Filosofie Jurnalism - Psihologia Comunicarii

1. Este posibil ca doua personalitati sa nu comunice ? a. da b. nu c. depinde de situatie 2. Obiect de studiu al psihologiei comunicarii este:

a. comunicarea despre comunicare b. similar celui al psihologiei generale c. comunicarea despre modalitatile in care se comunica a. b!c b. a!b c. a+c
". Prin comunicare:

a. se constituie lumea interna a subiectului b. se dega#a tensiuni intrapsihice c. se asamblea$a o perspecti%a asupra lumii d. un indi%id isi poate constitui o repre$entare pri%ind starea interna a sa si a aproapelui sau.
a. a!c!d b. a!c!d c. b!c d. a+b+c+d &. 'n ca$ul modelului transmiterii (energiei) *ilustrat prin lo%irea unei pietre cu piciorul+

cau$alitatea este: a. circulara b. liniara c. %ectoriala

,. Comunicarea este un proces:

a. de schimb- substantial- energetic- informational inter-sistemic b. care instituie o relatie comple.a intre surse c. care poate fi transpus cu e.actitate intr-un model matematic. a. a+b b. a!c c. b!c
/. 0imba#ul simbolic *al logicii matematice+ se refera la:

a. realitatea imediat incon#uratoare b. ce este realitatea c. la obiectele aflate in diferite raporturi- care alcatuiesc stari de fapt d. cum este realitatea.
a. a!b!c!d b. c!d c. a!b!c d. a+c+d 1. 0imba#ul notional *al logicii traditionale+:

a. nu se refera la raporturile dintre obiecte b. se refera la ceea ce este fiecare obiect- la esenta sa

c. permite reflectarea realitatii

a. a!c b. a+b+c c. a!b 2. 0imba#ul categorial *al logicii speculati%e+:

a. permite surprinderea dinamicii in care sunt anga#ate obiectele b. utili$ea$a forme de reproducere e.primate prin categorii c. conturea$a esentele obiectelor d. raspunde la intrebarea cum a fost- cum este si cum %a fi un obiect.
a. a!b b. b!c c. a+b+d d. a!b!c!d 3. Comunicarea indeplineste functii precum:

a. informare b. po$itionare c. normare d. influentare e. contact afecti%

a. a+b+c+d+e b. a!b!c!d c. a!b!c d. a!b e. a 14. Paradigma consta:

a. intr-un ansamblu coerent de repre$entari care (ser%esc drept cadru de referinta comunitatilor de cercetatori b. intr-o serie de repere prin care (realitatea) este decodata si (reconstruita) sub forma unor repre$entari stiintifice c. dintr-o serie de algortimi cu %aloare absoluta in pri%inta capacitatii predicti%e a stiintei.
a. a!c b. b!c c. a+b 11. Cum influentea$a o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii:

a. determina maniere specifice de raportare la comunicare b. propune repre$entari specifice despre lume c. intrucat realitatea este elementul central- e.ercita o influenta minima
a. a!c b. a+b c. b!c 12. Cunoasterea aprofundata a indi%idului este un demers situat intr-o perspecti%a:

a. emica b. nomotetica c. etica d. idiografica.

a. b!c!d b. b!d c. a!c!d d. a+d

1". 5iferitele paradigme ale comunicarii se distribuie- in raport cu modelul clasic elaborat de C. F.

6hannon- asupra: a. emitatorului si receptorului b. palierului preconstient c. fenomenelor de *de+codare d. canalului de comunicare e. retroaferentatiei.
a. a!b!c b. d!e c. a+c+d+e d. b!d!e e. a!c!d 1&. Paradigmele comunicarii pot sa (glise$e) teoria intre (polii):

a. intrapsihic b. heterogenetic c. intersubiecti% d. alogenetic.

a. a!b!d b. b!d c. a!d d. a+c 1,. Paradigma structurala considera de ma.ima importanta:

a. palierul intrapsihic b. are ca obiect de studiu comportamentul c. palierul intersubiecti% d. personalitatea.

a. a!b b. a+d c. b!c d. a!b!d 1/. 7eoria psihanalitica arata ca resorturile comunicarii pot fi surprinse prin intermediul:

a. cognitiei indi%idului b. dorintelor indi%idului c. anali$ei continutului comunicarii d. raspunsului e.presi%-represi% al dorintelor.
a. b!c!d b. a!c!d c. b+d d. a!b!c!d 11. Conform lui 6. Freud: a. obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului; b. obiectul e.ista a priori c. obiectul nu e.ista 12. Paradigma structurala se refera in special la perspecti%a: a. dinamica asupra psihismului b. economica asupra psihismului c. topica asupra psihismului; d. fenomenologica asupra psihismului 13. 'ncepand din ce an este remaniata prima topica freudiana? a. 131, b. 1920; c. 123, d. 1322

e. 132,. 24. 5in perspecti%a psihanalitica- care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in care

comunica indi%idul ? a. al placerii *e.presiei pulsionale imediate+ b. al datoriei *al amanarii descarcarii si implinirii ne%oilor+ c. al comportamentului *al adaptarii la stimul+ d. al realitatii *al adaptarii la conte.tul imediat+.
a. a!c b. a!b!c!d c. a!c!d d. a+b+d 21. Psihanali$a propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

a. pulsiuni de %iata b. pulsiuni de moarte c. pulsiuni sociale.

a. a+b b. a!c c. b!c 22. 5in paradigma structurala psihanalitica originea$a si alte directii ale teoriei comunicarii-

precum modelul: a. tran$actional b. fenomenologic c. proiecti% d. cogniti%.

a. b!c!d b. a!c!d c. b!d d. a+c 2". Paradigma tran$actionala:

a. orientea$a interesul cercetarilor catre palierul interpersonal- interactional b. orientea$a interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesa#ului c. nu eludea$a dimensiunea intrapsihica d. eludea$a dimensiunea intrapsihica
a. a!b!c!d b. b!c!d c. a+b+c d. a!b!d 2&. 7eoria lui Eric 8erne repre$inta o adaptare a: a. primei topici freudiene intr-o perspecti%a nuantat intrasubiecti%a b. celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva; c. primei topici freudiene intr-o perspecti%a nuantat intersubiecti%a d. celei de a treia topice freudiene intr-o perspecti%a nuantat intrasubiecti%a 2,. 'n %i$iunea lui Eric 8erne- tran$actia repre$inta:

a. unitatea actiunii sociale b. e.presie a intelectului emitatorului c. un mesa# generat de o stare interioara a Eului emitatorului
a. a!b b. a+c c. b!c 2/. Eul Parental este:

a. structurat conform principiului datoriei b. poate fi asociat imperati%ului trebuie

c. poate fi asociat pricipiului placerii d. are o componenta limitati%a e. are o componenta protecti%a.
a. a!b!c!d!e b. b!c!d!e c. a!b!c!d d. a+b+d+e 21. 'n ordine limitati%a- mesa#ul generat de Eul parental %a contine:

a. ordine; b. #udecati c. amenintari d. incura#ari

a. a!b!c b. b!c!d c. a!b!d d. a!b!c!d 22. 'n ordine protecti%a- mesa#ul generat de Eul parental:

a. %a ingri#i b. %a consola c. %a refu$a.

a. b!c b. a!b!c c. a+b 23. Eul parental este pentru indi%id sediul:

a. etic b. a.iologic c. normati%.

a. a!b!c b. a+b c. b!c "4. Eul 9dult:

a. repre$inta palierul rational b. permite estimarea probabilitatii in diferite situatii c. permite deci$ia in raport cu elementele realitatii.
a. a!b b. b!c c. a+b+c "1. :esa#ele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a. anali$a b. imaginatie c. comparare d. negociere e. in%atare.

a. a!b!c!d!e b. c!d!e c. b!c!d d. a+c+d+e e. a!b!c "2. Eul Copil indica palierul:

a. afecti% al personalitatii b. liber de constrangeri c. care deliberea$a si decide d. centrat pe traire adaptata.

a. b!c!d b. a!b!c!d c. b!d d. a+b+d "". :esa#ele pro%enite din starea de Eu Copil:

a. contin dorinta in e.presia ei directa b. se raportea$a la principiul datoriei c. sunt centrate pe rezolvarea situatiilor; d. sunt sustinute de afecte po$iti%e sau negati%e.
a. a!c b. b!d c. a!d d. a!c!d "&. 'n %i$iunea lui 8erne- tran$actiile pot fi :

a. liniare b. incrucisate c. complementare d. similare.

a. a!b b. a!c c. b+c d. a!b!d ",. 'n perspecti%a tran$actionala- timbrele:

a. repre$inta trairi reprimate de-a lungul istoriei subiectului b. repre$inta o colectie de frustrari cu efect asupra comunicarii actuale c. mentin indi%idul in paternuri de comunicare- ce %or fi constituit odinioara unice maniere adaptati%e la comportamentul celuilalt d. de%in roluri prin care celalalt este determinat sa se comporte precum persoane semnificati%e ale istoriei personale.
a. a+b+c+d b. a!b!c c. a!b d. a "/. 'n cadrul sistemul propus de 6coala de la Palo comunicarea se reali$ea$a pe urmatoarele

(canale): a. analogic b. cosubstantial c. digital d. inchis

a. a!b b. a!b!c c. b!d d. a+c "1. 'n ordine filogenetica: a. comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale; b. comunicarea digitala se situea$a inaintea celei analogice c. comunicarea analogica si cea digitala au aparut in simultan. "2. 0imba#ul analogic:

a. poseda o semantica adec%ata relatiei b. nu poseda o semantica adecvata relatiei; c. are o sinta.a care sa permita definitii ale naturii relatiei d. nu are o sinta.a care sa permita definitii ale naturii relatiei.

a. a!b b. a!d c. b!d d. b!c "3. Conform 6colii de la Palo 9lto- in domeniul relatiei- comunicarea se reali$ea$a sub forma: a. analogica; b. digitala c. analogica si digitala. &4. :esa#ele analogice ofera informatii pri%ind:

a. acordul;de$acordul b. continut ideatic;continut cogniti% c. frustrarea;gratificarea d. dominanta;obedienta.

a. a!b!c!d b. a!b!c c. a!b!d d. a+c+d &1. 0imba#ul digital:

a. are o sinta.a logica deosebit de comple.a b. are o sinta.a logica foarte simpla c. este lipsit de o semantica adec%ata relatiei. d. are o semantica adec%ata relatiei
a. a!c!d b. b!c c. a!b!d d. a+c &2. <i%elul relatiei si al limba#ului analogic: a. este subordonat limba#ului digital si continutului comunicarii b. este supraordonat limbajului digital si continutului comunicarii; c. este comun cu cel al limba#ului digital si al continutului comunicarii. 11 &". 'nteractiunea simetrica se caracteri$ea$a prin: a. egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori; b. ma.imali$area diferentelor dintre interlocutori c. alternarea egalitatii cu ma.imali$area diferentelor dintre interlocutori. &&. 'nteractiunea parinti-copil- profesor-discipol- medic-bolna% este de tip: a. simetric b. complementar; c. alternati% simetric si complementar. &,. Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor: a. intrapsihice b. intersubiecti%e c. intrapsihice si interesubiective. &/. Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:

a. interogare b. confirmare c. respingere d. negare.

a. a!b!c!d b. a!b!c c. a!c!d d. b+c+d &1. Efectul (P=gmalion) desemnea$a: a. ne%oia de a delimita spatiul subiecti% de cel obiecti%

b. tendinta de a atribui celorlalti elemente conforme propriilor expectatii; c. capacitatea indi%idului de a isi determina %iata. &2. 'n perspecti%a psihanalitica- Eul are sarcina de a negocia cu e.igente care pro%in din:

a. e! exigente pulsionale "dorinte#; b. >ealitatea transcendenta- e.igentele fiintei c. realitatea e.terioara- e.igentele realitatii.
a. a!c b. b!c c. a!b &3. 'n perspecti%a psihanalitica- Eul-placere-purificat se constituie:

a. in momentul in care toate obiectele (partiale) care penali$ea$a au fost proiectate b. tot ceea ce este rau este (halucinat) in e.terior- departe c. tot este bun si diminuea$a tensiunea este halucinat in actualitate si aproape.
a. a+b+c b. b!c c. a!c ,4. 'n ce fa$a a de$%oltarii Eului perceptia este distrinsa de repre$entare si se poate compara

obiectul perceput cu repre$entarea sa- pentru a actuali$a repre$entarea : a. Eul-realitate b. $ul realitate-definitiv c. Eul-placere-pura. ,1. Pentru Jung- Eul: a. se ba$ea$a pe intregul camp de constiinta si pe totalitatea continuturilor inconstiente dar nu consta in acestea b. este dinami$ator si reglator al %ietii indi%iduale c. este supraordonat 6inelui d. parcurge un amplu proces de diferentiere si indi%iduali$are
a. a!c!d b. a+b+d c. c!d d. b!c!d ,2. Considerarea Eului ca nucleu al personalitatii a fost fa%ori$ata de:

a. constienti$area functiilor indi%iduale si sociale ale Eului in raport cu lumea b. amplificarea rolului Eului in structura personalitatii prin raportare la situatiile de degradare si tulburare psihica c. ne%oia de sens si autoreali$are- de fericire- de armonie bio-psiho-sociala.
a. a!b b. b!c c. a+b+c ,". Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indi%i$ii cu care

se relationea$a- de membrii grupului de apartenenta pe ba$a: a. naturii si structurii interactiunilor din grup b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului c. a contributiei fiecarui membru la reali$area scopurilor comune.
a. a+b+c b. b!c c. a!b ,&. >eactia spontana de tip (buldo$er) este specifica personalitatii: a. narcisice; b. pasi%-agresi%e c. isterice d. obsesionale.

,,. >eactia spontana de tip (delicat) este specifica personalitatii: a. pasi%-agresi%e b. dependente; c. isterice d. obsesionale. ,/. >eactia spontana de tip (e%itant) este specifica personalitatii: a. dependente b. isterice c. pasiv-agresive; d. obsesionale. ,1. Care sunt caracteristicile personalitatii an.ioase:

a. isi face gri#i disproportionate in raport cu posibilele (riscuri) b. se afla intr-o permanenta stare de incordare %igilenta c. are o permanenta stare de tensiune psihica si somatica d. are o inteligenta sub medie.
a. b!c!d b. a!b!c!d c. b!c d. a+b+c ,2. Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de prime#dii si

mari pericole- ca trebuie sa anticipe$e si sa fie pregatita pentru catastrofe: a. dependenta b. isterica c. anxioasa; d. pasi%-agresi%a e. obsesionala. ,3. Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide: a. este incre$ator in celalalt b. se mentine rigid in propriul uni%ers construit prin ratiune si e.cluderea afectelor c. celalalt este pus incontinuu la indoiala.
a. b+c b. a!c c. a!b!c /4. Care sunt caracteristicile personalitatii isterice:

a. se manifesta astfel incat sa se afle permanent in centrul atentiei b. se adaptea$a bine situatiilor c. discutiile se centrea$a asupra trairilor propriei persoane d. starea sa afecti%a poate oscila rapid e. se raportea$a la ideal si e.agerea$a situatiile si trairile sale.
a. b!c!d!e b. a!b!c!d!e c. a!d!e d. a!b!d e. a+c+d+e /1. Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale:

a. are o tinuta morala deosebita b. este perfectionist- respecte norma- legea- regula sociala c. ii este relati% usor sa ia o deci$ie d. anali$ea$a in detaliu toate aspectele realitatii.
a. a!b!c!d b. b!c!d c. a+b+d d. c!d

/2. Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice:

a. are sentimentul e.celentei si unicitatii b. considera normal un destin pri%ilegiat c. este un bun ascultator d. atingerea propriilor interese ii pro%oaca afecte e.treme manifestate agresi%.
a. a+b+d b. b!c!d c. a!b!c d. a!b!c!d /". Care sunt caracteristicile personalitatii dependente:

a. are ne%oie de suport si aprobare b. suporta bine separarea c. nu poate risca sa ii fie in%alidate con%ingerile sale d. este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotri%a propriilor interese.
a. a!b!c!d b. b!c!d c. a!b!c d. a+c+d /&. Care sunt caracteristicile personalitatii pasi%-agresi%e:

a. este re$istenta la atitudinile si comportamentele celorlalti b. se afla intr-o relatie dificila cu autoritatea c. are o buna capacitate de a re$ol%a problemele d. se afla in opo$itie implicita cu ceilalti.
a. a!b!c b. a+b+d c. b!c d. b!c!d /,. 5in perspecti%a raportului cu personalitatea- cultura este:

a. un %ast sistem comunicational al carui cod inconstient repre$inta suma modelelor culturale care actionea$a permanent si modelea$a comportamentul indi%idului in societate b. in%entarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indi%i$i c. un uni%ers de forme- de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt cunoscute si diri#ate- in aceeasi masura sunt percepute intuiti% si lasate sa se petreacaignorate.
a. a!b b. a+b+c c. b!c //. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui 9braham ?ardiner si >alf 0inton pri%ind raportul

dintre cultura si personalitate: a. personalitate de ba$a b. institutii primare c. institutii secundare d. sisteme introiecti%e e. sisteme proiecti%e.
a. c!d!e b. b!c!e c. a!b!c d. a+b+c+e e. a!b!c!d /1. Conform perspecti%ei parado.ale asupra comunicarii- o actiune conform bunului simt si

logicii comune poate conduce la:

a. esec; b. succes c. depinde de situatie. /2. Care sunt prorietatile conform teoriei matematicianului france$ E%ariste @alois- grupul este un

ansamblu de elemente: a. care nu au o calitate in comun b. comutati%e c. care contine un element neutru d. simetrice
a. a!b!c b. c!d c. a!c!d d. b+c+d /3. Conceptul de enantiodromie rere$inta o ilustrare a urmatorei proprietati a grupului *dupa cum

este inteles de E%ariste @alois+: a. simetrie a elementelor b. comutati%itate a elementelor c. neutralitate a unui element.
14. 7eoria tipurilor logice postulea$a urmatoarea a.ioma fundamentala: a. elementul care cuprinde toti membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei

clase b. elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi totodata membru al acelei clase; c. elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase. 11. Conform *auto+definitiei parado.ale *antinomiei semantice+ (sunt incapabil sa inteleg)subiectul: a. nu poate intelege b. are capacitatea de a intelege; c. intelege in mica masura situatia. 12. 6intagme precum (Fii spontanA Breau ca tie sa-ti placa sa in%etiA) sunt e.emple de: a. parado.uri logico-matematice b. definitii parado.ale c. paradoxuri pragmatice. 1". 'n mod esential- schimbarea produsa prin comportament parado.al se caracteri$ea$a prin faptul ca: a. apare ca neasteptata- ciudata- contrara bunului simt b. dega#ea$a situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscilea$a compulsi%generand dileme si probleme insolubile c. nu se situea$a in ordinea logicii cau$ale
a. a+b+c b. b!c c. a!b 1&. 6chimbarea parado.ala se intemeia$a:

a. pe puterea pre$entului b. pe coordonatele actuale ale starii de fapt c. pe %iitorul indi%idului d. pe ignorarea modului in care s-a a#uns la situatie *timpul trecut+.
a. a!b!c b. b!c c. b!c!d d. a+b+d

1,. 'n categoria parado.ului pragmatic intra:

a. in#onctiunile parado.ale b. definitiile parado.ale c. pre%i$iunile parado.ale.

a. a!b!c b. a+c c. b!c 1/. Propo$itia (8ucurestiul este trisilabic si %a a%ea cinci milioane de locuitori) este: a. o pre%i$iune parado.ala b. o injonctiune paradoxala; c. un parado. matematic. 11. Ce raport este intre e.istenta personala *a fii+ si reflectarea constienta a e.istentei personale *a

fii constient ca esti+: a. sunt doua tipuri logice diferite; b. de complementaritate c. de similitudine. 12. Enuntul (eu sunt incapabil sa inteleg) este: a. o in#onctiune parado.ala b. o pre%i$iune parado.ala c. o definitie paradoxala. 13. Enuntul (Breau ca tie sa-ti placa sa in%etiA) este a. injonctiune paradoxala; b. pre%i$iune parado.ala c. definitie parado.ala. 24. 9firmatia (<u te ener%aA) este e.presia unei inter%entii: a. tran$actionale b. intemeiate pe ideea ca vointa poate produce schimbarile dezirabile; c. de tip psihanalitic.
21. 5ubla constrangere terapeutica are urmatoarele caracteristici:

a. presupune o relatie intensa intre cel care aplica demersul si subiect b. consta intr-o prescriptie conform careia subiectul este obligat sa se impotri%easca simptomului c. consta intr-o prescriptie de intarire a comportamentul pe care subiectul doreste sa il schimbe.
a. a!b b. a!c c. b+c 22. Conform caracteristicilor comunicarii parado.ale- unui indi%id suspicios i se %a cere: a. sa aiba incredere in ceea ce i se spune; b. sa fie prudent si sa %erifice %eridicitatea fiecarei afirmatii c. sa se comporte respectuos cu ceilalti. 2". Care din urmatoarele comportamente sunt defensi%e din perspecti%a constienta:

a. inhibarea sau absenta comunicarii %erbale b. minciuna c. onestitatea d. atitudinea seducti%a e. scu$ele
a. a!b!c!d!e b. b!c!d c. a!b!d!e d. b!d!e

e. a+b+d+e 2&. 5efensele- apararile Eului- constituie:

a. incercari de a reali$a un compromis intre ne%oi %itale interne si cerinte e.terne b. incercari de a reali$a un compromis intre dorinte si norme c. maniere de reactie normale in masura in care reali$ea$a compromisuri eficiente si permit adaptarea.
a. a!b b. b!c c. a+b+c 2,. Care este conditia refularii : a. scopul pulsional sa provoace neplacere in loc de placere ; b. scopul pulsional sa pro%oace placere in loc de neplacere c. indi%idul sa fi depasit comple.ul Oedip. 2/. 'ntroiectia:

a. este mecanismul de aparare prin care obiectele sunt trecute- in mod fantasmatic- din (e.terior) in (interior) b. se fundamentea$a pe incorporare- ca prototip corporal al mecanismului c. repre$inta prototipul identificarii
a. a+b+c b. b!c c. a!b 21. Formatiunea reactionala:

a. este o atitudine- comportament- trasatura de caracter opusa dorintei refulate b. este o atitudine- comportament- trasatura de caracter care spri#ina dorinta refulata c. fundamentea$a formarea ma#oritatii trasaturilor de caracter.
a. a!b!c b. a+c c. b!c 22. @andirea logica este prototipul normal al urmatorului mecanism de aparare: a. proiectie b. izolare; c. introiectie d. denegare. 23. Conform lui 9. Ombredane proiectia poate fi de tip:

a. specular b. simetric c. catarctic d. complementar.

a. b!c!d b. a!b c. b!c d. a+c+d 34. 5in perspecti%a comunicarii simbolice- in categoria semnelor intra:

a. emblema b. atributul c. simbolul d. alegoria e. analogia.

a. a!b!c!e b. a!b!d c. a!c!e d. b!d!e

e. a+b+d+e 31. Comuinicarea non%iolenta presupune: a. reprimarea furiei b. e%itarea surselor conflictului *a frustrarii- a furiei etc.+ c. contactul personal cu sursele conflictului; 32. Orice comportament %iolent are ca sursa: a. o forma interioara de violenta! de %atac& intern generat de conflicte interne; b. situatia- conte.tul in care se afla indi%idul c. incapacitatea indi%idului de a-si reprima agresi%itatea. 3". E.primarea non%iolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt: a. este cau$a trairilor noastre b. nu este cauza trairilor noastre; c. este cau$a destinului nostru. 3&. E.primarea non%iolenta a furiei presupune:

a. contactul cu ne%oile nesatisfacute b. e.primarea dorintelor personale in locul gandurilor si a e.presiilor acu$atoare c. distragerea atentiei si autolinistirea mentala.
a. a!b!c b. a+b c. b!c 3,. 5in perspecti%a comunicarii non%iolente- enuntul (6eful meu este prietenos) este: a. obser%atie b. evaluare; c. analogie. 3/. 'n comunicarea non%iolenta- furia: a. nu trebuie e.primata sub nici o forma b. poate fi exprimata ca o traire personala; c. trebuie eliminata 31. 5in perspecti%a comunicarii non%iolente- enuntul ('oana este o persoana buna la suflet) este: a. evaluare; b. obser%atie c. sinte$a. 32. 7ransmiterea de mesa#e de tip #udecata sau conclu$ie generala:

a. nu permit un bun contact uman b. determina distantarea interpersonala si cantonarea la ni%elul generalitatii c. facilitea$a comunicarea non%iolenta.
a. a+b b. a!b!c c. b!c 33. Capacitatea de a oferi celuilalt *respect- afectiune etc.+ este:

a. semnal al slabiciunii Eului b. simetrica celei de a primi *respect- afecttiune etc.+ c. un bun indicator pentru ni%elul stimei de sine.
a. a!b!c b. a!b c. b+c 144. 'n ordinea comunicarii persuasi%e- ne%oia de a e.pune un mesa# si ne%oia ca acesta sa fie

receptat ca atare este: a. cu atat mai redusa cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare; b. cu atat mai mare cu cat con%ingerea personala in autenticitatea mesa#ului este mai mare

141. 'n scop persuasi% s-a operat e.perimental cu %ariabile precum:

a. implicarea subiectului b. repetarea mesa#ului c. clarificarea mesa#ului d. distragerea atentiei.

a. a!b!c!d b. b!c!d c. a!c!d d. a+b+d 142. 'n ce situatie distragerea atentiei repre$inta un factor fa%orabil persuasiunii ? a. in ca$ul unei argumentari de ni%el inalt b. in situatia unei argumentari modeste; c. in orice situatie. 14". Persuasiunea presupune manipularea:

a. identitatii b. a spatiului personal c. a normelor care gu%ernea$a relatia.

a. a+b+c b. a!c c. b!c 14&. :odelele prelucrarii sistematice-euristice afirma faptul ca are sanse mai mari de a produce o

schimbare atitudinala un mesa# care foloseste: a. ruta periferica sau prelucrarea euristica; b. ruta centrala si prelucrarea sistematica c. ambele rute sunt la fele de eficiente. 14,. 5in perspecti%a comunicarii persuasi%e- atunci cand subiectul e.aminea$a moti%at si atent mesa#ul- fiind influentat de puterea si calitatea argumentelor- acesta se inscrie pe: a. calea centrala; b. calea periferica c. calea $onala.
14/. Cn mesa# care foloseste calea periferica- cu prelucrare euristica: a. are sanse mai mici in a produce schimbari atitudinale decat mesa#ul care se inscrie

pe calea centrala- cu prelucrare sistematica b. are sanse mai mari in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala! cu prelucrare sistematica; c. are celeasi sanse in a produce schimbari atitudinale precum mesa#ul care se inscrie pe calea centrala- cu prelucrare sistematica 141. 'n negociere- po$itia de deschidere este: a. mai mica decat obiecti%ul ma.im propus b. mai mare decat obiectivul maxim propus; c. egala cu obiecti%ul ma.im propus. 142. Enuntul (9 fi demn inseamna a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere in aceasta institutie) este o ilustrare a erorii de argumentare denumita: a. apelul la popor; b. apelul la autoritate c. apelul la traditie d. apelul la relatie. 143. 'n negociere- po$itia obiecti% *PO+: a. repre$inta ni%elul realist de atingere al obiecti%elor- ni%el care anticipea$a ne%oile celor doua parti b. este ceea ce se poate obtine de la partener fara a-i le$a interesele- cat si ceea ce se crede

ca trebuie (aparat) in fata partenerului c. are un caracter mai (realist) decat obiecti%ul ma.imal si este intotdeauna superioara po$itiei de ruptura.
a. a!c b. b!c c. a+b+c 114. Carui tip de mecanism al persuasiunii apartine (conformarea la imaginea de sine

autoatribuita): a. afecti% b. cogniti% c. comportamental; d. atitudinal.

111. Probabilitatea schimbarii atitudinale creste daca ni%elul de an.ietate este: a. sca$ut b. moderat; c. ridicat. 112. 6ituatia sugesti%a presupune ca:

a. subiectul sa dispuna de alternati%a de a nu se supune mesa#ului b. sa e.iste control constient al mesa#ului c. functia de prelucare cogniti%a sa fie minimi$ata.
a. a!b b. a+c c. b!c 11". Printre tehnicile de influenta sugesti%a se afla:

a. repetarea mesa#ului b. apelul la afecte c. utili$area contrastata de mesa#e cu potential an.iogen d. utili$area de lamuriri.
a. b!c b. a!c!d c. b!c!d d. a+b+c 11&. Pentru 9. 9dler inferioritatea:

a. este constituti%a b. este constienti$ata ca sentiment de neimplinire si insecuritate c. stimulea$a permanent la adaptare- gandire prospecti%a si actiune.
a. a!c b. b!c c. a+b+c 11,. Printre indicatorii deficientei empatice se afla ne%oia de:

a. a anali$a b. a lauda c. a propune solutii d. a tutela.

a. a!b!c b. a+b+c+d c. a!b d. b!c!d 11/. Empatia:

a. presupune un raspuns sen$iti%- adaptat si non-e%aluati% la sentimentele si trairile celuilalt b. consta- esential- in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt

c. este un efect al identificarii masi%e cu interlocutorul.

a. a!b!c b. a+b c. b!c 111. Empatia presupune: a. capacitatea de %continere& prin situarea %$ului observator& intr-o pozitie mediana

fata de sine si celalalt; b. reflectarea trairilor celuilalt in palier rational c. capacitatea de intelegere cogniti%a. 112. 'ncercarea autentica de a-l intelege pe celalalt: a. trebuie (marcata) prin mimica- gestica- pri%ire etc. b. este perceputa ca atare de interlocutor c. trebuie (marcata) prin intrebari de control d. poate sa ia forma tacerii %erbale.
a. a!b!d b. b!c c. a!b d. b+d 113. Eficienta in comunicare este indicata prin faptul ca interlocutorii:

a. se refera la sine intr-o maniera directa b. depersonali$ea$a discursul c. isi asuma afecte- repre$entari si comportamente.
a. a+c b. b!c c. a!b 124. 'ndicatorii deficientei empatice sunt:

a. intreruperea brutala a celuilalt b. normarea- etichetarea- morali$area c. interpretarea ha$ardata d. inter%entia cliseu.
a. b!c b. a+b+c+d c. c!d d. b!c!d 121. 'ndicatori ai atitudinii defensi%e cu efect negati% in comunicare sunt:

a. a e%alua- a in%ino%ati b. a morali$a c. a eticheta d. a comanda- a fi directi% e. a lauda

a. a!c!e b. b!c!d!e c. a!b!c!d d. b!d!e e. a+b+c+d+e 122. Comunicarea autentica:

a. se sustine pe capacitatea creati%a de a parasi (schemele) cogniti%e si afecti%e personale in speranta de a trai realitatea intr-o maniera diferita- apropiata de modul in care o resimte interlocutorul b. presupune folosirea predominanta a logicii si a stategiilor de argumentare c. este o forma de oglindire reciproca a trairilor care nu se poate petrece fara confirmarea reciproca a modului in care fiecare este reflectat.
a. a!b

b. b!c c. a+c 12". 5in perspecti%a comunicarii cu sine- Eul personal este alcatuit din elemente precum:

a. eul fi$ic b. eul mental c. eul destructurat d. eul obser%ator.

d. a+b+d 12&. Comunicarea cu sine:

a. este o cale de e.perienta personala- empirica- fara corelate cultural doctrinare b. presupune abolirea functiilor refle.i%e ale constiintei c. se refera la sentimentul plenar al fiintei- gratie unei perspecti%e holiste- e.perientialeasupra lumii.
a. a+b+c b. a!b c. b!c 12,. Pluralul politetei:

a. repre$inta in%ocarea unui conte.t grupal intr-unul de comunicare binar b. se constituie prin in%ocarea tertului c. originea$a in imperiul roman dintr-un conte.t (administrati%) d. se intemeia$a pe ne%oia indi%idului de a nu se afla singur in compania strainuluiresimtit ca potential periculos.
a. b!c b. b!c!d c. a+b+c+d d. a!c!d 12/. Printre moti%atiile ne%oii de a fi in cuplu se afla:

a. capacitatea de traire fericita solitara b. renastere afecti%a c. descoperirea identitatii si a sensului personal d. compensarea frustrarilor ine%itabile produse de cotidian e. echilibrare si implinire.
a. b!c!d b. a!b!c!d c. a+b+c+d+e d. b!c!d!e e. a!b!c 121. Printre moti%atiile respingerii %ietii in cuplu se afla:

a. sentimentul infernului sufocant al datorieib. sen$atia incacceptabila de control e.ercitat de partener c. sen$atia incacceptabila de agresiune e.ercitata de partener.
a. b!c b. a+b+c c. a!b 122. 'n cadrul primei intalniri *comunicarea de cuplu+:

a. este declasata o starea de orientare in care se tatonea$a trairile generate de interlocutor b. ca repre$inta o sec%enta generatoare de tensiunic. se incearca (clasificarea) celuilalt in (bun) sau (rau)- pentru a-l e%ita sau a declansa strategii de apropiere.
a. a+b+c b. a!b

c. b!c 123. Obedienta:

a. are ca sursa placerea de a fi #udecat- respins- indepartat b. are ca sursa ne%oia de a mentine relatia cu pretul ocultarii caracteristicilor de prestanta c. este o forma de control a limitelor relatiei prin care se e%ita abandonul.
a. a+b+c b. a!b c. b!c 1"4. 5in perspecti%a comunicarii non%iolente- unica schimbare posibila a (lumii) sub aspectul

%iolentei se poate petrece numai: a. in spatiul intern al propriei persoane b. prin conditionarea si schimbarea persoanelor care ne agresea$a c. prin e.ersarea compasiunii fata de sine.
a. a!b b. a+c c. b!c 1"1. 6cenariul imaginar care constrange indi%idul la %iolenta interioara are urmatoarele sec%ente:

a. e.presia ne%oilor si dorintelor generea$a neaparat de$aprobarea celuilalt *persoana semnificati%a+ b. e.presia ne%oilor si dorintelor generea$a neaparat aprobarea celuilalt *persoana semnificati%a+ c. de$aprobarea este o forma de pedeapsa care- initial e.terioara- de%ine interna si produce culpabilitate.
a. a!b b. b!c c. a+c 1"2. 'n ordinea comunicarii de cuplu- raportul dintre partenerul actual *asa cum este resimtit la

prima intalnire+ si structurile (interne) de relatie semnificati%e- poate fi de: a. similaritate-continuitate b. similaritate-noutate c. diferenta-opo$itie d. diferenta-noutate.
a. a!b!d b. a!b!c!d c. b!c!d d. a+c+d 1"". Conform perspecti%ei psihanalitice- care sunt fortele care se opun principiului placerii:

a. realitatea b. pulsiunea c. conflictele si sci$iunile din psihism.

a. b!c b. a+c c. a!b!c 1"&. Conform %i$iunii lui Freud- in care principiul placerii este anulat :

a. ne%ro$a traumatica b. #oaca copiilor

a. a+b b. a c. b 1",. 9#ustarea distantelor afecti%e in comunicare de cuplu se face prin (#ocul) permanent dintre:

a. dominare-obedienta b. rigiditate-fle.ibilitate c. bucurie-tristete

d. putere-slabiciune.
a. a b. a!b c. a!b!c d. a+b+c+d 1"/. Care sunt functiile psiho-sociale ale idealului:

a. coagulea$a si mentine reteaua sociala- imprimand sens comun b. anima orice dragoste si este %ectorul e.emplar de comuniune c. fundament a.iologic.
a. b!c b. a!c c. a!b d. a+b+c 1"1. 'n %i$iunea psihanalitica a comunicarii de cuplu- iubirea pasionala:

a. nu se petrece intre doi indi%idi$i- ci (intre) acelasi indi%id in doua iposta$e b. constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fata lumii c. este un e.ercitiu de (saracire) a Eului in fa%oarea obiectului iubit.
a. a!b b. b+c c. a!c d. a!b!c 1"2. 'ntr-un cuplu fericit:

a. prin comunicare se incearca cunoasterea Celuilalt- a problemelor si e.pectantelor sale b. mesa#ele nu sunt contradictorii: decala#ul dintre palierul analogic si cel digital sunt minime c. comunicarea este represi%a: nu se %erbali$ea$a starile si ne%oile %itale ale partenerilor.
a. a!c b. a+b c. a!b!c 1"3. 'ntr-un cuplu nefericit:

a. prin comunicare se refu$a ofensi% si defensi% cunoasterea Celuilalt b. comunicarea permite e.presia reala a trairilor- indiferent de coloratura acestora c. mesa#ele reflecta fenomenul de duble-bind: decala# masi% intre ceea ce se declara si modul in care se traieste declaratia
a. a!b b. b!c c. a!b!c d. a+c 1&4. 'ntr-un cuplu fericit: a. problemele din cuplu sunt discutate si precizate! fara implicatii asociative ale

intregii relatii b. celalalt este considerat amenintator ca personalitate si- de aceea- e.istenta relatiei este conditionata de modificari ale personalitatii si comportamentului. 1&1. 'ntr-un cuplu nefericit: a. 'roblemele nu pot fi precizate fara a angrena intreaga relatie si a o pune sub semnul intrebarii; b. celalalt este acceptat conditionat ca personalitate- dar neconditionat ca partener: alteritatea este acceptata si nu conduce la ruperea relatiei. 1&2. Coform psihanalistului 5onald Dinnicott- pentru ca un copil sa se poata de$%olta echilibrat trebuie ca mama sa sa fie: a. foarte buna b. suficient de buna;

c. distanta. 1&". @rupul- in forma sa restransa de criteriul interactiunii directe:

a. este un ansamblu de indi%i$i: b. presupune aderarea la un set de reguli *in+formale c. presupune anga#area intr-o acti%itate comuna.
a. b!c b. a+b+c c. a!c 1&&. 6tructura grupala este mentinuta gratie a trei forme de relatie si comunicare:

a. dependenta b. apropiere c. departare-agresiune d. lipsa.

a. a!b b. a!c c. b!c d. a+b+c 1&,. 0iderul autocratic:

a. este cel care decide singur b. nu se refera decat la sine si nu la grup c. asigura o conducere resimtita ca autoritar #usta- intelegatoare- buna- care confera un sentiment de protectie si securitate.
a. b!c b. a!b!c c. a+b 1&/. 0iderul democratic:

a. e.plica- anima grupul b. da ordine- nu participa la munca. c. participa- se considera parte a grupului
a. a+c b. b!c c. a!b 1&1. 0iderul neimplicat:

a. sustine relatiile interpersonale- creati%itatea si importanta po$itiei fiecarui membru al grupului b. repre$inta o autoritate slaba- absenta- retrasa c. nu a#unge sa coagule$e efortul colecti%- pentru ca se retrage dupa ce a indicat sarcinaintrerupand orice fel de comunicare.
a. a!c b. a!b!c c. a!b d. b+c 1&2. 5aca grupul este supus- prin natura sarcinilor- unor importante presiuni e.terne- care stilul de

conducere adec%at: a. autoritar; b. democratic c. neimplicat.

"& 1&3. 6tilul de conducere:

a. este un re$ultat al capacitatilor adaptati%e ale indi%idului aflat intr-un conte.t grupal b. nu poate fi (fabricat) prin corectii cogniti%e c. este e.primat prin dispo$itiile afecti%e- caracteriale si cogniti%e.
a. a!c

b. a!b c. b!c d. a+b+c 1,4. Care sunt formele de reactiilor a indi%i$ilor fata de fenomenul grupal al uniformi$arii

atitudinilor:
a. a+b+c