Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

010

5 ANALIZA LOCALA A ECUATIILOR CMPULUI ELECTROMAGNETIC

5.1 CLASIFICAREA REGIMURILOR CMPULUI ELECTROMAGNETIC. Studiul regimurilor cmpului electromagnetic indic aria de aplicabilitate a cmpului, numind regim condiiile particulare de manifestare ale cmpului electromagneticMrimile cmpului electromagnetic sunt dependente de coordonate si timp .Din punct de vedere al modului de variaie n timp a mrimilor electrice i magnetice ,se pot defini regimuri staionare i variabile n timp. n regim staionar mrimile nu variaz n timp
D t

! i

loc transformri de energie. Din aceast categorie fac parte regimurile de cmp electric staionar #electrocinetica$ i de cmp magnetic staionar. Mrimile de stare satisfac o ecuaie cu derivate pariale de tip eliptic i fenomenul pe care-l descriu este de difuzie staionar. o %egimul staionar nensoit de transformri de energie se numete static i anume& de cmp electrostatic #electrostatica$ i de cmp magnetostatic #magnetostatica $. n regim static orice variaie in raport cu timpul este nula
D t

" t

!., dar au

!,

intensitile i induciile cmpurilor electric i magnetic satisfac ecuaii cu derivate pariale de tip eliptic #(aplace respectiv (aplace ) *oisson$+ Regimurile variabile n timp n care se ia n considerare numai viteza de variaie n timp a uneia dintre induciile, fie electric fie magnetic, se numesc cvasistaionare.#lent variabile in timp$ 'n regim cvasistaionar anelectric sau magnetic se negli,eaz intensitatea curentului electric -ertzian. o n regim cvasistaionar anelectric dependena dintre rot H i este negli,abil+ n acest regim , legea circuitului magnetic are forma teoremei lui .mpere& rot H=J iar mrimile J , E , B i H, n acest regim satisfac o ecuaie cu derivate pariale de ordinul doi , neliniar ,de tip -iperbolic ./enomenul pe care-l descrie ecuaia este de difuzie. %egimul cvasistaionar anelectric al cmpului electromagnetic intereseaz n principal n studiul curenilor variabili n conductoare masive. o In regim cvasistaionar amagnetic sau electric se neglijeaz tensiunea electromotoare indus de lu!ul magnetic variabil n timp" #dependena dintre rot E i
" t
D t

" t

! i J !. 'n regimurile statice i staionare,

este negli,abil.$ 'n acest regim legea

016

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

induciei este de forma & rot E=0. Acest regim intereseaz n studiul enomenelor din dielectricii cu pierderi. Regimul general variabil se mai numete i regim nestaionar# sau dinamic#n regim dinamic #general variabil$ , determinarea vectorilor E i D distinct de vectorii H i B nu este posibil datorit celor trei dependene dintre mrimile electrice, pe de o parte i mrimilor magnetice pe de alt parte, care intervin n ecuaiile care se refer la rotaia lui E i H i anume& o dependena dintre rot H de o dependena dintre rot E i
" t
D t

i J

'n acest regim mrimile D , E , B i H satisfac o ecuaie cu derivate pariale de ordin doi neliniar de tip -iperbolic + fenomenul pe care-l descrie este de propagare. %egimul dinamic al cmpului electromagnetic intervine n studiul radiaiei si propagrii undelor electromagnetice. 5.2 ECUAIILE DE ORDINUL I ALE CMPULUI ELECTROMAGNETIC (ECUATIILE MA !ELL" .naliza sistemului de ecuaii al cmpului electromagnetic din punct de vedere al coerenei, completitudinii i necontradiciei se face cu a,utorul teoremei fundamentale a cmpurilor de vectori. 2atura cmpurilor de vectori se studiaz cu a,utorul a dou mrimi globale" integrala de linie i integrala de supra a ale vectorului cmp crora le corespund mrimile locale #difereniale, punctiforme$ rotorul i divergena vectorului cmp. .ceste mrimi #globale sau locale$ intervin n formularea teoremei fundamentale a cmpurilor de vectori. /r a particulariza pentru cmpul electromagnetic 3 teorema fundamental a cmpurilor vectoriale4, s considerm un cmp vectorial caracterizat de vectorul F . 'n conformitate cu aceast teorem , vectorul cmp F al unui cmp de vector este unic determinat n fiecare punct din domeniul V mrginit de suprafaa nc-is , dac se cunosc& a$ ) n formulare integral #global$& 0$ circulaia vectorului
/

n lungul oricrei curbe nc-ise &

$d s

#5.0$

6$ flu7ul vectorului trasat n cmp

prin orice suprafa nc-is care poate fi

$ d A

#5.6$

b$ ) n formulare diferenial #local$&

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

011

08$ rotorul vectorului 68$ divergena vectorului

rot $

#5.1$
/

n fiecare punct din domeniul

div $

#5.9$

c$ condiiile pe frontier n fiecare punct de pe frontiera a domeniului V #indiferent de formulare problemei, integral sau diferenial$, redate aceste condiii ie prin componenta normal & / = n /
n

ie prin componenta tangenial&

/t = n / .

#5.5$

%ezult astfel c teorema fundamental a cmpurilor de vectori permite determinarea cmpurilor n funcie de flu7urile i de tensiunile cmpului, respectiv n funcie de rotorii i divergenele lor. d$ condiiile iniiale pentru problemele cu dependenta temporal :n cazul in care cmpul vectorial este descris de o perec-e de mrimi vectoriale # F,G$ determinarea cmpului necesit & n formulare integral #global$&
o circulaia vectorului / n lungul oricrei curbe nc-ise &

$d s

#5.;$

o flu7ul vectorului trasat n cmp

&

prin orice suprafa nc-is care poate fi

&d A

#5.<$

n formulare diferenial #local$& o rotorul vectorului

/
&
rot $

#5.=$
%

o divergena vectorului

n fiecare punct din domeniul

div&

completate cu relaia de dependenta

&

&

#5.>$ #/$ #5.0!$

condiiile pe frontier n fiecare punct de pe frontiera a domeniului V #indiferent de formulare problemei, integral sau diferenial$, redate aceste condiii ie prin componenta normal ? = n &
n

ie prin componenta tangenial

/t = n / .

#5.00$

.naliza regimurilor cmpului electromagnetic in medii imobile sau aflate in micare si analizate in sistemul propriu de coordonate, necesita rezolvarea ecuaiile de ordinul nti ale cmpului electromagnetic &
t " rotA = , divD =v t D div" = ! , rot @ = ' +

#5.06$ #5.01$

019

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

ecuaii e7primate prin perec-ile #E,D" si (H,B" i completate cu relaiile constitutive ale mediului& D = A , " = @ ' = A #5.09$ B relaie suplimentar este oferit de conservarea sarcinii electrice *e suprafeele de discontinuitate, din aplicarea formulelor integrale ale divergenei, i rotorului rezult& pentru cmpul electric conservarea componentelor tangeniale ale intensitii cmpului electric E si conservarea componentei normale a induciei electrice D pe supra eele ce nu conin sarcini electrice. Din relaia de conservare a componentelor normale ale induciei pe suprafeele de discontinuitate D0n D6n., i din relaia de conservare a componentelor tangeniale ale intensitii cmpului electric A0t A6t, se deduce urmtoarea teorem de re racie a liniilor de cmp electric pe suprafeele de discontinuitate a dou medii conductoare & tg = #5.0;$ 6 6 pentru cmpul magnetic conservarea componentelor tangeniale ale intensitii cmpului magnetic H pe suprafeele ce nu conin cureni electrici. si conservarea componentei normale a induciei magnetice B Din relaia de conservare a componentelor normale ale induciei pe suprafeele de discontinuitate "0n "6n., i din relaia de conservare a componentelor tangeniale ale intensitii cmpului magnetic @0t @6t, se deduce urmtoarea teorem de re racie a liniilor de cmp magnetic pe suprafeele de discontinuitate a dou medii conductoare& tg = #5.0<$ 6 6 (omeniul de calcul al cmpului se descompune in subdomenii in care proprietile de material sunt constante sau sunt variabile dup o aceeai lege de variaie in care e7ista sau nu sursa a cmpului Rezolvarea problemei de cmp electromagnetic se ace ins prin ecuaiile de ordinul doi ale cmpului ..cestea sunt ecuaii cu derivate pariale de ordin :: obinute din ecuaiile Ma7Cell in care mrimile cmpului sunt e7primate in funcie de poteniale. 5.# POTENIALE ELECTRODINAMICE 5.#.1 E$%&'(()* +* ,-+(.%) II &)* $/01%)%( *)*$2-,0&3.*2($ Dmpul electromagnetic este descris in vid de perec-ea de mrimi # E,B$ iar in corpuri de #E,D,B,H$ Din relaia de conservare a flu7ului induciei magnetice i-n baza identitii matematice +(4(-,2 A"=0 rezult c inducia magnetic deriv din rotaia unui potenial electrodinamic vector A. :n conformitate cu teorema fundamental a
tg 0
div # ' $ + =! t

#5.05$

tg0

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

015

cmpurilor vectoriale #teorema @elm-oltz$ cunoaterea acestui potenial vector necesit determinarea rotorului i divergenei acestui vector. *roblema const in determinarea divergenei acestui vector si specificarea valorilor pe frontiera domeniului.. %ezolvarea acestei c-estiuni deriv din legea induciei electromagnetice unde substituim vectorul inducie cu rotorul vectorului A , lege ce poate fi scris in forma -,2 #EEdAFdt$ !. .pelnd la a doua identitate matematic -,2(3-&+#G$$ ! rezult c intensitatea cmpului electric deriv din gradientul unui potenial electrodinamic scalar #5.06,5.01$ devin &
rotA

dA )+ = grad% dt

.:n aceste condiii relaiile Ma7Cell #5.0=$ #5.0>$

dA d6A d # grad #% $$ rot # $ + + +grad #% $ + =! 6 dt dt dt dA div #grad #% $ + $ + v = ! dt

Sistemul de ecuaii de ordinul :: #5.0=,5.0>$ arat interdependenta intre potenialele electrodinamice ale cmpului electromagnetic Dac considerm potenialul electrodinamic vector suma a dou componente una potenial A1 #-,2A1=! iar +(4 A1 nenul$ i una solenoidal A5 #+(4 A5=0 si -,tA5 nenul$ cu A=A 6A5.,(-,2 A=-,2A5 +(4 A=+(4A1" intensitatea cmpului electric este 1
dAs dAp ) = grad% = )s + ) p dt dt

ceea ce arat c potenialul electrodinamic scalar

este diferit de potenialul electric. :n aceste condiii teorema fundamental a cmpurilor vectoriale #teorema @elm-oltz$ devine&
dA d6A d # grad #% $$ $ + + +grad #% $ + =! 6 dt dt dt dA div #grad #% $ + $ + v = ! dt rot # rotA

#5.6!$ #5.60$

5.# 2.P&-2($%)&-(7&-*& *$%&'((),- +* ,-+(.%) II &)* $/01%)%( *)*$2-,0&3.*2($ 8. 9%.$'(* +* -*3(0%-()* $/01%)%( &. R*3(0 52&2($ :mpunerea condiiilor de regim static ecuaiilor de ordinul :: ale cmpului electromagnetic conduce la decuplarea sistemului de ecuaii in dou ecuaii independente astfel& Hna aferent regimului electrostatic& div #grad #% $$ + v = ! #5.66$ . doua aferent regimului magnetostatic&
$ + grad #% $ = ! #5.61$ unde grad #% $ = ' m reprezint densitatea curentului amperian .ce parcurge rot # rotA

spira de conductivitate I., spir supus unei diferene de potenial. .cest lucru aplicarea operatorului rotor vectorului inductie magnetic rezult din
rot # + $ = ! rot # * $ = ! ' m

: R*3(0 52&'(,.&'n regim staionar mrimile nu variaz n timp iar ecuaiile de ordinul :: ale cmpului electromagnetic sunt &

01;

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

Regim magnetic staionar Acuaiile cmpului electromagnetic sunt decuplate pe cele dou cmpuri electric i magnetic Acuaia cmpului magnetic cu transformarea rot # rot # A$$ = grad # div# A$$ A #5.69$ devine &
0

unde J densitatea de curent ce parcurge conductorul de conductivitate I se determin in funcie de potenialul electrodinamic G , potenial ce verific din ecuaia (aplace F *oisson & div#grad #% $ = v :. R*3(0 4&-(&:() (. 2(01 Acuaiile de ordinul :: ale cmpului electromagnetic se particularizeaz n funcie de proprietile mediului $.1. 0&2*-(&)* .*0&3.*2($* $% 1*-0*&:()(2&2* 0&3.*2($; $,.52&.2; Dac permeabilitatea magnetic este constant folosind identitatea matematic&
rot # rotA$ = grad # divA$ A cu div # A$ = ! #condiie de etalonare

grad #% $

A + grad #% $ = !

#5.65$

#5.6;$ Doulomb$ #5.6<$ potenialul electrodinamic vector este de tip solenoidal #identic cu cel magnetic$ i putem scrie ecuaiile cmpului electromagnetic in funcie de poteniale astfel&
dA d6A 0 d # grad #% $$ A = grad # div A $$ +grad #% $ + 6 dt dt dt 0

#5.6>$ #5.1!$ etalonare

pentru potenialul vector, respectiv&

Deoarece

dA div #grad #% $$ + div # $ + v = ! pentru potenialul scalar dt dA dA dA div # $= + #A$ = grad impunerea condiiei de dt dt dt

Doulomb nu decupleaz cele dou ecuaii de ordinul :: deoarece permitivitatea mediului se modific. :n aceast situaie cmpul electric are dou componente una potenial
) p = grad #% $

i una solenoidal

)s =

dA ..cest dt

tip de probleme

intervine in studiul conductoarelor parcurse de curent variabil in timp . Domponenta potenial a cmpului nmulit cu conductivitatea mediului constituie curentul de aducie din conductor iar componenta solenoidal a cmpului nmulit cu conductivitatea mediului constituie curentul indus in conductor de cmpul magnetic variabil in timp , cmp produs de curentul de aducie. $2.0&2*-(&)* .*0&3.*2($* $% 1*-0(2(4(2&2* *)*$2-($; $,.52&.2; Hn caz special l constituie mediile cu K i L constant unde condiia de etalonare Doulomb conduce la decuplarea ecuaiei prii electrice de cea magnetic&
dA d6A 0 d # grad #% $$ A = grad # divA$$ +grad #% $ + 6 dt dt dt 0

#5.10$ #5.16$

pentru potenialului vector, respectiv& div#grad #% $$ + v = ! ecuaie tip *oisson pentru potenialul scalar

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

01<

Sistemul de ecuaii poate fi scris i in forma&

dA d6A d% A 6 = grad #% $ + grad #divA + $ dt dt dt div #grad #% $$ + v = ! d% Dac ns se impune condiia de etalonare a di uziei div# A$ = dt

#5.11$ #5.19$ #5.15$ #5.1;$ #5.1<$

in ecuaia potenialului vector#5.11$ rezult&

dA d6A A 6 = grad #% $ dt dt

intervine numai curentul de aducie Acuaia prii electrice devine in acest caz
%

,istemul de ecuaii este decuplat i poate i rezolvat separat mai nti partea electric iar apoi se determin componenta magnetic# $#.0&2*-(&)* .*0&3.*2($* $% 1*-0(2(4(2&2* *)*$2-($; <( $,.+%$2(4(2&2* $,.52&.2; Dac permeabilitatea magnetic ,permitivitate electric i conductivitate sunt constante atunci pentru decuplarea ecuaiilor magnetice de cele electrice utilizm condiia de etalonare (orentz
d% div# A$ = % dt

d 6% v + =! dt 6

#5.1=$

relaie obinut prin e7tensia operatorului nabla si asupra primului termen din relaia 5.11 Sistemul de ecuaii astfel obinut poate fi rezolvat separat . Al este utilizat in special la propagarea undelor electromagnetice. 5.= SOLUTIILE ECUATIILOR DE ORDINUL II 5.=.1 . T*,-(& 1,2*.'(&)%)%( *)*$2-,52&2($ C,.+('(( )& )(0(2; 1*.2-% 1,2*.'(&)%) 5$&)&:n cmp electrostatic potenialul electrodinamic scalar G satisface o ecuaie de tip -oisson
% =

dac domeniul de analiz conine sarcinii electrice adevrate in interior sau o ecuaie de tip .aplace % = ! in domeniile fr surs . #5.9!$ Acuaiile de tip *oisson conin sursa in interior dar flu7ul prin orice suprafa nc-is se conserva Acuaiile de tip (aplace nu conin sarcini in interior iar flu7ul prin orice suprafa nc-is este nul. %egimurile statice permit definirea relaiilor efect-cauz. Studiul acestor regimuri se face in acord cu teoria aciunii prin cotiguitate. :n cadrul aciunii prin contiguitate interaciunile dintre sistemele fizice au proprietatea c evenimentele dintr/un loc i la un anumit moment sunt influenate de evenimentele ce au avut loc in trecutul imediat0e!primate prin condiii iniiale1 dar i de vecintatea imediat #e!primate prin condiii la limit1# Descrierea cmpului in regim electrostatic intr-un domeniu finit prin potenialul electric scalar trebuie s tin cont de proprietile enunate :n acest regim static evenimentele dintr-un loc nu evolueaz in timp dar sunt influenate

#5.1>$

01=

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

de vecintatea imediat. Cunoaterea i impunerea condiiilor la limit rezult din prima ormul &reen pentru cmpuri de scalari# Dac Hi G sunt dou cmpuri de scalari definite in domeniul GM, flu7ul prin suprafat M a vectorului H3-&+G este & 2grad%dA = #2% + grad2grad% $d% #5.90$ % *resupunem H si G c sunt dou soluii ce satisfac ecuaia de cmp in domeniul G M,
2 =

G in domeniul de analiz satisface ecuaia .aplace #2 % $ = ! cu condiii pe rontier nule 02/%134 *rima formul ?reen aplicat scalarului diferen H-G conduce la

, % =

cu aceleai condiii pe frontier adic H G Scalarul diferen H-

#2

% $ grad #2 % $dA = O#2 % $#2 % $ + grad #2 % $ grad #2 % $Nd% = ! %

Doncluzia ce se poate desprinde din analiza acestei relaii este c in cazul ecuaiilor de tip .aplace lu!ul total prin supra aa 5 este nul# .cest flu7 nul a fost obinut prin impunerea pe frontiera domeniului a valorii mrimii scalare conditie denumit de tip (iric6let Potodat, fie c analizm din prima formul ?reen ,fie din definiia unui flu7 in care mrimea vectorial deriv din gradientul unui potenial # grad% $ dA , un lu! poate i nul pe o suprafa M i dac 3-&+G ! #5.96$ sau produsul scalar .3-&+G !. #5.91$ Dondiiile impuse mrimii scalare pentru aceast situaie se numesc condiii de tip 7eumann. A7trapolnd rezultatele putem spune c pentru orice combinaie liniar % + grad% = ! #5.99$ 0condiii de tip Robin1 impus pe frontiera domeniului flu7ul se anuleaz. %ezolvarea problemelor de camp necesita alegerea unui sistem de coordonate.pentru e7primarea dependentelor camp-sursa. Sistemul de coordonate se alege ,de regula in simetria sursei. Bperatorii 3-&+, -,2 5( +(4 au forma matematica de scriere dependenta de sistemul de coordonate ales . %ezolvarea ecuatiei de tip (aplace, 6% = ! ce red distributia campului in mediile fara surs, trebuie facuta in sistemul de coordonate ales.#impus de simetria sursei$ Domeniul de calcul se alege in asa fel inct sa se utilizeze si simetriile ce pot fi e7primate din interpretarea fizica a problemei. Spre e7emplificare sa considerm un conductor de lungime finita l !.6m si raz r0 !,!0 m incarcat cu sarcina cu densitatea superficiala de 0n/Fm 6.Hrmarim sa determinam distributia campului electric in domeniul din ,urul conductorului finit . Dampul electric intr-un punct oarecare are,din cauza dimensiunilor finite ale conductorului ,componenta pe directie normala pe conductor dar si componenta tangential .*otentialul electrostatic in spaiul din ,urul conductorului satisface ecuatia (aplace , potenial dependent de r si z.Gariatia acestui potential pe r respectiv z e7prim componentele cmpului electrostatic..%ezolvarea problemei este posibila numai prin impunerea conditiilor pe rontiera domeniului de calcul. .legerea domeniului de calcul se face utiliznd si proprietaile de simetrie ale sursei. (iniile ec-ipotentiale in planul zBr incon,oara sursa Q. Spre e7emplificare alegem a7a Bz a7a de simetrie in planul zBr.impunand conservarea liniei de potential pe a7a Bz. #

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

% =! $ n

01>

iar limita domeniului la r 0m. Sarcina ce incarca conductorul se distribuie

superficial iar liniile de camp electric sunt normale pe suprafata conductorului.:nductia electrica pe suprafata conductorului are componenta normal
(n = s *e de alta parte (n = ! ) n = !
% Din aceste n % ! = (n = s n

relatii rezult valoarea pe

suprafaa conductorului a potentialului sunt Ar

=

:n sistemul de coordonate cilindric componentele vectorului intensitate cmp cilindrice au formele

er + ez r z

% r

EGFr respectiv Az
=

% z

,Bperatorul nabla si laplace-anul in coordonate #probleme bidimensionale$

0 6 #r $ + 6 r r r z

Donductor finit incarcat cu sarcin

Domeniul de calcul al distribuiei cmpului !

At !

.z

)
Q r

% =!
Q .

G#r,z 6 $

G !

An

% = s n !
! .

r 0

/ig.5.0 *entru o valoare a densitii de sarcin Rs 0n/Fm6 simularea numeric a ecuatiei (aplace in domeniul de calcul definit mai sus conduce la urmtoarea distribuie a potenialului electric respectiv la calculul componentelor cmpului electric E(-,7".*entru a pune in evidenta directia vectorului intensitate camp electric

09!

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

in figura s-a reprezentat raportul componentelor fata de modului intensitatii cmpului . Suprafaa de nivel a potenialului electric redata in figura

/ig.5.6 E>1-*5(& (.2*3-&); & 1,2*.'(&)%)%( *)*$2-,52&2($ A7presiile integrale ale potenialului electrostatic se pot obine din a doua formul ?reen pentru cmpuri de scalari. Dac H i G sunt doi scalari in domeniul de cmp GM crora le aplicm prima formul ?reen & 2grad%dA = #2% + grad2grad% $d% respectiv % #5.95$ %grad2dA = #%2 + grad2grad% $ d% . #5.9;$ % Scznd membru cu membru se deduce a doua ormul &reen&

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

090

#2grad%

%grad2 $ dA = #2% %2 $d% %

#5.9<$
% =

Acuaia ce trebuie rezolvat in domeniul GM este de tip *oisson

satisfcut de scalarul G ce reprezint potenialul electrostatic ..legerea funciei scalare Hse alege astfel nct laplace-anul lui s fie nul. :n acest caz integrandul din membrul drept conine numai laplace-anul potenialului electrostatic. :n problemele tridimensionale
# 0 $ =! R

si este

iar in cele bidimensionale

= 0 R

#ln

0 $ =! R

unde % reprezint

distanta dintre sursa cmpului i punctul de calcul. .legerea funciei scalare 2 sau 2
= ln 0 R

este ,ustificat i fizic prin aceea

c interaciunile in cmp electrostatic sunt e7ercitate la distanta % de sursa fiind invers proporionale cu ptratul distanei i pe direcia razei vectoare ce unete sursa cmpului cu poziia corpului de Q0 astfel& prob
8 8 0 88 R $ = 80 ) = 80 grad #% $ = 88# $ = 80 # $ = 0 9R 9 R 9 R 1

/ig.5.1 'nlocuind in formula lui ?reen funcia H cu inversul distanei %, si funcia G cu potenialul electrostatic se obine&

# R grad%

%grad

0 0 0 $dA = # % % $d% % R R R

#5.9=$

%elaia este nedeterminat dac punctul de calcul coincide cu punctul in care se afl sursa R. .ceast nedeterminare se nltur eliminnd sursa din domeniul de calcul printr-o sfer de raz %s. *entru domeniul GM -GMs relaia lui ?reen are forma &

# R grad%

%grad

0 0 0 0 $dA + # grad% %grad $ d A = # % $d% #5.9>$ s s % s R Rs Rs R

(a limit pentru %sS! termenii celei de a doua integrale din primul membru se calculeaz astfel&

096

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

lim

0 Rs dAs lim % grad dAs = % 1 = %- in care T* este ung-iul solid sub care se vede Rs Rs

0 % grad%dAs = lim Rs Rs

dAs ! respectiv Rs

suprafaa M din punctul * i are valoarea 9U dac punctul * este situat in interiorul domeniului i 6 U dac punctul * este situat pe frontiera M. :ntroducnd valorile in relaia ?reen se obine e7presia integral a potenialului electrostatic in problema tridimensional pentru ecuaia *oisson &
% = 0 0 0 0 O # % $ d% # grad% %grad $ dAN % s R R R

#5.5!$

/iecrui termen din e7presia potenialului i corespunde o surs a cmpului dup cum urmeaz& 0 d% o % = este stabilit de sarcinile repartizate in domeniul G cu
0

densitate de volum . Daca sarcinile sunt distribuite cu densitate superficiala sau lineic se adaug termenii %0 = o %6 =
0 0 # grad% $dAN R

0 s dA 0 l ds + %0 = , C R R

corespunde

distribuiei

ec-ivalente

de

sarcini

%1 =

0 0 # %grad $dAN ec-ivalent unei distribuii de dipoli electrici pe frontiera R

= 0 d% % R

repartizate pe frontiera M cu densitatea s = ngrad% i se numete potenial de simplu strat

domeniului de densitate P5=?.KG i se numete potenial de dublu strat. :n spaiul G potenialul este %
0

#5.50$

5.=.2. T*,-(& 1,2*.'(&)%)%( 4*$2, C,.+('(( )& )(0(2; 1*.2-% 1,2*.'(&)%) 4*$2,o )cuaiile -oisson i .aplace pentru potenialul vector *entru medii omogene, izotrope i liniare fr magnetizaie permanent * = 9 # r $ de punct avem & + = !,medii n care permeabilitatea magnetic este funcie , rot A = + i deci legea circuitului magnetic se scrie & rotrot A =rot9 transform dup cum urmeaz
p

rot # rot A$ = grad # div A$ A rot # 9 ! = rot 9 + grad 9

:nducia magnetic fiind un cmp solenoidal, A potenialul vector se definete la fel ca n vid rot A = + :n regim staionar se adopt div A = ! condiia numit condiia de etalonare Coulomb 'nlocuind div A =!+ rot 9 = ' rezult A =' +grad9 sau A = ' grad9 #5.56$ :n cazul domeniilor omogene pe poriuni, n fiecare subdomeniu permeabilitatea fiind constant, ecuaia de mai sus are forma

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

A = '

091

numit ecuaia vectorial a lui -oisson #5.51$ Dac ' =! atunci se obine A = ! numit ecuaia vectorial a lui .aplace. #5.59$ -artea neomogen a ecuaiei -oisson , proporional cu densitatea curentului electric de conducie constituie sursa cmpului magnetic staionar. Soluiile ecuaiei (aplace se numesc funcii vectoriale armonice ins rezolvarea ecuaiilor *oisson i (aplace necesit cunoaterea condiiilor pe rontier. Dei formal potenialele scalar G i vector A satisfac ecuaii de acelai tip , *oisson respectiv (aplace, restricia pe care o impune condiia de etalonare +(4A =0 implic pentru vectorul A o formulare diferit a condiiilor pe frontiera domeniului. De e7emplu, ntr-un sistem de coordonate carteziene ecuaia (aplace sau *oisson se descompune in trei ecuaii scalare in care condiiile pe frontier ale acestor ecuaii ,condiii stabilite in acord cu teoria potenialului scalar nu stabilesc direct condiiile pe frontier pentru ecuaia vectorial . *entru a evita descompunerea ecuaiei vectoriale in trei ecuaii scalare , ecuaii dependente ca form de scriere de sistemul de coordonate se prefer scrierea acesteia in forma nedezvoltat, valabil in orice sistem de coordonate -,2(-,2A"=J, respectiv -,2(-,2A"=0 A7emplificm aceste observaii pe cmpul magnetic produs de o spir parcurs de curentul continuu : , spir de raz interioar r i !,6 si raz e7terioar re !,1 Sistemul de coordonate se alege n simetria sursei de cmp magnetic , ce-i spira parcurs de curentul :. Durentul continuu : are densitatea J orientat dup versorul * producnd cmp magnetic in planul #r,z$.

/ig.5.0< Dondiiile la limit pentru potenialul vector A sunt & in a7a spirei A=0 , iar dup a7a z i la distana r de a7a spirei , n !A = ! condiie dedus din conservarea induciei magnetice pe suprafaa de discontinuitate rot A = n!A = ! . :n figura de mai ,os sunt redate liniilor de potenial si sensul induciei magnetice produse de spir prin raportarea componentelor induciei pe a7ele r i z la valoarea modulului induciei din punctul considerat.
s

099

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

/ig.5.0= Acuaia pe care o satisface potenialul vector . este de tip *oisson in seciune spirei i de tip (aplace in restul domeniului de calcul .Suprafaa de potenial este redat in figura urmtoare

/ig.5.0> $ormulele lui &reen pentru cmpuri de vectori $ rot & vectori .plicnd formula integral a divergenei /ie $ , & , si

# $ rot & $dA =

div # $ rot & $dv = v #rot $ rot & $ rot #rot & $$dv

se deduce prima formul ?reen pentru cmpuri de vectori. Dac 6 # $ rot $ $ndA = v O#rot $ $ $ rot #rot $ $Ndv respectiv

#5.55$ = & se obine

#5.5;$ #& rot $ $ndA = v #rot &rot $ &rot #rot $ $$dv Scznd relaiile membru cu membru se deduce #5.5<$ # $ rot & & rot $ $ndA = v #&rot #rot $ $ $ rot #rot & $$dv a doua ormul a lui &reen pentru cmpuri de vectori Condiiile pe rontier de tip (iric6let i 7eumann pentru potenialul vector Se noteaz formal cu C9 VAW condiiile pe care trebuie s le satisfac pe frontier potenialul vector sau

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

095

derivatele lui, i fie A1 #*$ respectiv A2#*$ dou soluii presupuse distinctive n G ale ecuaiei *oisson A # - $ = ' # - $ A # - $ = ' # - $ intru-un punct din G *G dar cu aceleai valori pe frontier& C { A } = C { A } Donstruind vectorul A # -$ = A # -$ A # -$ ce satisface in domeniul G ecuaia (aplace A # - $ =!+ cu condiii nule pe frontier C {A # p $ } !& . doua formul ?reen 6 # Ad rot Ad $ndA = v O#rot Ad $ Ad rotrot Ad Ndv scris pentru potenialul A+ definete condiiile pe frontiera domeniului. :ntegrantul primului membru, n conformitate cu cerina pe frontier se anuleaz fie pentru A+ =0, fie pentru . -,2 A+=0 . Aceste cerine puse in orma #. rot . $n = #rot . n $. = # n . $rot . conduc la concluzia c anularea integrantului are loc o ie anularea lui prin urmare a componentei tangeniale a lui Ad # .7A=.2$ , #5.5=$ o i n condiii mai puin restrictive denumite naturale prin anularea lui rot A n care sub forma rot t Ad = n # rot Ad n$ #5.5>$ reprezint componenta tangenial a lui -,2 A+ . :n consecin, condiiile pe frontier pentru. ecuaiile vectoriale ale lui *oisson i (aplace sunt de tip (iric6let sau de prima spe dac se cunosc pe rontier componentele tangeniale ale potenialului vector .7A #5.;!$ i sunt de tip 7eumann sau de a doua spe, dac se cunosc pe rontier componentele tangeniale ale rotorului potenialului vector" rot A = n O rot A nN+ #5.;0$ :bservaie Dondiiile pe frontiera domeniului de calcul se determina si din aplicarea formulelor cmpului magnetic pe suprafeele de discontinuitate . .stfel & din +(45B=0 rezult .B =. -,25A=.(.>A"=0 relaie ce se anuleaz daca .>A=0 #conservarea componentei tangeniale a lui A1 sau utiliznd proprietile produsului mi7t (.>."A=0 rezult A@0 #valoare impus potenialului n a7ele de simetrie$ deoarece .>.=0 . Din legea circuitului magnetic aplicat pe suprafeele de discontinuitate ce nu conin pnze de curent rezult -,25H=.7H=0 #conditie de tip 7eumann denumita si natural1
0 6
0 6

E>1-*5(()* (.2*3-&)* &)* 1,2*.'(&)%)%( 4*$2,(a fel ca n problema potenialului electric scalar , formulele lui ?reen pentru cmpuri de vectori permit stabilirea unor e7presii integrale ale potenialului vector . e7presia potenialului vector de determin din a doua formul ?reen alegnd funcia F= A iar funcia G=*A% , n care * este un vector constant . .legerea celui de-al doilea vector s-a fcut in concordan cu teorema @elm-oltz ce arat c evenimentele dintr-un loc sunt influenate de vecintatea imediat si sunt invers proporionale cu distana .

09;

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

0 R 0 R

:n formula a doua ?reen intervine rot& = !& = !#e F R$ = e !# $ = e !grad precum i

rot #rot e e 0 0 $ = !#! $ = #$#e $ e R R R R R

0 unde ! 'n aceste condiii

a doua formul ?reen Devine

# A #e !grad

e e e e # A rot rot A$ ndA = # rot # rot A$ Arot # rot $$ dv v R R R R 0 e e 0 $ rot A$ ndA = # rot # rot A$ A#grad $#e grad $$ dv v R R R R

#5.;6$ #5.;1$

. doua integral poate fi transformat astfel

v #

e 0 rot # rot . $ . #grad$#egrad $$dv = % %

e 0 v # rot #rot .$ divO.# egrad $N$dv % %

#5.;9$

Pransformnd integrala de volum in una de suprafa rezult 0 0 # . n $# e $ d. = e #5.;5$ #.n $#grad $d. % % .plicnd proprietile produselor vectoriale mi7te se obine pentru membrul stng al integralei 0 0 # . n $# e 7grad $ d. = e #. n $ 7grad $d. % %
r # n rot A$ dA respectiv rot A$ ndA = R R 'nlocuind rezultatele in a doua relaie ?reen se determin

0 0 v divO .# egrad $N$dv = .# egrad $ nd. = % %

0 0 # . #e7grad $ = # . #e7grad $nd. = % %

#5.;;$

0 e 0 e # . n $ 7grad $d. + # n rot . $d. + e # .n $#grad $d. = % % %

e #5.;<$ v # rot # rot .$dv % relaie ce permite simplificarea vectorului * . :n punctele ce conin sursa cmpului apare o nedetereminare ce se elimin prin practicarea unei tieturi si ncon,urarea sursei printr-o sfer a crei raz tinde la zero

conducnd

la

0 0 0 # A n $ !grad $ dA + # n rot A$ dA + # An $# grad $ dA = AR R R

deoarece primii doi termini tind spre zero. Soluia astfel obinut este . = +

0 0 0 # rot # rot . $dv # . n $ 7grad $d. G % %

0 0 #n rot .$d. + #.n $#grad $d. % %

#5.;<$

Capitolul 5 Analiza locala a cmpului electromagnetic

JdG :n spaiul G potenialul este . 0 = G %

09<

#5.;=$