' , bold 1 1 LB RR ee q Coperta de EPAMINONDA TIOTTU GHEORGHE VASARU i 7 i |r mei Teodor Patr Maria § - i PREFATA acestui clement. su) — deuteriul —, a ctirué relevanfit pentru energetica le, deocamdata insufi- se situeazi, ined de pe wentele ce aledtuiese complexa icleare, cale naturalti, sub acfiunea new- naturét tri imp a fost wtitizat ca traso glaciologic $1 hidrologie In reactorié nucle aetiviare, prin interm motiv pentru care res meteorolagic, te fe alcituicste, tmpreund cu oigentl, mo- ele de api grea, utilicati ca moderator. Majoritatea tritiului generat in reactorii nucleari cu fisiune se ezintil sub formi de apt t element find, de asemened, ‘orporat in structura elementel , Sait a@ barelor de Sint scoase din re- je de retratare, tritiul ichidele de proces, ctirora le conferti astfel radioacti Ta forma gazoasé, tern 5, intre program de cercetare coordonat, asupra ma- mnfilor si deseurilor nucleare purtétoare de tritiu. ei detritiert riguroase a apei din inst insa interes nu numai sub aspectul ysigurdrii deplinei secu- onalului din industriile nucleare actuale si a protectici inconjurtitor: intr-o perspectivi mei cuprinzditoare, sepa- trebuie priviti ca o actiune pregtititoare dri reactorilor de fuziune nuclear pentru a deuteriu-tritiu prezintt, dupi iunea detritierti revine la elaz © scar corespunzitoare a unot procedee eparare izotopicd, capabile st extragi tri= de interes nuclear, cu performante Se stie c@, deaarece natura prablemei instisi nu ingiduic de wivea unui unic, universal valabil si unanim acceptabil de 4@ superioritipié unut procedeu de separare izotopick asupra ‘altuia, in prezent se desfasoard 0 intenst activitate de cercetare $1 evaluare, i diversitati de procedee. Pentru fiecare 4 tai dupa 0 atenté gi fizice ale izotopului urmarit i de imbogitire necesar, cat scara protec- Hi, consumul de energie si costurile ‘ere, competitia fiind astfel deschisi mai ce oferti uneori merite si constringeri comparabile. ite situafii optimul se poate atinge nu= ‘mai prin combinarea a doud sau mai multe procedee-standard de separare. Asemenea aspecte, ce sporese in mod traditional dific a deck difictirié unor indust se aplica » Cu specificitatea cuven lui — japt ce subliniuzd interesul lucrérilor ce igi propun o cit mai bund orientare profesionald in domenit Din acest punct de vedere, lucrarea de Joti —-prima de acest gen-in literatura noustra de spe Separare a tritiulu, tratarea subiectulu consacraté surselor de produtere a tritiului; partea a doua de- serie procesele si instalafitie die separare propriuncise. In aceasti de asemenea, o distincfie intre procesele uti- ice $i cele de recuperare si imbogilfire a tri- , se folos termodifuzia si guecromatografia, in problemele lega! itiere, In afara proceselor clasice ce-si disputi intiietatea —. distilarea, electroliza, schimbul chimic, termodijuzia, extractia lichid-lichid — se dezvoltit in prezent, inspirind mari sperante, procesele wvansate laser. sustinut printr-o bibliografie atent. selectionatl si te. Totodatt,, alegerea $i sistematizarea subiectelor, precum, si o constructie a expunerti, urmarind punerea in evident a celor mai caracteristice aspecté dlé problemelot tratate, vor apropia de. acest volum un larg cere de 8 dobindeasct o orientare avizati intrsun domeniu al tehnologiei cén- femporane a clirui important nu va conteni s@ creased in anit tort. cartea sa, le urez amindurora eritd. autorut Sccesul pe care, pe bund dreptate, Acad. prof, JOAN URSU