BOALA DE NEWCASTLE (PSEUDOPESTA AVIARA)

Def- boala infectioasa grava, extrem de contagioasa, produsa de un paramixovirus si caracterizata din punct de vedere clinic prin tulburari respiratorii, digestive si nervoase, sau numai prin scaderea productiei de oua, iar anatomopatologic prin leziuni hemoragice sau hemoragiconecrotice, localizate cu precadere in proventricul si intestin. Etiologie: - ribovirus din fam. Paramyxoviridae. Virusul se cultiva usor pe oua embrionate de 7-12 zile, prin inoculare intraalantoidiana, i.v., intracerebrala sau pe membrana corioalantoidiana. - exista patotipuri de virus al bolii de !e"castle# forma $oyle %leziuni intestinale&, forma 'each %simptome nervoase si respiratorii&, forma 'eaudette %simptome predominant respiratorii& (i forma )itchner %inaparent clinic&. Caractere epidemiologice: Receptivitate- galinacee, curci, fazani (i bibilici %forma foarte grava&* porumbeii (i potarnichile ca si palmipedele fac forme mai putin severe. +mul este receptiv la virus facand o forma usoara, cu febra, frisoane, stare generala alterata urmata de vindecare in aproximativ o saptamana. ,unt receptive toate pasarile neimunizate de toate v-rstele, dar nivelul receptivitatii si gravitatea bolii variaza in mod invers proportional cu v-rsta. Pasarile din rasele ameliorate sunt mult mai receptive dec-t cele din rasele rustice. Surse de infecie . surse primare %pasari bolnave si cele cu infectii inaparente, cadavre, carcase si organe, oua provenite de la acestea&. Virusul este eliminat prin toate secretiile si excretiile. Pasarile vaccinate pot fi purtatoare asimptomatice. Pasarile salbatice difuzeaza virusul* ouale provenite din efective infectate pot contine virusul pe coa/a sau in interior. Vaccinurile contra bronsitei infectioase, difterovariolei aviare sau alte boli ale pasarilor, daca au fost preparate pe oua infectate natural pot constitui surse de infectie importante. Cai de infectie# in cazul infectiei aerogene prin intermediul mucoasei con/unctivale si a aparatului respirator* transmiterea prin mucoasa digestiva se realizeaza in cazul apei sau fura/elor contaminate* transcutanat se transmite mai ales prin inoculare cu acul de seringa. Dinamica epidemica# boala are putere mare de difuzibilitate decim-nd pasarile de pe o zona intinsa intr-un timp scurt. 0ravitatea epidemiilor este influentata de virulenta tulpinii, de patotip, care poate varia mult de la o epidemie la alta.

Patogeneza: 1ndiferent de calea de infectie, virusul se multiplica mai intai la poarta de intrare si dupa 2 23 ore patrunde in circulatia generala produc-nd o infectie de tip septicemic, insotita de hipertermie. 4n cazul in care pasarile supravietuiesc infectiei, se instaleaza o imunitate umorala solida, care dureaza de la cateva luni la 1-2 ani dependent de varsta pasarii si de virulenta tulpinii infectante. Tabloul clinic: Forma supraacuta dureaza 1 zi si se manifesta prin inapetenta, horiplumatie, convulsii. Forma acuta - febra, inapetenta, incetarea ouatului. Pasarile sunt somnolente, aripile si coada sunt lasate in /os, uneori se remarca si con/unctivita, edemul pleoapelor, epifora si opacifierea corneei, uni sau bilateral. 5ulburari digestive # indigestie ingluviala, diaree cu fecale apoase urat mirositoare, uneori cu strii de sange. 5ulburari respiratorii# in cavitatile nazale, trahee si bronhii se aduna mult mucus de care pasarea incearca sa se debaraseze prin tuse, stranut si miscari bruste ale capului. Pasarile bolnave tin gatul intins si ciocul intredeschis, pentru a-si usura respiratia si scot un c-r-it caracteristic. 5ulburari nervoase# se pot instala chiar de la inceput. 6par incoordonari in mers, din care cauza nu se pot deplasa in linie dreapta, tulburari de echilibru, pareze si paralizia aripilor, moarte. Forma subacuta: simptome asemanatoare, febra diminuata, sunt mai frecvente tulburarile nervoase. Tabloul morfopatologic# 1n formele supraacute . leziuni sterse 1n formele tipice, acute si subacute . pe mucoasa bucala, faringeana si esofagiana se observa papilele mucoase tumefiate. 7aracteristici sunt focarele hemoragice diseminate in toata masa proventriculara sau organizate sub forma de cordoane hemoragice la intrarea sau iesirea din proventricul. 8oarte frecventa in boala de !e"castle este inflamatia hemoragica sau hemoragiconecrotica a formatiunilor limfoide de la intrarea in sacii cecali. $estul de frecvente sunt hemoragiile ovariene, de la baza cordului, de pe fata interna a sternului, de pe mezenter si alte seroase. 1n ,!7 . congestii si infiltratii hemoragice ale membranelor meningeale. Diagnostic: - prin coroborarea datelor epidemiologice, clinice si morfopatologice - diagnostic de laborator .izolare virus pe oua embrionate insamantate cu material patologic %triturat de splina, pulmoni, creier, mucoasa si exudat traheal, mucoasa digestiva&* 1)6* 9:1,6*,!.

Prognostic: - intotdeauna grav. Profilaxie si combatere: - masuri generale si specifice - masuri imunoprofilactice # vaccinuri inactivate si vaccinuri atenuate* vaccinare pe cale subcutanata, intramusculara, intracon/unctivala, prin imersia ciocului, in apa de baut, prin aerosoli. - in /urul focarului se instituie zona de protectie cu raza de ; <m si o zona de supraveghere cu raza de minim 13 <m. 7=>71# simptomatologie 2 cu cea de la gaina P>9P9:156 ,1 '1'1:176 # mai ales tulburari digestive si nervoase 86?6!1# forme nervoase, paralitice P+>=@'91# - P6>6@1A+V1>+?6 P+>=@'91:+>.- diaree verzuie, apatie, beau multa apa, caracteristice sunt formele nervoase cu tremuraturi ale capului sau aripilor, torticolis, pareze si paralizii ale aripilor sau picioarelor. RABIA (T RBAREA! Def . boala infectioasa, intalnita la toate speciile de animale homeoterme, transmisibila la om, caracterizata prin grave tulburari nervoase, exprimate prin hiperexcitabilitate si agresivitate, urmate de paralizie si moarte. Etiologie# - virus neurotrop incadrat in familia >habdoviridae, genul :yssavirus. 1n serotipul 1 %agentul etiologic al turbarii& sunt# tipul 1 9uropean %vulpe&, tipul 1 6frican, tipul 1 5ailandez, tipul 1 @adagascar, tipul 1 ,=6 si virusurile vaccinale 9ra si 8lury. Caractere epidemiologice: Receptivitate " toate animalele cu sange cald indiferent de varsta, rasa, sex, stare de intretinere, anotimp, clima, etc.7el mai frecvent boala apare la caini, apoi pisici, rumegatoare. Pasarile fac rar boala. 'atracienii nu fac boala, dar la broastele testoase virusul poate rezista in creier pana la ;33 zile. Surse de infectie# animale bolnave si cele infectate aflate in ultima faza a perioadei de incubatie. :a animalele infectate virusul se gaseste in ,!7 (i ,!P. 1n maduva spinarii si ganglioni, cantitatea de virus este mica iar in nervii periferici se gaseste in cantitati foarte reduse. Virusul este prezent in saliva la sfarsitul perioadei de incubatie, unde persista in tot timpul bolii. :aptele animalelor turbate practic nu contine virusul. 1n urina virusul se gaseste inconstant si in cantitate mica. 9xista 2 rezervoare de virus # domestic %urban&- caine, pisica, rumegatoare, cabaline suine si silvatic %salbatic&- vulpi, lupi, bursuci, iepuri, sobolani, etc. 1ntre cele 2 rezervoare exista relatii reciproce. +biectele murdarite cu saliva animalelor turbate pot servi ca surse secundare de infectie
3

Transmitere# direct - prin muscatura , zgarieturi %daca gherele sunt murdarite cu saliva infectata&, depunerea de saliva pe plagi proaspete* infectia treansplacentara a fost rar semnalata Aspect epidemiologic# sporadic, enzootic sau epizootic. Patogeneza: $upa patrunderea in organism, pentru realizarea infectiei rabice este necesar ca la nivelul portii de intrare sa se gaseasca filete nervoase recent lezionate pe care sa se poata fixa si prin care sa se poata propaga virusul. :a locul de patrundere, virusul patrunde in nervi si se propaga centripet, pasiv, lent, invadand treptat nervii periferici si a/ungand in ganglionii spinali, de unde cuprinde encefalul si determina encefalita rabica. Pe masura ce se replica in ,!7, virusul se disperseaza din nou in organism, in sens centrifug, tot pe traiectul nervilor. $ifuzarea se mai poate face si pe cale sanguina sau limfatica. Turbarea la caine# 8orme# furioasa si paralitica. Perioada de incubatie . 1B-C3 zile. Perioada este mai scurta la animalele tinere, muscate in regiunile cefalice si la cele cu muscaturi multiple. Forma furioasa . stare de excitatie extrema, cu manifestari agresive. 9xista ; perioade # - faza sau perioada prodromala %schimbari de comportament- mai afectuos fata de stapan sau indiferent, trist, se retrage in locuri intunecoase, animalul rascoleste pamantul reactioneaza exagerat la stimuli, pare a avea halucinatii* inghite obiecte necomestibile* la locul muscaturii poate apare prurit, animalul putandu-se automutila* setea conservata sau exagerata &* faza sau perioada de stare %furie, agresivitate la inceput numai fata de animale, forta cu care musca poate determina ruperea dintilor sau fractura maxilarelor* frivirea este fixa* animalul are tendinta de a fugi de acasa si poate parcurge distante mari %dromomanie& iar daca intalneste persoane sau animale le ataca* voce ragusita cu urlet prelung la sfarsitul latratului&* faza sau perioada paralitica %paralizia muschilor linguali, maseteri, oculomotori, laringieni* afonie* maxilarul inferior atarna inert* pleoapa a 111-a este proeminenta* paraplegie* moartea prin asfixie&. Forma paralitica . lipsa acceselor de furie si inecepe cu o stare de depresie urmata foarte rapid de paralizia muschilor faringieni si maseteri, apoi paralizie generalizata si moartea dupa ;- zile. Forme intermediare - gastrointestinala %colici, enterita hemoragica, fara agresivitate sau paralizie&, meningeala %cu evolutie supraacuta&, atrofica %slabire progresiva&. Tablou morfopatologic: - cadavrele sunt emaciate, cu plagi recente, fracturi de mandibula, dinti rupti etc. - stomacul contine corpuri straine - modificari microscopice din ,!7 cu caracter de encefalomielita limfocitara nepurulenta

leziuni specifice . incluziile oxifile din celulele nervoase D corpusculii 'abe(!egri

Diagnostic: - metode de identificare a virusului # 18, >>91$ %rapid rabies enzyme immunodiagnosis&. Pentru a pune in evidenta virusul in celulele nervoase se pot face amprente din hipocampus %cornul lui 6mmon& proaspat. ,imultan se executa si bioproba %soarece&. +rice soarece mort intre a 13-a si a 21 zi de la inocularea intracerebrala se examineaza prin 18. - teste serologice . 9:1,6, ,! pe soareci, testul de virus neutralizare. Prognostic:# defavorabil. Tratament - nu exista. :a locul muscaturii se pot face spalaturi cu substante antiseptice sau cauterizari. Profilaxie # - profilaxie generala %distrugerea rezervorului de virus si a vectorilor principali& si specifica %vaccinare antirabica- atat preventiv cat si de necesitate&. 1n >omania este obligatorie vaccinarea antirabica la caine si de necesitate la celelalte specii si om . - vaccinarea se realizeaza i.m. in fesa incepand cu varsta minima de C saptamani%de necesitate& sau 12 saptamani % preventiv&. Combatere: - boala se declara oficial si se instituie carantina de gradul 111. ,e instituie o zona epizootica pe o raza de cel putin ;3 <m in /urul focarului. - toate animalele cu semne clinice de turbare, suspecte si muscate de acestea trebuie ucise. - stingerea bolii si ridicarea masurilor de carantina se face dupa ; luni de la ultimul caz de turbare, daca in localitate nu mai exista animale aflate sub observatie. - toate carnasierele care au muscat sau zgariat persoane sau alte animale, chiar daca nu prezinta alte semne de rabie vor fi tinute sub observatie clinica 13 zile, stiindu-se ca virusul rabic isi face aparitia in saliva cu 13 zile inainte de aparitia primelor semne clinice de turbare Turbarea la pisica # ,imptomele apar dupa 13-1B zile predominand forma furioasa % nu recunosc stapanul, miauna fara intrerupere si strident, cad, se rostogolesc, apoi apar paralizii, sufocare si moarte. 1n forma paralitica apare paralizia muschilor maseteri.

Turbarea la solipede# 2 cu boala la caine. 1ncubatie . 1-; luni. Forma furioasa este cea mai frecventa %miscari permanente ale cozii, batai din picioare, tresariri ne/ustificate, loveste cu picioarele, nu poate degluti* animalul rupr capastrul sau ieslea, dromomanie* intre accese sta imobil cu privirea fixa, necheaza ragusit* paralizia incepe cu trenul posterior si moarte in -C zile. Forma paralitica se manifesta prin depresiune si imobilitate. 6nimalul sta spri/init cu capul de perete sau iesle* dupa ce apar paraliziile calul se culca si moare in 1-2 zile. ,olipedele cu simptome clinice de turbare se ucid, iar cele muscate dar valoroase se vaccineaza in primele 2 zile de la eveniment. Turbarea la bo$ine# ,emnele clinice apar dupa o perioada de incubatie de 1-; luni. Forma furioasa# salivatie abundenta, modificarea vocii, cascaturi frecvente, excitatie puternica* dupa 1-2 zile apar accesele de furie. Forma paralitica # sensibilitate pronuntata a regiunii glosofaringiene, rumegarea inceteaza si apar meteorisme. Turbarea la obine si caprine: 1ncubatie . 13-CB zile Forma furioasa . animalul alearga tot timpul, din cand in cand se opreste brusc, loveste pamantul cu picioarele, behaie cu voce groasa, scoate sunete prelungi* apare strabismul* oile se reped la oameni, caini, incercand sa muste, sa loveasca cu picioarele sau cu capul* isi smulg lana* se reped si lovesc obiecte imaginare* paraliziile progreseaza repede Forma paralitica -privire speriata, pareze, paralizii ce duc la moarte in 1-; zile 6nimalele turbate ca si cele muscate de animale turbate se ucid dupa C zile. Turbarea la suine: 8orma furioasa . hiperestezie puternica, scroafele isi devoreaza purceii, moarte in 1-2 zile. 8orma paralitica . rara la porc. Turbarea la animalele salbatice(lup% $ulpe! # Predomina forma furioasa. :upii turbati se reped la oameni in special la cap. Vulpile devin blande, permit omului sa se apropie si se lasa mangaiate, prinse si legate si musca lasand rani superficiale. 6poi devin indiferente, prezinta opistotonus, rostogoliri, apoi se instaleaza paraliziile. Vaccinarea acestor animale se face pe cale orala in momeli. Turbarea la pasari# ,e intalneste foarte rar, s-a descris la gaini si evolueaza de obicei sub forma furioasa. Pasarea alearga mereu, dand din aripi, ataca oamenii, animalele, pasarile lovind cu ciocul, picioarele si aripile. @oartea survine in 2-; zile cu pareze si paralizii progresive.