HEMORAGIILE Si Hemostaza

Material elaborat Ana-Maria Berco, gr.FL 301 Profesor: Orghianu Mihai

Hemoragia: extravazare de singe din sistemul vascular prin efracia unuia sau mai multor vase de tip arterial, venos sau capilar care duce la scderea volumului de singe circulant, a capacitii de transport a oxigenului i a perfuziei tisulare.

CLASIFICAREA HEMORAGIILOR: -In funcie de vas lezat: - Hemoragia arterial: se caracterizeaz prin culoare roie vie a singelui, caracter pulsativ sau continu intens in dependen de tip al plgii i rata mare a pierderilor de singe

- Hemoragia venoas: se caracterizeaz prin culoare roie inchis, neagr a singelui, singele se scurge sau se prelinge din plag. Presiunea venoas este in funcie de posturalitate, plgile venoase ale membrelor ii modific debitul de singerare dac membrul este ridicat sau aezat sub nivelul inimii. - Hemoragia capilar (parenchimatoas): se caracterizeaz prin singerare difuz, in pinz sau suprafa. Hemoragia capiIar poate fi de natur traumatic, infecioas, hipoxic, printr-o diatez hemoragic, singerarea este de culoare roie vie.
Hemoragia mixt: se caracterizeaz prin scurgere de singe de culoare roie inchis amestecat cu valuri de singe rou aprins. In plgile venelor gitului singerarea are loc intermitent, numai in expiraie in timp ce in inspiraie, din cauza presiunii negative din torace, prin ven este aspirat aer.

- in funcie de direcia exteriorizrii: - Hemoragia intern: - hemoragiile interne exteriorizate, - hemoragiile interne neexteriorizate. - Hemoragia extern: - prin tiere, - prin muctur, - prin politraumatism, - prin arm de foc.

-In funcie de cantitatea singelui pierdut - Gradul I: Hemoragia uoar: pin la 15% din volemie (sub750 ml). - Gradul II: Hemoragia de severitate medie: pin la 20-25% din volemie (15-30%, 750-1500 ml). - Gradul III: Hemoragia sever: pin la 30-40% din volemie(1500-2000 ml). - Gradul IV: Hemoragia extrem sever: peste 40% din volemie (peste 2000 ml).

SIMPTOMATOLOGIA HEMORAGIEI: - Simptomatologia hemoragiei este polimorf i depinde de: volum, sediul, vas lezat, vitez i durata de singerare. Diagnosticul este uor de stabilit in hemoragia extern i dificil in hemoragia intern. - Indiferent de cauz, hemoragiile se insoesc de manifestri subiective i obiective care configureaz tabloul anemiei acute posthemoragice.

Pierderi pin la 750 ml (15% din VSC) nu genereaz simptome pronunate, hemoragia pin la 1500 ml produce simptome determinate de eliberarea catecolaminelor: sete, slbiciune, tahipnee. in hemoragiile mai mari de 1500 ml: TA scade paralel cu pierderea de singe i cind hemoragia atinge volumul de 2500-3000 ml devine necontrolat.

- Semne subiective: - Astenie i fatigabilitate instalate relativ brusc, cu caracter progresiv. - Sete. -Modificri ale senzaiilor vizuale i auditive. - Grea. - Vom. - Agitaie (hipoxie cerebral).

Semne obiective: - Paloarea tegumentelor i mucoaselor. - Hipotermie. - Hipotensiunea arterial. - Tahicardie. - Tahipnee. - Scderea reflectivitii. - Oligurie.

APRECIEREA VOLUMULUI HEMORAGIEI Indicele de oc M.Allgower. Indicele de oc reprezint raportul pulsului la tensiunea arterial sistolic, prin corelarea valorilor Ps i TAs se poate aprecia aproximativ volumul hemoragiei. - Indicele de oc M.Allgower =60/120 = 0,5, sau 70/140 = 0,5. - in raport cu valoarea indicelui de oc Allgower se estimeaz i pierderile de VSC. Aceste pierderi se exprim procentual: - 60/120 sau 70/140 = 0,5 = normovolemie; - 80/100 = 0,8 = deficit 10-20% din VSC; - 100/100 = 1 = deficit 20-30% din VSC; - 120/80= 1,5 = deficit 30-50% din VSC; - 140/70 = 2,0 = deficit 50% din VSC; - 140/60 = 2,5 = deficit 50% din VSC. - Determinarea se face dinamic la intervale apropiate pentru a determina: evoluia ocului, dinamica pierderilor i efectul compensrilor volemice.

Estimarea pierderilor de singe in raport cu suprafaa plgii dup Grant i Reeve: - In plgile mici cu suprafaa mai mic de o palm, organismul pierde sub 20% din volemie. - In plgile de 1-3 palme ca suprafa, organismul pierde 2030% din volemie. - In plgile de 3-5 palme ca suprafa, organismul pierde 3040% din volemie. - In plgile foarte mari de 5 palme i mai mult ca suprafa, organismul pierde 50% din volemie.

Tratament
Obiectivele tratamentului sunt: oprirea hemoragiei (hemostaza) 1. spontan 2. provizorie 3. definitiv compensarea pierderilor, stimularea hematopoezei.

Oprirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce acorda primul ajutor in cazul accidentelor soldate cu hemoragii masive sau mari

Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. Se produce in cazul hemoragiilor mici, capilare.

Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie. Daca hemoragia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului prin care curge sangele. In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si mai sus, intre rana si inima. In hemoragiile venoase, comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea sangelui de la periferie catre inima. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care ele sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata mana, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata. In cazul in care nu se poate mentine comprimat vasul un timp indelungat, se foloseste garoul.

Hemostaza definitiv urmrete oprirea definitiv a sngerrii prin manevre chirurgicale forcipresura (aplicarea penselor hemostatice), ligatura chirurgical, fcut ct mai electiv pe vasul care snger (cu excepia vaselor de importan vital), hemostaza prin ageni termici (realizat prin cauterizareelectric)