Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra peretelui vascular, in special asupra tunicii interne-endoteliul)

in timpul contractiei si relaxarii ritmice a inimii. Exista doua componente ale presiunii sanguine : Tensiunea arterial se refer de obicei la presiunea arterial sistemic msurat n partea superioar a braului unei persoane i este o msur a presiunii n artera bra!ial, artera ma"or n partea superioar a braului. Tensiunea arterial unei persoane este de obicei exprimat n termeni de presiune sistolic supra presiunii diastolice i este msurat n milimetri coloan de mercur (mm#g), de exemplu $%&'(&

- presiunea arteriala sistolica (cand inima se contracta) reprezinta maximul presiunii produs de sange la curgerea prin artere spre celelalte organe.- cu valori normale intre $&& si $)& mm coloana de mercur (#g)* + - presiunea arteriala diastolica (cand inima se dilata) reprezinta presiunea vaselor sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului.valori normale sub (, mm#g. -n expolorare functionala a cordului masurarea tensiunii arteriala este o metoda de rutina,indicata pentru toti pacientii inclusiv pentru examinari profilactice. Evaluarea func.iei cardio - vasculare. /n multitudinea metodelor de investigare care au fost propuse se dovedesc a fi mai utile, 0i deci 0i valabile, acele metode care se caracterizeaz prin accesibilitate, n sensul aparaturii 0i a complexit.ii te!nicii de lucru, prin reproductibilitate 0i comparabilitate cu un model biologic sau cu date specifice de teren. 1etodele pot fi structurate n dou mari categorii : -probe func.ionale cardio2vasculare -metode de explorare clinic. 3robe func.ionale cardio-vasculare. -ndicele reflexului clino 2 ortostatic (-4567) se apreciaz pe baza formulei : 8.5. orto max - 8.5. clino 8.5. orto stabil, unde: - 8.5. orto max 9 frecven.a cardiac maxim msurat n ortostatism - 8.5. orto stabil 9 frecven.a cardiac stabilizat n ortostatism - 8.5. clino 9 frecven.a cardiac msurat n clinostatism. 3roba se realizeaz prin nregistrarea electrocardiografic a 8.5. ini.ial n clinostatism, dup o perioad de stabilizare a valorilor de aproximativ , minute, dup care se continu nregistrarea n ortostatism, p:n la stabilizarea valorilor 8.5. n aceast pozi.ie. -nterpretare : -;A<64- =>?E /n "ur de &,%&& -;A<64- ?EA@A3TATE /n "ur de &,)&& -;A<64- ?EE56?61-56A7E /n "ur de &,A&&

3roba apreciaz adaptarea neurovegetativ a aparatului cardiovascular la modificarea de pozi.ie a corpului, adaptare care se face prin interven.ia reflexelor cardiace n reec!ilibrarea !emodinamic n cadrul unui efort minim reproductibil. .3roba 75#E<<6?B clino-ortostatic urmre0te tot adaptarea neurovegetativ cardio-vascular la modificrile de pozi.ie, respectiv trecerea din clino n ortostatism, prin aprecierea ini.ial 0i comparativ a valorilor 8.5. 0i T.A. @up o perioad de stabilizare a valorilor n clinostatism de circa , minute se msoar valorile de repaus, de baz, ale 8.5. 0i T.A., dup care se face trecerea lent la pozi.ia ortostatic. @up un minut se recolteaz din nou valorile 8.5. 0i T.A. -nterpretarea .ine cont de valorile celor doi parametrii, n clino 0i ortostatism: - valorile de baz 2 8.5. normal este cuprins ntre C& 2 (& b'min. ;alorile mai mari de (& b'min sunt considerate ta!icardice, n timp ce valorile sub C& b'min sunt considerate bradicardice 0i sunt caracteristice sportivilor cu un nalt grad de antrenament. T.A. sistolic normal este de $&& 2 $A& mm#g. ;alorile ce dep0esc $A& mm#g sunt considerate !ipertensive, n timp ce valorile mai mici de $&& mm#g sunt considerate !ipotensive. T.A. diastolic normal reprezint $'% din T.A. sistolic D $& mm#g, iar T.A. diferen.ial normal nu trebuie s fie mai mic de )& mm#g - n ortostatism 2 8.5. cre0te n mod normal cu $% 2 $( b'min (limita superioar pentru fete), T.A. sistolic 0i diastolic cresc sau scad cu , 2 $& mm#g, iar T.A. diferen.ial nu trebuie s fie mai mic de )& mm#g. b).3roba 3A5#6?-1A4T-?ET urmare0te evolutia 8.5 0i a T.A. sistolic diastolice n repaus (clinostatism), dup efectuarea probei clino-ortostatice, dup un efort standard reprezentat de %& de genuflexiuni executate n A& de secunde 0i n perioada de revenire, respectiv , minute n clinostatism. 3roba ofer rela.ii n ceea ce prive0te ec!ilibrul neurovegetativ al organismului 0i adaptarea cardio-vascular la efort standard. -nterpretarea se face astfel : -pentru valorile de repaus interpretarea se face ca 0i n cazul probei 75#E<<6?B -pentru reac.ia clino-ortostatic interpretarea se face de asemenea ca 0i n cazul probei 75#E<<6?B -pentru reac.ia la efort 2 se consider normal cre0terea 8.5. cu A& 2 C& E fa. de valorile de repaus, fr a dep0i ns valoarea de $%& b'min, valoare considerat ta!icardie moderat. @e asemenea este considerat normal cre0terea T.A. sistolice cu %& 2 )& mm#g 0i cre0terea sau scderea T.A. diastolice cu , 2 $& mm#g (valoarea put:nd rm:ne c!iar 0i nemodificat). T.A. diferen.ial cre0te u0or. 3roba are avanta"ul c este accesibil 0i prezint o mare utilitate n procesul de diri"are a antrenamentului. TE7T>< @E E864T Testul de efort este o investigatie care are scopul de a evalua functia cardiaca in raport cu efortul fizic* permite medicului cardiolog sa urmareasca parametrii de functionare ai inimii prin inregistrarea continua a electrocardiogramei si masurarea periodica a tensiunii arteriale in timpul

efectuarii efortului de catre pacient. Testul de efort consta in:- masurarea in repaus a frecventei cardiace si a tensiunii arteriale prin efectuarea unui E5B de repaus - aplicarea pe corp a $% electrozi conectati la un aparat E5B care monitorizeaza activitatea electrica a cordului - pacientul va alerga pe o banda sau va pedala o bicicleta numita cicloergometru dupa un anumit protocol prestabilit, care presupune cresterea gradata a intensitatii efortului Testul de efort se opreste cand: - este atinsa frecventa cardiaca maxima teoretica pe care o calculeaza medicul in functie de sexul si varsta pacientului - pacientul acuza dureri in piept, dificultate in respiratie sau ameteli sau cand acesta nu mai rezista la cresterea efortului, c!iar daca nu au aparut modificari E5B - pe electrocardiograma apar modificari isc!emice sau aritmii sustinute - tensiunea arteriala creste exagerat Testul de efort e indicat a se aplica: - la pacienti cu simptome declansate de efort precum durerile toracice, palpitatiile, ametelile sau sincopele - la pacienti cu factori de risc coronarian (fumat, obezitate, diabet za!arat, dislipidemie, #TA) si care acuza dureri toracice cu caracter ec!ivoc pentru angina pectorala pentru evaluarea prognostica si functionala la pacientii cu angina pectorala stabila sau postinfarct miocardic - in cazul aritmiilor simptomatice si recurente induse de efort - pentru evaluarea pacientului dupa proceduri de revascularizare miocardica (bF-pass aortocoronarian, angioplastie ) - pentru evaluarea raspunsului tensional la pacientii !ipertensivi care doresc sa depuna eforturi importante - pentru evaluarea starii de sanatate, din punct de vedere cardiologic, la sportivi, piloti, soferi, ofiteri de politie, militar 5ontraindicatii ale testului de efort: - nu este indicat in afectiuni severe cardiace sau ale altor organe : angina instabila, infarct miocardic acut, stenoza aortica stransa, #TA severa necontrolata terapeutic, anemie, infectii acute, etc. - atunci cand pe electrocardiograma de repaus apar modificari care nu permit interpretarea testului sau cand pacientul nu poate face efort (arteriopatie periferica, artroza, etc.) 3regatirea pacientului pentru efectuarea testului de efort: se recomanda pacientilor sa fie imbracati le"er si sa poarte o incaltaminte comoda.

TE7T>< 34E764 <A 4E5E Testul presor la rece evalueaza functia simpatica prin plasarea unei maini a subiectului in apa cu g!eata ($-AG5) si masurarea ulterioara a TAla )& s si $ minut. Tensiunea sistolica si dia-stolica creste in mod normal cu $&-%& mm #g. 5alea aferenta este spinotalamica si de aceea este diferita

de calea aferenta a arcului reflex baroreceptor. 5and caile spino-talamice sunt intacte, un raspuns normal indica o anomalie a integrarii vegetative centrale sau a functiei efe-rente simpatice. 5and raspunsul la testul presor la rece este normal si raspunsul ;alsava este anormal, leziunea este localizata la nivelul caii aferente a arcului reflex baroreceptor. teste farmacologice Evaluarile farmacologice pot a"uta la localizarea defectului vegetatila nivelul 7?5 sau 7?3. @e exemplu, nivelul foarte scazut al norepinefrinei in clinostatism reflecta afectarea postganglionara, asa cum se observa in diabetul za!arat si in insuficienta vegetativa pura. Anomaliile specifice in functia neuronala noradrenergica pot fi definite prin utilizarea de medicamente cu activitate presoare. Tiramina, un simpatomimetic indirect, creste TA daca depozitele de norepinefrina neuronala sunt adecvate si daca mecanismele de preluare sunt intacte. 8enomenul de up-regulation al receptorilor noradrenergici post sinaptici, o manifestare a leziunilor denervate, poate fi demonstrat prin masurarea raspunsului TA la noradrenalina. 7upersensibilitatea denervarii este reflectata ca un raspuns presor specific exagerat la perfuzia de noreprinefrina (dar nu la tiramina), in timp ce leziunea 7?5 (decentralizare) determina o crestere nonspecifica a raspunsului TA la agentii simpatomimetici (respectila norepinefrina si tiramina). 4EB<A4EA :Exist dou mecanisme de baz pentru reglarea tensiunii arteriale: ($) mecanisme pe termen scurt, care regleaza diametrul vaselor de sange, ritmul cardiac i contractilitatea (%) mecanisme pe termen lung, care reglementeaz volumul de s:nge 4eglarea pe termen scurt de cretere tensiunii arteriale Hea tensiunii arteriale H /ntinz:ndu-se pe peretii arteriali H 7timularea baroreceptorilor n carotidele sinusurilor, arcului aortic, i a altor mari arterele din g:t i Torace 3atologie. -. /n func.ie de etiologie: + #ipertensiunea arterial esen.ial-nu se poate eviden.ia o cauz organic + #ipertensiunea arterial secundar sau simptomatic-e dovedit cauza. 7e deosebesc !ipertensiuni secundare renale, endocrine , neurogene 0i cardiovasculare. --. /? func.ie de evolu.ie dup 6.1.7.: + 7tadiul - 2 caracterizat prin dep0irea valorilor normale de $A&-$,I'I&-I, mm #g + 7tadiul -- 2caracterizat prin semne de !ipertrofie cardiovascular(!ipertrofia ventriculului st:ng). $C&-$(&'$&&-$$& mm'#g + 7tadiul ---- caracterizat prin apari.ia complica.iilor cardiace , coronariene ,cerebrale 0i renale. $(& +'$$&+ mm'#g 8actorii ce realizeaz vasoconstric.ia arterial ,se acord un rol important 7?5* sistemului !ipofizo suprarenal 0i !iperreactivit.ii vasculare. @up mai mul.i ani de evolu.ie apar leziuni organice de ateroscleroz , care agraveaz tulburrile. #ipertensiuni arteriale simptomatice: @e cauz renal.

@in acest grup fac parte !ipertensiunile reno-vasculare(anomalii congenitale ale vaselor renale, stenoze* anevrism, tromboze, embolii) !ipertensiuni din bolile parenc!imului renal(glomerulonefrita acut 0i cronic, leziuni renale din diabet, pielonefrite etc.)/n apari.ia !ipertensiunii renale ,rolul principal este de.inut de o enzim care ia na0tere n rinic!iul isc!emic 2 renina .Aceasta se transform n s:nge ntr-o substan. !ipertensiv 2 angiotensina. @e cauz endocrin .@in acest grup fac parte: - 8eocromocitomul - o tumoare localizat n medulara glandei suprarenale caraterizate prin crize paroxistice de !ipertensiune , datorit descrcrii n s:nge a catecolaminei (adrenalin, noradrenalin)* tratamentul e c!irurgical - #iperaldosteronismul primar(adenom corticosuprarenal cu secre.ie excesiv de aldosteron) - 7indromul 5us!ing, datorit unei tumori corticosuprarenale sau !ipofizare care se caracterizeaz prin !ipertensiune, obezitate, vergeturi, !irsutism 0i cre0terea eliminrii urinare a $J 2 cetosteroizilor-tratamentul e c!irurgical. #ipertensiuni endocrine, mai apar n !ipertiroidism 0i n cursul sarcinii* n cursul primei sarcini poate aprea o !ipertensiune reversibil, recediv nd eventual cu fiecare nou sarcin, alteori ,graviditatea agraveaz ntr-o !ipertensiune arterial preexistent, de alt natur. @e cauz neurogen. /n boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale crierului care duc la o cre0tere a presiunii intracraniene sau n caz de leziune ale centrilor vasomotori se observ, uneori, 0i cre0terea tensiunii arteriale. @e cauz cadiovascular. =olile nso.ite de !ipertensiune arterial sunt: coarcta.ia aortic, blocul complet , insuficien.a aortic 0i ateroscleroza. #ipertensiunea arterial esen.ial: prin care se n.elege orice sindrom clinic !ipertensiv , n care valorile presiunii arteriale sunt crescute, n absen.a unei cauze organice. Este cea mai frecvent , reprezent:nd (&- I&E din totalul !irtensiunilor 0i apare de obicei dup )& ani , cu un maximum ce frecven. ntre A&-,& ani. -nciden.a e mai mare la femei , dar formele mai grave apar la brba.i. menopauza 0i obezitatea sunt factori favorizan.i, la fel 0i via.a ncordat, stresant 0i factorul ereditar. Ereditatea ar "uca un rol foarte important , afec.iunea nt:lnindu-se la %&-(& E n antecedentele familiare ale bolnavilor. 5eea ce se transmite ar consta ntr-o tulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalina 0i noradrenalina),care stau la baza vasoconstric.iei arteriale. 5a factor se include 0i m:ncarea bogat n sare.

=ibliografie: KiLipedia.org !ttp:''MMM.Minona.edu'biologF'adamNip'misc'assignmentfiles'cardiovascular'=loodN3ressureN4e gulation.pdf !ttp:''MMM.cardiolife.ro'investigatii-si-proceduri'investigatii-neinvazive'test-de-efort-

cardiovascular !ttp:''MMM.scritube.com'stiinta'matematica'E;A<>A4EA-8>?5T-E-5A4@-6;A75>()I$).p!p