Scurt introducere n metoda asociaiilor libere

Freud adopt metoda asociaiilor libere pornind de la mai multe criterii, n perioada anilor 18921898. Aceast metod avea s nlocuiasc utilizarea ipnozei n e!plorarea antecedentelor nevrotice ale pacienilor si."1# $a se baza pe credina lui Freud n determinismul psihic. %n virtutea acestei viziuni, activitatea noastr psi ic nu este subordonat liberului arbitru. &ot ceea ce produce mintea noastr are o rdcin incon'tient la care putem a(un)e cu a(utorul asociaiilor libere, dup modelul *toate drumurile duc la +oma*. &eoria determinismului psi ic este amplu dezbtut n lucrarea lui Freud *,si opatolo)ia vieii cotidiene*. &ot acolo )sim -oarte multe e!emple de asociaii le)ate de di-erite acte ratate 'i simptomatice, dovedindu-se ast-el c 'i actele psi ice involuntare snt determinate de cauze determinate. +evenind la asociaiile libere, trebuie s spunem c aceast metod constituie esena psi analizei terapeutice. ,rocedeul este urmtorul. ,acientul, ntins pe canapea "condiie care impune o anumit stare de rela!are#, vorbe'te liber despre orice i trece prin minte, -r a cuta ceva anume, un subiect sau o tem prealabile. Flu!ul )ndurilor este lsat liber 'i urmrit -r nici o interveniei voluntar. Important este ca mintea critic s nu intervin pentru a cenzura gndurile spontane. Avem ntr-adevr tendina de a ne cenzura produsele )ndirii pornind de la di-erite criterii. morale, etice, narcisice, culturale, spirituale. Metoda asociaiilor libere ne cere imperios s renunm pentru un timp la cenzura intelectual 'i s vorbim liber despre orice ne trece prin minte. /are este rezultatul acestei vorbiri involuntare0 1 analiz ulterioar a 'irurilor de )nduri produse prin metoda menionat scoate la iveal evenimente 'i triri traumatice care snt n le)tur cu su-erinele psi ice, actuale ale pacientului. Sarcina psi analizei este de a scoate la supra-a aceste coninuturi morbide 'i a le asimila n mintea con'tient demers ce conduce la o reevaluare a conduitei practice a pacientului, a relaiilor sale cu sine 'i cu lumea. 2e notat c asociaiile libere snt utilizate 'i n interpretarea viselor 'i a actelor ratate3simptomatice n psi analiz. Exemplu de asociaii libere ,acientul se las n voia )ndurilor sale -r a inter-era cu nimic n derularea lor. $l produce urmtoarele asociaii libere.

M gndesc la norii pufoi pe care parc i vd n faa ochilor. Snt albi, sidefii. Cerul este plin de nori, dar ici colo se ntrevd poriuni albastre, azurii... ar norii i schimb mereu forma. Snt fluizi pentru c snt condensri de particule de ap... M gndesc c am o obsesie legat de apa asta. octorul mi!a spus c snt deshidratat, c nu am suficient ap n organism. Mi!a sugerat s beau "!# litri zilnic. $p mineral sau ceai% &u m!am gndit c e'ist o legtur ntre nevoia mea de a mnca srat i setea de ap. (rganismul meu a gsit un prete't ! mncarea srat ! pentru a m determina s beau ap. $m multe gnduri despre manifestrile organismului care par logice i urmresc echilibrul interior. )iecare posed, de fapt, un doctor interior. Ce nevoie mai are de doctorul de afar* ac te lai n voia nclinaiilor tale libere, fr pre+udeci, vei avea intuiia de a face lucruri, poate surprinztoare, dar care snt folositoare corpului i asigur sntatea i buna dispoziie... $m citit undeva c poi fi propriul tu medic. ,ntr!un pasa+ din cartea -. am citit c medicii oficiali, sau medicina oficial, nu se bucurau de trecere. )iecare poate fi propriul su medic. se mai scria acolo...

Interpretare

1bservm c asociaiile libere ale pacientului se lea) indirect de relaia sa cu psi analistul. 4deile le)ate de doctorul interior "c-. *-iecare posed, de -apt, un doctor interior*#, de -aptul c nu e nevoie de un doctor din a-ar, c te poi lsa n voia intuiiei pentru a obine ec ilibru 'i sntate, trebuie puse n le)tur cu psi analistul "*doctor din a-ar*#. ,e scurt, pacientul consider c psi analistul nu are nici o contribuie la starea lui de bine. / se poate lipsi de el. &rebuie s admitem c 'irurile de asociaii libere produse de pacient au le)tur cu situaia lui prezent. 1ri, aceast situaie include o noutate recent. cura psi analitic. 5outatea tratamentului, relaia cu psi analistul, induc automat )nduri, observaii, amintiri mai mult sau mai puin recente. Faptul c pacientul 'i aminte'te c odinioar un medic i-a spus c trebuie s bea mai multe lic ide, de'i des idratarea sa era oarecum compensat de or)anism, susine scepticismul actual al pacientului vizavi de utilitatea terapiei analitice "pe care o urmeaz n prezent#. Acest scepticism are, ns, o istorie 'i mai vec e, care readuce pe tapet relaia pacientului cu mama sa, la vrsta cnd era nc copil 'i dependent de )ri(a 'i a-eciunea parentale.
De reinut: metoda asociaiilor libere este invenia lui Freud, printele psihanalizei. Ea arat n ce mare msur terapia psihanalitic posed metode de investigare absolut originale care nu pornesc de la concentrarea pe discursul contient al pacientului, ci pe conectarea la viaa sa incontient.

Note: 1. Freud utilizase metoda n autoanaliza sa, la interpretarea viselor. %n Studii asupra isteriei "1896#, accentul se punea de(a, din ce n ce mai mult, pe contribuiile spontane ale pacienilor.

Freud aminte'te de pacienta sa $mm7 von 8. care, la insistena lui de a a-la ori)inea unui simptom, ar -i rspuns. *c el nu trebuie s o ntrebe mereu de unde provine cutare sau cutare lucru, ci s o lase s-i povesteasc ce-i trece prin mine*. Freud mai noteaz c. *+elatrile ei nu snt att de neintenionate pe ct par9 ele reproduc mai de)rab, destul de -idel, amintirile 'i impresiile noi care au a-ectat-o de la ultima noastr ntlnire 'i eman adeseori, ntr-o manier nea'teptat, din reminiscenele pato)ene de care ea se descarc spontan prin cuvnt*.

4nterpretarea viselor n psi analiz

Introducere - Recomandri Exemple 4nterpretarea viselor este capitolul poate cel mai -ascinant al psi analizei. Aceast -ascinaie de datoreaz desi)ur credinei c visele e!prim mesa(e din a-ara noastr, de la entiti spirituale sau poate c iar de la 2umnezeu, mesa(e n care -ie vedem ce urmeaz s se ntmple, -ie sntem avertizai n privina unor evenimente neplcute viitoare. Visele i psihanaliza &rebuie s stabilim din capul locului c psi analiza nu trateaz visul n acest conte!t premonitiv3spiritual. ,entru psi analiz interpretarea viselor este un instrument care a(ut la descoperirea coninuturilor psi ice a-late n incon'tient, coninuturi care se remarc prin -aptul c snt re-ulate. .isul este calea regal spre incontient, a-irm Si)mund Freud. &ot Freud este cel care a desc is primul calea spre utilizarea interpretrii3analizei viselor ca mi(loc de investi)are psi ic. &rebuie s inem cont de acest aspect mai puin spectaculos impus de psi analiz cnd vizitm pa)inile dedicate interpretrii viselor din acest site. Articolele publicate au aceast constant. preocuparea pentru abordarea te nic a viselor, n spiritul utilizrii psi analitice a interpretrii.

Freud 'i interpretarea viselor

de :ean / iriac %n primele pa)ini ale lucrrii sale intitulate *5oi con-erine de introducere n psi analiz*, datat ; decembrie 19<2, Si)mund Freud a-irm ne)ru pe alb c teoria visului *ocup un loc special n istoria psi analizei 'i marc eaz o turnant. %ncepnd cu ea psi analizat a -cut pasul de la procedeu psi oterapeutic la psi olo)ie a pro-unzimilor.* &eoria visului este aspectul cel mai caracteristic 'i sin)ular al 'tiinei psi analitice, *ceva ce nu are e)al n restul 'tiinei noastre, o poriune de pmnt nou, sustras credinelor populare 'i misticii*. "versiunea -rancez. /ouvelles conferences d0introduction a la ps1chanal1se, =allimard, 198>#.

Analiza viselor n psi analiz o-er posibilitatea s desci-rm misterul a-eciunilor nevrotice, n spe isteria, 'i, n al doilea rnd, desc ide calea spre incon'tient. A devenit celebr e!presia lui Freud . visul este via regia ?calea re)al@ spre incon'tient. ,rimele mari intuiii le)ate de vis au -ost materializate n anul 1896 cnd Freud consider c a descoperit misterul viselor. $ste vorba de celebrul vis al injeciei Irmei, analizat aproape complet de Freud 'i publicat n pa)inile monumentalei sale lucrri *4nterpretarea viselor* "19AA#. Bisul este abordat n maniera care va deveni clasic pentru practicienii psi analizei, cu a(utorul asociaiilor vistorului. Analiza visului "vezi detaliile n cartea citat# scoate la iveal sentimentele de vinovie ale lui Freud -a de 4rma, una din tinerele sale paciente, a crei tratament nu a adus rezultatele scontate. Freud se apr de aceste sentimente ne)ative aruncnd vina asupra pacienta ns'i, care, c ipurile, nu ar -i -ost o pacient docil 'i asculttoare, sau asupra unuia din con-raii si, dr. 1tto, care s-ar -i -cut vinovat de o intervenie medical ne)li(ent "o in(ecie cu o serin) in-ectat#. 2up analiza visului su care se dovede'te a -i ct se poate de coerent, Freud declar pe bun dreptate. *visul nu este ceva lipsit de sens, nu este o absurditate 'i, spre a ni-l e!plica, nu este necesar s presupunem c o parte din tezaurul nostru de reprezentri doarme, n timp ce o parte ncepe a se trezi. $ste un -enomen psi ic n ntrea)a accepiune a termenului 'i de -apt este mplinirea unei dorine ?subl. n. :./.@. Bisul, prin urmare, se cere inte)rat n suita actelor psi ice inteli)ibile din starea de ve) e9 activitatea spiritual care l structureaz este o activitatea e!trem de comple!.* "Si)mund Freud - Interpretarea viselor, trad. dr. Ceonard =avriliu, $ditura Dtiini-ic, 199<, cap. *Bisul este mplinirea unei dorine*, p. 11A#. Aceast a-irmaie e!prim de -apt o mare desc idere spre activitatea psi icului abisal 'i mai ales, credina n determinismul psihic, n ideea c toate -aptele psi ice au semni-icaie, sens, 'i se conecteaz la activitatea diurn, c iar dac ntr-o manier mai puin vizibil. /ontrar opiniei )enerale a lumii 'tiini-ice a epocii sale, pentru Freud visul este o acti itate psihic coerent! care poate "ace obiectul unei analize pro"unde. 2e-iniia complet a visului include ns 'i alte descoperiri inedite, care constituie ntr-adevr pecetea ori)inalitii abordrii -reudiene. *visul este realizarea "de) izat# a unei dorine "nbu'ite, re-ulate#*, precizeaz Freud "op. cit., cap. *&rans-i)urarea oniric*, p. 1<8-1<9#. Aceast de-iniie pune accentul pe dou aspecte eseniale ale teoriei visului. 1. visul este mplinirea de#hizat a unei dorine, 'i 2. aceast dorin este re"ulat . ,utem conc ide c de) izarea ei este cauzat de -aptul c este re-ulat. 4at motivul pentru care toi cercettorii visului pn la Freud nu au putut descoperi aceste -apte. ei au analizat exclusi coninutul mani"est al visului, adic -orma pe care o are el la trezire, -aada visului, -r s se sinc iseasc de ideile latente care au dus la -ormarea lui, idei la care a(un)em prin metoda asociaiilor pus la punct tot de Freud.

"

Freud mer)e nc 'i mai departe 'i analizeaz natura de"ormrii visului, care este parial opera cenzurii 'i parial cea a tra aliului isului - procesul comple! prin care ideile latente snt trans-ormate n visul propriu-zis. Analiza lui Freud mai include tra aliul isului, iar n -inalul crii sale avem 'i consideraii le)ate de psiholo#ia procesului oniric. procesele primare i secundare, re-ularea, incontientul etc. 4at de ce *4nterpretarea viselor* reprezint lucrarea capital despre vis 'i despre viaa incon'tient, care nu a -ost e)alat pn azi. $a rmne o etap esenial n studiul psi analizei. E %n ciuda importanei analizei visului att n cercetarea psi icului abisal,ct 'i n terapie, acest domeniu e!trem de important al psi analizei nu a mai succitat interesul de odinioar. Freud nsu'i noteaz cu amrciune. *Bei )si n primele volume ?ale *+evistei internaionale de psi analiz*, n. n. :./.@ o rubric permanent - FFcu privire la interpretarea visuluiGG -, cu bo)ate contribuii la di-eritele puncte ale teoriei visului. 2ar cu ct avansm mai mult n timp, aceste contribuii snt tot mai rare, iar rubrica permanent va s-r'i prin a disprea complet...* 23/ouvelles conferences ...3, op. cit. p. 1>#. %n ciuda acestui dezinteres constant pentru teoria visului, dezinteres care se materializeaz n zilele noastre printr-o abordare sc ematic, abstract, a visului n terapia psi analitic, importana acestui domeniu de cercetare este, a'a cum am artat aici, crucial. 2e aceea trebuie s-i acordm locul care i se cuvine.

*/ eia viselor* 'i psi analiza

( analiz comparat a metodei populare i a celei psihanalitice de interpretare a viselor scoate n eviden similitudini frapante. de Horia Basilescu %n ine)alabila sa lucrare dedicat interpretrii viselor - 4raumdeutung "Interpretarea viselor, 19AA# - Freud aminte'te 'i de -aimoasele *c ei de vise*, aceste adevrate manuale de interpretare pentru uzul publicului lar). Apreciind -aptul c mentalitatea popular acord viselor semni-icaie - spre deosebire de savanii contemporani lui, care nu vedeau n ele dect mani-estri nervoase aberante -, Freud nu ntrzie ns s le pun ntr-o lumin critic. 1 *c eie a viselor* este, n -apt, o *metod de desci-rare*, *ntruct trateaz visul ca pe o scriere secret, caz n care -iecare semn este tradus printr-un semn corespondent, cu a(utorul unei c ei si)ure*. "1# ,ornind de la cuvintele c eie desci-rate, nu mai rmne dect s le inscludem ntr-un scenariu lo)ic pe care l vom privi din perspectiva viitorului. "deoarece, n mentalitatea popular visele snt ntotdeauna previziuni privind evenimentele viitoare#. 4at cum am putea utiliza o asemenea *metod de desci-rare*.
#

S zicem c am visat urmtoarele. $m mers la gar s iau trenul i am descoperit brusc c mi! am uitat baga+ele. 2esc id o *c eie a viselor* 'i a-lu urmtoarele corespondene. - mersul cu trenul I un necaz care te amenin de unde nu te a'tepi9 - ba)a(e I veste bun sau mbo)ire rapid, nea'teptat9 - a uita "ba)a(ele# I ceva de care nu 'tii dar vei a-la la momentul potrivit, veste "de peste mri 'i ri# ,ornind de la aceste elemente, interpretarea visului nostru nu este )reu de realizat dac stabilim o relaie lo)ic ntre ele. mbogire peste noapte n urma unei nenorociri 2probabil un deces5 a unei persoane 2rude*5 ndeprtate6 motenire neateptat.

$ alt ariant a %metodei de desci"rare%

$!ist o variant a acestei metode, continu Freud, e!pus n scrierile lui Artemidor din 2aldis. $ici se ine seama nu numai de coninutul visului, ci i de personalitatea i circumstanele vieii autorului visului7 cutare detaliu are semnificaii diferite de la individ la individ, dup cum acesta este bogat sau srac, cstorit sau celibatar, orator sau negustor. "2# /e caracterizeaz, ns, acest procedeu este c *interpretarea nu are n vedere ansamblul visului, ci -iecare din elementele sale de coninut, ca 'i cum visul ar -i un con)lomerat n care -iecare -ra)ment de mineral reclam o determinare aparte*. "<# *8etoda desci-rrii*, conc ide Freud, este inutilizabil pentru tratarea 'tiini-ic a viselor. ,entru c depinde de o *c eie*, 'i *de aceea este lipsit de orice )aranie*."># 5e este imposibil s ntrezrim cum s-a stabilit corelarea dintre elementul oniric 'i semni-icaia sa din *c eia de vise*. Junoar, nu vedem cum putem a(un)e de la *mersul cu trenul* la *necaz care te amenin de unde nu te a'tepi* sau de la *ba)a(e*, la *veste bun sau mbo)ire rapid, nea'teptat*.

&etoda psihanalitic

&rebuie s subliniem c psi analiza nu trateaz visul ca pe un produs al -acultii noastre mantice sau ca pe un mesa)er al zeilor. Abordarea 'tiini-ic, la care -ace aluzie nsu'i Freud, i re-uz visului acele virtui care nu pot trece e!amenul cercetrii clinice. %n ce l prive'te, Freud a-irm c visul este ntotdeauna e'presia halucinant a unei dorine refulate. $l insist asupra -aptului c interpretarea nu se poate lipsi de asociaiile vistorului, de amintirile 'i impresiile pe care elementele visului, luate separat, i le evoc. Ast-el, n le)tur cu visul citat de noi mai sus, Freud ar obine urmtoarele in-ormaii.
$

- Cltorie cu trenul - i su)ereaz vistorului o manier de deplasare care i displace, pentru c este incon-ortabil. $l pre-er s mear) cu automobilul personal, mai ales atunci cnd 'i petrece KeeL-end-ul ntr-o e!cursie la munte sau la mare. - 8itatul baga+elor - vistorul se pln)e de -aptul c, de la o vreme, uit de la mn pn la )ur, este distrat, absent, neatent, cu capul n nori. &oate aceste aspecte, aparent anodine, l irit. 8ai adau) c el nu a -ost niciodat att de *zpcit* 'i c, de bun seam, o copiaz pe soia sa care este, ntr-adevr, zpceala ntruc ipat. Analiznd mai departe impresiile vistorului, Freud ar mai a-la c soia vistorului se poart cu el ca *o mic prines*9 aro)ant 'i plin de -umuri, l trateaz pe so *de sus*, cu un aer de superioritate su-icient etc. /oncluzia visului se impune ast-el de la sine. el e!prim dorina vistorului de a schimba locul cu soia sa "de aici ideea c o copiaz#, de a -i el *prinul* 'i soia *servitorul*."6# 4deea de incon-ort"abil#, ascunde de -apt o neplcere mult mai mare le)at de viaa de cuplu a vistorului. A-irmaia lui Freud c visul este realizarea unei dorine incon'tiente a -ost privit ca o inovaie a psi analizei. $a ar -i o abordare 'tiini-ic, n spiritul lui Freud, radical opus celei clasice, tradiionale. %n realitate, lucrurile nu stau a'a. 2ac cercetm clasi-icarea viselor n antic itate, 'i m re-er n special la lucrarea lui 8acrobius Comentariu la visul lui Scipio, observm c tradiia a remarcat 'i visele cu coninut de dorin, de )enul celor studiate de psi analiz azi. ,e scurt, 8acrobius distin)e patru cate)orii de vise. &rei dintre ele se preteaz e-ortului de interpretare, n timp ce ultima nu prezint nici un interes. ,rimele trei cate)orii includ. visul simbolic, visul viziune 'i visul oracular ";#9 ultima se re-er la visul care provine din *-ermentaia nocturn a impresiilor noastre diurne*. 1bservm limpede c ultima cate)orie de-ine'te c iar speci-icul viselor n viziunea lui Freud, care conin amestecate impresii diurne. ,utem spune, ast-el, c teoria -reudian asupra interpretrii viselor nu este departe de teoriile clasice. ,e planul abordrii, cu asociaiile vistorului 'i pornind de la -ra)mentarea materialului visat, metoda 'tiini-ic o urmeaz pe cea clasic "de pild, la Artemidor#. ,e planul clasi-icrii, visul-dorin este o rede-inire a visului *pro-an*, care nu l intereseaz pe 8acrobius. /oncluzia care se impune este c teoriile antice despre interpretare prezint, n fa, aspecte ale teoriei freudiene. Alt-el spus, este -als s credem c Freud a descoperit pentru prima oar visul dorin sau c s-a ocupat primul de el. 5u este mai puin adevrat, ns, c Freud a dezvoltat o ntrea) psi olo)ie a visului pornind de la interpretrile sale. ,e de alt parte, este evident c, interesat de visele-dorin, suspectnd de pe poziii 'tiini-ice teoriile clasice, Freud a i)norat visele semni-icative pentru antic itate "primele trei cate)orii la

8acrobius#. $l a creat senzaia c 'i acestea ar putea -i incluse la capitolul vise-dorin, capitol -amiliar lui, atunci cnd ele nu snt rodul creaiei poetice sau -ilozo-ico-reli)ioase. Note. 1. Si)mund Freud. Interpretarea viselor, $d.Dtiini-ic, 199<, p.91. 2. 4bid., p.92. <. 4bid. >. 4bid. 6. Se nele)e c visul nu este interpretat pn la capt prin metoda psi analitic e!empli-icat aici. 8-am limitat la o mostr de psi analiz aplicat visului, simpli-icat la ma!imum. ;. .isul simbolic *nvluie'te n meta-ore, ca un -el de ) icitoare, o semni-icaie ce nu poate -i neleas -r interpretare*. .isul viziune sau horama *este o derulare premonitiv a unui eveniment viitor*. .isul oracular sau chrematismos se recunoa'te *atunci cnd, n somn, printele celui care viseaz sau alt persona( respectat sau impresionant, poate un preot sau c iar un zeu, dezvluie -r a(utorul simbolurilor ceea ce se va ntmpla, ceea ce trebuie sau nu trebuie -cut*. "$. +. 2odds. ialectica spiritului grec, $d. 8eridiane, 198<, p.1<A#.

Mn vis cu o pla( 'i soare

de 4oan 4onu Mrmtorul vis este interpretat de unul din colaboratorii no'tri din cadrul A+1,A. Bisul provine de la unul din analizaii si 'i l vom reproduce prescurtat. $m visat c eram pe pla+, la mare. 9a un moment dat am descoperit c am rmas sigur. )r haine, baga+e etc. Soia plecare sau m prsise. &ram destul de dezorientat i m gndeam cum s ies din aceast situaie penibil. Bisul provine de la un domn de <6 de ani, cstorit. 2e la o vreme s-a )ndit intens la separarea de soie. &otu'i nu a trecut la -apte 'i nici nu are de )nd s o -ac. Ca prima vedere, visul i d satis-acie. soia este cea care a otrt s plece. Aluzia la mare, pla( etc. este u'or de identi-icat n viaa de ve) e. %n seara care a precedat visul, vistorul a asistat la un reporta( &B n care se vorbea despre pre)tirea unor alpini'ti pentru ascensiunea n Himala7a. $i 'i -ceau pre)tirea undeva n /arpai, iarna, n condiii destul de vitre)e. %ntrebai au recunoscut c acest condiii - di-icile pentru unii - snt pentru ei -loare la urec e, ca 'i cum ar -i la mare, vara, pe pla(. Bisul este u'or de interpretat acum. ,utem traduce sensul su ast-el. Ce bine ar fi s plece soia singur, fr s fie nevoie s fac eu ceva n acest sens. ,n mod sigur, plecarea ei ar fi pentru mine o deconectare, ca i cum a fi n vacan la mare% S observm ns c visul nu indic direct bucuria vistorului, ci o trans-orm n dezorientare. $ste ceea ce numim in ersare - un sentiment este trans-ormat n inversul su.

&

Aceast inversare prote(eaz eul vistorului care nu este total atenuat n vis. $ul are o component moral - supraeul - care nu permite acestor )nduri s aib acces la mintea con'tient. Analiza visului ne a(ut s nele)em toate aceste aspecte descrise pe lar) de psi analiz. %n -ine, ar mai -i de spus -aptul c visul readuce pe tapet o tem reiterat n visele acestui persona(. &ema prsirii. Bedem c perspectiva de a -i prsit nu treze'te n vistor sentimente de (ale, descura(are, deprimare. $ste un adevrat trium- la care trimit asociaiile visului le)ate de per-ormana viitoare a alpini'tilor. Acest trium- este 'i opera curei psi analitice la care vistorul s-a supus de circa 2 ani.

Mn vis de ncurctur
de 4oan 4onu Mnul din visele cele mai des ntlnite azi este acela n care ne vism undeva ntr-un anumit spaiu care nu are ns nicio identitate. Fie suntem ntr-un ora' strin despre care nu 'tim nimic, -ie ntro cas sau otel necunoscute sau c iar ntr-o pia sau cartier de locuine pe care nu le cunoa'tem. B. - o -emeie n vrst de <6 de ani 'i mam a unui copil - a visat ceva asemntor. se a-l undeva, ntr-o instituie parc 'i rtcea aiurea prin ni'te coridoare -r s-r'it. /oncluzia visului ei era c s-a ncurcat 'i nu mai 'tie cum s ias de acolo "n vis nu aprea clar unde sau de ce s ias#. Acest vis s-a repetat de mai multe ori cu mici variaii, la date di-erite. $ste de remarcat -aptul c visul are n plus tema coridoarelor sau, cum se mai nume'te, a labirintului. Sntem -ascinai de labirint - vezi 'i semni-icaia lui n mitolo)ia )reac - 'i avem nclinaia s ne lsm -urai de simbolism 'i s interpretm visul pe aceast baz. 8uli -ac acest pas 'i )re'esc. &otu'i visul a -ost interpretat -r a(utorul simbolismului labirintului pornind de la datele personale ale vistoarei. A'a cum ne-a nvat Freud, cnd interpretm un vis este nevoie s cule)em impresiile celui care l-a visat. ,e scurt, B. ducea o via monoton de -oarte mult vreme "ea s-a cstorit devreme cu primul brbat cunoscut# 'i nu )sea nicio satis-acie n cre'terea copilului 'i pro-esie. /um se ntmpl adeseori, o asemenea e!isten monoton conduce la plictiseal, la acel sentiment de urt sau lncezeal care este -oarte neplcut 'i determin un soi de a'teptare iraional, an!ioas, s se ntmple ceva. Acest *ceva* se ntmpl... n vis. 2up cum am precizat de(a, concluzia visului este c B. s-a ncurcat. 2esi)ur c n vis apar o mulime de coridoare care (usti-ic ncurctura. 2ar noi 'tim din starea de ve) e c *ncurctur* poate -i 'i o relaie cu un brbat n a-ara cstoriei. 2e multe ori auzim e!presia. *S-a ncurcat cu cutare*.
'

,e scurt, tema visului lui B. este o ast-el de *ncurctur* sau aventur erotic la care ea nzuie'te incon'tient ca o compensare a e!istenei terne pe care o duce de mult, -oarte mult vreme. 4nterpretarea noastr este susinut 'i de mrturia vistoarei - la un moment dat, ea a -ost curtat de un domn bine situat n ierar ia instituiei n care lucreaz. B. nu a cedat ateniilor acelui domn, lucru pe care, evident, l re)ret acum.

Bisul lui Cucian

8n caz n care se vede rolul +ucat de interpretarea viselor n terapia psihanalitic, n a determina cauza incontient a tulburrilor psihice.

de 2inu /riv Cucian este un tnr de 26 de ani, muncitor cali-icat ntr-o unitate economic din Jucure'ti. Are o prieten de circa 6 ani cu care dore'te s se cstoreasc. $ste un om dintr-o bucat, -r pretenii intelectuale, dotat cu o inteli)en nativ. 8-a abordat cu un vis pe care dorea s i-l interpretez. Dtia c m ocup de psi analiz, c interpretez vise 'i dorea din su-let s-l a(ut. 2e la o vreme observase ni'te sc imbri n)ri(ortoare n viaa sa, n -elul su de a -i. 2intr-un ins cura(os, mndru de calitile sale -izice, devenise un -ricos, deprimat 'i -oarte con-uz. Bisul, credea el, trebuia s aib o le)tur cu aceast sc imbare stranie de temperament. Bisul, de -apt o scurt impresie vizual, era urmtorul. 9ucian asista neputincios la o scen n care un torent de snge se revrsa prin fereastr inundnd camera. ,l ud de sus pn +os n timp ce el, parc paralizat, nu tia ce s fac% E 1bservm de(a c sentimentele de bloca( de la s-r'itul visului le )sim 'i n starea de ve) e. Cucian a devenit un om ne otrt, con-uz n cele mai banale situaii de via. &ra)em concluzia c visul se re-er la sc imbarea sa de comportament. %l ntreb pe Cucian despre valul de sn)e, despre ce i evoc el. 5u 'tie ce s rspund. 5u are nici o su)estie la aceast scen. Se pare c interpretarea noastr va -i curmat n -a'. 5u avem ce asocia la vis din viaa lui Cucian. 2up o vreme de discuii libere a-lu ns c Cucian 'i dore'te de mult vreme un copil cu prietena sa. /opilul pentru el este un simbol al -orei sale virile. 8ai a-lu c nu a putut avea acest copil pn acum. Ca insistenele mele Cucian mi declar c recent a avut din nou con-irmarea c nu va -i tat. prietenei sale i venise ciclul. 4at deci interpretarea visului. valul de sn)e din vis este o aluzie la ciclul prietenei sale 'i implicit la -aptul c Cucian nu a lsat-o )ravidN

1(

8ai a-lu 'i alte detalii despre problemele sale intime. Faptul c sn)ele se vars pe el evoc ideea c el ar -i vinovat pentru rezultatul ne)ativ. "Aveam s a-lu mai trziu c prietena lui Cucian era vinovat#. Aceast vinovie ima)inar se a-l la rdcina sc imbrii sale temperamentale. Cucian asocia ca muli brbai virilitatea cu -ertilitatea. 2e aceea 'i pierduse toat si)urana, ncrederea 'i stima de sine din momentul n care a-lase din nou c nu avea s aib copil. $ra ca 'i cum ar -i trebuit s admit c nu e brbatN E Am o-erit acest vis cititorului cu intenia de a ilustra utilizarea analizei visului n cazuistica psi analitic. 1bservm ast-el c visul lui Cucian e provocat de sentimentele de team n privina capacitii sale virile. 1biectul acestei -rici ideea de virilitate - a -ost ns re-ulat, iar teama a rmas suspendat, trit ca o stare su-leteasc -r neles. 5ele)at de ceva anume ea este )reu, dac nu imposibil de suprimat. Bisul 'i analiza lui ne-au adus ns n prim plan cauzele ei 'i am putut atunci lucra cu ea. E /oncluzia. psi analiza abordeaz cazuistica sa pornind de la principiul analizei incon'tientului. Sentimentele, tririle, ideile 'i alte coninuturi psi ice re-ulate pot reveni sub o -orm sau alta 'i se pot constitui n simptome 'i tulburri din s-era vieii ve)etative. 2e asemenea, o mulime de tulburri de comportament, cum e cazul aici, 'i au cauza n re-ulri. ,si analiza abordeaz re-ulatul 'i i cere analizatului s inte)reze psi ic ceea ce este respins din mintea sa con'tient. Analiza viselor este un pas otrtor n munca de asimilare a re-ulrilor incon'tiente.

2espre simbolismul 'arpelui 'i premoniie n vis

de :ean / iriac Andrei /. din &imi'oara ne trimite un material despre un vis pe care l-a avut recent 'i care avea n centrul su un 'arpe. Autorul visului crede c 'arpele este n le)tur cu centri ener)etici, cu :undalini - ener)ia vital sau prana la indieni. 2ar, mai mult, acest vis ar mai avea o virtute. *$ste un vis premonitiv, ne scrie Andrei, de'i nu este le)at de evenimente importante. 8-am trezit din vis n (urul orei 2 dimineaa ca s constat c curentul era oprit, 'i lumina nu se aprindea*. Andrei a -cut le)tur, cum era de a'teptat, ntre simbolul 'arpelui din vis - ener)ie vital, prana - 'i oprirea curentului din realitate, pe care a constatat-o la trezire. $ner)ie vital I ener)ie electric. 2in ne-erice nu 'tim despre visul su dect c. *$ra vorba de un 'arpe mare pe care trebuia s-l in oarecum nc is, la distan, ntr-un recipient sau un sac, ast-el nct s nu intre n contact cu noi, s nu ne atace... 4deea visului este -oarte va)...*

11

5u avem nici alte asociaii, a'a cum obi'nuim n interpretarea viselor, despre 'arpele visat, dect cele cu ener)ia vital. 5u putem -ace dect s su)erm noi asociaiile lips. Darpele este la modul )eneral un simbol al libidoului "deci, din nou ener)ieN, dar se!ual#. $ posibil ca visul s indice *per-ormana* la care aspir vistorul de a-'i izola senzualitatea - ceea ce numim ndeob'te reprimare. 2e ce am zis *per-orman*0 2eoarece pentru civilizaia modern a te abine, a -ace abstracie de instinct, a ine instinctul *nc is* "ca ntr-un sac sau recipient - vezi visul# este o per-orman ncura(at. %n mod si)ur )rati-icaia acestui sacri-iciu vine de la Supraeu, 'i nseamn o destindere aparent a con-lictului Supraeu - Sine, mediat de $u. 2in punct de vedere economic, aceast destindere se caracterizeaz prin dispariia an)oasei morale. /um rmne ns cu aspectul premonitiv al visului0 Aici avem mai multe idei. Fenomenele premonitive sau telepatice cu subiect banal se ntlnesc -oarte des n literatura de specialitate. Alt-el spus, nu toate evenimentele premonitive sunt le)ate direct de ntmplri de amploare moartea cuiva apropiat, un cataclism etc. 8ulte dintre ele au, ntr-adevr - un subiect banal, cum e 'i cazul nostru. %n al doilea rnd, 'tim, din cercetrile lui Freud, c stimuli telepatici pot -i prezeni n vis, c ei pot participa la -ormarea visului 'i pot -i izolai atunci cnd -acem analiza -inal. Aceast din urm concluzie nu elimin desi)ur su)estia c avem de-a -ace cu un vis cu subiect premonitiv, dar nu e!clude, deopotriv, de-iniia -undamental a visului, care, a'a cum a precizat Freud, este realizarea de) izat a unei dorine re-ulate. Cipsa asociaiilor vistorului ne-a obli)at s recur)em n analiz la simbolismul ar icunoscut al 'arpelui. 2ar poate c acest 'arpe nu este 'arpele )eneric, ci un simbol al ceva sau cineva -amiliar vistorului. %n acest caz, interpretarea visului ar cpta un caracter mai personal. %n -ine, nu ar trebui trecut cu vederea 'i semni-icaia visului din punct de vedere (un)ian. 2ar despre acest aspect vom vorbi cu alt ocazie, n -orumul dedicat lui :un).

2icionar de simboluri n vise

de 4oan 4onu Foarte multe din ntrebrile vizitatorilor no'tri se re-er la interpretarea viselor 'i mai precis la semni-icaia simbolurilor care apar n vise. 4at cteva din simbolurile vizate. mireasa, cerneala roie, scarabeul, broasca estoas, arpe, cutremur, ap , inel etc. /ei care ne ntreab despre semni-icaia acestor simboluri vor s interpreteze visele *bbe'te*, pornind de la o c eie de desci-rare "*c eie de vise*# care o-er de-a )ata, pentru -iecare simbol n parte, o interpretare precis, )eneral valabil. &rebuie s amintesc, deci, c psi analiza nu procedeaz ast-el. "4nterpretarea viselor n psi analiz este tratat pe acest site ntr-o seciune special - clicL aici pentru detalii.#
1

&otu'i, 'i psi analiza are de-a -ace cu simboluri. %n revista 18$5 am publicat un articol -oarte util n acest sens - Simbol i simbolism la )reud i ;ung - care dezbate problema interpretrii simbolurilor n psi analiz. "articolul a aprut n 18$5, nr.12 3 2AA2 - poi comanda acest articol online 'i l prime'ti n -ormat ,2F prin email - detalii aici#. %n continuare voi o-eri cteva su)estii de interpretare pentru simbolurile cele mai cunoscute care apar n vise. +ndurile de mai (os snt su)estii pentru c, n )eneral, simbolurile onirice au un caracter personal 'i necesit e-ortul de colectare a asociaiilor libere dac vrem s le interpretm.

Simboluri in vise
&ireasa At unci cnd te visezi mireas e)ist o interpretare tipic n tradiia popular, care a*irm c este un semn ru, de moarte. +robabil c se pornete de la inversiunea culorilor: albul rochiei de mireas este considerat negru , un simbol al doliului. 2eci, -ie anunul morii tale, *ie al unei persoane -oarte apropiate. 5u am ntlnit asemenea vise n practica analitic. Dar cu siguran c ele nu anun moartea. -au dac este s rmnem pe teritoriul acestei interpretri poate *i vorba de o moarte simbolic, iniiatic. Dup cum mireasa pete ntr,o nou via dup mriti, la *el analizatul ncepe o nou viaa dup ce se anga.eaz trup i su*let ntr,o cur psihanalitic. +oate *i, deci, un semn bun. 'roasca estoas 4at un animal pe care cu )reu l putem asocia cu ceva. Ca / inezi broasca estoas este un simbol al sacralitii 'i duce la ideea de 1racol deoarece e!istau, n vec ime, oracole n care se -oloseau carapace de broasc estoas. ,entru :un), broasca estoas ar su)era incon'tientul colectiv, animal, un *eta(* evolutiv pe care l asum specia . Ca Freud carapacea broa'tei estoase poate duce la ideea de aprare sau de retra)ere narcisic la snul mamei. (arpe Darpele este cel mai uzitat simbol se!ual. /on-orm Jibliei el este seductorul, creatura cea mai per-id care i mpin)e pe strmo'ii no'tri la pcat. 2e aici ideea de tentaie sau nclinaie imoral. ,rin urmare el este simbolul incon'tientului animal, al re-ulatului se!ual. 2ar 'arpele este 'i un simbol al trans-ormrii deoarece el 'i sc imb pielea periodic. Ca 4sus el reprezint nelepciunea 'i prevederea. Ca =reci 'arpele este sacru 'i asociat cu zeul medicinei. )utremur /utremurul este visat *iarte des i asociat cu alte cataclisme devastatoare:
1!

incendiu, potop etc. +robabil c provine din literatura biblic legat de 0pocalips. &eama de cutremur este indus 'i de mass!media prin anunurile dese de cutremure i de prime.dia unui cutremur devastator iminent n 1om2nia. Bisele de cutremur p ot anuna schimbri ma.ore n viaa cuiva: divoruri, decese, rupturi emoionale etc. Asociate cu re-ularea a)resivitii, aceste vise reduc n prim plan nclinaiile distructive ale vistorului. 2esi)ur c 'i aceste vise, ca s -ie interpretate, trebuie s recur)em la asociaiile vistorului. *isica ,isica are pentru noi o simbolistic special. De *apt snt dou lucruri legate de pisic: *irea ei senzual, e)trem de *eminin n sensul cel mai erotic cu putin. i asocierea cu magia, cu vr.itoria , din cele mai vec i timpuri "vezi n special la e)ipteni 3, pisica era venerat ca *or magic sau care poate concentra *orele magice. &ot le)at de ma)ie poate -i adugat i *aptul c pisica este un vindector universal pentru c se spune c acumuleaz energiile negative , devine un *el de *iltru bine*ctor - i c dac se aeaz pe locul dureros vindec aproape instantaneu. 4n visele noastre pisica poate avea multe semni*icaii. 4n primul rnd snt semni*icaiile care decurg din e)periena *iecruia cu persoane care ntrunesc calitile pisicii: de obicei o anumit senzualitate combinat cu *rnicia. /ineva din prea.ma noastr se poart ca o pisic, se *pisicete5, i asta ca s, i ating scopurile egoiste. +isica poate *i pur i simplu o *emeie atrgtoare care nu precupeete niciun e*ort ca s,i seduc partenerul 6lterior, lund puterea, nu se mai arat interesat. 4n acelai conte)t apariia pisicii n vis poate semnala o lips la *emeile vistoare , lipsa *eminitii care este slab i vulnerabil, cel puin n aparen. 7evoia de a integra aceste caliti care dau esena *eminitii. 2atorit trsturilor ei ambivalente pisica poate simboliza propria noastr ambivalen: o atitudine dual, contradictorie *a de un subiect important. 0tracie i repulsie n acelai timp. 0ciune *erm i delsare. 8nteres i apatie etc. +ornind de la rezonana cuvntului, pisica mai poate *i un simbol al su*letului. /uvntul 5pisic5 accentueaz n limba rom2n silabele +8 -8 care pot sugera prin sonoritate un +/ 9personal computer3, adic su*letul raional, sau
1"

mintea, sau chiar 5ps:che5, su*lul de via cu care a *ost dotat omul n momentul creaiei. 4n dicionarele mai vechi de vise, pisica nseamn ghinion 9dac nu reueti s o alungi3 - ca n cazul pisicii ne)re ca re i trece prin *a - sau chiar un duman ascuns care i vrea rul sau poate s,i aduc pre.udicii. )ada cu ap Apa este un simbol comple! n vise. 2ac nu se re-er la ceva personal, atunci poate -i asociat cu -oarte multe idei. Mna din aceste idei este inspirat de ritualul botezului n cre'tinism. 2eci, apa spal pcatele, ea cur. 2ar ideea de curare are 'i o conotaie a)resiv, a'a c -ii ateni atunci cnd visai ap deoarece poate -i o trimitere la instinctele voastre a)resive. Acumularea ener)iei acestor instincte poate -i reprezentat n vis prin potop. ,otopul care cur totul dar, curios, ne ocole'te pe noi. Apa su)ereaz 'i caracterul perisabil al tuturor lucrurilor. 5imic nu dureaz n acest univers. Adeseori, n -ilmele lui &arLovsLi, apa traduce ideea de descompunere, de destrmare, de ani ilare. 1biecte disparate, -ra)mente, plutesc pe o ap cur)toare. &otul este trector, nu dureaz. 2e aici sentimente de melancolie, de tristee, depresie etc. Apa este a'a cum am mai spus o aluzie la botez. /ada cu ap devine ast-el -ntna baptismal de care vorbe'te :un) n special n lucrarea sa *,si olo)ie 'i alc imie*. "8ai multe detalii despre :u) 'i psi olo)ia sa n revista 18$5 nr. 1A#. ,rocesul alc imic, de unde snt e!trase simbolurile -ntnii baptismale, este similar cu procesul de individuaie la :un). Fntna baptismal su)ereaz ast-el o etap a acestui proces care simbolic reprezint o moarte 'i o rena'tere. 1mul vec i moare 'i se na'te omul nou sau, n termeni psi olo)ici, moare vec iul eu pentru a se na'te unul nou. &area Nea#r Simbolismul 8rii ne)re este le)ate n primul rnd de cel al apei. 2eci, citii despre simbolismul apei. %n al doilea rnd, marea este o aluzie la e!istena amniotic, la vremea cnd nu eram nc nscui 'i la mam. 5u este ntmpltor c n limba -rancez, cu care se nrude'te romOna, e!ist o similitudine -onetic ntre mam 'i mare "*mere* 'i *mer*#. 8ama este cea care d via 'i n)ri(e'te " rne'te, securizeaz#. Mn al simbol al mrii este incon'tientul care constituie, dup Freud, ori)inea "mama# con'tientului sau eului. 4ncon'tientul este, psi olo)ic vorbind, tot o mam. Ca :un) marea, oceanul trimit la ideea de incontient colecti . 4ncon'tientul colectiv este sla'ul arhetipurilor. Mnul din aceste ar etipuri este 'i cel al Sinelui sau /entrului pe care :un) l asimileaz cu e!periena lui 2umnezeu n reli)ii. 8area 5ea)r preia toate acest simboluri, dup caz, 'i mai adau) ceva n plus. /um culoarea nea)r trimite la moarte "doliu etc.# trebuie s ne )ndim din nou la procesul de indi iduaie "vezi simbolismul apei n cada cu ap#, la prima sa etap care este ni#redo sau trecerea la ne)ru "disolutio! separatio#, n limba( psi olo)ic disocierea eului. Aceast disociere trebuie s -ie urmat de o nou sintez care s includ totalitatea personalitii umane.
1#

+pa murdar Simbolismul apei intr din nou n (oc 'i v ro) s citii articolul respectiv. &otu'i, apa murdar trebuie s mai nsemne 'i altceva. %ntr-un -ilm -antastic un ma) i d eroului un pa ar cu ap 'i i cere s -ie la -el de pur ca 'i apa din pa ar. Acesta observ c apa din pa ar este cam tulbure. 8a)ul i rspunde. */a 'i su-letul tu*. Mn su-let tulburat este a)itat de stri 'i simminte contradictorii sau *necurate*. Apa murdar poate su)era o stare interioar *murdar* pentru un vistor care are un supraeu moral e!trem de activ. ,uri-icarea apei su)ereaz ast-el puri-icarea su-letului. 2e'i personal nu cred c *puri-icarea su-letului* este ceva viabil, nu pot ne)a c pentru muli oameni poate reprezenta un ideal. +pa erde Berdele este culoarea vieii prin e!celen. ,rimvara, anotimpul unui nou nceput, totul nverze'te. Biaa 'i rencepe ciclul ascendent care culmineaz cu -ructi-icarea verii. $ste un proces care poate su)era n viaa uman un nou nceput. 2ar apa, a'a cum am mai spus, mprumut 'i din simbolismul )eneral al apei. Faptul c este verde i adau) o nou dimensiune. aceea de resuscitare, de nviere, de rena'tere, de a lua totul de la nceput. )ine,)ei Aici trebuie -cut o precizare. vism cei sau cini. %n )eneral cinele este considerat cel mai bun prieten al omului, -oarte credincios 'i devotat. 2ar cinii mai su)ereaz 'i oameni ri care nu i dau pace, care se in scai de tine pn 'i atin) scopul. 1 tenacitate n ru. 2ac ace'ti cini snt cei poate -i o indicaie c vistorul nu se teme de asemenea indivizi pe care i trateaz oarecum de sus. /um visul indic ntotdeauna ce am dori s -acem, s -im sau s se ntmple, ideea de mai sus s-ar putea interpreta ca dorin a vistorului de a nu -i a-ectat de uneltirile oamenilor rutcio'i. -loare Floarea este simbolul -ructi-icrii, al -ertilitii. %n psi olo)ia lui :un) simbolizeaz Sinele. 2ar -loarea poate -i 'i un simbol al ceea ce este mai -in, mai ra-inat n transmiterea unei in-ormaii spirituale. 1 or idee de / ina, de e!emplu, su)ereaz ntr-un vis mo'tenirea -ilozo-iei taoiste. *ete ,e'tele este un simbol cre'tin prin e!celen. 4sus / ristos este pe'tele, con-orm sensului ascuns al cuvntului 4 tis "pe'te, n )rece'te#. 2eci, Salvatorul, 8ntuitorul, cel de care se lea) speranele de Bia ve'nic ale cre'tinilor. &ot n cre'tinism pe'tele este 'i simbolul morii 'i nvierii - 4onas care este n) iit de un pe'te mare 'i apoi redat vieii este o ale)orie a morii 'i nvierii 'i o pre-i)urarea a venirii lui 4sus, a mesa(ului Bieii pe care l aduce 8ntuitorul. 2ar pe'tele ca animal al adncurilor acvatice este 'i o trimitere la incon'tient. ,entru :un) ar putea simboliza coninuturile incon'tientului colectiv care in de zestrea noastr -ilo)enetic.

1$

,e'tele este 'i un simbol -alic. 2atorit -ormei sale alun)ite poate conduce ideea de or)an viril masculin la Freud 'i -reudieni. ,e'tele este 'i numele unei zodii "a P44 a din zodiac#, 'i poate trimite ast-el la o persoan anume din antura(ul vistorului nscut n ,e'ti. Inel 4nelul este simbolul unei le)turi. 4nelul de lo)odn, inelul de cstorie etc. ,rin -orma sa rotund el su)ereaz totalitatea, ntre)ul, unitatea. %n cstorie se consider c mirele 'i mireasa alctuiesc o unitate mistic. ,oate -i un simbol al Sinelui, la :un). Di, desi)ur, un simbol erotic -eminin la Freud 'i -reudieni.

+naliza actiunilor pacientului 1 alta sursa pentru obtinerea materialului ce trebuie analizat o reprezinta interpretarea actiunilor pacientului. /omportamentul non-verbal cOt si cel verbal "neintentional# includ o serie de elemente importante pentru analiza, cOt si aspecte neesentiale. Aceste aspecte se pot mani-esta atOt n cursul sedintei de psi analiza cOt si n a-ara ei. Ast-el de comportamente mani-estate n timpul sedintei pot -i, de pilda, )ri(a e!cesiva a pacientului de a nu-si si-ona pantalonii, privirile an!ioase pe care acesta le arunca peste umar, n directia terapeutului, comportamentul de -lirt, erorile de pronuntare a unor cuvinte etc. -n a-ara sedintei pot sa apara modi-icari ale comportamentului pacientului n -amilie, la serviciu, aparitii sau disparitii de simptome, reactia la o anumita situatie cu mai multa sau, dimpotriva, mai putina an!ietate, modi-icari n modul n care pacientul si tolereaza prietenii sau rudele. &rans-erul si rezistentele F r e u d considera trans-erul si rezistentele ca -iind puncte centrale ale psi analizei, considerOnd ca acestea sunt mi(loacele prin intermediul carora psi analiza poate -i deosebita de o alta abordare psi oterapeutica non-psi analitica. &rans-erul se re-era la relatia pacient-terapeut, relatie care are un caracter irational, proiectiv si ambivalent. -n psi analiza aceasta relatie este utilizata terapeutic, e!plicOnd-se pacientului modul de actiune al acestei relatii cOt si radacinile sale n istoria vietii acestuia. AtOta timp cOt psi analistul si mentine neutralitatea, ma(oritatea reactiilor emotionale ale pacientului nu sunt rezultatul situatiei prezente, ci izvorasc din propriile tendinte si dorinta ascunse. Analiza acestor reactii datorate trans-erului conduce la descoperirea unor e!periente timpurii din copilaria pacientului, e!periente care au )enerat aceste tendinte. &rans-erul l conduce pe pacient sa-si puna probleme asupra ori)inii comportamentelor sale, care a ramas macar partial n a-ara constiintei sale. 1 data cu *insi) tul* "descoperire intuitiva si brusca# asupra acestor probleme, valul irational care masc eaza adevaratele ori)ini ale actiunilor pacientului se da la o parte si ast-el pot sa apara
1%

sc imbari n s-era personalitatii acestuia. & ompson "19>;# ilustreaza acest -enomen prin intermediul urmatorului e!emplu. Mn pacient ncearca permanent sa -aca pe plac terapeutului, -ata de care mani-esta doar apreciere si admiratie si nu se supara nici atunci cOnd acesta ii pune n -ata cu situatii neplacute pentru el. /Ond terapeutul i atra)e atentia asupra acestui lucru, la nceput pacientul este surprins ca cineva poate considera acest -enomen ca -iind neobisnuit.&reptat, pacientul ncepe sa identi-ice acelasi model comportamental si n relatia sa cu alte persoane, devenind treptat constient de ori)inile ascunse ale acestui )en de comportament - teama de dezaprobare care l copleseste. ncepOnd sa se ntrebe de ce este atOt de n)ri(orat ca va -i dezaprobat, i revin n minte amintiri din copilarie care pun n evidenta incidente care au declansat aceasta teama. -ntr-o mare masura, psi oterapia analitica consta dintr-o serie de ast-el de descoperiri pe care le -ace pacientul. /onsecutiv acestor iluminari "insi) t-uri# se produc modi-icari -avorabile n s-era personalitatii subiectului. &rans-erul nu este altceva decOt o repetitie a unor e!periente trecute ale pacientului, e!periente pe care le trans-era asupra terapeutului. ,acientul traieste aceasta e!perienta nu atOt prin reamintirea unor evenimente trecute cOt prin retrairea unor stari a-ective care au prezentat importanta pentru el n trecut. Ast-el, el nu spune cOt de critic a -ost la adresa parintilor sai, ci devine critic -ata de analistul sau9 el nu-si reaminteste (enele sale privind practicile se!uale, n sc imb este rusinat si secretos a-tunci cOnd este analizat, -n stadiile initiale ale psi analizei, datorita relatiei trans-erentiale pot sa dispara simptomele pacientului si sa apara iluzia ca s-a instalat de(a sanatatea psi ica. Aceasta se ntOmpla din cauza eliberarii an!ietatii, eliberare ce se produce datorita ncrederii pacientului n analist. Aceasta etapa este denumita n )eneral *cura de trans-er* si este tranzitorie deoarece procesele inconstiente nu au -ost nca prelucrate. +epetarea modelelor nevrotice de comportament relatie cu psi oterapeutul poarta numele de *nevroza de trans-er*. +elatia se -i!eaza la un nivel irational, emotional si re)resiv. Analistul este privit de catre pacient ca o zeitate omnipotenta, acesta dorind sa -ie iubit de catre psi oterapeut, inclusiv n plan se!ual. Sentimentele sale -iind -rustrate, n constiinta pacientului deceptionat apare an!ietatea si -uria. 2aca predomina an!ietatea, pacientul va mani-esta o atitudine supusa ncercOnd sa obtina -avoruri de la terapeut. 2aca predomina -uria, pacientul devine a)resiv, revendicativ, asertiv si plin de resentimente. Sarcina terapiei este sa corecteze aceste atitudini pentru ca pacientul nu poate -i realist cu restul lumii pOna cOnd nu e realist n cadrul relatiei sale cu psi oterapeutul. n cadrul situatiei trans-erentiale pacientul are o minunata ocazie sa se con-runte la scara mai redusa cu aceleasi di-icultati pe care nu a -ost capabil sa le stapOneasca n trecut, cum ar -i, de pilda, amestecul de invidie, cu admiratie si recunostinta -ata de tatal sau, -ratele mai mare sau alti rivali, sentimentele de an!ietate consecutive trairii invidiei si ostilitatii, atitudinea dependenta pe care o are -ata de mama sa, n acelasi timp cu toata -rustrarea si resentimentele ce apar atunci cOnd cerintele sale de a obtine o dra)oste nu sunt ndeplinite, sau cu revolta -ata de iperprotectia materna. ,ersoanele
1&

incapabile sa se identi-ice emotional cu o alta persoana, si deci nu pot trai e!perienta trans-erului, sunt contraindicate pentru psi analiza, -n aceasta cate)orie sunt inclusi subiectii cu tulburari de personalitate, cum ar -i, de pilda, unii psi opati sau psi otici sc izo-reni. ,entru psi analisti relatia trans-erentiala este importanta pentru doua motive principale. 1. $a arunca o lumina asupra modelelor de identi-icare din copilarie, cOt si asupra unor particularitati ale relatiilor pacientului cu cei din (ur. Ast-el, psi analistul a-la elemente -undamentale n le)atura cu personalitatea pacientului prin intermediul reeditarii, n cadrul relatiei psi oterapeutice, a relatiilor din copilaria timpurie, si ceea ce este poate si mai important, este ca aceste lucruri le a-la n cele din urma si pacientul nsusi. 2.&erapeutul se -oloseste de aceasta puternica relatie a-ectiva pentru a ricura(a pacientul sa depaseasca rezistentele. 2eoarece dorinta dominanta a pacientului este sa-i -aca pe plac terapeutului si deoarece el se simte prote(at si sustinut de catre terapeut, relatia trans-erentiala contribuie la evidentierea anumitor aspecte psi olo)ice care n alt conte!t ar -i prea )reu de tolerat pentru pacient -iind prea an!io)ene. n cele din urma relatia trans-erentiala trebuie dezvoltata ast-el ncOt pacientul sa a(un)a s-o priveasca asa cum este ea de -apt si anume o reeditare a relatiei sale cu o -i)ura parentala din copilarie. Ast-el, pacientul trebuie sa renunte la copilarie si sa -ie capabil sa stabileasca relatii de tip matur cu persoanele importante din antura(ul sau. Mn alt concept utilizat de psi analiza este cel de rezistenta, -n sens lar) orice inter-era cu des-asurarea -ireasca a cursului terapiei poate -i considerat ca -iind rezistenta, ca de pilda, interpretarile o-erite de analist pacientului, interpretari ce sunt primite de el cu dezaprobare, ncercarile sale de a lupta mpotriva respectivelor interpretari, de a-i demonstra analistului ca nu are dreptate, cautOnd sa se mpotriveasca n mod inconstient pro)resului analizei. -n sens restrOns rezistentele se mani-esta prin ncalcarea re)ulii -undamentale a analizei -nempartasirea tuturor )Ondurilor terapeutului. $!ista o mare varietate de -orme pe care le pot mbraca rezistentele, n a-ara dezacordului direct cu interpretarile analistului. asociatii multiple si super-iciale, pauze prelun)ite n -lu!ul asociatiilor, ntOrzieri si absente de la terapie, aparitia de noi simptome, posibilitatea de a adormi n timpul sedintei de psi oterapie etc. 5u este de -el )reu de nteles de ce se mani-esta rezistentele. ,acientul a izbutit sa a(un)a la un anumit )en de adaptare, dea -ace -ata propriilor probleme de viata. $l va lupta mpotriva asociatiilor libere pentru ca simte ca se intra ntr-un teritoriu nesi)ur unde este amenintata lumea pe care si-a -aurito pacientul. 8ai mult, unele din dorintele si tendintele inconstiente ale pacientului sunt de asa natura ncOt odata a(unse n constiinta nu pot -i acceptate de el, cel putin la nceput, pentru ca sunt prea teri-iante. ,acientul este speriat de propriile sale tendinte si dorinte pe care nu le poate admite. 5u i)noranta, necunoasterea propriilor sale probleme, ci rezistentele l mpiedica pe pacient sa-si ntelea)a di-icultatile. Sarcina terapiei este sa analizeze rezistentele pentru a demonstra pacientului n ce masura acestea ii mpiedica sa a-le cauza a ceea ce l provoaca discon-ortul prezent.
1'

Mltimul tip de rezistenta se mani-esta atunci cOnd pacientul renunta la psi oterapie. ,entru a depasi aceasta situatie este nevoie de un trans-er puternic asupra terapeutului.Spre s-Orsitul terapiei relatia trans-erentiala slabeste si pacientul nvata treptat sa -aca -ata sin)ur situatiilor, sa se bazeze pe sine nsusi. 2in timp n timp se reactiveaza vec ile tendinte care se vor mani-esta n reaparitia sentimentelor de -rustrare, traire ce se soldeaza cu noi ncercari ale pacientului de a sta pe propriile sale picioare. $)oul pacientului devine treptat tot mai puternic pOna n momentul cOnd este capabil sa renunte la dependenta sa -ata de terapeut. /ontratrans-erul ,si analiza reprezinta n mare masura o e!perienta emotionala pentru pacient, dar si pentru psi analist, la care se poate mani-esta sub -orma contratrans-erului n cursul caruia acesta raspunde emotional la solicitarile a-ective ale pacientului. Analiza didactica pe care trebuie s-o -aca orice viitor psi analist trebuie sa mpiedice aparitia contratrans-erului. /u toate acestea analiza nu este absoluta si mai e!ista uneori zone nee!plorate la nivelul personalitatii terapeutului. /ontrolul sentimentelor -ata de pacient, -ara nsa a deveni nereceptiv si lipsit de ntele)ere umana, este problema -iecarui terapeut. Acesta trebuie sa aiba ntele)ere -ata de pacient, sa -ie receptiv la problemele acestuia, dar n aceiasi timp sa-si controleze propriile sentimente si atitudini. Analiza $)oului Analiza -unctiilor $)o-ului reprezinta, de asemenea, un proces important n cadrul psi analizei. 2upa cum a-irma Frenc "19>Q#, e!ista n psi analiza si o practica standard de a nu trece la interpretarile 4d-ului pOna cOnd nu se realizeaza analiza -ortei si naturii speci-ice a atitudinilor constiente si comportamentului subiectului care pot in-luenta punerea n actiune a rezistentelor la diverse interpretari. Aceasta este *analiza e)o-ului*. Aceasta nseamna ca analistul tinde sa ntelea)a nu numai care sunt radacinile trecute ale problemelor actuale, ci si ce aspecte curente ale vietii pacientului sunt active la un moment dat. 2eci terapeutul lucreaza ntOi prezentul9 el nu poate analiza de -apt trecutul, ci doar l reconstruieste. Subliniind rolul ntaririi -unctiilor inte)rative ale e)o-ului, Frenc "19>6# arata ca analistul nu trebuie sa se a!eze doar pe impulsurile reprimate si pe mecanismele de aparare ale e)o-ului ci si asupra problemelor actuale pentru care e)o-ul cauta sa )aseasca o solutie. 4nterpretarile ,e masura ce sedintele se des-asoara apar semni-icatii si cone!iuni le)ate de problemele de baza ale pacientului. Jinenteles, analistul este primul care ncepe sa dezvaluie continuturi semni-icative n aparenta dezordine a in-ormatiilor ce rezulta din materialul produs de pacient. 2ecizia cOnd anume trebuie sa se -aca o interpretare unui pacient este luata n -unctie de aprecierea terapeutului n ce masura pacientul poate -ace -ata respectivei interpretari. Aceasta apreciere depinde, la rOndul sau, de e!istenta trans-erului si de ntele)erea mecanismelor de aparare a e)o-ului. 4nterpretarile -acute prea timpuriu de catre un analist amator pot arunca un pre-psi otic n criza
(

sau un an!ios ntr-o stare de panica. 4nterpretarea nu este un s-at, o su)estie, o ncercare de in-luentare a pacientului sau o proiectare a opiniilor si atitudinilor analistului, -n acelasi timp, interpretarile date de analist nu sunt ire-utabile, validitatea lor depinde de veri-icarea lor de catre pacient n sedintele viitoare, prin mecanismul asociatiilor libere si cel al analizei viselor. 4nterpretarea analitica consta deci n aceea ca terapeutul ordoneaza materialul discontinuu produs de pacient n cursul asociatiilor libere si analizei viselor, con-erindu-i o e!plicatie cu sens prin prisma conceptelor psi analitice. Aceste interpretari realizate de psi oterapeut ii a(uta pe pacient sa obtina insi) t-ul cu privire la continuturi inconstiente, surse ale unor comportamente dezadaptative. Arta interpretarilor are drept scop principal, dupa F r e u d, identi-icarea rezistentelor pe masura ce ele apar si determinarea pacientului sa devina constient de ele. /Ond rezistentele sunt eliminate pacientul poate proceda, prin intermediul asociatiilor libere, la abordarea materialului reprimat, aducOnd n constiinta continutul inconstient.

1.;107-FE1: Fenomen psihic care consta in retrairea anumitor sentimente, reprezentari, retraire care se realizeaza vis,<,vis de personalitatea psihanalistului, *iind o reeditare a sentimentelor pe care respectivul le,a trait in copilarie in legatura cu persoana aplagiate. +sihanaliza, ca principal instrument *oloseste interpretarea trans*erului. =ung considera ca nevroticul su*era de in*antilism, adica de *aptul ca dezvoltarea psihica s,a oprit in di*erite puncte si ca atare se comporta precum copiii. 0sadar, daca nevroza este un in*antilism, atunci vindecarea psihanalitica este un proces de maturizare si nu unul de eliminare a simptomelor. /adrul psihanalitic urmareste scopul si de a *avoriza dezvoltarea trans*erului. Elementele cadrului care *avorizeaza dezvoltarea trans*erului sunt: , neutralitatea cadrului > personalitatea reala a psihanalistului nu trebuie sa transpara in elementele care alcatuiesc cabinetul sau. 7eutralitatea *avorizeaza dezvoltarea trans*erului prin *aptul ca pacientul nu are un sentiment concret *ata de personali, tatea psihanalistului pe care nici nu il vede si ast*el proiectia imaginarului asupra terapistului este *acilitatea , modul de prezentare al psihanalistului > sa se instaleze intr,o anumita neutralitate care sa nu lase sa transpara elemente strict personale ale *iintei sale , contratrans*erul > nu este atat impactul pacientului, ci reactia inconstienta a analistului *ata de trans*erul pacientului.

2.+$R4S&$5&A. 4n psi analiza, reprezinta totalitatea mani-estarilor pacientului care se opune procesului analitic. 2evine -enomen parado!al atunci cand apelul la a(utorul psi analistului vine din partea pacientului. Freud spunea .Spsi analiza este o ps ioterapie care se des-asoara in conditii de rezistentaS. 8odalitatea de a depasi rezistenta este analiza rezistentelor. 2in punct de vedere al te nicii psi analizei, analiza rezistentelor precede analiza continuturilor care sunt aparate prin aceste rezistente. <.45&$+,+$&A+$A. +eprezinta instrumentul principal al psi analistului. ,si analiza este acea -orma de psi oterapie
1

care interpreteaza trans-erul, care se adau)a la -olosirea trans-erului, -olosire care este caracteristica pentru orice psi oterapie. 4nterpretarea trans-erului, care e considerata cea mai e-icienta -orma de interpretare, se re-era la sentimente, )anduri, atitudini, comportamente pe care le dezvolta pacientul -ata de psi analist relevandu-le -aptul ca toate sunt anaeronice, in sensul ca desi in aparenta il vizeaza pe analist, in -apt sunt modele de comportament elaborate in copilarie in interrelatiile -amiliale si care nu mai sunt con-orme cu $ul matur al pacientului ceea ce -ace ca o buna parte din comportamentul sau sa -ie inadaptat. 4nterpretarea readuce in -ata $ului matur aceste sc eme pentru a releva caracterul inadaptat si anacronic. >.45S4=H&. +eprezinta momentul in care pacientul pe baza analizei de pana atunci isi da seama de un adevar care-l priveste si care pana in momentul respectiv ii ramasese ascuns "revelatie#. Acest moment reprezinta rezultatul unui proces indelun)at in care se imbina interpretarea rezistentelor cu interpretarea trans-erului. 6.,$+CAJ1+A+$A. +eprezinta -enomenul de adancire a unor rezultate de(a obtinute in analiza. Apare in partea -inala a analizei. Spre deosebire de alte terapii si psi oterapii, psi analiza este o psi oterapie cauzala si nu simptomala. Bindecarea in psi analiza este un proces de maturizare psi ica. 5evroza este in principal o -orma de in-antilism "bloca( in trans-er#.

2in nou despre trans-er 'i analiza viselor

de :ean / iriac Modul de investigare specific psihanalizei presupune construirea unei relaii intre analist si analizant, pornind de la care sa fie puse in evidenta, prin transfer si contratransfer, conflictele incontiente ale celui din urma.< ,asa(ul de mai sus provine dintr-o lucrare romOneasc despre psi analiz, o introducere sau a'a ceva, publicat n citat pe 4nternet. Se observ dou aspecte importante. 1. 4deea de a construi relaia analitic. 1 idee in)inereasc 'i care nici nu este e!act. %n realitate, noi nu construim relaia ntre analist 'i analizant, ea se instaleaz de la sine. &rans-erul este prezent oriunde e!ist 2 persoane, deci nu se impune, nu se construie'te pentru c nu este un proces deliberat "nu -ac trans-er pentru c am ales eu s -ac#, con'tient. &rans-erul se a-irm natural, -iresc, -r intervenia noastr con'tient. 2. 4deea c con-lictele psi ice responsabile de apariia nevrozei snt descoperite prin trans-er 'i contratrans-er. &rans-erul are un rol mai ales decorativ. 2ar ce este mai important este s vedem ce anume consteleaz n incon'tient 'i n acest sens trebuie s apelm la analiza viselor.

Analiza viselor n psi analiz este al-a 'i ome)a tratamentului. Bisul este calea re)al spre incon'tient, zice Freud. 2espre analiza visului 'i importana ei n terapie Freud a scris mereu dovada vie este c mono)ra-ia sa Interpretarea viselor s-a actualizat continuu. %n acela'i sens vedem aprnd o carte de )enul Cazul ora n care Freud ilustreaz pe viu metoda analizei viselor 'i importana ei n terapie. ,entru analistul modern "adic -ormat n zilele noastre# analiza viselor nu mai ocup prim planul tratamentului. Di asta se e!plic ast-el. 1. &ratamentul nu mai este tratament, nu mai avem de-a -ace cu simptome nevrotice ci cu stri, cu atitudini etice sau -ilozo-ice. ,si analiza este ast-el un cadru de tai-as despre toate 'i orice -r nicio le)tur cu tratamentul propriu-zis. 2.Analiza viselor este o practic di-icil pentru neiniiat. $a necesit pentru apro-undare ani buni de munc tenace 'i, evident, talent, -ler. 1ri tocmai acestea lipsesc azi cnd parc nu mai avem timp nici s respirm. Analiza viselor este de -apt piatra de ncercare a tratamentului analitic. $ste interesant n acest sens de a adu) ce credea Freud. 4eoria viselor - scria el n 19<< - a rmas tot ce este mai caracteristic i mai specific privitor la noua tiin "psi analiza n. n.#, ceva la care nu e'ist nicio coresponden n restul cunoaterii noastre, un nou teritoriu care a fost smuls credinelor populare i misticismului. Stranietatea afirmaiilor pe care s!a simit obligat s le etaleze a fcut!o s +oace rolul de semn distinctiv astfel c utilizarea ei decide cine poate deveni un adept al psihanalizei sau cui aceasta din urm i rmne strin pentru totdeauna. "/oi conferine de introducere n psihanaliz, 19<<#. A'adar teoria viselor 'i implicit analiza decide apartenena la 'tiina psi analitic. $ste de re-lectat.

;ehnici utilizate in psihoterapia *reudiana Anamneza ? prima etapa in terapia psihanalitica este aflarea imprejurarilor in care s-a instalat boala, adica momentul aparitiei primelor simptome, precum si schitarea personalitatii psihopatologice. @a inceput Freud a utilizat hipnoza pentru a dezvalui evenimentele traumatizante pe care pacientii nu si le puteau aminti, apoi a renuntat la hipnoza si a adoptat in e)clusivitate metoda asociatiilor libere. ?rice amintire si simptom din biogra*ia pacientului, oricat de banale, pot *i de a.utor pentru psihanalist, deoarece pot contribui la re*acerea conte)tului nevrotic. 0cest lucru insa depinde de capacitatea psihoterapeutului de a identi*ica prezenta inconstientului in *apte aparent banale.

Metoda asociatiilor libere 0sociatiile libere produse de pacient reprezinta esenta psihoterapiei freudiene. /onditiile realizarii acestei metode este instalarea unei stari de rela)are pentru pacient , acesta sta intins pe o canapea 9in decubitus dorsal3, cu spatele la psihoterapeut si vorbeste liber despre orice ii trece prin minte, *ara a avea un subiect anume si *ara a alege sau omite ceva. Tema discursului este lasata in intregime la latitudinea pacientului. Este important ca e)primarea gandurilor, amintirilor si emotiilor sa aiba un *lu) liber, neintrerupt de ratiunea critica , acest lucru nu este simplu, deoarece suntem obisnuiti ca in e)primarea verbala sa ne cenzuram gandurile, din ratiuni morale, culturale, sau motive care de imaginea pozitiva pe care ne,o dorim. Aetoda asociatiilor libere este o cale de acces al psihoterapeutului catre trairile si con*lictele psihice ale pacientului, cu conditia ca acesta din urma sa dispuna de o atitudine de cooperare nelimitata, iar medicul sa nu intervina decat prin intrebari punctuale, ce pot declansa noi asociatii. 6n aspect asumat al acestei metode este *aptul ca o persoana nu poate spune tot timpul absolut tot ce,i trece prin minte. 0ici intervin rezistentele la analiza. +sihanalistul trebuie sa identi*ice aceste rezistente, sa le analizeze si sa le aduca la cunostinta pacientului, pentru ca acesta sa poata depasi obstacolele in calea asocierii libere. ;erapia este un proces progresiv, in care pacientul a*la sau isi reaminteste treptat lucruri care erau reprimate in inconstientul sau. 8nterventiile terapeutului se rezuma la procesul analitic in sine , clari*icari si interpretari. Analiza rezistentelor ?rice lucru care perturba des*asurarea normala a psihoterapiei semnalizeaza pentru terapeut e)istenta continuturilor re*ulate. +acientul *ie schimba subiectul, tace, sau decide sa intrerupa terapia. Constiente sau inconstiente, rezistentele intervin pentru a prote.a eul de dezvaluiri dureroase, 5ingropate5 in inconstient. +e masura ce terapia progreseaza, pacientul devine mai rezistent la su*erinta si invata sa invinga aceste rezistente , cu a.utorul psihoterapeutului. Analiza transferului ;rans*erul poate *i considerat drept cel mai important mecanism inconstient de rezistenta la analiza. 0cest *enomen se mani*esta in conditiile in care terapeutul ramane in totalitate neutruB din acest motiv medicul isi limiteaza interventiile strict la clari*icarile si interpretarile legate de procesul de analiza. Aecanismul de trans*er presupune proiectarea asupra terapeutului si repetarea unor sentimente si relatii din trecut. 0ceste relatii se re*era de obicei la persoane importante , parinti, *rati, partener de
"

viata. 6n exemplu de trans*er este cel al unei doamne care izbucneste in plans atunci cand este rugata sa astepte cateva minute pentru a intra in cabinetul psihoterapeutului. 1eactia se datoreaza *aptului ca *emeia isi imagineaza ca terapeutul pre*era sa prelungeasca sedinta cu o pacienta pre*erata. 0ceasta reactie este evident e)agerata pentru situatia respectiva. De *apt pacienta a retrait relatia din copilarie cu tatal sau, cand in *iecare seara era nevoita sa astepte sa *ie sarutata de noapte buna, deoarece tatal o saruta intai pe surioara mai mica. 6n alt exemplu este cel al unei tinere *emei care se simte atrasa si cucerita de un barbat in varsta, imediat dupa moartea tatalui sau. ;rans*erul se instaleaza in cadrul sedintelor de psihanaliza, dar nu numai. ;rans*erul poate *i intalnit si in viata de zi cu zi, motiv pentru apar relatiile interpersonale dis*unctionale. 0cest *enomen ne poate impiedica sa privim lucrurile in mod obiectiv, datorita *aptului ca investim persoana cu care avem o relatie in prezent cu calitati sau de*ecte ce apartin de *apt persoanei care a avut un rol important in trecut. Freud a introdus si notiunea de contratransfer, ce desemneaza reactia inconstienta emotionala a terapeutului in *ata mecanismului de trans*er realizat de pacient. +rivitor la acest aspect, terapeutul psihanalist este instruit sa deosebeasca sentimentele proprii de a*ectele provocate de reactia pacientului si sa nu le lase pe acestea din urma sa intervina in procesul de psihoterapie. ? provocare pentru terapeut este ca, in timp ce a*iseaza o atitudine neutra, sa pastreze empatia si receptivitatea *ata de pacient. ? regula a psihanalizei stabileste *aptul ca trans*erul nu trebuie interpretat inainte ca el sa se *i stabilit. +sihanalistul trebuie sa,i e)plice pacientului ca retraieste sentimente din trecut si sa,l a.ute sa,si dea seama cum acest *enomen ii a*ecteaza relatiile din prezent. ?data ce sunt constientizate sursele reale ale comportamentului, se produc schimbari la nivelul personalitatii. Interpretarea actelor ratate 0ctele ratate , Freudian slip , sunt erorile in vorbire, scris sau citit, lapsusurile, ticurile, etc. +ornind de la principiul determinismului, Freud a *ost primul care si,a dat seama ca aceste acte involuntare au insemnatate si de multe ori dezvaluie lucruri pe care autorii le ascund , ganduri, credinte, dorinte, etc. +e langa aceste erori, Freud a mai analizat si actele simptomatice, cum ar *i .oaca cu verigheta pe deget, acestea putand dezvalui intentii inconstiente. 6n exemplu de eroare de vorbire cu care suntem *amiliari este greseala lui 7. Cacaroiu in cadrul discursului de investitura din 1'' : 5Creau sa va spun ca echipa guvernamentala pe care ati aprobat,o azi are o sarcina *oarte grea, dar nici un e*ort nu este prea mic
#

pentru 1omania.5 -au campania electorala, cand presedintele 8. 8liescu i s,a adresat candidatului E. /onstantinescu spunandu,i: 5Domnule /eausescu5. Lapsusurile reprezinta uitarea unui cuvant sau unui nume, iar Freud credea ca numele sau cuvantul uitat este asociat cu un continut re*ulat in inconstient si pe care dorim sa,l pastram uitat. 6n exemplu este ce pe care Freud il da despre el insusi: in timpul unei discutiicu un prieten italian, Freud nu,si poate aminti numele unui pictor , -ignorelli. 8n timpul aceleiasi discutii, medicul comenteaza despre stilul de viata al turcilor din Dosnia, care puneau mare pret pe placerea se)uala. 0cestia obisnuiau sa,i spuna lui Freud: Domnule 9signor in limba italiana3, odata ce viata se)uala nu mai merge, viata nu mai are valoare.5 E)plicatia uitarii numelui pictorului 9-ignorelli3 este urmatoarea: in timpul unei perioade de boala Freud a trecut prin episoade de impotenta, iar numele -ignorelli , asemanator cu segnor , ii aducea aminte de acele episoade ne*aste, pe care le dorea date uitarii sau nestiute de nimeni. Freud a clasi*icat actele ratate in trei categorii, in *unctie de di*erite criterii: E 8n *unctie de raportul dintre tendinta perturbata 9modul corect in care trebuia sa se incheie situatia3 si tendinta perturbatoare 9eroarea in sine3, acesta se poate inclina in *avoarea tendintei perturbatoare, care inlocuieste complet tendinta perturbata, sau poate *i un raport de echilibru. E 8n *unctie de activitatea perturbata, actele ratate constau in rostire gresita, scriere gresita, lectura gresita, uitarea unui nume, uitarea unei intentii, sau pierderea unui obiect. E +otrivit complexitatii actelor ratate, acestea pot *i simple 9o singura eroare3 sau comple)e 9mai multe erori succesive, ce au aceeasi motivatie3. Interpretarea viselor 8n acelasi mod ca asociatiile libere, visele pot *i privite ca o reactie la e)perientele cotidiene si continuturile inconstientului , prea dureroase sau culpabilizatoare pentru a *i acceptate in mod constient. De *apt, Freud punea atata importanta pe analiza viselor, incat ii considera adevarati psihanalisti doar pe psihoterapeutii care utilizau interpretarea viselor in analiza pacientilor. +otrivit lui Freud, visul incorporeaza *actorii e)citanti din e)terior , senzatii corporale sau zgomote de mica intensitate, ceea ce inseamna ca rolul de evitare a perturbarii starii de somn , "gardianul somnului" cum l,a numit Freud. +e de alta parte, s,a *acut di*erenta intre continutul manifest sau vizibil al visului , ceea ce ne amintim la trezire , si continutul latent, adica a*ectele, dorintele si instinctele inconstiente care sunt e)primate prin continutul mani*est. 0cest proces de trans*ormare 9inci*rare3 a continutului inconstient in imaginile din vis 9trans*ormarea ideilor in imagini3 utilizeaza simboluri si este numit travaliu oniric.
$

Visele tulburatoare si cosmarurile dovedesc un travaliu oniric incomplet sau nereusit, prin care o parte a continutului inconstient apare eului , mai mult sau mai putin , in *orma sa adevarata. +otrivit lui Freud, starile de an)ietate si trezirea brusca asociate cu cosmarurile au rolul de a anunta pericolul patrunderii continuturilor re*ulate in constient, respectiv de a intrerupe acest proces periculos. ;eoria lui Freud mai include mecanismele onirice din cadrul travaliului oniric. ;rans*ormarea dorintelor, gandurilor si pulsiunilor in imagini implica o condensare a continuturilor inconstiente , adica o imagine simbolizeaza mai multe continuturi latente, precum si inversarea importantei , adica detaliile visului sunt cele mai importante in analiza visului, acestea *iind cele mai revelatoare pentru semni*icatia visului. Interpretarea simbolurilor , 8n psihoterapia *reudiana, analiza viselor consta in relatarea pacientului a continutului mani*est, apoi asocierea libera pe marginea visului. 0st*el psihoterapeutul incearca sa a.unga la continuturile inconstiente. Foarte important in acest scop este cunoasterea personalitatii si patologiei pacientului, precum si constientizarea *aptului ca simbolurile din vise nu sunt universale, ci au o interpretare unica pentru *iecare pacient. Visul ca dorinta , Freud spune ca visul reprezinta de *apt satisfacerea unei dorinte ale se-ului 9numit si sine sau id3. 0ceste dorinte pot *i de mai multe tipuri: dorinte care din anumite motive n,au putut *i satis*acute in timpul zilei, dorinte *iziologice activate in somn 9sete, *oame, apetit se)ual3, dorintele de pe parcursul zilei care nu sunt acceptabile din punct de vedere social si moral, dorinte inconstiente , acele impulsuri si necesitati re*ulate in inconstient. Cisele negative, contrare celor in care se satis*ace o dorinta, vin din partea supraeului si reprezinta dorinta acestuia de pedepsire a dorintelor neacceptate din punctul de vedere al valorilor morale superioare.