sunt acum
francmason.
Afrmm cu cea ma mare convngere c francmasonera este una dntre
cee ma percuoase (char putem spune satance) organza de pe acest
pmnt. Mason sunt partcpan prncpa (char dac par, aparent, ca fnd
mpr n ma mute tabere) n |ocu upte pentru domnare a aceste
panete.
Gradu 33 a francmasonere este mprt n dou. O parte conne
esena Lucferc - "umna" ceaat este actut dn ce care par a nu
t nmc despre "umna".
Ofer de nforma care ucreaz n Servcu Secret de Informa a
Marne Mtare Amercane sunt mason.
CIA are nformator nftra adnc n nteroru Vatcanuu. Pute s
ct ma mute despre aceasta n ucrre: "Sngee Sfnt, Pocau Sfnt"
"Motenrea Mesanc", ambee de Bagent, Legh & Lncon. n "Motenrea
Mesanc", ntre pagne 343 361, pute ct despre aana puteror dn
care a rezutat guvernu monda secret.
Ma|ortatea membror francmason nu tu c "umna" practc ceea
ce este cunoscut de e ca "Secretu secretuu", sau crearea unor organza
secrete n cadru organzaor statae exstente.
Rtuaure ner masonce au de fapt ca scop seectarea vtoror
membr, dn cadru numeroaseor organza premasonce, care au dverse
acoperr ofcae. S nu se neeag c ncercm s- scuzm pe un membr,
deoarece nu putem gs nc o scuz persoaneor care se nscru ntr-o
organzae, fr s cunoasc TOTUL despre ea. Numa ce dn vrf, care au
trecut toate testee, tu cu adevrat ce ascund mason - astfe, este mposb
ca cneva dn afara s afe totu despre respectvu grup.
Credem c toate socete secrete care practc rtuaur, au grade de
nere consder membr "umnt", sunt ramur ae vech organza
"umna". |eu or este de a stpn umea. Doctrna acestor grupur nu
este democraa sau comunsmu, c este o form de fascsm. Doctrna or
este socasmu totatarst. Trebue s ncepe s gnd corect. "umna"
nu sunt comunt, dar un comunt sunt "umna".
Monarhsmu (teza) a nfruntat democraa (antteza); a rezutat formarea
comunsmuu a Lg Naunor (snteza). Democraa comunsmu (teza)
au nfruntat fascsmu (antteza); a rezutat o organzae ma puternc -
Naune Unte (snteza). Captasmu (teza) nfrunt acum comunsmu
(antteza) rezutatu va f Noua Ordne Monda, socasmu totatarst
(snteza).
n raportu dn 1953 a Comtetuu Cafornan de Investga a Senatuu
se afrma c: "aa-numtu comunsm modern repreznt aparent aceea
consprae monda pocrt care are ca scop dstrugerea cvzae,
fundamentat pe baza prncpor umnste, care au aprut a umna ze n
coone noastre, n momentu crtc de dnantea adoptr Consttue".
Senatu cafornan a nees: comunsmu este opera umntor. Dar nu a
nees faptu c Consu pentru Rea Externe Comsa Tratera sunt
tot opera umntor. TREBUIE s ncepem s gndm corect. Dumanu nu
este comunsmu, c duman sunt umnt. COMUNITII NU VOR AVEA O
SOARTA MAI BUNA CA A NOASTRA, N MOMENTUL N CARE SE VA INSTAURA
NOUA ORDINE MONDIALA.
Ma|ortatea socetor secrete moderne ma aes cee care practc
gradee de nere - aceasta este chea - sunt de fapt o sngur socetate care
are un unc scop. Putem s e spunem cum vrem - "Ordnu Cucertoror",
"Socetatea |ASON", "Roshanya", "Oabbaah", "Cavaer Tempuu",
"Cavaer de a Mata", "Cavaer u Coumb", "Iezu", "Mason", "Ordnu
Antc Mstc Rosae Crucs", "umna", "Partdu Nazst", "Partdu
Comunst", "Membr Executv a Consuu pentru Rea Externe", "Grupu",
"Fra Dragonuu", "Roscrucen", "Insttutu Rega pentru Afacer
Internaonae", "Comsa Tratera", "Grupu Bderberg", "Vatcan", "Trustu
Russe, Sku & Bones, Scro & Key", "Ordnu" - toate sunt a fe toate au
acea e, Noua Ordne Monda.
Totu, mute dntre ee nu sunt de acord cu persoana care va conduce
aceast Nou Ordne Monda aceasta este cauza pentru care adopt
metode dferte, n tmp ce, fr nc o ndoa, se ndreapt ctre acea e.
Vatcanu, de exempu, vrea s- pun pe Papa n fruntea coae. Un
vor pe Lordu Matreya. Lordu Matreya a fost prezent a Mata, mpreun cu
Bush, Gorbacov a zece ef regona a No Ordn Mondae. "La
conferna nat de Matreya a Londra, pe 21-22 apre 1990, au partcpat
aproxmatv 200 de demntar dn ntreaga ume. Reprezentan de guverne
(ncusv a S.U.A.), membr a famor regae, der a bsercor |urnat -
to ce care -au ntnt pe Matreya au partcpat a confern" ("Whoe
Wheat", nr.8, Mnneapos).
Totu, dac este aes Matreya, Papa va trebu s fe de acord cu e -
astfe se va adever profea dn Bbe, unde se afrm c davou va f
mputernct de Roma, ar a doua putere va f reprezentat de Papa.
n 1952, s-a format o aan, care -a unt pe to, pentru prma dat n
store: "Fame Negre", "umna" (Ordnu), Vatcanu Francmasonera
ucreaz acum mpreun pentru a nstaura Noua Ordne Monda. Cu to vor
protesta, se vor pretnde a f nevnova vor face tot ce e st n putere
pentru a- dstruge pe ce care se amestec n trebure or.
Adevrata putere aparne ceor care au fost sunt recruta n
contnuare dn rndure socetor secrete ae Unverstor Harvard Yae,
cum ar f "Sku & Bones" sau "Scru & Key". Ambee socet sunt ramur
secrete ae "Fre Mor", ar organzae-mam sunt n Anga (Grupu
Unverst Oxford ma aes "Coegu Tuturor Sufeteor") n Germana,
(Socetatea "Thue", denumt de asemenea "Fra Mor"). Membr acestor
dou socet erau ae n funce de mertee post-coegu, ar seece
cuprndeau ate coeg, nu numa acestea dou.
Numa membr "Ordnuu" sunt na n "Ordnu Cucertoruu",
Socetatea "|ASON" care furnzeaz membr executv Consuu pentru
Rea Externe Comse Traterae. Aceta sunt adevratu eectorat a
aceste r. George Bush este un membru a "Ordnuu".Sunte surprn? N-
ar trebu. tat u a fost membru a "Ordnuu" unu dntre prncpa
fnanator a u Hter.
Este mportant s t c membr "Ordnuu" depun un |urmnt care
absov de egmntee fcute n faa orcre naun, rege, guvern sau
Consttue. E |ur supunere numa n faa Ordnuu eu or este Noua
Ordne Monda.
Comsa Tratera este un grup de et format dn 300 de membr,
numa persoane proemnente n domene de afacer, potc, nteectua cu
putere de decze n Europa de Vest, n Amerca de Nord s |apona. Scopu
aceste agen partcuare este reazarea une cooperr ntre cee tre
regun. Maree scop, pe care nu- ma ascund, este Noua Ordne Monda.
Comsa Tratera a uat natere a deea fondatoruu e, magnatu
bancar amercan Davd Rockefeer. Motvu adevrat pentru care a fost
nfnat este de a preua puterea Consuu pentru Reat Externe, care a
czut n dzgrae odat cu reaca dezaprobatoare a pubcuu fa de
rzbou dn Vetnam.
Fama Rochefeer a fost, este va f ntotdeauna benefcara ambeor
organza.
Motvu aceste manevre (masonce) a u Rochefeer este acea ca n
cazu n care nscr do ca n aceea curs. Astfe ansee de ctg se
dubeaz. Adevrata putere a rmas ntotdeauna n mne Consuu pentru
Rea Externe (C. R. E.).
C.R.E. este unu dntre cee ma mportante grupur sem-ofcae, care se
ocup de rou Amerc n chestune nternaonae. Este controat de un grup
eectora format dn membr recruta dn rndure socetor "Sku&Bones"
"Scro & Key", care fac parte dntr-o ramur secret a organzae
"Iumna".
C.R.E. este organzaa sor a Insttutuu Rega Brtanc a Afaceror
Internaonae. |eu or este Noua Ordne Monda.
TO|I DIRECTORII CIA AU FOST I SUNT MEMBRII AI C.R.E., PRECUM I
MA|ORITATEA PREEDIN|ILOR, DE LA ROOSEVELT NCOACE.
Percou reprezentat de Comsa Tratera este reprezentat de dee
expuse n "Pacea Germna", ucrare scrs pentru e de un profesor a
Unverst Harvard, Samue P. Huntngton, a m|ocu anor '70.
Zn aceastV lucrare, profesorul Juntington recomandV sV se renunPe la democraPie qi la dezvoltarea
economicV, pe care le prezintV ca fiind idei demodate. De asemenea, el a semnat In calitate de coautor cartea
@2rize In sistemul democraticr, unde afirma& ram a*uns sV fim nevoiPi sV recunoaqtem cV e$tinderea economicV
are limite. "a fel este cazul e$tensiei politicii democratice. Un guvern care are foarte puPinV autoritate nu va
putea sV impunV oamenilor sacrificiile care s-ar putea sV fie necesare In caz de crize cataclismice de scurtV
duratV.;
"Cavaer de a Mata" repreznt una dntre cee ma vech ramur ae
"Ordnuu Cucertoror" (socetate francmasonc n care sunt adm doar ce
care au de|a un anumt grad de nere ocut). E au o Consttue propre
au |urat s depun toate eforture n scopu stabr No Ordn Mondae, n
care rou de conductor "ofca" va avea probab Papa (bnenees c Papa
este e o persoan cu un grad nat n masonere, care face ns |ocu efor
s francmason care rmn "n umbr"). efu or este aes pe va, cu
aprobarea Pape, ar to membr "Cavaeror de a Mata" |ur supunere
Pape.
De-a ungu tmpuu, "Cavaer de a Mata" a devent o organzae
monda, care -a ntns tentacuee peste tot: CIA, Agena de Informa a
Stateor Unte, Naune Unte, ate organza de nforma, n afacer, n
sstemu bancar, rege, educae, egsae, armat, produca de armament
modern, socet de bnefacere, etc. To Cavaer de Mata den func
potce care e confer muntate dpomatc. Astfe e au acoperre pentru
foarte mute dn actvte egae n care sunt mpca se sustrag astfe
cercetr autortor statuu acoo unde aconeaz.
Un at motv pentru care "Cavaer de a Mata" sunt o organzae
puternc este faptu c ma|ortatea membror sunt de orgne nob, avnd
poz socae ttur mportante. Aproape |umatate dn ce 10.000 de
membr aparn ceor ma vech ma puternce fam europene.
Membr organzae sunt de asemenea membr C.R.E. (Consu pentru
Rea Externe a SUA) a Comse Traterae (Trateraa este o grupare
panetar ce ncude Amerca de Nord, Europa Occdenta |apona,
nfnat n 1973 a Tokyo).
Exst numeroase epsoade, ma mut sau ma pun cunoscute opne
pubce, dn care reese orentarea maefc a "Cavaeror de a Mata". n an
'30, generau Smedey Buter a fost recrutat de ctre "Cavaer de a Mata"
dn SUA, pentru a conduce operaunea de preuare a Case Abe. I s-a spus c
era nevoe de e pentru c era foarte popuar n rndure armate. Generau
Buter a strns medat cva oamen apo a trecut a organzarea
compotuu. n capu ste ceor recruta de Buter era |ohn |. Raskob,
membru fondator a ramur SUA a Cavaeror de a Mata preednte a
Genera Motors. Pe atunc Raskob era trezoreru Cavaeror de a Mata -
ramura SUA. Compotu organzat de Buter a euat. Au urmat apo auder
care aveau ca scop nvestgarea compotuu, dar far s se afe nmc,
deoarece nc unu dntre ce num (Buter Raskob) nu au fost chema s
depun mrture. Toate acestea pot f gste doar n dosaree de a Congresu
SUA, pentru c n nc o at parte nu sunt consemnate (cu att ma pun n
cre de store).
Wam Casey este un at membru a Cavaeror de a Mata care a fost
mpcat n afacer murdare. Casey a fost drector CIA, membru C.R.E., efu
campane potce a u Ronad Reagan, efu Comse de Securtate a SUA. Cu
a|utoru vce-preednteu Bush, a u Anne Armstrong a u Ronad Reagan,
a reut s reduc a mnmum nfuena Consuu Consutatv pentru
Informa Externe a preednteu SUA, pentru ca e s- poat duce a capt
panure murdare, fr s fe supraveghea controa. De asemenea,
Casey aa s au eaborat un pan de suspendare a Consttue Stateor
Unte, pe care erau pe cae s- apce n momentu n care au fost prn.
Aceste fapte au fost expuse n sesune de auder ae Congresuu SUA, dar
afacerea a fost ngropat de preedntee comtetuu care a cercetat acest
caz, senatoru de Hawa, Dane Inouye.
Prmu ambasador SUA a Vatcan a fost Wam Wson, Cavaer de Mata.
Numrea u a fost pst de etc: Wson nu avea cum s repreznte SUA,
deoarece |urase de|a credn oatate Pape (fnd Cavaer de Mata).
Wson a pecat n Lba s-a ntnt n partcuar cu autorte bene.
Proftnd de vzta dpomatuu amercan, Gadhaf a ems un comuncat de
pres n care afrma c "Amerca a trms un dpomat, pentru o reconcere a
reaor cu Lba". Departamentu de Stat amercan a negat c ar f avut
aceste nten. Ambasadoru Wson a refuzat s fac orce fe de comentaru.
Chea acestu epsod dubos este faptu c, de SUA a mpus embargo
Lbe, ar amercan nu ma aveau voe s fac afacer n Lba, cnc concerne
petroere amercane nregstrau proftur foarte mar fcnd afacer cu
Gadhaf. Scopu ntnr u Wson cu autorte bene a fost acea de a
susne nteresee concerneor petroere amercane n Lba, ar aceast
ntnre -a fost mpus u Wson de superor s dn Francmasonere.
Aceast potez se confrm smpu deoarece verfcnd doar una dntre
aceste compan, "W.R. Grace", descoperm c era condus de |. Peter Grace
care este efu ramur dn Statee Unte a Cavaeror de a Mata, ar opt
dntre membr compane "W.R. Grace" sunt de asemenea membr a
organzae "Cavaer de a Mata".
Wson ar f trebut concedat, ucru care nu s-a petrecut, ba ma mut,
att e ct soa u, au partcpat ca nvta de onoare a su|ba de Pate de
a Vatcan, unde au stat ng George Schutz (mportant om potc amercan,
bnenees e este membru a C.R.E., a Cubuu Boheman a Corporae
Bechte- toate acestea au egtur strnse cu "Cavaer de a Mata") soa
acestua. n mba| dpomatc, aceast attudne era nterpretat ca aprobare
a actvt u.
Vatcanu a fost de-a ungu tmpuu un at punct-chee pe care
francmason au urmrt s- fooseasc pentru a nstaura Noua Ordne
Monda. Francmasonera s-a nftrat n Vatcan, pentru a putea manpua
opna pubc monda, foosndu-se de puterea regoas nfuena
potc pe care o are Papa.
La nceput, aceast acune a or nu a avut succes deoarece n 1738 Papa
Cement a XII-ea a ems un ordn papa care spunea c orce catoc care va
deven mason va f excomuncat - o pedeaps extrem de seroas, dar care se
mpunea avnd n vedere percou pe care repreznt masonera. De
asemenea, n 1884, Papa Leon a XIII-ea a ems o procamae n care se
afrma c Masonera este una dntre socete secrete care ncearc s
"stabeasc regatu u Satan pe pmnt".
n cee dn urm Francmason au reut n acunea or daboc de a-
propaga propre scopur prn ntermedu Pape. Cea ma bun dovad a
nftrr masonere a Vatcan este faptu c pe 27 noembre 1983, Papa a
retractat toate nterdce mpotrva Francmasonere a perms catocor,
dup cteva sute de an, s devn dn nou membr a socetor secrete
masonce, fr s se team c vor f excomunca. "Iumna" -au atns
astfe scopu, reund s- pun omu or a crma Bserc Catoce.
n cartea sa "Crucea frnt", Pers Compton urmrete procesu de
nftrare a "Iumnaor" n Bserca Catoc. E afrm n cartea sa c Papa
Ioan a XXIII-ea avea ncrustat pe crucea persona ochu "atotvztor"
ntrodus ntr-un trungh, ceea ce arat apartenena sa a Francmasonere.
Ochu "atotvztor" dn nteroru trunghuu este foost de francmason
pentru a- reprezenta pe Lucfer (numt de ctre mason "Maree Arhtect") ca
smbo a "neepcun". Acest smbo a fost foost de Papatate ca sgu a
"Congresu mprtane" de a Phadepha dn 1976 pe tmbru ems de
Vatcan n 1978. n Maree Sgu a Stateor Unte se poate vedea acea
smbo a pramde.
Odat cu nftrarea a Vatcan, francmason au urmrt s se fooseasc
de nfuena papat asupra occdentuu pentru a nduce maseor deea No
Ordn Mondae. Pentru aceasta, Vatcanu, nfuenat de francmasonere, a
nfnat "Centru pentru rugcune studu pc" n New |ersey, Sprngake,
ntr-o reedn de vs, cu prvete spre ocean, stuat pe buevardu
Ocean, a numru 1711. Centru a fost nfnat ca parte a programuu de
"pace" a Pape, care va un (ma bne zs va domna) umea. Centru avea
dou rour:
(1) educarea catocor a copor acestora, n sprtu acceptr No
Ordn Mondae;
(2) prentmpnarea rezstene fa de Noua Ordne Monda
efectuarea unor stud pentru descoperrea de sou pance de rezovare a
vtoareor probeme care ar putea pune n perco "pacea" monda.
Reedna "Centruu pentru rugcune studu pc" a fost donat
Arhdoceze New York-uu de ctre Emer Bobst, mutmonar preednte
a compane "Warner Lambert". Rchard Nxon era un musafr frecvent n ace
oc. Drector Centruu erau Kurt Wadhem, ex-Secretar Genera a Naunor
Unte fost crmna nazst de rzbo, Cyrus Vance, ex-Secretar de Stat n
tmpu admnstrae Carter membru a C.R.E.(Consu pentru Rea
Externe a SUA) a Comse Traterae, Care Booth Luce, o femee dn
ordnu Cavaeror de Mata, |.Peter Grace, de a compana W.R. Grace, efu
fere dn Statee Unte a "Cavaeror de a Mata".
n cazu n care ma ave nc ndoe n ceea ce prvete faptu c
Vatcanu este subordonat francmasonere, v prezentm trecutu
persona|uu prncpa de a Vatcan - Papa. La nceputu anor '40, compana
I.G. Farben Chemca a anga|at un agent comerca poonez care se ocupa cu
furnzarea substaneor toxce pe care e utzau nazt n tmpu rzbouu.
Dup rzbo, agentu de vnzr, temndu-se pentru vaa u (deoarece a fost
coaborator a naztor), a ntrat n rndure Bserc Catoce pentru a se
sava, ar ma apo a fost char hrotonst n 1946. Unu dntre ce ma bun
preten a aceu agent a fost dr. Wof Szmuness, ce care a condus campana
de vaccnare mpotrva hepatte B dn peroadee noembre '78 - octombre
'79 marte '80 - octombre '81, nat de Centru de Contro a Boor
Infecoase, n oraee New York, San Francsco ate patru orae amercane.
Scopu aceste campan a fost ansarea fageuu SIDA asupra poporuu
amercan.
n 1958, agentu de vnzr despre care am amntt era ce ma tnr
epscop poonez. La doar 30 de ze de a numre, Papa Ioan Pau I a fost
asasnat fostu coaborator a naztor a devent Papa Ioan Pau a II-ea. La
27 noembre 1983, Papa Ioan Pau a II-ea a anuat anatema ems de
Bserca Catoc mpotrva Francmasonere, permtnd astfe catocor s
devn francmason, fr teama de a f excomunca.
Anaznd evenmentee potce ae anuu 1990 (destrmarea bocuu
ror comunste dn estu Europe remprrea sfereor de nfuen potc
n zon, creterea nfuene pe pan monda a SUA, propagarea prn
ntermedu Vatcanuu a deor Francmasonere) se poate deduce c
aceasta a fost peroada cea ma bun pentru der monda: ex-efu Poe
Secrete Sovetce, Mha Gorbacov, ex-efu CIA, George Bush, ex-nazstu
Papa Ioan Pau a II-ea, un cu to ntr-o aan care nu are nmc sfnt, n
scopu crer No Ordn Mondae.
O at conexune ntre Vatcan Francmasonera monda este "Grupu
Bderberg", organzat n 1952 numt astfe dup hoteu n care a avut oc
prma or ntnre secret, n 1954; omu care a organzat "Grupu
Bderberg", prnu Bernhard de Oanda, are drept de veto fa de aegere
papae ae Vatcanuu. Pretextu foost de prnu Bernhard pentru a avea
aceast putere de veto este acea c fama u (Habsburg) descnde dn
mpra roman. Prnu Bernhard este deru "Famor Negre" (o at
grupare francmasonc, format dn cee ma bogate 300 de fam ae um)
se pretnde a f descendent dn Casa u Davd, ceea ce nseamn c poate
afrma c este rud cu Isus. Prnu Bernhard, cu a|utoru CIA, a adus
organzaa francmasonc "Iumna" n faa pubcuu, sub denumrea de
"Grupu Bderberg".
"Grupu Bderberg" este consttut dn ce ma puternc ndustra,
oamen de stat, bancher nteectua, care se ntnesc n cadru une
conferne pentru a dscuta despre "afacere" mondae. Aceste ntnr cu
caracter nformatv, repreznt ocaza deror nternaona de a se ntn
de a pune a cae afacer mportante, care au un caracter secret. Brou
prncpa se af n Evea, sngura ar european care nu a fost nvadat
bombardat ncodat n tmpu prmuu ceu de-a doea rzbo monda.
Evea este ocu unde se af concentrat puterea monda. |eu "Grupuu
Bderberg" este o ume unc cu un guvern totatarst un sstem economc
centrazat.

Nuceu organzae "Grupu Bderberg" este reprezentat de tre
comtete, fecare format dn tresprezece membr. Astfe nma Grupuu
Bderberg este consttut dn 39 de membr. Cee tre comtete sunt actute
excusv dn membr seecta dn toate organzae francmasonce. Acest
comtet are sede n Evea hotrte cne este nvtat a conferna
anua ce fe de potc panur vor f dscutate. Fecare propunere sau
pan care a fost dscutat n cadru conferneor anuae ae "Grupuu
Bderberg" au fost puse n practc n peroade de maxmum do an. "Grupu
Bderberg" dreconeaz "rzbou senos" (nformaona) care a fost
decanat pentru a nstaura Noua Ordne Monda.
Ce pun o dat pe an, poate char de ma mute or, dou submarne
nuceare se ntnesc pe o baz construt sub caota poar de ghea. Acoo
reprezentan Unun Sovetce se ntnesc cu Comtetu potc a "Grupuu
Bderberg". Ru prmesc scenaru pentru vtoaree mcr. Probemee de
pe agenda de z ncud eforture combnate de a fnaza programu spaa
secret de guvernare, Aternatva 3 (exst anumte fotograf ae NASA, n care
se vd car magne baze unare dn crateru Coperncus). Aceast metod
de ntnre este uncu mod de a pstra secretu, departe de nterceptr
mcrofoane.
Un program documentar a teevzun BBC, numt "Raport tnfc" a
dezvut aceste fapte, dar peste nc dou ze, postu a dezmnt
verdctatea fapteor prezentate. Dezmnrea connea afrmaa c reporta|u
a fost fcune. "Raport tnfc'' este un program documentar extrem de
respectat n Marea Brtane. Ncodat, n ntreaga exsten a acestu post, nu
a exstat vreun at caz de dezmnre. nante de a apare pe post, fecare
subect este anazat n parte exporat n cee ma mc amnunte.
Informae prezentate n acest matera urmresc s avertzeze oamen
de percou reprezentat de Francmasonera monda, prezentnd conexun
ntre fapte aparent dsparate, punnd ntr-o at umn (cea rea) stuaa
crtc prn care trece umea acum.
http://AAA.%lide%hare.net/chri%tian&ictor/
http://ordinulnegru."log%pot.co$