Istoricul bicicletei [http://bicycling.about.com/od/thebikelife/ss/History_6.htm accesat la data de 18.0 . 01!

"

#rima in$en%ie despre care se poate spune cu ade$&rat c& seam&n& cu o biciclet& a fost contruit& 'n (urul anului 1)*0 de c&tre +omte ,edul de -i$rac din .ran%a. /umit& celerifer0 era un dispo1iti$ din lemn asem&n&tor unui scuter f&r& pedale 2i coarne. 3n model similar0 'mbun&t&%it cu un mecanism de conducere ata2at ro%ii din fa%&0 a fost creat 'n anul 1816 de c&tre baronul german 4arl $on 5rais de -auerbrun. 6l a numit7o 5raisienne0 dup& d8nsul0 totu2i popular a fost numit& calul de hobby. +8nd folosea oricare dintre aceste dou& dispo1iti$e0 biciclistul se urca pe un scaun a2e1at 'ntre dou& ro%i de aceea2i dimensiune0 2i folosind picioarele0 propulsa bicicleta pu%in ca scoterul. 5rais '2i e9pune bicicleta 'n #aris 'n anul 18180 de2i a fost bine primit&0 designul ei 'i limita utili1area la teren drept0 c&r&ri bine b&t&torite din gr&dini 2i parcuri0 care erau peste limitele unei categorii mari de popula%ie 'n acele 1ile.

+8%i$a istorici 'i ofer& creditul pentru in$entarea pedalelor bicicletei lui 4irkpatrick ,ac,illan0 un fierar sco%ian care a tr&it din 181 p8n& 'n 18)8. :ntr7o 1i 'n anul 18!*0 ,ac,illan pri$ea oamenii merg8nd pe biciclete0 care pe $remea aceea erau conduse prin lo$irea p&m8ntului cu piciorul. ; s7a p&rut c& trebuie s& fie o metod& mai bun&. #otri$it cercet&rilor ulterioare f&cute de membrii familiei0 dup& o scurt& medita%ie a problemei ,ac,illan a $enit cu o idee pentru primul mecanism de pedale care putea efecti$ s& conduc& bicicleta. .olosind uneltele sale de fierar0 a pus ideea 'n practic&0 2i iat&< +iclismul a f&cut un salt uria2 'n fa%&.

;n$en%ia lui ,ac,illan a$ea un cadru de lemn si ro%i de lemn 'nr&mate 'n fier. =oata din fa%&0 care oferea control limitat masura !0 de inchi >)60 mm? 'n diametru0 pe c8nd roata din spate a$ea @0 de inchi >1016? 2i era ata2at& la pedale prin intermediul ti(elor. :n total0 bicicleta lui ,ac,illan c8nt&rea 6 kg. +rea%ia lui a atras aten%ia 2i ,ac,illan a a(utat la generarea de publicitate adi%ional& c8nd a c&l&torit cu bicicleta 68 de mile ca s& 'i $i1ite1e pe fra%ii s&i 'n AlasgoB. +opii ale in$en%iei lui au fost produse de alte firme au ap&rut repede pe pia%& dar ,ac,illan nu a a$ut parte de profit de pe urma ino$a%iei sale.

,ul%i istorici 'i cosider& pe #ierre 2i 6rnest ,ichau9 ca fiind ade$&ra%ii in$entatori ai bicicletei moderne. Ccest duet dintre tat& 2i fiu lucra la compania care fabrica 'n #aris c8nd au asamblat un $elociped cu dou& ro%i 'n (urul anului 186).Cceast& biciclet& era propulsat& ca o tricilet& cu mani$elele si pedalele conectate la roata din fa%&. 5esign7ul a ap&rut repede 'n 3.-. c8nd un anga(at de la ,ichau9 numit #ierre Dallement care de asemenea a cerut credit pentru idee spun8nd c& el a de1$oltat

prototipul 'n anul 186!0 stabilit pentru Cmerica. 6l a depus cerere pentru primul patent pentru biciclet& la oficiul de patentare din 3.-. 'n anul 1866. Eelocipedul>picior iute? era de asemena cunoscut ca Fscuturatorul de oaseF mul%umit& c&l&toriei dure cau1at& de cadrul rigid din fier 2i rotile de lemn 'nramate 'n (ante de fier.

#8n& 'n anul 18)00 prelucrarea metalelor s7a 'mbun&t&%it a(ung8nd 'n stadiul 'n care bicicleta se construia 'n 'ntregime din metal0 o 'mbun&t&%ire at8t a performan%ei c8t 2i a puterii materialului0 moment care a declan2at schimb&ri 'n design7ul bicicletei. #edalele erau 'n continuare ata2ate direct de roata din fa%& dar camerele de cauciuc 2i spi%ele lungi de pe roata din fa%& mult l&rgit& au oferit un mi(oc de transport 'mbun&t&%it.5e asemenea0 cu c8t erau mai mari ro%ile cu at8t mergea mai repede0 astfel #enny .arthing dup& cum erau numi%i s7au bucurat de o mare popularitate 'n 6uropa 2i -tatele 3nite 'n anii 18)0 2i 1880. #rincipalul pericol al acestui design era factorul de >ne?siguran%&0 bicicli2ti >de obicei b&rba%i tineri? st&teau a2e1a%i foarte sus 2i erau $ulnerabili la pericolele drumului. -istemul de fr8nare era mai mult simbolic dec8t func%ional0 nu era nicio o metod& de 'ncetinire a bicicletei. Gi0 dac& roata din fa%& se oprea brusc 'n ce$a0 ca 2an% sau un obiect se bloca 'ntre spi%e0 biciclistul era aruncat imediat 'nainte peste roata din fa%& pe p&m8nt direct 'n cap. 5e aici 2i originea e9presiei F$ite1& de rupt g8tulF0 datorit& consecin%elor pe care le a$ea o pr&bu2ire.

3rm&toarea etap& 'n de1$oltarea biciletei a $enit cu crearea bicicletei sigure0 care a transformat bicicleta dintr7o in$en%ie periculoas& utili1at& doar de tinerii iresponsabili 'ntr7un dispo1iti$ de 'ncredere 2i confortabil care putea fi folosit 'n siguran%& de persoane de toate $8rstele pentru transportul de 1i cu 1i. +on2tienti18nd limit&rile design7ului bicicletei cu roat& 'nalt&0 cercet&torii au continuat s& caute metode s& 'mbun&t&%easc& forma de ba1& a bicicletei. H descoperire important& a fost f&cut& 'n anul 188I de c&tre John 4emp -tarley care a creat un design al bicicletei care pre$edea o a2e1are a biciclistului mult mai (os 'ntre dou& ro%i de acelea2i dimensiuni0 cuplate cu un pinion de antrenare 2i un sistem din lan% care conducea bicicleta din spatele ro%ii. Ccesta este acela2i design de ba1& Fcadru de diamantF folosit 2i 'n pre1ent. +8nd noul design al lui -taley a fost cuplat cu an$elope de cauciuc umflate a pus cap&t 1druncin&rilor 2i plimb&rilor dureroase pro$ocate bicicli2tilor c8nd erau utili1ate an$elope de cauciuc dure0 brusc ciclismul a de$enit sigur 2i distracti$ din nou. ,ai mult dec8t at8t0 pre%ul bicicletelor erau 'n continu& sc&dere datorit& 'mbun&t&%irii metodelor de fabrica%ie. Ko%i ace2ti factori 'mpreun& formea1& epoca de aur a ciclismului. Hamenii le foloseau pentru scopuri practice 2i pentru rela9are. Kransportul 2i recreerea erau 'mpachetate 'ntr7un singur pachet. /um&rul 2i influen%a cicli2tilor a crescut at8t de rapid 'n anii 1880 2i 18*0 'nc8t au format Diga Cmerican& a biclistilor>numit& acum Diga Cmerican& a +icli2tilor?0 protest8nd pentru drumuri mai bune 'n perioada dinaintea cre2terii num&rului automobilelor.

5esigur0 odat& cu construc%ia indi$idual& a biciletelor de c&tre oameni au ap&rut 2i cursele de 'ntrecere. ;storia %ine prima 'nregistrare a unei curse care a a$ut loc 'n data de !1 mai0 1868 'n #arcul -aint7+loud0 #aris. +ursa de 1. km a fost c82tigat& de engle1ul James ,oore pe o biciclet& de lemn cu an$elope de fier cu rulmen%i care i7au 'mbun&t&%it $ite1a pe parcursul competi%iei. ;nteresul pentru cursele de biciclete s7a sporit 'n raport cu popularitatea lor0 a2adar era normal ca cursele de biciclete s& fie incluse ca un sport 'n primele (ocuri olimpice moderne desf&2urate 'n Ctena0 Arecia 'n anul 18*6. :n aceast& perioad& urm&rirea curselor a de$enit foarte popular& at8t 'n -tatele 3nite c8t 2i 'n 6uropa. +ompeti%iile de ciclism desf&2urate pe durata mai multor 1ile au atras mul%imi numeroase0 acestea erau %inute 'n Ar&dina din #ia%a ,adison0 care a fost constuit& special pentru cursele de ciclism0 presa a acoperit toate detalile minut cu minut pentru audien%a radio de la ni$el na%ional. :n mod particular 'n 6uropa0 cursele pe drum au captat aten%ia cicli2tilor 2i amatorilor de sport0 'n perioada aceea au a$ut loc debutul renumitelor curse din ora2 'n ora2 ca #aris7=oubai9 2i Diege7Lastogne7Diege. #rimul Kur al .ran%ei a a$ut loc 'n anul 1*0! ca un e$eniment promo%ional pentru DMCuto0 un 1iar fran%u1esc. 5e7a lungul secolului 00 bicicletele au fost adaptate s& suporte greut&%i mari pe distan%e lungi0 'n particular 'n %&rile lumii a treia 2i chiar 2i 'n 1iua de ast&1i 'n ora2ele aglomerate0 bicicli2tii mesageri 2i tricicletele (oac& un rol important 'n transportul oamenilor 2i a pachetelor repre1ent8nd cele mai eficiente mi(loace concepute la data aceasta.

#e parcursul anilor0 design7ul bicicletei0 materialele0 componentele 2i procesele de fabrica%ie s7au 'mbun&t&%it pentru a crea biciclete pentru a1i0 ma2ini eficiente 2i sofisticate. :n $reme ce design7ul de ba1& al cadrului a r&mas acela2i de peste o sut& de ani0 utili1area materialelor noi ca titanul 2i fibra de carbon au condus la crearea unor biciclete mult mai u2oare 2i re1istente dec8t 2i7ar fi putut imagina creatorii modelelor timpurii din fier 2i lemn. Clte ino$a%ii ca schimb&toarele de $ite1& permit biciclistuli s& mearg& mai repede sau s& escalade1e dealuri pe care bicileta cu o singur& $ite1& nu le permitea. -tilurile bicicletei s7au transformat 2i ele ca s& permit& 'ncorporarea 'n design a caracteristicilor care s& sporeasc& 2i s& 'mbr&%i2e1e un anume stil de ciclism e9clu18nd pe celelalte. Cceast& speciali1are 'nseamn& c& po%i merge 'n oricare maga1in de biciclete 2i s& alegi de la biciclete pentru munte0 pentru drume%ii0tandemuri 2i altele0 toate ba1ate pe unde 2i cum inten%ione1i s& o folosesti.