Moara cu noroc

de Ioan Slavici
A. Continut
Capitolul I
Soacra lui Ghita, mama Anei, isi spune parerea in legatura cu intentia de a lua in arenda o carciuma de langa Ineu, Moara cu noroc. Ea crede ca e mai bine sa ramana la locul lor, insa spune ca este decizia lor nu a ei. Dupa aceasta discutie Ghita hotaraste sa arendeze carciuma.

Capitolul II
Carciuma este un loc unde se castiga bine deoarece orice drumet ce trece prin zona se opreste acolo pentru a bea un pahar sau sa stea la vorba. Clientii carciumei erau foarte multumiti pentru ca nu erau tratati ca niste straini, ci ca membri ai unei familii.

Capitolul III
Intro zi sosi la Moara cu noroc ica Samadaul, !un om ca de treizeci si sase de ani, nalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mi"loc#. Samadaul era de fapt o porecla, insemnand !cel ce are gri"a de turmele de porci date porcarilor#. Era un !om aspru si neindurat#. Ana este fascinate de ica, iar Ghita ii cere sa$I spuna ce se intampla de obicei pe la carciuma.

Capitolul IV
1

In urma vizitei lui ica, Ghita isi cumpara doua pistoale, ia o a doua sluga si doi caini pe care ii invata sa fie rai. %ot din aceasta pricina el isi schimba si atitudinea, devenind mai rece, mai violent. ica ii cere intr$ una din zile, printr$un porcar sosit cu turma la Moara, sa dea mancare si bautura porcarilor sai, si sa$si opreasca drept rasplata cinci porci. Ghita il refuza la inceput dar cazu in final de accord. Cand vru sa$si opreasca porcii porcarii ii spusera ca nu au primit ordin de la ica sa ii dea.

Capitolul V
ica Samadaul impreuna cu doi tovarasi se apropie intr$o seara de carciuma pe un drum laturalnic, insa este simtit de cei doi caini ai lui Ghita, pe care reuseste sa$i imblanzeasca. na trimite pe aie, sluga, sa stea ascuns in spatele unor rachiti, pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau. Samadaul ii da lui Ghita insemnele turmelor de porci, bucati de piele pe care le prinde la urechile porcilor, deosebite ca forma. Ii cere sa observe deplasarile turmelor si sa$l informeze despre ele. Dupa care ii ia o parte din bani, amenintand ca daca nu ii da nu$l va lasa sa stea la Moara.

Capitolul VI
Ghita primeste de la ica sase porci, niciunul purtand ionsemnele Samadaului. In timpul unei vizite la carciuma ica il intreaba pe Ghita cand are sa vie arendasul evreu dupa arenda. &rofitand de sosirea unor lautari, ica ii pune sa faca ce stiu ei mai bine si danseaza cu Ana, facandu$l gelos pe Ghita.
2

Capitolul VII
Ghita se imprieteneste cu un "andarm de la Ineu, &intea, !om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii obra"ilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut la fire#. ica ramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste afara si vede apropiindu$se o femeie. %rezit din nou de caini el priveste iarasi afara si vede aceeasi femeie insotita de un barbat, departandu$se de Moara. Sosit la carciuma, &intea ii spune lui Ghita ca arendasul a fost batut de nu !se mai poate pune pe picioare#. %otodata ii marturiseste ca si el a fost in gasca de talharii a lui ica, inainte de a deveni "andarm. Dupa care pleaca cu Ghita si cele doua slugi ale sale, aie si Marti, la Ineu pentru cercetari asupra "afului.

Capitolul VIII
In absenta lui Ghita la bar soseste o femeie alaturi de fiul ei in varsta de cinci ani. Discurand cu feciorul Ana afla ca tatal acestuia se sinucisese in urma cu trei saptamani, si ca femeia ar avea turme de porci in padurile de pe langa Moara cu noroc. 'eciorul discuta cu vizitiul si$i spune ca banuieste o legatura intre ica si femeie, ca unul fura bi"uterii si ca celalalt le vinde.

Capitolul IX
a Ineu Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar, care afla de la Marti ca Ghita are insemnele turmelor lui ica, ca a primit porci de la acestia si ca l$a vazut intr$o seara discutand cu ica, (aut, )uza$(upta si Saila )oarul despre
3

arendasul ce fusese "efuit. e mai spune ca dupa aceea Saila si )uza$(upta au plecat spre Ineu, ica ramanand la carciuma pana dimineata. &e la miezul noptii el auzii cainii si iesi sa vada cine e, afland apoi ca era (aut alaturi de o femeie. Dupa o vreme el auzi iar cainii si il vazu pe (aut plecand alaturi de femeie. Marturia lui Ghita difera de cea a slugii sale, el spune ca nu Ghita era alaturi de femei si ca cei doi au plecat la curt timp dupa ce sosisera, pe la miezul noptii. &intea ii aduce lui ica o servitoare, pe *ta, ce primise ordin sa$l spioneze pe ica. Intorcandu$se la Mara &intea, *ta si doi "andarmi descopera o caruta fara cal si un copil omorat de o lovitura in cap. 'iind geloasa pe *ta, Ana il invinuieste pe Ghita de complicitate la "efuirea arendasului.

Capitolul X
&intea gaseste cadavrul unei femei, ce murise sufocata, si cu mainile legate cu un bici, al lui ica. Dupa aceea il gaseste pe unul din "andarmi, +antl, impuscat si in"unghiat, dar inca in viata, pentru scurt timp. Cutitul ar fi fost al lui Saila, iar la casa lui )uza$(upta au gasit o parte din argintaria ce fusese furata de la arendas &intea il aresteaza pe ica, iar acesta declara ca biciul era al sau, dar ca probabil il uitase la carciuma, si ca intradevar cutitul era al lui Saila. ica a fost eliberat la interventia unui proprietar de turme de porci.

Capitolul XI
)uza$(upta, (aut si Saila sunt prinsi, iar la procesul ce are loc in ,radea ica declara ca (aut a venit intradevar la carciuma, dar singur, pentru al instiinta cu
4

privire la disparitia unor porci din padurea din 'undureni. El spune ca nu$si aduce aminte sa fi discutat vreodata despre arendas, si nici ca in noaptea "afului (aut si Saila sa fi plecat spre Ineu. Ii banuieste pe Saila si )uza$ (upta ca fiind autorii "afului si a crimelor. &intea banuieste un complot si afirma in fata "udecatorului ca el crede ca argintaria a fost pusa de altii in casa lui )uza$ (upta, si ca in trupul lui +antl cutitul lui Saila ar fi fost intentionat lasat in rana. )uza$ (upta spune ca in perioada "afurilor el nu a fost la Ineu ci la Salonta, alaturi de (aut si Saila. Saila declara ca se intelese cu (aut sa fure o turma de la 'undureni si a plecat apoi in Salonta pentru a gasi comparator. Ghita afirma, ca si &intea, ca nu$i crede pe Saila si )uza$(upta vinovati. &rin decizia "udeatorului Ghita si ica sunt gasiti nevinovati, iar Saila si )uza$(upta sunt condamnati la puscarie pe viata.

Capitolul XII
ica ii inapoiaza lui Ghita banii imprumutati si raspunzand la intrebarea carciumarului, spune ca banii sunt din cei furati de la arendas si de la femeie.

Capitolul XIII
Ana participa alaturi de Ghita la numaratoarea banilor, printre care recunoaste hartia cu un colt rupt si hartiile noi pe care femeia ce fusese ucisa le avea asupra sa. Ana il intreaba pe Ghita de unde sunt banii, acesta spunadu$i ca intr$o zi va afla de provenienta acesotra, si pleca la Ineu unde ii vorbeste lui &intea despre bani. Acesta ii cere sa ia de la ica, ce urma sa schimbe banii furati de la
5

arendas, orice suma, si sa faca schimbul al arendasul "efuit, pana cand va reusi sa anunte "andarmii de prezenta lui ica la carciuma, cu bani la el.

Capitolul XIV
Ghita isi vede sotia in prea"ma lui ica, insa isi spune#.u/...de asta nu m$am temut niciodata si nu am sa ma tem nici acum#. &rofitand de sosirea unor lautari ica organizeaza o petrecere, Ana "ucand de placere cu el. Ghita accepta ca "andarmii sa vina la carciuma si sa$l surprinda pe ica cu banii de la "afuri la el. Dupa plecarea lui Ghita Ana ii spune Samadaului- !%u esti om, ica, iara Ghita nu$i decat o muiere imbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rau decat asa#.

Capitolul XV
ica pleaca de la Moara si este rugat de Ana sa o ia cu el, acesta refuzand. &e drum ica se adaposteste in biserica de la marginea satului 'undureni, unde isi aduce aminte ca a pierdut chimirul cu bani, si ca impotriva sa se face un complot.

Capitolul XVI
Ghita, &intea, Marti si inca doi "andarmi sosesc la Moara cu noroc si il vad pe ica plecand. &ornesc toti dupa el, cu e0ceptia lui Ghita, care se duce la carciuma pentru a$si omora sotia. a Moara sosesc ica si (aut care il impusca pe Ghita. ica pleaca apoi spre 'undureni, spunandu$le lui (aut si lui &aun sa dea foc carciumii. &e drum calul lui ica oboseste, si ica il paraseste. ica este insa incon"urat de "andarmi si se sinucide izbindu$se cu capul de un pom.
6

A"ungand la carciuma mama Anei isi spune ca totul se datoreaza unui fulger.

Capitolul XVII
Dupa ce este stins focul, batrana pleaca alaturi de copii, spunand- !Simteam eu ca nu are cum sa iasa bine1#.

B. Locul si timpul desfasurarii actiunii

Actiunea se petrece la Moara cu noroc, o carciuma de la marginea Ineului, dar si prin apropierile acesteia.

C. Parere personala
&e parcursul operei Slavici acorda o mare atentie modului in care se e0prima persona"ele, din simplele dialoguri purtate intre persona"e putand fi distinse diferite caracteristici psihice ale acestora. !&rin creatia lui Slavici proza romanesca dobandeste o consolidare a dimensiunii realiste si o remarcabila deschidere spre psihologic.#